POLITICA UNIUNII EUROPENE PRIVIND ACTIVITATEA FIZICĂ, FACTOR DETERMINANT PENTRU ASIGURAREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI

Mihai Cucu

The European Politics Concerning Physical Activity, Dominant Factor for Ensuring Public Health The citizens’ health represents the supreme capital of any state, on which the health of this, largely depends. In the advanced countries the ensurance of good state of health, feeling good physically, socially and emotionally, constitute one of the governors’ main concerns.

But today a European dimension of spread of obesity has been found, generating cardio-vascular diseases, cancer, type II. diabetes mellitus, osteoporosis, chronic diseases, disability, premature deaths. Increasingly numerous and incontestable scientific evidence, actually advocate the true fact that physical activity, and movement represent the health promoter and recovery factor, able to influence positively the citizens’ life quality.

The European Comission has initiated and developed a series of programs with the objective of counteracting obesity through eating and physical activity.

This paper reviews the most representative European Programs regarding this issue. It is briefly presented and analyzed in Romanian legislation which in the recent years aimed to align Romania’ s European politics.Key words: laws, programs, health, physical activity.

În baza tratatului fondator Uniunea Europeană (U. E.), este obligată să garanteze protecţia sănătăţii umane, aceasta fiind parte integrantă a tuturor politicilor sale. Ea se obligă să coopereze cu statele membre pentru a ameliora sănătatea publică şi pentru a preveni şi ameliora sursele de pericole la adresa sănătăţii fizice şi mentale (1).Este cunoscut faptul că ritmul progresului unei societăţi este puternic influenţat de starea de bine a populaţiei din punct de vedere fizic, social şi emoţional.„În zilele noastre problemele sănătăţii nu pot fi abordate şi soluţionate fără totală şi permanentă implicare atât a guvernanţilor, cât şi a indivizilor. Iar aceasta deoarece noi avem de luptat nu doar pentru apărarea şi menţinerea sănătăţii, ci şi pentru promovarea ei, în acest scop trebuind a fi luaţi în consideraţie toţi determinanţii săi” (Dumitru 2007a).Puţinele mijloace ale instituţiilor de sănătate, prin care să combată factorii negativi care influenţează sănătatea, trebuie să fie astfel alese încât să fie accesibile, să aibă eficienţă maximă şi fără efecte adverse.Dovezi ştiinţifice din ce în ce mai numeroase şi incontestabile pledează pentru adevărul, de fapt de mult ştiut, că activitatea fizică, mişcarea reprezintă un factor promotor şi recuperator de sănătate, care îndeplineşte cu prisosinţă cele trei condiţii amintite (Cucu 2008).Este fapt dovedit că practicarea activităţilor fizice „influenţează în sens favorabil mortalitatea de orice cauză şi sănătatea mintală şi reduce incidenţa şi gravitatea unor boli şi stări patologice cum ar fi: bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul de tip II, osteoartritele, osteoporoza şi obezitatea. Per total însă pe lângă aceste beneficii punctuale şi de natură în principal somatică, activitatea fizică prestată cu regularitate şi după anumite reguli, face ca individul să acceadă la o calitate superioară (optimă) a vieţii, iar în cazul bătrânilor ajută, semnificativ, ca ei să-şi

1

prelungească viaţa activă, asigurându-le independenţa faţă de alte persoane (Suciu 2005).Inactivitatea fizică, sedentarismul reprezintă cauza a 1,9 milioane de decese premature la nivelul întregului glob (600 000 revenind europei).Inactivitatea fizică este cauza principală a bolilor cardiovasculare, generatoare a 42% din totalul cazurilor de deces la nivelul U. E. Totodată se estimează că bolile cardiovasculare generează la nivelul întregii U. E. costuri de aproximativ 169 miliarde euro pe an.Avem deasemenea nişte date de-a dreptul înfricoşătoare de o altă boală devastatoare, diabetul care în majoritatea cazurilor ar putea fi evitată printr-o alimentaţie raţională şi o activitate fizică zilnică de 30-45 minute. La nivel mondial se ştie aproximativ de 3oo milioane de diabetici, dar se prognozează că numărul lor va depăşîn urmărorii 20 de ani 470 milioane. 70% din numărul amputaţiilor sunt cauzate de această boală. Potrivit unor date statistice, în fiecare 30 secunde se execută o amputaţie din cauza diabetului (Kovacs 2010).Obezitatea reprezintă o altă problemă majoră de sănătate, ce are o strânsă legătură cu nivelul de activitate fizică al individului şi care, din păcate, creşte într-un ritm alarmant. Spre exemplu un document recent arată că s-a ajuns ca în U. E., până la 27% dintre bărbaţi şi 38% dintre femei să fie obezi, procentele variind în funcţie de ţară.Problema şi mai îngrijorătoare este însă aceea a obezităţii în rândul copiilor şi tinerilor din U. E., în condiţiile în care numărul copiilor supraponderali creşte cu aproximatv 400 000 în fiecare an. Această boală socială (cum este considerată azi), aduce mari deservicii nu numai individului care, ca obez, este candidat sigur la diabet, hipertensiune arterială, coronaropatie, infarct, într-un cuvânt la o viaţă chinuită şi/sau la o moarte precoce – ci şi/sau mai ales societăţii. Să ne gândim doar la faptul că în U. E. obezitatea generează 7% din totalul cheltuielilor de sănătate (2).Am detaliat doar trei din bolile cauzatoare de deces, care au o legătură imediată cu inactivitatea fizică, dar înşirarea lor s-ar putea continua.În problema „considerării activităţii fizice drept factor de primă importanţă în promovarea sănătăţii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, tonul preocupărilor sistematice şi al finanţărilor semnificative l-au dat specialiştii, respectiv guvernanţii din S. U. A., până la sfârşitul secoluluii XX ţările europene cu excepţia celor nordice şi într-o oarecare măsură a Angliei – îmbrăţişând ideea cu mai puţină convingere şi consecvenţă. După anul 2000 însă, în principal datorită identificării obezităţii drept „inamicul public numărul 1”, în planul sănătăţii actualelor şi mai ales viitoarelor generaţii, organismele U. E., cu deosebire comisia Europeană (C. E.), au început să acorde o atenţie crescândă stilului de viaţă al cetăţenilor comunitari şi locului pe care mişcarea îl ocupă în programul lor zilnic şi/sau săptămânal”(Cucu 2008).Începutul măsurilor reprezenta realizarea unor evaluări exprimând cuantifucarea activităţilor fizice în rândul cetăţenilor Europei. Acestea au fost realizate pe eşantioane reprezentative din diferite ţări ale U. E., iar datele culese au exprimat rezultate alarmante atât în privinţa situaţiei existente, cât şi în perspectiva următoare.

Conştientizând pericolul care ameninţă întreaga populaţie în viitor datorită sedentarismului, decidenţii statelor europene, au trecut la stabilirea unor măsuri radicale, instituţionalizate, care să conducă la creşterea ponderii activităţilor fizice în scop profilactic şi terapeutic în rândul populaţiei de toate vârstele (Cucu, 2008).

Strategia U. E. pentru protejarea şi îmbunătăţirea sănătăţii umane este în principal pusă în aplicare prin intermediul programelor de sănătate ale Comisiei

2

Europene. Astfel au luat fiinţă Programele de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii – elemente cheie ale viziunii şi politicii sănătăţii în U. E.

Viziunea şi acţiunea U. E. în ce priveşte activitatea fizică ca determinant al sănătăţii, nu se constituie într-o direcţie distinctă, unică şi de sine stătătoare, ea fiind integrată problemei mai largi a sănătăţii publice. Drept urmare, începând din 2003, toate politicile, strategiile şi programele care fac referire implicită sau explicită la activitatea fizică pentru sănătate, derivă din, şi se raportează la documentele şi deciziile fundamentale în domeniul sănătăţii, altfel spus la aşa numitele „programe de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii publice”:A) Programme of Community Action in the Field of Public Health (2003 – 2008). (Programul de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii publice).B) Programme of Community Action in the Field of Health (2007-2013), Programul de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii)(Dumitru, 2007a).A) Programul de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii publice (2003-2008)Acest program a fost lansat de Parlamentul European şi Consiliul Europei în anul 2002, pentru o perioadă de şase ani.Principalele proiecte ale U. E. au fost:- Raportul privind starea de sănătate în problema alimentaţiei (2002) (3);- Copiii, obezitatea şi bolile cronice evitabile asociate (4).- Platforma de acţiune europeană în domeniul alimentaţiei, activităţii fizice şi sănătăţii (5).Tot ca o caracteristică generală, mai trebuie precizat că strategiile şi programele U. E. se coroborează de regulă cu cele ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O. M. S.) şi, în multe situaţii şi cu alte organisme, cum ar fi European Heart Network (E. H. N.) şi HEPA Europe (Health – Enhancing Physical Activity, Activitatea fizică promotoare de sănătae), Reţeaua europeană privind alimentaţia şi activitatea fizică, Platforma de acţiune U. E. în ce priveşte alimentaţia, activitaea fizică şi sănătatea, Cartea verde – promovarea dietelor sănătoase şi a activităţilor fizice, Reţeaua europeană a inimii, O. M. S. şi acitvitatea fizică în Europa.B) Programul de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii pe perioada 2007-2013 sau PAC DS (2007-2013)Actualul program al U. E. în domeniul sănătăţii finanţează proiecte şi acţiuni pentru perioada 2008-2013. Domeniile prioritare şi criteriile de finanţare sunt stabilite anual în planul de lucru. Prezentăm câteva dintre proiectele, programele şi acţiunile mai interesante care au avut loc începând din anul 2008, care vizează sănătatea:- septembrie 2008: al cincilea Congres European anual „Sănătaea şi productivitatea” (6), având ca temă generală „Avantajele competitive conferite de managementul sănătăţii pentru creşterea productivităţii în întreprinderi”, dezbătând strategiile de wellness în condiţiile unei forţe de muncă tot mai îmbătrânite, programe de ţinere sub control a greutăţii corporale;- între 2008–2010, un program masteral european: „European Master in Health and Physichal Activity: Children, Adults, Elderly”, lansat în continuarea altor trei, care s-au derulat în cadrul Universităţii de Ştiinţe Motorii din Roma, în 2002-2004, 2004-2006 şi 2006-2008. De data aceasta, universităţii din Roma i s-au alăturat alte patru facultăţi europene prestigioase de profil: din Köln, Odense (Danemarca), Oslo şi Viena (7). - 27-28 noiembrie 2008, Ghidul European al Activităţilor fizice (GEAF) a fost aprobat de miniştrii sportului din ţările U. E., fiind o sursă de inspiraţie pentru

3

guvernele ţărilor membre, autorităţilor locale, organizaţiilor sportive etc., pentru a ajuta cetăţenii să adopte şi să menţină un stil activ de viaţă (Dumitru, 2009).Menţionăm că România, respectând tradiţia, nu a avut nici un expert printre cei care au redactat documentul şi nici nu este menţionată în acesta.- Proiectul ISCA „Activitatea fizică pentru o Europă sănătoasă”: finanţat de Comisia Europeană pe parcursul a 30 de luni; având ca obiective generale dezvoltarea capacităţii organizaţiilor „Sportul pentru Toţi” de a realiza campanii naţionale eficiente; respectiv diseminarea cunoştinţelor privind promovarea activităţii fizice şi sănătăţii în Europa (8).- Sport Unilimited, (iunie 2008), un mare program englezesc, care propune angrenarea a 1 000 000 de persoane de 11-19 ani, oferindu-le 10 spătămâni de „sport”, la alegere, în speranţa că aproximativ 300 000 vor continua sportul în cadrul cluburilor sportive de performanţă sau de amatori. Ţinta programului este de a-i face pe copii şi adolescenţi să presteze în mod obişnuit 5 ore de activităţi fizice/sportive pe săptămână (inclusiv activităţile din şcoală).- Proiectul Health(a)ware, (23-24 aprilie 2009) – este un proiect european, fiind o abordare bazată pe experienţă, a predării şi învăţării educaţiei fizice şi educaţiei pentru sănătate. Proiectul se derulează în cadrul Programului COMENIUS 2.1 (9).- Platforma Europeană de acţiune, Alimentaţia, Activitatea fizică şi sănătatea. Lansarea Platformei s-a petrecut în martie 2005, şi începând cu această dată au avut loc în cadrul său, anual 4-5 manifestări de anvergură (mitinguri, sesiuni plenare), întâlnirea mai sus menţionată fiind prima de acest gen în anul 2009 (10).- Ziua Europeană împotriva ObezităţiiEuroparlamentarul român Magor Imre Csibi, împreună cu Forumul Naţional pentru Obezitate din Marea Britanie şi Asociaţia Belgiană a Pacienţilor Obezi, au lansat un chestionar on-line, pentru a afla în ce măsură obezitatea este considerată o reală problemă de către cetăţenii Europei şi pentru a identifica paşii care ar trebui urmaţi, în vederea soluţionării, sau măcar ameliorării ei. Totul în ideea solicitării de măsuri mai numeroase şi mai eficiente, din partea factorilor europeni de decizie şi, eventual, pentru sprijinirea propunerii de a se stabili şi proclama Ziua Europeană împotriva Obezităţii (11).- Alimentaţia sănătoasă şi activitatea fizică în şcoli un proiect al reţelei „Şcolile pentru sănătate în Europa”. Din România nu s-a implicat nimeni în acest proiect, instituţiile îndreptăţite neafiliindu-se reţelei (12).- Registrul European al Profesioniştilor în Efortul Fizic. Pentru unificarea şi standardizarea calităţii serviciilor, industria fitness-ului a început înregistrarea instructorilor, antrenorilor şi profesorilor care lucrează în acest domeniu. Aceasta pentru a realiza o bază de date unitară la nivelul Europei. Specialiştii care vor fi înregistraţi în baza de date a registrului vor fi acreditaţi, certificând competenţa lor profesională la nivel european (13).- Eurobarometrul special 334-Sport şi activitate fizică, publicat în martie 2010 este rezultatul unei cercetări efectuate pe 26 778 cetăţeni din statele U. E., intervievaţi între 2 şi 19 octombrie 2009. Din datele rezultate reiese că 40% dintre cetăţenii comunitari spun că fac sport cel puţin o dată pe săptămână, bărbaţii fac mai multă mişcare comparativ cu femeile, motivaţia celor care fac sport fiind dorinţa de a-şi îmbunătăţi starea sănătăţii (mai puţin pentru plăcere şi distracţie) (14).

4

- MOVE 2010, Congres European Sportul pentru Toţi şi Sănătate – un parteneriat strategic, Frankfurt 20-24 octombrie 2010,constituie punctul de plecare al unei noi viziuni şi acţiuni pentru a unifica efectiv şi eficient eforturile şi strategiile sectorului Sportul pentru Toţi (SpT), cu cele ale sectorului Sănătate, în scopul obţinerii de beneficii maxime, pentru societate şi indivizi (15).- a 3-a Conferinţă Europeană de Sănătate Publică, (Amsterdam, 12 noiembrie 2010), având ca temă colaborarea în domeniul sănătăţii publice în Europa. La lucrări a fost şi o participantă din România. Până la data publicării prezentului material nu am putut obţine conţinutul lucrărilor (16).Am amintit doar câteva, proiecte, programe, acţiuni, documente, mai semnificative, care au avut loc/s-au întocmit, în ultimii ani, care ilustrează importanţa acordată de către forurile de decizie ale U. E. problemei activităţii fizice, ca factor determinant al sănătăţii populaţiei.Nouă dintre cele 18 proiecte finanţate de C. E., în cadrul programului „acţiuni pregătitoare în domeniul sportului”, sunt dedicate activităţii fizice pentru sănătate (AFPS). Restul proiectelor aprobate se ocupă de promovarea educaţiei şi antrenamentului în sport (4), promovarea valorilor europene fundamentale, prin încurajarea sportului pentru persoanele cu dizabilităţi (2) şi promovarea egalităţii sexelor în sport (3). Cercetând titlurile obiectivelor, bugetelor alocate, România nu beneficiază decât într-o mică măsură de bani europeni.Deşi unele instituţii şi organizaţii româneşti încep să se implice în programe europene, constatăm că nimeni din România nu coordonează nici un proiect aprobat şi nu participă la nici unul din proiectele dedicate AFPS.Alegerea puţinelor proiecte la care este angajată Romania nu este cea mai potrivită, deoarece la nivel naţional ar trebui să se asigure o participare de masă. Astfel proiectul Special Olimpics (al cărui voluntar sunt), destinat deficienţilor cu dizabilităţi psihice, se adresează doar unor segmente reduse de populaţie tânără, cu precădere din Bucureşti. În cadrul acestui proiect, participarea unui mare număr de state europene (din care unele ţări mari), finanţarea ce revine României este una foarte modestă faţă de alte proiecte aprobate, la care nu participăm. Situaţii similare întâlnim şi în cazul altor proiecte la care participăm, unde beneficiul material al României este redus.Legislaţia română, prin legea nr. 69/2000, consolidată prin: Legea nr. 221/2003; O.U.G. nr. 642003, aprobată prin Legea nr 194/2004; Legea nr. 472/2004; O.U.G. nr. 119/2005; Legea 293/2005; O.U.G. 293/2005; O.U.G. nr. 205/2005; Legea 241/2007 şi Legea nr. 34/2009.În articolul 2, se precizează că educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat. La alineatul 3 se precizează că, „Educaţia fizică şi sportul cuprind următoarele activităţi: educaţia fizică, sportul şcolar şi universitar, sportul pentru toţi, sportul de performanţă, exerciţiile fizice practicate cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic”.Articolul 10, alineatul 2 stabileşte: „sportul pentru toţi este sprijinit de stat, de organizaţii neguvernamentale şi de structuri ale administraţiei locale, în vederea menţinerii sănătăţii, a recreerii şi socializării cetăţenilor”, iar alineatul 3 prevede: „pentru coordonarea aplicării Programului Naţional „Sportul pentru Toţi” se constituie Comitetul activităţilor fizice sportive pentru sănătate, educaţie şi recreere, organism consultativ în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sport, a cărui organizare, funcţionare şi competenţă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”.

5

Articolul 3, alineatul 3 stabileşte: „autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure condiţii pentru practicarea educaţiei fizice şi sportului pentru persoanele cu handicap fizic, senzorial, psihic şi mixt”.Astfel articolul 36 alineatul 3 prevede constituirea Federaţiei sportive naţionale „Sportul pentru toţi” şi a Comitetului Naţional Paralimpic pentru persoanele cu dizabilităţi. Articolul 41 prevede că aceste organizaţii îşi desfăşoară activitatea pe bază de programe naţionale finanţate prioritar de Guvern.ConcluziiO principală preocupare a U. E. este elaborarea de programe şi directive conform obligaţiei sale de a garanta protecţia sănătăţii umane, inclusiv prin încurajarea efectuării de către cetăţenii săi a exerciţiului fizic. Aceasta datorită concluziilor cercetărilor efectuate şi care au constatat că un factor determinant al stării de sănătate este mişcarea.România îşi armonizează legislaţia cu prevederile în domeniu ale U. E. dar se implică insuficient în acţiunile iniţiate de aceasta. Se solicită în prea mică măsură şi nu se folosesc fonduri europene, nu se iniţiază programe, se absentează de la majoritaea întâlnirilor internaţionale abordând această tematică.Este necesară aplicarea în ţara noastră a directivelor şi programelor U. E. şi a legislaţiei existente, aceasta nu doar prin armonizarea legislaţiei ci şi faptic.BibliografieCucu M, Menţinerea sănătăţii prin mişcare, o necesitate stringentă de viitor pentru populaţia României, Sesiunea anuală a Facultăţii de Drept, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Cluj – Napoca, 2007, p 31-16.Cucu M, Actualităţi în legislaţia de educaţie fizică şi sport, Sesiunea anuală a Facultăţii de Drept, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Cluj – Napoca, 2008, p. 19-22.Dumitru G, Activitatea fizică, factor de promovare a sănătăţii în Uniunea Europeană, Palestrica mileniului III, Civilizaţie şi sport, nr. 1(27), Cluj – Napoca, 2007, p. 26-33.Dumitru G, Congres european dedicat sănătăţii salariaţilor şi productivităţii întreprinderilor, Palestrica mileniului III, civilizaţie şi sport, nr. 3(33), Cluj – Napoca, 2008, p. 253Kovacs – Hont I, A Cukorbetegseg Vilagnapja, Szabadsag, 13.11.2010, Cluj, p. 3.Suciu A, şc, Program de promovare activă a sănătăţii prin sport, Sesiunea Ştiinţifică „Modalităţi de aplicare a programelor Sportul pentru Toţi, ca mijloc de educaţie, sănătate, înţelegere şi pace”, Bucureşti, 2005, p. 50-55.xxx Legea nr.69/2000, legea Educaţiei fizice şi sportului, Monitorul Oficial Partea I nr.200 din 9 mai 2000xxx Legea nr.34/2009 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, Monitorul Oficial Partea I nr. 163 din 17 martie 2009Site-uri vizitate:1. http://ec.europa.eu/health/programme/policy/index_ro.htm vizitat în decembrie 2009 2. http/ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_syle/nutrition/documents/nutrition_gp_en.pdf vizitat în noiembrie 20103. http/ec.europa.eu/health/ph vizitat în octombrie 20104. http://ec.europa.eu/health/ph_projects/2003/action/aaction3_2003_04_n.htm vizitat în octombrie 2008 5. http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/nutrition/events_nutrition_n.htm#1 vizitat în octombrie 20086. http://dww.ihpm.org/pdf/eu-2008.pdf vizitat în noiembrie 20087. http://www.elingueismlearn.it/master / vizitat în octombrie 20098. http://isca-web.org/english/health2/pathe/whatispathe vizitat în septembrie 2009 9. http://www.health-a-ware.eu/ vizitat în decembrie 2009

6

10. http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/nutrition/platform/platform_en.htm vizitat în decembrie 200911. http://www.obesityday.eu/ro/home-ro/ vizitat în septembrie 201012. http://www.schoolsforhealth.eu/index.cfm?act=landen.lijst&pagina=6 vizitat în octombrie 201013. https://www.ereps.eu/index.asp vizitat în octombrie 2010 14. http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_334_en.pdf vizitat în octombrie 2010 15. http://www.isca-web.org/english/events/move2010 vizitat înoctombrie2010 16. http://ec.europa.eu/health/programme/events/ev-20101112_n.htm vizitat în noiembrie 2010

7