Educatia intelectuala 1 Esenta si sarcinile educatiei intelectuale

Intelectus – minte, gandire, ratiune, act rational, capacitate de a gandi, a opera cu notiuni, concepte.

Educatia intelectuala este o componenta a educatiei care prin intermediul valorilor stiintifice si umaniste contribuie la formarea si dezvoltarea capacitatilor intelectuale, functii cognitive si instrumentale, scheme de asimilare, structuri operatorii, motivatii etc.

Educatia intelectuala are ca scop pregatirea elevilor pentru cunoastere si activitate teoretica, rationala. Este educatia pentru si prin stiinta.

Educatia intelectuala

Aspecte fundamentale: informativ =vizeaza cantitatea si calitatea informatiilor

care urmeaza a fi transmise si asimilate de catre tanara generatie;

formativ =efectele asimilarii informatiilor asupra intelectului tinerei generatii;

Potrivit celor doua aspecte sau formulat doua teorii: Teoria culturii materiale -scop- asimilarea unui volum

mare de cunostinte si formarea capacitatii de asociere a ideilor.

Teoria culturii formale -scop- indrumarea si stimularea dezvoltarea intelectului.

Sarcinile educatiei intelectuale

1.1 Informarea intelectuala – consta in transmiterea si asimilarea valorilor stiintifice umaniste in conformitate cu principiile si normele didactice. Astfel apar intrebarile: ce, cat si cum sa se transmita elevului?

Informarea intelectuala presupune respectarea urmatoarelor principii: -aceasta trebuie sa fie in concordanta cu prescriptiile idealului educational; -selectarea, transmiterea-asimilarea informatiilor trebuie sa se realizeze din

perspectiva posibilitatii de utilizare in urmatoarele etape de asimilare a noi cunostinte;-formarea personalitatii, stimularea vocatiei, dezvoltarea creativitatii, echilibru intre cunostinte realiste, umaniste, teoretice, practice, de cultura generala, cultura de specialitate;

-selectarea si transmiterea cunostintelor trebuie realizata intr-o maniera integrativa;

-in procesul informarii intelectuale trebuie sa primeze calitatea informatiilor evaluata din punct de vedere psihopedagogic dupa valoarea lor explicativa, instrumentala si operationala;

- Informarea intelectuala trebuie sa se realizeze in concordanta cu profilul psihologic al varstei;- informarea intelectuala urmareste formarea unei viziuni interdisciplinare, intelegerea profunda a realitatii.

1.2 Formarea intelectuala vizeaza formarea si dezvoltarea intelectuala. Ea presupune activarea

potentialitatilor copilului,prin intermediul informatiilor in scopul transformarii si restructurarii sale psihice.

Formarea intelectuala ca proces complex presupune:

- elaborarea unor capacitati intelectuale de natura instrumentala (insusirea limbii materne,a scrisului-cititului);

- formarea capacitatilor intelectuale operationale si functionale care vizeaza toate capacitatile intelectuale,intreg intelectul uman ( dezvoltarea gandirii,a operativitatii generale,cultivarea capacitatii de comunicare);

- stimularea si dezvoltarea creativitatii ca dimensiune psihologica a personalitatii,favorizand obtinerea de produse cu caracter original,gasirea de solutii noi pentru solicitarile carora este supus individul;

- cultivarea motivatiei invatarii,in ideea optimizari relatiei dintre elev si procesul de invatare;

- familiarizarea cu metodele si tehnicile de munca intelectuala si insusirea diverselor stategii cognitive;

Familiarizarea elevilor cu metode si tehnici de munca intelectuala / Dezvoltarea capacitatilor cognitive

Datorita evolutiei societatii,familiarizarea cu metode si tehnici de munca intelectuala a elevilor,d.p.d.v. pedagogic ridica problema sa-l invatam pe elevi cum sa invete cu un efort mic si un randament mare.

Metodele si tehnicile de munca intelectuala pot fi clasificate astfel: Dupa continut: -cu privire la igiena muncii intelectuale; -organizarea si metodologia desfasurarii ei; Dupa destinatie: -de informare,de observare,cercetare si creatie; Dupa aria de cuprindere: -generale,aplicate in toate genurile de activitate intelectuala si la

toate obiectele; -specifice,adaptate unui domeniu sau unui obiect de invatatamant; Dupa conditiile pedagogice: -implicate in activitatea elevilor la lectii; -metode si procedee folosite in activitatile extra didactice;

Familiarizarea elevilor cu metode si tehnici de munca intelectuala / Dezvoltarea capacitatilor cognitive

Capacitati vizate:- Capacitati de cunoastere – dezvoltarea

proceselor intelectuale: limbaj, gandire, memorie, creativitate;

- Capacitatea de observare – dezvoltarea atentiei, a simturilor prin crearea de situatii specifice;

- Capacitati de operare mintala: analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, compararea, inductia, deductia.

Functie de varsta se va urmari deprinderea elevului cu metode si tehnici de munca intelectuale precum: - deprinderea de a folosi manualul,sarcina specifica de clasa I; - familiarizarea cu diverse modalitati de citire(lenta,rapida,de aprofundare,selectiva, studiul de text,etc.); - initierea in tehnica folosirii unor instrumente auxiliare pentru inbogatirea cunostintelor (dictionare,enciclopedii) si valorificarea surselor documentare prin rezumat,plan de idei,conspecte,fise; - deprinderea de a asculta in cadrul orelor ce se comunica si de identificare a elementelor esentiale ale comunicarii, de a lua notite; - familiarizarea cu tehnica de observare si experimentare; - formarea obisnuintei de a-si propune scopuri si a persevera in realizarea lor, deprinderii de invatare constant; - cultivarea obisnuintei de a respecta cerintele igienei muncii interlectuale;

2 Continutul educatiei intelectuale

2.1 Cultura generala -reprezinta cultura fundamentala necesara fiecarui om. Ea cuprinde un sistem de cunostiinte, deprinderi asimilate si formate in cadrul actiunii educationale care ii ofera individului posibilitatea elaborarii unei viziuni de ansamblu asupra lumii.

Se poate vorbi de cultura intr-o acceptie obiectiva, in care cultura inglobeaza totalitatea valorilor materiale si spirituale create de societate si o acceptie subiectiva care vizeaza procesul asimilarii acestor valori de catre om.

Se pot distinge doua nivele:- un nivel insrumental (presupune insusirea cunostintelor,formarea

priceperilor,deprinderilor care devin mijloace in vederea imbogatirii continue a culturii generale)

- un nivel operational(se refera la folosirea informatiilor, priceperilor, deprinderilor si capacitatilor in vedrea rezolvarii problemelor ce se ridica in activitatea subiectului prin aplicarea lor in alte cazuri).

2.2 Cultura profesionala cuprinde un sistem de cunostinte, princeperi, desprinderi si capacitati necesare exercitarii unei profesiuni sau unui grup de profesiuni. Cultura profesionala permite integrarea individului in societate prin intermediul profesiunii.

Directii si tendinte privind formarea culturii profesionale:

Aceasta se constituie pe fondul culturii generale,prin specializarea si adaugarea componentelor culturii generale la specificul unei profesiuni, cu transmiterea unor cunostinte de specialitate.

Logica formarii culturii profesionale impune evitarea tendintei de concentrare asupra unei specializari inguste. (specializarea se face progresiv in cadrul culturii generale).

Concluzii!

Sarcinile educatiei intelectuale sunt (in esenta):

- Abilitarea tineretului cu un sistem de cunoştinţe ştiinţifice, cu priceperi şi deprinderi intelectuale.

- Formarea bazelor concepţiei filozofice despre lume şi corecta orientare ideologico-politică a elevilor.

Mijloace prin care se realizează educaţia intelectuală

Principalul mijloc prin care se realizează educaţia intelectuală a elevilor este procesul de învăţământ. In cadrul lui îşi însuşesc cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, încep să-şi formeze cultura generală.

Lectura particulară este un alt instrument. Ea îl pune pe elev în contact cu valorile culturale create de omenire.

Teatrul şi cinematograful contribuie de asemenea la însuşirea unui însemnat numar de cunoştinţe din cele mai variate domenii : literatură, istorie, geografie, ştiinţele naturii, muzică etc.

Internetul este cel mai recent instrument de realizare al educatiei intelectuale;

Educaţia intelectuală a copiilor se realizează şi prin cercurile pe obiecte de învăţământ, care funcţionează în cadrul şcolii prin excursii şi vizite la locuri din natură, muzee, instituţii, expoziţii.