C1

C2w1

w2

DC2

(w2)

DC1

(w1)

102

DH

b.

C1

C2

102

w1

w2

DC2

(w2)

DC1

(w1)

DH

a. Fig.3.84

AR

(2)(1)

C2 C1

DH

MH

AB

l

ARAF

Df

pa

w1

AFw1f

w1st

w1

Fig.3.85

Regulatoare de debit

p3 3

p2

p1

x 1

a.

p1

b.

p3

p2

A

FDr

p

c.

2

Fig.3.86

1

2

a.

b.

Fig.3.87

Regulatorul de debit cu două căi

PRz

DrSs

p1 (constant)

p2(variabil)

F (variabila)

v

p

a.

p

q

b.

PRz

RdSs

p1 (constant)

p2 (variabil)

F (variabila)

v

p

d.

c.

p

q

Fig.3.89

P

T

Ssig

P

MH

DH

RD

a.

P T

MH

RD

Ss

DHb.

Fig.3.90

P Tb.

MH

RD

DH

Ss

Pa.

MHDH

RD

T Fig.3.91

M

P R

A B

Fig.3.92

P

Ssig

DH

RD

Alegerea variantei de montaj trebuie să aibă în vedere următoarele:

pentru motoarele rotative unidirecţionale se recomandă

montarea echipamentului pe circuitul de alimentare al motorului;

în sistemele de acţionare cu mai multe motoare alimentate de o

singură pompă regulatoarele se montează pe circuitele de

alimentare;

atunci când în tipul funcţionării pot să apară sarcini negative se

recomandă montarea regulatorului pe circuitul de evacuare al

motorului;

pentru controlul unor debite mari, în condiţiile unei precizii mai

scăzute, se recomandă montajul în derivaţie.

p2Ap3A+F1

p1 P

p2

p

A

p3

15

342

Fig.3.93

Regulatoare de debit cu trei căi

Aceste regulatore pot fi de tip derivaţie sau de tip

combinat; în această categorie pot fi incluse şi

divizoarele de debit.

Regulatoare de debit cu trei căi de tip “derivaţie”

Acest regulator oferă aceleaşi avantaje din punct de

vedere energetic ca şi regulatorul cu două căi montat

în derivaţie. În plus, el asigură o reglare precisă a

debitului cerut de motor. Acest debit nu este

influenţat de variaţiile de presiune şi de temperatură

din sistem şi nici de variaţiile debitului cerut de motor.

Se observă că, în esenţă, acest regulator diferă de cel cu două căi prin aceea că secţiunea de droselizare şi secţiunea materializată de sertarul compensatorului sunt dispuse în paralel şi nu în serie ca în cazul regulatorului cu două căi.

În cazul regulatorului de debit cu trei căi tot debitul furnizat de pompă pătrunde în regulator unde se divide după cum urmează: debitul cerut de receptor qr traversează secţiunea de droselizare, iar debitul în exces este dirijat către rezervor prin deschiderea sertarului compensatorului şi cel de-al treilea orificiu al echipamentului.

Pentru ca, compensatorul să poată lucra trebuie ca debitul la intrarea regulatorului, q1, să fie superior debitului reglat, qr. În afară de asta, nu se poate monta un asemenea regulator decât în amonte de receptor (fig.3.94): într-adevăr, montajul în aval de receptor sau în derivaţie în raport cu acesta nu permite reglajul vitezei ansamblului mobil, dat fiind că acest tip de regulator nu limitează în nici un fel debitul la intrarea sa.

În plus, orificiul (2) (tab.3.9 b) nu poate fi închis în totalitate (de exemplu de un distribuitor situat în aval), deoarece aceasta ar determina închiderea simultană şi a orificiului de ieşire (4), situaţie în care debitul furnizat de pompă ar curge la rezervor prin supapa de siguranţă a sistemului. Pe de altă parte, orificiul de ieşire (4) trebuie să fie obligatoriu racordat la rezervor; utilizarea acestui orificiu pentru a alimenta un alt receptor ar determina pierderea de către echipament a capacităţii de compensare a variaţiilor de presiune. Atunci când se doreşte să se alimenteze un alt receptor cu fluidul în exces trebuie să se opteze pentru un regulator de tip combinat.

M

DH

RD

S

P

MH

p1 q1

p2 q2

Fig.3.94

T p1P

p2

p

A

1

32 4

5

Fig.3.95

PA

Fig.3.96

Trebuie subliniat faptul că supapa regulatorului nu poate servi şi ca

supapă de siguranţă a sistemului de acţionare deoarece la cap

de cursă motorul nu mai preia debit (q2 = 0), iar supapa se

închide complet deoarece presiunea p2 creşte la valoarea

presiunii p1.