Dezvoltarea Dezvoltarea sistemului nervossistemului nervos

Conf. univ. dr. Lidia ChircorConf. univ. dr. Lidia Chircor

Dezvoltarea Dezvoltarea sistemului sistemului

nervosnervos

Mecanismele moleculare:Mecanismele moleculare:► inducţiainducţia► proliferareaproliferarea► diferenţiereadiferenţierea► migrareamigrarea► apoptozaapoptoza

► Legile de dezvoltare epigeneticeLegile de dezvoltare epigenetice► La nivelul intregului corp embrionar, inclusiv ochiul, La nivelul intregului corp embrionar, inclusiv ochiul,

aparitia structurilor anatomice are loc treptat, imtr-o aparitia structurilor anatomice are loc treptat, imtr-o anumita ordine, care are la baza dispunerea in anumita ordine, care are la baza dispunerea in gradient crescator a substantelor de neuralizare gradient crescator a substantelor de neuralizare (ARN) si mezodermizalizare (proteine).(ARN) si mezodermizalizare (proteine).

► Acoperisul endodermal al intestinului primitiv are Acoperisul endodermal al intestinului primitiv are efect inductor asupra organelor corpului, efect inductor asupra organelor corpului,

► Notocordul induce (inhibitor) formarea sistemului Notocordul induce (inhibitor) formarea sistemului nervos (encefalul, maduva spinarii) si a placodelor.nervos (encefalul, maduva spinarii) si a placodelor.

► Sub influenta notocordului apar din ectoderm in Sub influenta notocordului apar din ectoderm in ordine dorso-latero-ventrala: ordine dorso-latero-ventrala: Tubul neural,Tubul neural, Crestele neurale,Crestele neurale, Placodele (Optica, Olfactiva si Auditiva),Placodele (Optica, Olfactiva si Auditiva), Epiderma Epiderma

► In acelasi sens este dispus si gradientul descrescator In acelasi sens este dispus si gradientul descrescator al substantelor de neuralizare (ARN) le embrion.al substantelor de neuralizare (ARN) le embrion.

NeurogenezaNeurogeneza

► Primordiumul sistemului nervos apare în săptămâna a Primordiumul sistemului nervos apare în săptămâna a 3-a a embriogenezei şi se dezvoltă în totalitate din3-a a embriogenezei şi se dezvoltă în totalitate din ectoblast.ectoblast.

► ZZona discului embrionar destinată dezvoltării unei ona discului embrionar destinată dezvoltării unei anumite structuri suferă acţiunea unui anumite structuri suferă acţiunea unui factor inductorfactor inductor care, prin intermediul unei substanţe biologic active cu care, prin intermediul unei substanţe biologic active cu rol evocatorrol evocator, acţionează asupra unei , acţionează asupra unei ţinteţinte iniţiind o iniţiind o dezvoltare competentă.dezvoltare competentă.

Inducţia neuralăInducţia neurală

► În cazul sistemului nervos În cazul sistemului nervos factorul inductorfactorul inductor este este reprezentat de reprezentat de apariţia şi extensia cranială a apariţia şi extensia cranială a procesului cordal începând de la nodulul primitiv. procesului cordal începând de la nodulul primitiv.

► ŢintaŢinta factorului inductor este factorului inductor este ectoblastul liniei ectoblastul liniei mediane a embrionului între nodulul primitiv şi placa mediane a embrionului între nodulul primitiv şi placa procordalăprocordală, iar , iar reacţia competentăreacţia competentă este reprezentată este reprezentată de de transformarea sa în placă neurală.transformarea sa în placă neurală.

Factori de creştereFactori de creştere

► Asemenea unei fiinţe umane, neuronul o dată creat nu Asemenea unei fiinţe umane, neuronul o dată creat nu mai poate fi înlocuit. mai poate fi înlocuit.

► Acest determinism are expresie genică, iar reglarea Acest determinism are expresie genică, iar reglarea acesteia, esenţială pentru neurogeneză, este chimică şi acesteia, esenţială pentru neurogeneză, este chimică şi asigurată de o serie de factori de creştereasigurată de o serie de factori de creştere..

► Perturbări minime unicelulare sau biochimice ale Perturbări minime unicelulare sau biochimice ale modelului unic de dezvoltare sub acţiunea unor factori modelului unic de dezvoltare sub acţiunea unor factori teratogeni au drept consecinţă apariţia unor malformaţii teratogeni au drept consecinţă apariţia unor malformaţii a căror gravitate depinde de precocitatea acţiunii a căror gravitate depinde de precocitatea acţiunii acestora.acestora.

► Factori specifici Factori specifici care intervin în dezvoltarea sistemului care intervin în dezvoltarea sistemului nervos: nervos:

► Brain-derived growth factor Brain-derived growth factor pare a preveni moartea celularã în pare a preveni moartea celularã în ganglionii spinali.ganglionii spinali.

► Apolipoprotein E Apolipoprotein E pare sã stimuleze încorporarea lipidelor în pare sã stimuleze încorporarea lipidelor în membrana neuritelor ce regenereazã. membrana neuritelor ce regenereazã.

► S 100 BS 100 B Un factor prezent în creier - poate stimula elongarea Un factor prezent în creier - poate stimula elongarea neuronilor telencefalici în culturile celulare.neuronilor telencefalici în culturile celulare.

► Unii factori de creştere: Unii factori de creştere: epidermal growth factor, bazic and acidic epidermal growth factor, bazic and acidic fibroblast growth factor, insulinlike growth factor fibroblast growth factor, insulinlike growth factor şi şi insulinainsulina favorizeazã supravieţuirea neuronilor şi creşterea neuritelor. favorizeazã supravieţuirea neuronilor şi creşterea neuritelor. O parte dintre aceste efecte sunt exercitate direct; O parte dintre aceste efecte sunt exercitate direct; altele sunt mediate altele sunt mediate - - prin intermediul celulelor gliale prin intermediul celulelor gliale

► O cale importantã prin care celulele gliale regleazã creşterea O cale importantã prin care celulele gliale regleazã creşterea neuritelor este secretarea substanţelor matricei extracelulare ce neuritelor este secretarea substanţelor matricei extracelulare ce ghideazã şi controleazã creşterea astrociteghideazã şi controleazã creşterea astrocitelorlor. .

► Componentele matricei extracelulare care Componentele matricei extracelulare care pot pot afecta creşterea afecta creşterea neurneuronionilor sunt: lor sunt: lamininlamininaa, proteoglican heparin sulfat, fibronectin, proteoglican heparin sulfat, fibronectinaa şi şi colagencolagenulul

► Alungirea axonilor şi dendritelor apare la nivelul conurilor de Alungirea axonilor şi dendritelor apare la nivelul conurilor de creştere, prezente la vârfurile acestora, pe parcursul desfãşurãrii creştere, prezente la vârfurile acestora, pe parcursul desfãşurãrii procesului de creşterea. Morfologia şi motilitatea-conului de procesului de creşterea. Morfologia şi motilitatea-conului de creştere pot fi regate de ionii de potasiu liberi intracelular.creştere pot fi regate de ionii de potasiu liberi intracelular.

Diferitele tipuri de factori de creştereDiferitele tipuri de factori de creştere1.Citochine1.Citochinea.Neurotrofinea.Neurotrofine Factorul de creştere Factorul de creştere

nervoasănervoasăNerve growth factor Nerve growth factor (NGF)(NGF)

Factorul neurotrofic Factorul neurotrofic cerebralcerebral

Brain-derived Brain-derived neurotrophic factor neurotrophic factor (BDNF)(BDNF)

Neurotrofinele 3, 4, 5Neurotrofinele 3, 4, 5 Neurotrophins 3, 4, 5 Neurotrophins 3, 4, 5 (NT-3, 4, 5)(NT-3, 4, 5)

b.Factori b.Factori neuropoeticineuropoetici

Factorul neurotrofic Factorul neurotrofic ciliarciliar

Ciliary neurotrophic Ciliary neurotrophic factor (CNTF)factor (CNTF)

Factorul membranar de Factorul membranar de stimulare a stimulare a neurotransmiţătoruluineurotransmiţătorului

Membrane-associated Membrane-associated neuro-transmitter-neuro-transmitter-stimulating stimulating

factor(MANSfactor(MANS))

c.Factori de creşterec.Factori de creştere Factorul epidermic de Factorul epidermic de creşterecreştere

Epidermal growth factor Epidermal growth factor (EGF)(EGF)

Factori de creştere Factori de creştere fibroblasticăfibroblastică

Fibroblast growth factor Fibroblast growth factor (FGF)(FGF)

Factorii promotori ai Factorii promotori ai creşteriicreşterii

Transforming growth Transforming growth factors (TGF)factors (TGF)

2.Neuropeptide2.Neuropeptide Hormonul Hormonul adrenocorticotropadrenocorticotrop

Adrenocorticotropin Adrenocorticotropin hormone (ACTH)hormone (ACTH)

Peptidul 2 Peptidul 2 cardioacceleratorcardioaccelerator

Cardioacceleratory Cardioacceleratory peptide 2 (CAP 2)peptide 2 (CAP 2)

ColecistochininaColecistochinina Cholecystokinin (CCK)Cholecystokinin (CCK)

Factorul eliberator al Factorul eliberator al corticotropineicorticotropinei

Corticotropin-releasing Corticotropin-releasing factor (CRF)factor (CRF)

EncefalineEncefaline Enkefalin (ENK)Enkefalin (ENK)

GalaninaGalanina Galanin (GAL)Galanin (GAL)

Hormonul eliberator al Hormonul eliberator al hormonului luteinizanthormonului luteinizant

Luteinizing hormone Luteinizing hormone releasing hormone releasing hormone (LHRH)(LHRH)

Neuropeptidul YNeuropeptidul Y Neuropeptide Y (NPY)Neuropeptide Y (NPY)

NeurotensinaNeurotensina Neurotensin (NT)Neurotensin (NT)

Peptid histidin Peptid histidin izoleucinăizoleucină

Peptide histidine Peptide histidine isoleucine (PHI)isoleucine (PHI)

SomatostatinaSomatostatina Somatostatin (SOM)Somatostatin (SOM)

Substanţa PSubstanţa P Substance P (SP)Substance P (SP)

VasopresinaVasopresina Vasopressin (VP)Vasopressin (VP)

Polipeptidul intestinal Polipeptidul intestinal vasoactivvasoactiv

Vasoactive intestinal Vasoactive intestinal polypeptide (VIP)polypeptide (VIP)

3.Neurotransmiţători3.Neurotransmiţători AcetilcolinaAcetilcolina Acetylcholine (Ach)Acetylcholine (Ach)

SerotoninaSerotonina

CatecolamineCatecolamine

Serotonin (5-HT)Serotonin (5-HT)

Catecholamine (CA)Catecholamine (CA)

► Dezvoltarea embrionară a sistemului nervos Dezvoltarea embrionară a sistemului nervos central a fost atribuită interacţiunii complexe central a fost atribuită interacţiunii complexe dintre diferitele molecule secretate ca celulele dintre diferitele molecule secretate ca celulele din familiadin familia

► TGF-β ( transforming growth factor )TGF-β ( transforming growth factor )► BMPs ( bone morphogenetic protein ) BMPs ( bone morphogenetic protein ) ► FGFs ( factorul de creştere fibroblastic )FGFs ( factorul de creştere fibroblastic )► Wnts ( wingless related ) Wnts ( wingless related ) ► CAMs ( molecule de adeziune celulară ) şi PAXCAMs ( molecule de adeziune celulară ) şi PAX

► Aceşti factori se asociază şi urmează o secvenţă Aceşti factori se asociază şi urmează o secvenţă temporo-spaţială specifică.temporo-spaţială specifică.

► Activarea unor anumite gene determină Activarea unor anumite gene determină diferenţierea celulelor neuroectoblastice în diferenţierea celulelor neuroectoblastice în neuroni şi celule gliale. neuroni şi celule gliale.

► factorii exogeni sunt indispensabili în factorii exogeni sunt indispensabili în dezvoltarea tubului neural dezvoltarea tubului neural acidul folicacidul folic colesterolul. colesterolul.

► În timpul gastrulaţiei formarea plăcii neurale este indusă de În timpul gastrulaţiei formarea plăcii neurale este indusă de notocord care secretă BMP4 ( bone morphogenetic protein ), notocord care secretă BMP4 ( bone morphogenetic protein ), factor de creştere din familia TGF-β, responsabil de inhibarea factor de creştere din familia TGF-β, responsabil de inhibarea transformării celulelor ectodermice în celule neurale.transformării celulelor ectodermice în celule neurale.

► Transformarea celulelor ectodermice în celule neurale - Transformarea celulelor ectodermice în celule neurale - diferenţiere neuronală - este inhibată de fiecare dată de diferenţiere neuronală - este inhibată de fiecare dată de descărcarea ritmică a BMP provenind din celulele descărcarea ritmică a BMP provenind din celulele ectodermice. ectodermice.

► Studiile recente demonstrează că TGF reprimă în mod egal Studiile recente demonstrează că TGF reprimă în mod egal expresia BMP4 într-un stadiu precoce, permiţând expresia BMP4 într-un stadiu precoce, permiţând diferenţierea plăcii neurale. diferenţierea plăcii neurale.

► Moartea celularã programatã - apoptoza- este Moartea celularã programatã - apoptoza- este prezentã in mod natural în procesul de dezvoltare a prezentã in mod natural în procesul de dezvoltare a Sistemului Nervos Central. Sistemului Nervos Central.

► Apoptoza apare în momentele în care ţesutul nervos Apoptoza apare în momentele în care ţesutul nervos suferã procese ca separarea, fuziunea, plierea, suferã procese ca separarea, fuziunea, plierea, cavitaţia sau când ţesuturile sunt remodelate şi cavitaţia sau când ţesuturile sunt remodelate şi numãrul celulelor este ajustat. numãrul celulelor este ajustat.

► Gene specifice şi unii hormoni (insuline-like growth Gene specifice şi unii hormoni (insuline-like growth factor, hormnii androgeni) par a fi implicate în factor, hormnii androgeni) par a fi implicate în controlul apoptozei.controlul apoptozei.

Evoluţia plăcii şi a tubului neuralEvoluţia plăcii şi a tubului neural

► La începutul săptămânii a 3-a a La începutul săptămânii a 3-a a embriogenezei ectoblastul situat embriogenezei ectoblastul situat deasupra procesului cordal se deasupra procesului cordal se hipertrofiază formândhipertrofiază formând placa placa neuralăneurală

► Placa neurală este sediul unei Placa neurală este sediul unei activităţi mitotice intense, activităţi mitotice intense, multiplicarea celulară având drept multiplicarea celulară având drept consecinţă apariţia consecinţă apariţia un segment proximal mai evazat,un segment proximal mai evazat,

placa cerebralăplaca cerebrală un segment distal uniform îngustat, un segment distal uniform îngustat,

placa spinală,placa spinală, şanţul neuralşanţul neural

► După ziua a 22-a, lama celulară După ziua a 22-a, lama celulară subectoblastică se împarte în două subectoblastică se împarte în două aglomerări celulare dorsolaterale,aglomerări celulare dorsolaterale, crestele neurale crestele neurale

► şanţul neuralşanţul neural se înfundă pe toata lungimea sa se înfundă pe toata lungimea sa► rămâne limitat de restul ectodermului prin două rămâne limitat de restul ectodermului prin două

margini proeminente, margini proeminente, plicile neuraleplicile neurale.. ► Închiderea tubului neural se realizează prin Închiderea tubului neural se realizează prin

fuzionarea plicilor neurale pe linia mediană. fuzionarea plicilor neurale pe linia mediană.

Formarea şi Formarea şi evoluţia crestelor evoluţia crestelor

neuraleneurale

► 1) crestele neurale se formeaza 1) crestele neurale se formeaza prin interactiunea si inductia prin interactiunea si inductia dintre ectodermul neural si dintre ectodermul neural si ectodermul nonneural; ectodermul nonneural;

► 2) initial, celulele progenitoare sunt 2) initial, celulele progenitoare sunt multipotente, au potentialul de a multipotente, au potentialul de a forma multiple structuri forma multiple structuri ectodermale (epiderma, crestele ectodermale (epiderma, crestele neurale si derivatele tubului neurale si derivatele tubului neural); neural);

► 3) in timp, potentialul precursorilor 3) in timp, potentialul precursorilor scade, formeaza crestele neurale, scade, formeaza crestele neurale, care in timpul dezvoltarii care in timpul dezvoltarii extremitatii cefalice migreaza din extremitatii cefalice migreaza din zona romencefalului in arcurile zona romencefalului in arcurile branhiale unde vor forma elemente branhiale unde vor forma elemente scheletice si musculare distincte. scheletice si musculare distincte.

► Formarea crestelor neurale este Formarea crestelor neurale este discontinua, celulele destinate discontinua, celulele destinate dezvoltarii diferitelor arcuri dezvoltarii diferitelor arcuri branhiale migreaza in regiunile branhiale migreaza in regiunile corespunzatoare fiind separate prin corespunzatoare fiind separate prin arii de apoptoza centrate de arii de apoptoza centrate de rombomerele 3 si 5. rombomerele 3 si 5.

► Apoptoza este controlata la acest Apoptoza este controlata la acest nivel prin interactiunea cu zonele nivel prin interactiunea cu zonele invecinate ale rombencefalului. invecinate ale rombencefalului.

Migrarea crestelor neuraleMigrarea crestelor neurale

Migrarea

crestelor neurale

► Evoluţia crestelor neurale se Evoluţia crestelor neurale se caracterizează prin procese caracterizează prin procese histogenetice intense, histogenetice intense, elementele celulare rezultate elementele celulare rezultate având un având un potenţial migrator şi potenţial migrator şi inductorinductor. .

► Migrarea este direcţionată Migrarea este direcţionată spre ţinte de proteinele spre ţinte de proteinele fibrilare ale matricei fibrilare ale matricei extracelulareextracelulare şi are drept şi are drept rezultat fie realizarea unor rezultat fie realizarea unor agregate celulare locale, fie agregate celulare locale, fie invazia unor primordii a caror invazia unor primordii a caror evoluţie ulterioară o induc evoluţie ulterioară o induc

Semnalul Neuropilin 1 ghidează celulele crestei neurale în Semnalul Neuropilin 1 ghidează celulele crestei neurale în

alegerea căii de migrare cu specificitate celularăalegerea căii de migrare cu specificitate celulară ► Pentru a ajunge în locurile Pentru a ajunge în locurile

ţinta, celulele crestelor ţinta, celulele crestelor neurale urmează una dintre neurale urmează una dintre cele trei căi care vor decide cele trei căi care vor decide soarta acestor celule soarta acestor celule

► SSemnalele directoare induse de emnalele directoare induse de SEMA3A şi receptorul său SEMA3A şi receptorul său neuropilin 1(NRP1) sunt neuropilin 1(NRP1) sunt esenţiale în direcţionarea valului esenţiale în direcţionarea valului intermediar de celulele ale intermediar de celulele ale crestelor neurale precursoare ale crestelor neurale precursoare ale neuronilor periferici împiedicând neuronilor periferici împiedicând aceste celulele de a urma calea aceste celulele de a urma calea prestabilită de-a lungul vaselor prestabilită de-a lungul vaselor de sânge intersomitice către de sânge intersomitice către sclerotomul anterior. sclerotomul anterior.

► Alegerea căii de migrare nu Alegerea căii de migrare nu interfera cu specificitatea interfera cu specificitatea celulelor crestelor neurale, celulelor crestelor neurale, ele păstrând diferenţierea ele păstrând diferenţierea în neuroni simpatici sau în neuroni simpatici sau senzitivi chiar şi atunci senzitivi chiar şi atunci când au urmat o cale când au urmat o cale ectopică dorsolaterală care ectopică dorsolaterală care în mod normal este urmată în mod normal este urmată de precursorii de precursorii melanocitelor. melanocitelor.

► Neuropilin 1Neuropilin 1 NRP1 NRP1 semnalează coordonatele semnalează coordonatele căii de migrare pe care o căii de migrare pe care o vor alege celulele crestelor vor alege celulele crestelor neurale şi astfel, asigură neurale şi astfel, asigură diferenţierea neuronală în diferenţierea neuronală în locaţiile corespunzătoare. locaţiile corespunzătoare.

Determinarea identităţii derivatelor crestei neurale Determinarea identităţii derivatelor crestei neurale cefalicecefalice

► Creasta Creasta neurală are posibilitatea de a neurală are posibilitatea de a forma şi celule mezenchimale.forma şi celule mezenchimale.

► Aceasta proprietate o deţine numai Aceasta proprietate o deţine numai regiunea cefalică de la mijlocul regiunea cefalică de la mijlocul diencefalului până la capătul diencefalului până la capătul rombomerului 8.(somitele 4/5). rombomerului 8.(somitele 4/5).

► PPrin manipularea corespunzătoare a rin manipularea corespunzătoare a embrionului, s-a putut evidenţia relaţia embrionului, s-a putut evidenţia relaţia dintre expresia genelor Hox şi gradul dintre expresia genelor Hox şi gradul de plasticitate pe care îl manifestă de plasticitate pe care îl manifestă celulele crestei neurale când sunt celulele crestei neurale când sunt induse să migreze într-un mediu induse să migreze într-un mediu ectopic. ectopic.

► Expresia genelor Hox nu este modificată Expresia genelor Hox nu este modificată la celulele crestelor neurale prin la celulele crestelor neurale prin transpoziţia lor în locuri ectopice. transpoziţia lor în locuri ectopice.

► Expresia genelor Hox în legatură cu Expresia genelor Hox în legatură cu ectodermul arcurilor branhiale nu ectodermul arcurilor branhiale nu depinde de inducţia realizata dedepinde de inducţia realizata de crestele crestele neurale. neurale.

Interacţiunile cu substraturile, limitate temporal, Interacţiunile cu substraturile, limitate temporal, direcţionează soarta şi specificitatea precursorilor direcţionează soarta şi specificitatea precursorilor

neuronali derivaţi din celulele stem embrionareneuronali derivaţi din celulele stem embrionare

► În încercarea de a optimiza eficienţa generării neuronilor şi În încercarea de a optimiza eficienţa generării neuronilor şi celulelor gliale celulelor gliale in vitro,in vitro, s-au comparat culturi de celule în cadrul s-au comparat culturi de celule în cadrul unui protocol de inducţie neurală.unui protocol de inducţie neurală.

► s-a observat cresterea celulelor stem ataşată substraturilor s-a observat cresterea celulelor stem ataşată substraturilor (generarea precursorilor neuronali) şi maturarea fenotipurilor (generarea precursorilor neuronali) şi maturarea fenotipurilor neuronale, prin expunerea selectivă la diverse substraturi în neuronale, prin expunerea selectivă la diverse substraturi în diverse stadii de dezvoltarediverse stadii de dezvoltare. .

► s-au observat densităţile cele mai mari de precursori neuronali pe s-au observat densităţile cele mai mari de precursori neuronali pe substraturile de laminină (laminină poli-L-ornnitină=LPO). substraturile de laminină (laminină poli-L-ornnitină=LPO).

►LLaminina facilitează adeziunea şi supravieţuirea aminina facilitează adeziunea şi supravieţuirea majoritătii tipurilor de neuroni şi a celulelor majoritătii tipurilor de neuroni şi a celulelor gliale. gliale.

►Aceste observaţii alături de aparenta flexibilitate a Aceste observaţii alături de aparenta flexibilitate a morfologiilor celulelor neuronale, indică faptul că morfologiilor celulelor neuronale, indică faptul că interacţiunea substrat-celulă în stadii timpurii ale interacţiunea substrat-celulă în stadii timpurii ale neurogenezei poate influenţa specificitatea şi neurogenezei poate influenţa specificitatea şi diferenţierea.diferenţierea.

Tlx3 exercită control transcripţional în funcţie de Tlx3 exercită control transcripţional în funcţie de context şi promovează diferenţierea neuronală a context şi promovează diferenţierea neuronală a

celulelor stem embrionarecelulelor stem embrionare

► Gena Tlx3(T cell leukemia 3) a fost implicată în stabilirea Gena Tlx3(T cell leukemia 3) a fost implicată în stabilirea funcţiilor neuronilor senzitivi glutamatergici din măduva spinărifuncţiilor neuronilor senzitivi glutamatergici din măduva spinări

► Expresia secvenţială şi coordonată a genelor proneuronale şi Expresia secvenţială şi coordonată a genelor proneuronale şi neuronale identifică Tlx3 drept un selector de gene în cadrul neuronale identifică Tlx3 drept un selector de gene în cadrul diferenţierii neuronale a celulelor stem. diferenţierii neuronale a celulelor stem.

► Funcţia dependentă de context a genei Tlx3 ca selector de gene Funcţia dependentă de context a genei Tlx3 ca selector de gene poate fi utilizată pentru stabilirea unei noi metode pentru poate fi utilizată pentru stabilirea unei noi metode pentru generarea condiţionată a neuronilor excitatori glutamatergici din generarea condiţionată a neuronilor excitatori glutamatergici din celule stem embrionare făcând astfel posibilă vindecarea celule stem embrionare făcând astfel posibilă vindecarea diferitelor afecţiuni neurodegenerative. diferitelor afecţiuni neurodegenerative.

► Anomalii ale sistemului nervos Anomalii ale sistemului nervos în ziua 18în ziua 18 i.u. –(formarea i.u. –(formarea notocorduluinotocordului)) structuri anormal Facialestructuri anormal Faciale::

► Diprosopie, Dismorfism facialDiprosopie, Dismorfism facial, , precursori opticiprecursori optici anormali: anormali:

► Anoftalmie, anomalii oculareAnoftalmie, anomalii oculare precursori precursori anormalianormali ai ai creieruluicreierului::

► holoprozencefaliholoprozencefaliee. . ► AnomaliiAnomalii ale sistemului nervos ale sistemului nervos

în ziua 20i.u (în ziua 20i.u (Diviziunea celor Diviziunea celor douã emisferedouã emisfere):): lipsa formarii celor douã lipsa formarii celor douã

evaginaţii optice, rezultând un evaginaţii optice, rezultând un singur ochi (ciclopia sau singur ochi (ciclopia sau sinoftalmia) sinoftalmia)

► Anomalii ale sistemului nervos Anomalii ale sistemului nervos în ziua în ziua 22 22 i.u. (i.u. (apar crestele apar crestele neurale, primordiile optice): neurale, primordiile optice): reducere numericã a reducere numericã a

ganglionilor nervilor cranieniganglionilor nervilor cranieni incompleta formare a craniuluiincompleta formare a craniului anoftalmia anoftalmia

► Anomalii ale sistemului nervos Anomalii ale sistemului nervos în ziua în ziua 24 - 2524 - 25 i.u. ( i.u. (perioada perioada de închidere a neuroporului de închidere a neuroporului anterior):anterior): anencefalieanencefalie

► Anomalii ale sistemului nervos Anomalii ale sistemului nervos în ziuaîn ziua 26 26 i.u. i.u. ((definitivarea definitivarea mezenchimulmezenchimului ui bazei bazei craniuluicraniului):): encefalocel occipitalencefalocel occipital

► AnomaliiAnomalii ale sistemuluinervos i ale sistemuluinervos in perioada fetalã n perioada fetalã agenezia corpului calos, agenezia corpului calos, lisencefalia, lisencefalia, polimicrogiria,polimicrogiria, microcefalia vera, microcefalia vera, pahigiria, pahigiria, agiria, agiria, stenoza congenitalã a apeductului Sylvius. stenoza congenitalã a apeductului Sylvius.

agenezia corpului calosagenezia corpului caloslisencefalialisencefalia

► Alte anomalii produse prin malformaţii ale crestelor Alte anomalii produse prin malformaţii ale crestelor neurale rombencefalice ori mezencefaliceneurale rombencefalice ori mezencefalice holoprozencefalia, holoprozencefalia, anomaliile faciale anomaliile faciale didin fetopatia alcoolicã, n fetopatia alcoolicã, sindromul Pierre Robinsindromul Pierre Robin,, Sindromul Di George (sindromul velo-cardio-facial),Sindromul Di George (sindromul velo-cardio-facial), Maladia Hirschprung (Megadolicocolon aganglionar congenital)Maladia Hirschprung (Megadolicocolon aganglionar congenital)

Dezvoltarea organelor de simtDezvoltarea organelor de simtOchiul Ochiul

► La nivelul ochiului, ordinea La nivelul ochiului, ordinea elementelor principale se elementelor principale se realizeaza in sesnsul realizeaza in sesnsul gradientului descrescator al gradientului descrescator al substantelor de neuralizare substantelor de neuralizare (ARN), dinspre polul posterior (ARN), dinspre polul posterior spre cel anterior.spre cel anterior.

► Componenta receptoare, Componenta receptoare, nervoasa, epiteliul ciliar si al nervoasa, epiteliul ciliar si al irisuluisi corpul vitros (partial) irisuluisi corpul vitros (partial) sunt de natura neuro-sunt de natura neuro-ectodermica;ectodermica;

► Cristalinul si epiteliul pleoapelor Cristalinul si epiteliul pleoapelor se formeaza din epiblast;se formeaza din epiblast;

► restul globului ocular si Anexele restul globului ocular si Anexele sale sunt de natura sale sunt de natura mezenchimalamezenchimala

21 zile i.u.

► OrigineOrigine► Globul ocular:Globul ocular:

EctodermEctoderm MezodermMezoderm

► AnexeleAnexele Mezenchimul primarMezenchimul primar

Dezvoltarea organelor de simt - Dezvoltarea organelor de simt - Ochiul Ochiul

Ziua / Saptamana Evenimentul

Ziua 22 i.u. Plaoda optica

Saptamana 4 i.u. Vezicula optica – cupa opticaPlacoda cristalinului

Saptamana 5 i.u. Fisura coroida

Vezicula cristalinuluiSchita corpului vitros

Saptamana 6 i.u. 2 straturi ale cupei optice: pigmentar si nervosVezicula cristalinului se ingroasaOchii incep migrarea frontala (160o)

Saptamana 7 i.u. Fisura coroida se inchide, include artera centrala apediculului opticAxonii patrund in pediculul optic.Dispare cavitatea cristalinului.Se formeaza pleoapele.Se schiteaza tunicile fibroasa si vasculara ale ochiului.

Saptamana 8 i.u. Migrare frontala rapida a ochilor.Formarea chiasmei optice.

Dezvoltarea organelor de simt Dezvoltarea organelor de simt Ochiul Ochiul

Saptamana / Luna Evenimentul

Saptamana 10 i.u. Se formeaza irisul si corpul ciliarPleoapele sunt fuzionate.Apare schita glandei lacrimale

Saptamana 12 i.u. Ochiul are structura aproape definitivaRetina devine stratificata

Saptamana 20-24 i.u. Tunica vasculara este la apogeul dezvoltariiRetina percepe lumina

Luna 9 i.u. Se incheie mielinizarea nervului optic

Luna 3 posnatal Definitivarea foveei centrale

Primul an Definitivarea perceptiei formelor si culorilor

Dezvoltarea organelor de simtDezvoltarea organelor de simtOchiul Ochiul

► Primele doua schite ale ochiului sunt vezicula optica si placoda Primele doua schite ale ochiului sunt vezicula optica si placoda cristalinuluicristalinului

► vezicula optica vezicula optica Se dezvolta intr-o populatie celulara situata pe fata Se dezvolta intr-o populatie celulara situata pe fata anterioara a placii neurale, in aria optica, situata inanterioara a placii neurale, in aria optica, situata in prozencefal prozencefal (creierul anterior).(creierul anterior).

► Crestere rapida a prozencefalului, Crestere rapida a prozencefalului,

21 zile i.u.

► Cupa optica prezinta in partea inferioara o invaginare “fisura Cupa optica prezinta in partea inferioara o invaginare “fisura coroida” care se continua in partea distala cu santul pediculului coroida” care se continua in partea distala cu santul pediculului opticoptic

► Santul Optic se formeaza prin invaginarea celulelor din aria Santul Optic se formeaza prin invaginarea celulelor din aria opticaoptica

Human Age: 22 Days

► Santul optic vedere latero- frontalaSantul optic vedere latero- frontala

Ziua 24 i.u.

► Marginile tubului neural se apropie in plan medio-sagital. Marginile tubului neural se apropie in plan medio-sagital. ► neuroectodermul santului optic ia contact cu ectodermul neuroectodermul santului optic ia contact cu ectodermul

superficial superficial ► In In santul opticsantul optic se formeaza pediculul optic. se formeaza pediculul optic.

Ziua 28i.u.

► Prin Contactul ectodermului neural cu vezicula optica Prin Contactul ectodermului neural cu vezicula optica si ectodermul superficial se induce dezvoltarea si ectodermul superficial se induce dezvoltarea placodei cristalinului.placodei cristalinului.

Ziua 28i.u.

► placoda cristalinuluiplacoda cristalinului si portiunea adiacenta a si portiunea adiacenta a veziculei opticeveziculei optice incep sa se incep sa se invaginezeinvagineze. .

► Contactul dintre Contactul dintre ectodermul superficialectodermul superficial si mugurele si mugurele veziculeiveziculei optice optice induce differentierea unei populatii de celule care vor forma induce differentierea unei populatii de celule care vor forma placoda placoda cristalinuluicristalinului. .

► Prin invaginarea placodei cristalinul se formeaza Prin invaginarea placodei cristalinul se formeaza vezicula cristalinului vezicula cristalinului care se desprinde de care se desprinde de ectodermul superficialectodermul superficial. .

► Prin Invaginarea veziculei optice se formeaza Prin Invaginarea veziculei optice se formeaza cupacupa optica optica cu cele 2 cu cele 2 straturi conectate la creierul posterior prin straturi conectate la creierul posterior prin pediculul optic pediculul optic . .

Ziua 36 i.u.

► In timp ce placoda cristalinului se invagibeaza alcatuind In timp ce placoda cristalinului se invagibeaza alcatuind vezicula vezicula cristalinuluicristalinului, vezicula optica devine , vezicula optica devine cupacupa opticaoptica..

► vezicula cristalinuluivezicula cristalinului formeaza cristalinul iar cele 2 straturi ale formeaza cristalinul iar cele 2 straturi ale cupeicupei opticeoptice formeaza straturile pigmentar si nervos ale retinei.formeaza straturile pigmentar si nervos ale retinei.

► Diferentierea cupei opticeDiferentierea cupei optice► foita superficiala se subtiaza, foita superficiala se subtiaza,

se incarca cu granule de se incarca cu granule de pigment devenind stratul pigment devenind stratul pigmentar al retinei, care pigmentar al retinei, care ulterior formeaza 3 regiuni ulterior formeaza 3 regiuni inegale: retina vizuala, a inegale: retina vizuala, a corpului ciliar, a irisului.corpului ciliar, a irisului.

► Foita profunda se ingroasa in Foita profunda se ingroasa in cele 4/5 posterioare devenind cele 4/5 posterioare devenind retina vizuala – retina vizuala – pluristratificata pluristratificata

► din portiunea vizuala a retinei din portiunea vizuala a retinei se diferentiaza toate se diferentiaza toate straturile retinei;straturile retinei; din celulele din celulele

neuroepiteliale se neuroepiteliale se formeaza fotoreceptorii, formeaza fotoreceptorii, celulele bipolare, celulele celulele bipolare, celulele multipolare;multipolare;

din glioblasti se formeaza din glioblasti se formeaza celulele de sustinere si celulele de sustinere si fibrele corpului vitros.fibrele corpului vitros.

► In 1/5 anterioara se formeaza In 1/5 anterioara se formeaza portiunea oarba a retinei, pana la portiunea oarba a retinei, pana la marginea anterioara a cupei optice, marginea anterioara a cupei optice,

► trece inaintea cristalinului, trece inaintea cristalinului, fuzioneaza cu tesutul mezenchimal fuzioneaza cu tesutul mezenchimal alcatuind impreuna irisul si corpul alcatuind impreuna irisul si corpul ciliar.ciliar.

► Marginea cupei optice devine Marginea cupei optice devine marginea orificiului pupilar; orificiul marginea orificiului pupilar; orificiul pupilar se inchide pana in luna a 9-a.pupilar se inchide pana in luna a 9-a.

► Prin fisura coroida si santul Prin fisura coroida si santul pediculului optic patrund vasel pediculului optic patrund vasel hialoidiene care vor deveni vase hialoidiene care vor deveni vase centrale ale retinei. centrale ale retinei.

► Prin inchiderea fisurii coroide vasele Prin inchiderea fisurii coroide vasele sunt inchise in centrul nervului optic sunt inchise in centrul nervului optic si al petei oarbe. si al petei oarbe.

► Pedunculul optic parcurs de axonii Pedunculul optic parcurs de axonii celulelor multipolare devine nervul celulelor multipolare devine nervul optic; invelisurile nervului optic se optic; invelisurile nervului optic se formeaza din mezenchimul formeaza din mezenchimul inconjurator si sunt echivalentele inconjurator si sunt echivalentele meningelui.meningelui.

► vezicula optica si pediculul optic se invagineaza vezicula optica si pediculul optic se invagineaza dand nastere in interior fisurii coroidiene.  dand nastere in interior fisurii coroidiene.  

► arteraartera hialoidia strabate hialoidia strabate fisura coroidiana.fisura coroidiana.

► Vasele hialoidieneVasele hialoidiene inconjoara regiunea posterioara a cristalinuluiinconjoara regiunea posterioara a cristalinului. . ► Dupa separarea cristlinului de epiteliul superficial (situat pe Dupa separarea cristlinului de epiteliul superficial (situat pe

supratata embrionului) supratata embrionului) fibrelefibrele posterioare ale cristalinului posterioare ale cristalinului se se alungescalungesc obliterandobliterand cavitatea cristalinului cavitatea cristalinului , care dispare in , care dispare in saptamana a 7-a iar saptamana a 7-a iar corneeacorneea incepe procesul de diferentiere. incepe procesul de diferentiere.

► Dimensiunile cristalinului se definitiveaza prin proliferarea celulelor Dimensiunile cristalinului se definitiveaza prin proliferarea celulelor dispuse ecuatorial. dispuse ecuatorial.

Saptamana 7 i.u.

► CristalinulCristalinul► Apare timpuriu sub forma placodei cristalinului, ca o ingrosare a Apare timpuriu sub forma placodei cristalinului, ca o ingrosare a

epiteliului epiblastic situat in dreptul veziculei optice, sub efectul epiteliului epiblastic situat in dreptul veziculei optice, sub efectul inductor al veziculei optice.inductor al veziculei optice.

► Se invagineaza devenind foseta si apoi vezicula cristaliniana, care se Se invagineaza devenind foseta si apoi vezicula cristaliniana, care se detaseaza de epiblastul din care s-a format iar epiblastul se reface. detaseaza de epiblastul din care s-a format iar epiblastul se reface.

► Cristalinul are initial forma de sfera, pereti subtiri, apoi celulele Cristalinul are initial forma de sfera, pereti subtiri, apoi celulele epiteliale ale peretelui posterior se alungesc, isi pierd nucleul iar epiteliale ale peretelui posterior se alungesc, isi pierd nucleul iar peretele posterior se ingroasa, venind in contact cu cel anterior. peretele posterior se ingroasa, venind in contact cu cel anterior.

► Artera hialoidiana ajunge pana la polul posterior al cristalinului, se Artera hialoidiana ajunge pana la polul posterior al cristalinului, se ramifica in tunica vasculara avand rol trofic (cristaloida anterioara si ramifica in tunica vasculara avand rol trofic (cristaloida anterioara si posterioara).posterioara).

► CameraCamera anterioara anterioara se formeaza ca spatiu se formeaza ca spatiu situat intre cristalin, situat intre cristalin, membranamembrana iridopupilara iridopupilara si si corneecornee..

Saptamana 7 i.u.

► Membrana pupilara involueaza, dar uneori Membrana pupilara involueaza, dar uneori poate persista dupa nastere.poate persista dupa nastere.

► corneea consta intr-corneea consta intr-unun strat epitelial strat epitelial extern extern format din format din ectodermul ectodermul superficial si superficial si inner inner straturi epiteliale straturi epiteliale interne interne formate din formate din celulele crestelor celulele crestelor neurale.neurale.

► Comcomitent cu dezvoltarea retinei, Comcomitent cu dezvoltarea retinei, stratulstratul pigmentar pigmentar se este relativ subtiat se este relativ subtiat iar iar stratul nervos stratul nervos se ingroasase ingroasa

Saptamana 7 i.u.

► Pe masura ce stratul Pe masura ce stratul neural al retinei se neural al retinei se dezvolta, are loc si dezvolta, are loc si diferentierea sa in straturi diferentierea sa in straturi de celule distinctede celule distincte

► Irisul se formeaza la extremitatea cupei Irisul se formeaza la extremitatea cupei optice. optice.

► la extremitatea cupei optice, straturile intern si la extremitatea cupei optice, straturile intern si extern ale retinei raman alipite. extern ale retinei raman alipite.

► Incurbarea acestor straturi determina aparitia proceselor ciliare. Incurbarea acestor straturi determina aparitia proceselor ciliare. ► Tesutul mezenchimatosTesutul mezenchimatos► Inveleste cupa opticaInveleste cupa optica► Se diferentiaza in coroida si sclerotica.Se diferentiaza in coroida si sclerotica.

► Sunt de origine mezenchimatoasa:Sunt de origine mezenchimatoasa:► - corpul ciliar - cu exceptia stratului epitelial;- corpul ciliar - cu exceptia stratului epitelial;► - stroma irisului – cu exceptia muschilor, care sunt de natura - stroma irisului – cu exceptia muschilor, care sunt de natura

ectodermala;ectodermala;► - tesutul propriu al corneei – cu exceptia epiteliului anterior, care este - tesutul propriu al corneei – cu exceptia epiteliului anterior, care este

de natura ectodermala. Capsula Tenon se formeaza din mezenchim, de natura ectodermala. Capsula Tenon se formeaza din mezenchim, ► muschii orbitei se formeaza din mezenchimul somitelor preoticemuschii orbitei se formeaza din mezenchimul somitelor preotice► grasimea retrobulbara se formeaza din mezenchimgrasimea retrobulbara se formeaza din mezenchim

► pleoapelepleoapele apar in luna a 2-a l apar in luna a 2-a la finele perioadei a finele perioadei embrionare embrionare ca plici ale pielii ca plici ale pielii

► marginea lor libera se sudeaza in luna a 3-a si marginea lor libera se sudeaza in luna a 3-a si se deschid definitiv in luna a 8-ase deschid definitiv in luna a 8-a

► Epiteliul Conjunctivei este de natura Epiteliul Conjunctivei este de natura ectodermala, se dezvolta in relatie cu ectodermala, se dezvolta in relatie cu pleoapele.pleoapele.

► Glanda lacrimala apare sub forma mai multor Glanda lacrimala apare sub forma mai multor muguri epiteliali care se dezvolta din sacul muguri epiteliali care se dezvolta din sacul conjunctival.conjunctival.

► Caile lacrimale se formeaza din epiteliul Caile lacrimale se formeaza din epiteliul santului existent intre mugurele maxilar si santului existent intre mugurele maxilar si mugurele nazal lateral. mugurele nazal lateral.

► La nastere nou-nascutul poate La nastere nou-nascutul poate distinge formele urmarind liniile distinge formele urmarind liniile de imbinare dintre lumina si de imbinare dintre lumina si intuneric pana la 20-30cm intuneric pana la 20-30cm distanta, percepe nuantele de alb, distanta, percepe nuantele de alb, negru si gri. negru si gri.

► Dupa prima saptamana, Dupa prima saptamana, reactioneza la miscari si fixeaza reactioneza la miscari si fixeaza privirea, privirea,

► "vederea binoculara" se dezvolta "vederea binoculara" se dezvolta rapid pe parcursul primelor rapid pe parcursul primelor saptamani si luni de viata. saptamani si luni de viata.

► Prima culoare perceputa este Prima culoare perceputa este rosu; pana la sfarsitul lunii a 3-a rosu; pana la sfarsitul lunii a 3-a se pecepe intreg spectrul de se pecepe intreg spectrul de culori. In urmatoarele 10-12 culori. In urmatoarele 10-12 saptamani nou- nascutul poate sa saptamani nou- nascutul poate sa urmareasca obiecte in miscare si urmareasca obiecte in miscare si sa recunoasca lucruri. sa recunoasca lucruri.

► La 6 luni vederea este complet La 6 luni vederea este complet dezvoltata.dezvoltata.

OntogeneOntogeneza urechii za urechii interne, externe şi interne, externe şi

mediimedii

Ontogeneza urechii externeOntogeneza urechii externe

►Urechea externă se dezvoltă din Urechea externă se dezvoltă din primele 2 arcuri branhiale, între care primele 2 arcuri branhiale, între care se delimitează primul şanţ se delimitează primul şanţ (ectodermal) şi prima pungă (ectodermal) şi prima pungă (endodermală) branhiale(endodermală) branhiale

►Primele 2 arcuri branhiale se arcuiesc Primele 2 arcuri branhiale se arcuiesc ca un inel în jurul primului şanţ ca un inel în jurul primului şanţ branhial prin marginile lor externe branhial prin marginile lor externe rezultând pavilionul urechii.rezultând pavilionul urechii.

Primul şi al doilea arc Primul şi al doilea arc branhialbranhial

► La sfârşitul săptămânii a 6-a embrionare apar în schiţa La sfârşitul săptămânii a 6-a embrionare apar în schiţa pavilionului nodului mezenchimali condensaţi – corniculii His – pavilionului nodului mezenchimali condensaţi – corniculii His – care în luna a 3-a se condrifică. care în luna a 3-a se condrifică.

► Pe primul arc apar Pe primul arc apar muguriimugurii tragusului, rădăcinii helixului şi tragusului, rădăcinii helixului şi helixul, iar pe arcul al doilea nodulii antehelixului, helixul, iar pe arcul al doilea nodulii antehelixului, antitragusului şi lobulului.antitragusului şi lobulului.

► imagine cu cei 6 muguri auriculari de la nivelul primului şi imagine cu cei 6 muguri auriculari de la nivelul primului şi celui de al doilea arc faringiancelui de al doilea arc faringian

► Dezvoltarea mandibulei şi a regiunii cervicale, plasează Dezvoltarea mandibulei şi a regiunii cervicale, plasează pavilionul într-o poziţie defivinitvăpavilionul într-o poziţie defivinitvă

•Cei 6 muguri descrisi de His (săpt. 5)

–1 – Tragus ( primul arc /mandibular)

–2 – rădăcina helixului (rest din al doilea arc/hioidian)

–3 - Helixul ascendent

–4 - Helixul superior, Scafa, şi Antihelixul

–5 - Helixul descendent, Scafa-reg. Medială & Antehelix

–6 - Helixul inferior, Antetragus, Lobulul

Primul şanţ branhial se adânceşte din Primul şanţ branhial se adânceşte din luna a 2-a pînă în luna a 4-a ca un canal luna a 2-a pînă în luna a 4-a ca un canal (canalul tubo timpanic Koelliker) şi (canalul tubo timpanic Koelliker) şi extremitatea sa internă va comunica cu extremitatea sa internă va comunica cu prima pungă faringiană; prima pungă faringiană; Orificiul de comunicare va deveni ostiul Orificiul de comunicare va deveni ostiul faringian al tubei auditive Eustachio.faringian al tubei auditive Eustachio.

•3 săpt. – recesul tubotimpanic (a pungă branhială - endoderm)

•6 săpt. – mezenchimul osicular separă şanţul de pungă.

•20 săpt. – cavitatea timpanică se dezvoltă şi înglobează oscioarele

•22 săpt. – se formează antrumul mastoidian

•33 săpt. – pneumatizarea primară a mastoidului

Ontogeneza urechii mediiOntogeneza urechii medii

► Extremitatea laterală a canalului începe să se lărgească Extremitatea laterală a canalului începe să se lărgească în luna a 3-a, deplasează mezenchimul înconjurător şi în luna a 3-a, deplasează mezenchimul înconjurător şi înglobează o serie de condensări ale acestuia. înglobează o serie de condensări ale acestuia.

► Condensările iau naştere din:Condensările iau naştere din: cartilajul Meckel al primului arc branhial (cartilajul Meckel al primului arc branhial (ciocanulciocanul), ), cartilajul Reichter al celui de al 2 –lea arc (cartilajul Reichter al celui de al 2 –lea arc (nicovalanicovala)) dintr-un cartilaj propriu (dintr-un cartilaj propriu (scăriţascăriţa))

► Ele vor forma oscioarele urechii medii. Ele vor forma oscioarele urechii medii. ► Nucleul scăriţei se organizează în jurul arterei stapediene Nucleul scăriţei se organizează în jurul arterei stapediene

(din al doilea arc branhial) care ulterior dispare.(din al doilea arc branhial) care ulterior dispare.

•Primul arc branhial

–Cartilajul lui Meckel: capul ciocănelului, corpul şi procesul scurt al nicovale

–muşchiul Tensor Tympani

–nervul Trigeminal(V): ramura mandibulară inervează mş. Tensor al timpanului

–Artera primului arc –involuează.

•Al 2 –lea arc branhial

–cartilajul Reichert: procesul lung al nicovalei, mânerul ciocanului, scăriţa.

– muşchiul scăriţei

– nervul Facial (VII): nervul scăriţei

–Artera celui de al 2 lea arc - artera scăriţei. – involuează.

► Se Se observă observă ciocanul ciocanul şi şi nicovala nicovala la nivelul la nivelul capătului capătului dorsal al dorsal al arcului 1 arcului 1 precum precum şşi i scăriţa la scăriţa la nivelui nivelui arcului 2. arcului 2.

► Începând cu luna a 8-a intrauterină în jurul oscioarelor se formează Începând cu luna a 8-a intrauterină în jurul oscioarelor se formează un ţesut spongios care se rezoarbe progresiv până la naştere. În un ţesut spongios care se rezoarbe progresiv până la naştere. În acelaşi timp şi printr-un mecanism asemănător par o serie de acelaşi timp şi printr-un mecanism asemănător par o serie de anexe ale urechii medii (additus, antrum, sistemul de cavităţi anexe ale urechii medii (additus, antrum, sistemul de cavităţi pneumatice mastoidian şi temporal, în parte).pneumatice mastoidian şi temporal, în parte).

► Tot din mezenchimul arcurilor branhiale apar şi alte formaţiuni Tot din mezenchimul arcurilor branhiale apar şi alte formaţiuni anatomice: muşchiul ciocanului din primul arc (inervat de un ram anatomice: muşchiul ciocanului din primul arc (inervat de un ram al nervului trigemen) şi muşchiul scăriţei din al doilea arc (inervat al nervului trigemen) şi muşchiul scăriţei din al doilea arc (inervat de nervul facial).de nervul facial).

Ontogeneza urecOntogeneza urechiihii interninternee

► La embrionul de 3 săptămâni, în dreptul neuromerelor 4 La embrionul de 3 săptămâni, în dreptul neuromerelor 4 sau 5 pe feţele laterale ale embrionului apar îngroşări sau 5 pe feţele laterale ale embrionului apar îngroşări ectoblastice – placardele auditive care se deprimă şi ectoblastice – placardele auditive care se deprimă şi formează câte o fosetă.formează câte o fosetă.

► La sfârşitul primei luni embrionare fosetele se transformă La sfârşitul primei luni embrionare fosetele se transformă în vezicule otice (otocist). Înainte de închiderea veziculei, în vezicule otice (otocist). Înainte de închiderea veziculei, la locul de contact cu epiblastul se formează o invaginare la locul de contact cu epiblastul se formează o invaginare din care se dezvoltă canalul endolimfatic care se va din care se dezvoltă canalul endolimfatic care se va răsuci în jurul veziculei otice.răsuci în jurul veziculei otice.

► În săptămâna a 5-a embrionară vezicula otică se turteşte, În săptămâna a 5-a embrionară vezicula otică se turteşte, devine ovoidală şi din partea sa anterioară se va dezvolta devine ovoidală şi din partea sa anterioară se va dezvolta utricula şi saccula, iar prin partea sa posterioară primul utricula şi saccula, iar prin partea sa posterioară primul canal semicircular.canal semicircular.

► În săptămâna a 6 – În săptămâna a 6 – apar apar toate cele trei canale semicirculare. toate cele trei canale semicirculare. ► În acelaşi timp se formează şi schiţa canalului cohlear, ca o În acelaşi timp se formează şi schiţa canalului cohlear, ca o

evaginare asemănătoare literei „J”.evaginare asemănătoare literei „J”.

► În săptămâna a 7 – a ţesutul care umple lumenul labirintului membranos În săptămâna a 7 – a ţesutul care umple lumenul labirintului membranos începe să se resoarbă şi în săptămâna a 8-a aspectul este definitiv.începe să se resoarbă şi în săptămâna a 8-a aspectul este definitiv.

► Canalul cohlear creşte şi în luna a 3-a ajunge la două spire şi jumătate şi Canalul cohlear creşte şi în luna a 3-a ajunge la două spire şi jumătate şi începe diferenţierea epiteliului său din care se va forma organul Corti.începe diferenţierea epiteliului său din care se va forma organul Corti.

► Diferenţierea organului Corti se face treptat, începând de la baza Diferenţierea organului Corti se face treptat, începând de la baza melcului către vârf; tunelul spiral apare prin autoliza unora dintre melcului către vârf; tunelul spiral apare prin autoliza unora dintre celulele de susţinere, din care se formează, înaintea formării organului celulele de susţinere, din care se formează, înaintea formării organului Corti şi membrana tectoria.Corti şi membrana tectoria.

► La începutul lunii a treia apar în ampulele canalelor semicirculare La începutul lunii a treia apar în ampulele canalelor semicirculare crestele ampulare şi în saculă maculele.crestele ampulare şi în saculă maculele.

► În luna a 5-a în jurul labirintului membranos se formează dintr-un În luna a 5-a în jurul labirintului membranos se formează dintr-un precartilaj ţesutul osos, astfel încât la jumătatea perioadei de sarcină precartilaj ţesutul osos, astfel încât la jumătatea perioadei de sarcină (cca 140 zile) urechea ajunge la forma sa finală a dezvoltării. (cca 140 zile) urechea ajunge la forma sa finală a dezvoltării.

Surditatea congenitalăSurditatea congenitală prinprin dezvoltare anormală a membranei dezvoltare anormală a membranei titimmpanice şi labirintului osospanice şi labirintului osos;; cavitatea timpanică şi meatul extern cavitatea timpanică şi meatul extern absenteabsente;; malformaţii malformaţii a allee osicioarelor sau a osicioarelor sau alele timpanului timpanului;;. . Surditat congenitala – cauze: Surditat congenitala – cauze:

- - factori genetici, factori genetici, - - factori de mediufactori de mediu - - Virusul rubeolicVirusul rubeolic în sapt în saptamanile amanile 7 7 -- 8 afectează sever organul 8 afectează sever organul

Corti. Corti. - - poliomielita, eritroblastoza fetala, diabetul, hipotiroidismul şi poliomielita, eritroblastoza fetala, diabetul, hipotiroidismul şi toxoplasmozatoxoplasmoza pot fi de asemenea cauze congenitale ale surdităţii pot fi de asemenea cauze congenitale ale surdităţii

Microotie cu gropiţe preauriculare apendici cutanaţi preauriculari