Curs Restaurare.doc

3
 Cursa Restaurare 16.11.2011 Legata de zid si in consecinta de arhitectura, picture dobandeste un alt statut decta atunci cand este legata strict de un obiect. Nu doar conditiile sale material difera, ci o data cu contextul, difera chiar natura intima a imaginii, statutul sau de realitate. Spre deosebire de tablou, pictura murala nu are nevoie de o rama care sa o integreze arhitecturii, rama sa este insusi arhitectura in care este inglobat ea si spectatorul. Tratand o picture murala, restauratorul ingrijeste totdeauna, numai o parte a unui ansamblu vast care constitue intregul la care trebuie sa se raporteze, atat din punct de vedere estetic si istoric, cat si din punct de vedere tehnic. Important este ca el sa gandeasca de la inceput interventia sa prin raportare la acest intreg. Ceea ce implica pe de o parte intelegere istorca, estetica si tehnica, in calitatea sa de context indisociabil al picturii, iar pe de alta parte o colaborare interdisciplinara cu expertii in aspectele conexe ale problemei: istoric de arta sau arheolog, architect sau inginer. Terminologie tehnica: 1. Suport vom numii suport structura portanta a picturii, fie ca e vorba de roca bruta, fatuiala sau zid de caramida, pe care pictura poate fi executata fie direct, fie dupa aplicarea unei tencuieli. 2. Tencuiala  pe care este executata picture murala este adesea compusa din doua straturi principale. In general se distinge un prim strat mai grosolan, care are drept functie esentiala egalizarea suprafetei zidului (in cazul frescelor, constituirea unor reserve de umiditate). Un al doilea

Transcript of Curs Restaurare.doc

Page 1: Curs Restaurare.doc

5/17/2018 Curs Restaurare.doc - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curs-restauraredoc 1/3

 

Cursa Restaurare

16.11.2011

Legata de zid si in consecinta de arhitectura, picture dobandeste un alt

statut decta atunci cand este legata strict de un obiect.

Nu doar conditiile sale material difera, ci o data cu contextul, difera chiar

natura intima a imaginii, statutul sau de realitate.

Spre deosebire de tablou, pictura murala nu are nevoie de o rama care sa o

integreze arhitecturii, rama sa este insusi arhitectura in care este inglobat ea si

spectatorul.

Tratand o picture murala, restauratorul ingrijeste totdeauna, numai o parte

a unui ansamblu vast care constitue intregul la care trebuie sa se raporteze, atat

din punct de vedere estetic si istoric, cat si din punct de vedere tehnic. Important

este ca el sa gandeasca de la inceput interventia sa prin raportare la acest intreg.

Ceea ce implica pe de o parte intelegere istorca, estetica si tehnica, in calitatea sade context indisociabil al picturii, iar pe de alta parte o colaborare

interdisciplinara cu expertii in aspectele conexe ale problemei: istoric de arta sau

arheolog, architect sau inginer.

Terminologie tehnica:

1.  Suport – vom numii suport structura portanta a picturii, fie ca e vorba de

roca bruta, fatuiala sau zid de caramida, pe care pictura poate fi

executata fie direct, fie dupa aplicarea unei tencuieli.

2.  Tencuiala – pe care este executata picture murala este adesea compusa

din doua straturi principale. In general se distinge un prim strat mai

grosolan, care are drept functie esentiala egalizarea suprafetei zidului (in

cazul frescelor, constituirea unor reserve de umiditate). Un al doilea

Page 2: Curs Restaurare.doc

5/17/2018 Curs Restaurare.doc - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curs-restauraredoc 2/3

 

strat mai subtire si mai ingrijit, destinat sa primeasca pictura. Vom

desemna acesti doi termini prin arriccio si intonaco.

Folositi initial pentru tencuiala pe baza de var, ei pot fi totdeauna

utilizati si pentru alte tipuri de tencuieli, atunci cand functia de egalizare aperetelui este incredinata unui strat special, distinct de cel care primeste

pictura. De exemplu, acesta este cazul numeroaselor tencuieli. Pentru

pictura a secco se constitue dintr-un arriccio pe baza de argila si paie.

La randul lui intonaco, poate fi acoperit sau inlocuit de un strat

subtire, aplicat cu bidineaua si in acest caz vom vorbii de spoiala de var, de

gips sau de argila.

Fresca neagra – var, nisip, paie de grau tocat marunt.

Imitate de asizi - imitatie de caramida.

Atunci cand suprafata care trebuie acoperita cu pictura este mai

inalta decat statura unui om, o schela cu mai multe etaje este indisponibila.

In acest caz daca pictura trebuie executata a fresco, intonaco nu trebuie

aplicat decat progresiv, pe masura ce se executa pictua, pentru ca aceasta

trebuie facuta pe tencuiala proaspata. Apoi doua feluri de diviziuni in

functie de modalitatile si mai ales in functie de rapiditatea lucrurilor in

fresco. Cand executia este rapida, pictorul poate lucra repede pe umed fara

imbinari toata suprafata corespunzatoare unui etaj al schelei, in italiana  – 

pontata.

In acest caz singurele imbinari vizibile dupa executare vor fi limitele

orizontale intre diferitele etaje de pontate, care sunt executate in mod

normal de sus in jos. Pe fiecare pontata, tencuiala superficiala sau intonaco,

poate fi aplicata deodata, ori din aproape in aproape dupa nevoile

executiei. Cand ritmul de lucru necesita o divizare a pontatei in mai multe

zile de lucru, apare un nou tip de imbinare si suprafete pe care acestea le

delimiteaza, primesc in italiana numele de giornate sau ‘’zile de lucru’’.

Durata necesara formarii primei pelicule superficial de carbonat de calciu,

care fixeaza pigmentii, fiind estimata la o zi, desi ea poate fi sensibil mai

Page 3: Curs Restaurare.doc

5/17/2018 Curs Restaurare.doc - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curs-restauraredoc 3/3

 

lunga atunci cand climatul este umed si tencuiala destul de groasa, pentru a

constitui o rezerva de umiditate suficienta. O data terminata pictura unei

giornate sau a unei pontate, pictorul decupeaza intonaco-ul pe lungimea

suprafetei executate, inclinand usor taietura spre partea pictata si aplica un

intonaco proaspat pe suprafata adiacenta. Aceasta noua tencuiala poate

deborda usor peste pictura terminata pentru a acoperii imbinarea cum se

vede adesea in pictura romana antica si in evul mediu, sau se poate oprii

cat mai precis de-a lungul imbinarii cum se intampla in italia incepand din

trecento.

In ambele cazuri, examinarea atenta a imbinarii permite aproape in

totdeauna stabilirea cronologie relative a zilelor de lucru. Prin contrast

spoielile de var se pot intinde pe suprafete enorme fara a prezenta

imbinari, fie ca aplicarea se face din aproape in aproape pentru executarea

in fresco, fie ca pictura este executata cu var in tempera sau ulei pe spoiala

uscata.