7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

1/34

Curs 2 - IAC

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

2/34

Proiectarea didacticaeste o actiune continua,

permanenta, care precede demersurileinstructiv-educative, indiferent dedimensiunea, complexitatea sau durataacestora (presupune de fapt stabilirea

sistemului de relatii si dependente existenteintre continutul stiintific vehiculat, obiectiveleoperationale si strategiile de predare, invataresi evaluare).

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

3/34

In proiectarea didactica se porneste de la un

continut fixat prin programele scolare, carecuprind obiectivele generale aleinvatamantului, obiectivele-cadru siobiectivele de referinta care sunt unice la

nivel national. Se finalizeaza cu elaborareaunor instrumente de lucru utile cadruluididactic: planului tematic si a proiectelor deactivitate didactica/lectie, pana la secventa

elementara de instruire.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

4/34

incadrarea lectiei sau a activitatii didactice insistemul de lectii sau in planul tematic

stabilirea obiectivelor operationale

prelucrarea si structurarea continutului stiintific

elaborarea strategiei didactice stabilirea structurii procesuale a lectiei/activitatii

didactice

cunoasterea si evaluarea randamentului scolar:

stabilirea modalitatilor de control si evaluarefolosite de profesor; stabilirea modalitatilor deautocontrol si autoevaluare folosite de elevi

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

5/34

1. proiectarea globala- are drept referinta operioada mai mare din timpul de instruire: dela un ciclu scolar la un an de studiu - seconcretizeaza in elaborarea planurilor de

invatamant si a programelor scolare

2. proiectarea esalonata- are ca referintaperioade mai mici de timp, de la anul scolar

pana la timpul consacrat unei singureactivitati didactice

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

6/34

a. proiectarea activitatii anuale, pe bazaplanului de invatamant si a programeiscolare. Presupune:

identificarea obiectivelor generale urmarite inpredarea disciplinei; analiza continutului, identificarea unitatilor

mari de continut (capitole, teme) si asuccesiunii lor;

esalonarea in timp (precizarea numarului deore pentru fiecare unitate si precizarea dateisau a saptamanii din structura anului scolar);

distributia timpului pe tipuri de activitati:predare, fixare si sistematizare, evaluare.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

7/34

b. proiectarea activitatii semestriale este ocontinuare a proiectarii anuale si poateinclude, pe langa elementele specifice uneiproiectari anuale, o prima anticipare a

strategiilor didactice si a posibilitatilor deevaluare, in functie de obiectivele urmarite side continutul detaliat.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

8/34

c. proiectarea unei activitati didactice, careinseamna, cel mai adesea, proiectarea lectiei,datorita ponderii mari pe care o ocupa lectiain ansamblul formelor de organizare si

desfasurare a activitatii didactice.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

9/34

Proiectarea lectiei presupune un demersanticipativ, pe baza unui algoritm proceduralce coreleaza urmatoarele patru intrebari:

Cevoi face?

Cu cevoi face ?

Cum voiface ?

Cum voi sti daca am realizatceea ce mi-am

propus ?

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

10/34

Etapa I:

Identificarea obiectivelor lectiei

Obiectivul ne arata ce se urmareste in fiecare

secventa a procesului educational si cum seevalueaza performantele obtinute".

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

11/34

Obiectivele sunt diviziuni ale scopurilor, carela rndul lor traduc finalitile educaiei,acestea avnd drept referenial idealuleducaional.

Obiectivele educaieiprevd tipurile deschimbri preconizate a se produce treptat lacel educat.

Obiectivele educaieisunt divizibile la

nivelul unor taxonomii (clasificri) realizabilen raport cu diferite criterii semnificative nplan pedagogic i social.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

12/34

a) obiective generale-vizeaz proiectareaplanului de nvmnt ;

b) obiective specifice/ intermediare -vizeazproiectarea programelor i a manualelorcolare (la acest nivel ierarhic pot fiidentificate obiectivele-cadru i obiectivele dereferin ;

c) obiective concrete/ operaionale -vizeazproiectarea leciei

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

13/34

obiective cognitive

:

Cunoatere a defini, a recunoate, a distinge)

nelegere a redefini, a reorganiza, a explica, a

demonstra, a interpreta)

Aplicare a aplica, a utiliza, a alege),

Analiz a identifica, a deduce),

Sintez a generaliza, a deriva, a sintetiza, a

formula sintetic),

Evaluare

critic

a valida, a decide, a argumenta, a

emite judeci de valoare / a evalua critic

conform

unor criterii de maxima rigurozitate);

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

14/34

obiective afective

:

Receptare a diferenia, a accepta -afectiv)

Reacie a raspunde, a aproba, a susine afectiv),

Valorizare a argumenta, a dezbate, a specifica, a

susine sau a protesta

afectiv),

Organizare a armoniza, a organiza afectiv),

Caracterizare a aprecia, a dirija, a schimba, a

rezolva, a colabora, a rezista afectiv);

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

15/34

obiective psihomotorii

:

percepere a percepe o micare),

dispoziii a avea dispoziie fizic i psihic pentru

realizarea unei micri),

reacie dirijat

a executa micarea dup un anumit

model, conform unui unei comenzi),

reacie automatizat a executa micarea n mod

automat, ca deprindere dobandit);

reacie complex

a integra micarea n activitate, n

termeni de adaptare dar i de creativitate).

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

16/34

Etapa a II a: Analiza resurselor

resurse umane: elevul (trasaturi de personalitate, interese,trebuinte de invatare); profesorul (pregatire stiintifica sipsihopedagogica, competenta comunicativa);

resurse de continut didactic: ansamblul valoriloreducationale (cunostinte, priceperi, deprinderi, capacitati,atitudini) ce fac obiectul procesului de predare/ invatare;

selectia continuturilor didactice se face in functie deobiectivele identificate (abordare curriculara), pe bazaplanului de invatamant, a programei scolare, a manualuluiscolar si a altor materiale informative cu caracter didactic;

resurse de ordin material: materiale didactice si mijloace

tehnice care pot contribui la eficientizarea activitatii; locul desfasurarii activitatii(clasa, laborator, atelier,

biblioteca);

timpul disponibilpentru o activitate didactica.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

17/34

Eficienta activitatii didactice depinde in mare masura decalitatea demersului de selectare si corelare a celor maipotrivite metode, mijloace si materiale didactice; aceastaetapa mai e cunoscuta si ca etapa selectarii si corelariicelor trei M" (Metode, Materiale, Mijloace).

Principalii factori care contribuie la selectarea si imbinarea

celor trei M" intr-o strategie didactica sunt: specificul activitatii (comunicare/insusire de cunostinte,

evaluare); obiectivele operationale identificate; contextul psihopedagogic al instruirii (nivelul pregatirii

lor); contextul material al instruirii (materiale si mijloace

didactice disponibile); stilul si personalitatea profesorului.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

18/34

Etapa a V a: Elaborarea instrumentelor de

evaluare

precizarea corecta a obiectivelor siposibilitatilor de operationalizare a acestoraofera un sprijin serios in procesul de evaluarea rezultatelor elevilor si a activitatii

profesorului, sugerand alegerea unorinstrumente de evaluare adecvate obiectivelorpropuse

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

19/34

este un instrument de lucru si un ghid pentruprofesor, el oferind o perspectiva deansamblu, globala si complexa asupra lectiei.

In viziune moderna, proiectul de lectie arecaracter orientativ, avand o structura flexibilasi elastica.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

20/34

Claritatea scopului urmarit - constituie pivotul in

jurul caruia se axeaza intreaga lectie. Alegereametodelor si procedeelor, alegerea continutuluilectiei si reliefarea unor parti din acest continut,structura lectiei si imbinarea modului de muncaindividuala cu cel colectiv depind de scopulurmarit prin lectie.

Intr-o lectie se urmaresc de obicei mai multescopuri, dar unul este dominant - trebuie sa

dezvolte personalitatea elevului sub anumiteaspecte, sa-l ajute sa progreseze in anumitedirectii.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

21/34

Pentru a fixa in mod corect scopul unei lectii,profesorul trebuie sa tina seama de treielemente: continutul temei pe care o vapreda, nivelulactual de dezvoltare a elevilor

si sarcinilemai apropiate si mai indepartatein directia carora trebuie dezvoltatapersonalitatea elevilor.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

22/34

profesorul poate stabili cu precizie cecunostinte si deprinderi pot fi formate sauconsolidate cu ajutorul continutului temei

Prin continutul temei, posibilitatile actuale aleelevilor sunt ajutate si stimulate sa sedezvolte in directia unor cerinte mai inalte,sociale si individuale.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

23/34

Alegerea judicioasa a continutului

lectiei

.Pentru arealiza o lectie buna profesorul trebuie sa aleagapentru fiecare parte a lectiei materialul cel maipotrivit, care sa asigure atingerea scopului urmarit.

Alegerea metodelor si procedeelor potrivitepentrurealizarea sarcinilor urmarite in fiecare parte a lectiei.In decursul unei lectii se folosesc de obicei mai multemetode potrivit sarcinilor didactice urmarite. Fiecaresarcina didactica se realizeaza mai bine prinutilizarea anumitor metode.

Utilizarea judicioasa a fiecarei metode, la locul si

timpul cel mai potrivit, in conditii variate de la o clasala alta, de la o tema la alta, contribute la sporireaeficientei lectiei.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

24/34

Organizarea metodica a lectiei. Intr-o lectie bunanimic nu se face la intimplare, ci dupa un planbine gindit. Diferitele activitati care alcatuiesclectia sunt desfasurate intr-o succesiune logica,

pentru a asigura realizarea scopului ei. Pregatirea unei activitati didactice nu inseamna

aplicarea unui tipar", a unei scheme prestabilitela un continut anume; proiectarea activitatii

didactice inseamna anticipare, deci reflectieprealabila asupra a ceea ce ar fi de dorit sa seintample, imaginarea unui scenariu al activitatii

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

25/34

Lecia mixt ;

Lecia de comunicare/nsuire de noi

cunotine ;

Lectia de formare de priceperi i deprinderi;

Lectia de fixare i sistematizare;

Lecia de verificare i apreciere ale

rezultatelor colare.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

26/34

Lectia mixt vizeaz realizarea, n msur aproximativ egal, amai multor scopuri sau sarcini didactice : comunicare,sistematizare, fixare, verificare. Este tipul de lectie cel maifrecvent ntlnit n practica educativ, ndeosebi la clasele mici,datorit diversitii activitilor implicate i sarcinilor multiple pecare le joac.

Structura relativ a lectiei mixte : 1. moment organizatoric ; 2. verificarea coninuturilor insuite verificarea temei ; verificarea

cunotinelor, deprinderilor, priceperilor dobndite de elev ; 3. pregtirea elevilor pentru receptarea noilor cunotine (se

realizeaz, de obicei, printr-o conversatie introductiv, n caresunt actualizate cunotine dobndite anterior de elevi, relevante

pentru noua tem, prin prezentarea unor situatii-problem,pentru depirea crora sunt necesare cunotine noi etc.) ;

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

27/34

4. precizarea titlului i a obiectivelor : profesorultrebuie s comunice elevilor, ntr-o formaccesibil, ce ateapt de la ei la sfritulactivitii ;

5. comunicarea/nsuirea noilor cunotine,

printr-o strategie metodic adaptat obiectivelor,continutului temei i elevilor i prin utilizareaacelor mijloace de invmnt care pot facilita ieficientiza realizarea acestei sarcini didactice ;

6. fixarea i sistematizarea coninuturilor predate

prin repetare i exerciii aplicative ; 7.explicaii pentru continuarea invrii acas i

pentru realizarea temei.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

28/34

Cele mai cunoscute varianteale acestui tip de lectie sunt : - lectia introductiva: are rolul de a oferi o imagine de

ansamblu asupra unei discipline sau a unui capitol si de a-i sensibiliza pe elevi in scopul eficientizarii receptariinoilor continuturi ;

- lectia prelegere, practicabila doar la clasele liceale

terminale, cnd continutul de predat e vast, iar puterea dereceptare a elevilor e foarte mare ; - lectia seminar: presupune dezbaterea unui subiect in

timpul orei pe baza studiului prealabil de catre elevi a unormateriale informative ; se realizeaza, de asemenea, clasemai mari, cand nivelul de pregatire si interesul elevilor

pentru disciplina sunt ridicate ; - lectia programata, conceputa pe baza manualului sau

textului programat sau pe baza unor programe de invtarecomputerizate etc.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

29/34

Structura orientativa a acestui tip de lectie 1. moment organizatoric ; 2.precizarea temei si a obiectivelor activitatii ; 3.actualizarea sau insusirea unor cunostinte necesare

desfsurarii activitatii ;

4. demonstratia sau executia-model, realizata, deobicei, de profesor ; 5. antrenarea elevilor in realizarea activitati (lucrarii,

exercitiului) cu ajutorul profesorului; 6. realizarea independenta a lucrarii, exercitiului de

catre fiecare elev ; 7. aprecierea performantelor elevilor si precizariprivind modul de continuare a activitatii desfasuratein timpul orei.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

30/34

lectia de formare de deprinderi de activitate intelectuala:analiza gramaticala, analiza literara, analiza unui textfilosofic, analiza unui document istoric, realizarea unuieseu literar sau filosofic, rezolvare de exercitii si probleme;

lectia de formare a unor deprinderi motrice, specifice

disciplinei educatie fizica ; lectia de formare a unor deprinderi tehnice: operare pe

computer, utilizarea unor instrumente tehnice ; lectia cu caracter practic(aplicativ), realizabila, de obicei,

in afara clasei (de exemplu, in atelierul scolar) ; lectia de laborator,vizand desfasurarea unor experiente in

domenii diverse ale cunoasterii : chimie, fizica, biologie ; lectia-excursie, destinata formarii priceperii de a observa

obiecte sau fenomene, de a selecta si prelucra observatiile.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

31/34

Structura orientativa a acestui tip de lectie : 1. precizarea continutului, a obiectivelor si a unui plan de recapitulare ; este

de dorit ca aceasta etapa sa se realizeze in doi timpi : inaintea desfasurariipropriu-zise a orei, apoi la inceputul orei sau orelor de recapitulare ;

2. recapitularea continutului pe baza planului stabilit : aceasta etapa edestinata clarificarii si eliminarii confuziilor constatate de profesor,

stabilirii unor conexiuni prin largirea contextului cunoasterii sidiversificarea perspectivelor de abordare a continutului parcurs si realizariiunor scheme sau sinteze care sa-l pund in relatie tot ceea ce reprezintaesentialul la nivelul continutului analizat ;

3. realizarea de catre elevi a unor lucrari pe baza cunostintelor recapitulate;in cazul lectiilor de consolidare de deprinderi, aceasta etapa ocupa

ponderea cea mai mare in structura lectiei si se concretizeaza, in functie despecificul disciplinei, prin : rezolvare de exercitii si probleme, analizegramaticale, analize literare, realizarea unor lucrari avand caracter tehnic ;

4. aprecierea activitatii elevilor ;

5. precizarea si explicarea temei.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

32/34

lectia de repetare curenta

lectia de recapitularepe baza unui plan dat sau alcatuit deprofesor impreuna cu elevii : se realizeaza la sfarsitul unorcapitole sau teme mari din programa ;

lectia de sinteza: se realizeaza la sfarsitul unor unitati maride continut : capitole mari, trimestru sau an scolar;

Pornind de la metodele sau mijloacele utilizate ndesfurarea lectiei variantele mentionate pot conduce lanoi variante :

lectie de recapitulare sau de sintez pe baz

de exerciii aplicative

(atunci cnd se urmreteconsolidarea unor deprinderi), lectia de recapitulare cuajutorul textului programat sau al unor programe

recapitulative computerizate;lectia recapitulativ pe baz

de fise(concepute n functie de nivelul dezv. intelectuale ial pregtirii i de ritmul de lucru al fiecrui elev) etc.

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

33/34

Structura relativ a acestui tip de lectie : 1. precizarea coninutului ce urmeaz a fi verificat ; 2. verificarea coninutului (n cazul unei verificri

orale, aceast etap poate constituiun bun prilej pentru sistematizarea cunotintelor,

corectarea unor confuzii etc.) ; 3. aprecierea rezultatelor (dac n cazul verificriiorale sau practice aprecierea se face la sfritul orei,

n cazul verificrii scrise acest moment se vaconsuma n urmtoarea ntlnire a prof. cu elevii) ;

4. precizri privind modalittile de completare a

lacunelor i de corectare a greelilor i sugestii nlegtur cu valorificarea continuturilor actualizate nactivitatea viitoare

7/23/2019 curs2-23-oct-2015.pdf

34/34

lecia de evaluare oral;

lecia de evaluare prin lucrri scrise;

lecia de evaluare prin lucrri practice;

lecia

de evaluare cu ajutorul programelor

computerizate.