SIGURANTA NAINTE DE TOATE

Este foarte important sa va creati un mediu sigur n care sa acordati primul ajutor.

Ce trebuie sa faceti:

sa va protejati

nu intrati n contact direct cu fluidele pacientului (snge, saliva) deoarece se pot

transmite boli

folositi echipament de protectie, masti, manusi

n anumite situatii nec, intoxicatie cu monoxid de carbon - lasati-i pe cei

pregatiti n acest sens sa intervina primii, apoi acordati ajutorul de care este

nevoie.

sa va asigurati ca victima este ntr-o zona lipsita de pericole (trafic auto, pericol

electric, termic, de prabusire, etc.);

daca victima este ntr-o situatie potential periculoasa, cel mai bine este sa fie

mutata ntr-o zona sigura;

!!! ATENTIE - mutarea victimei se va face astfel nct sa nu i fie agravate leziunile

existente;

1. Acces rapid - 112

Cum functioneaza 112?

apelantul formeaza 112

dispecerul de serviciu primeste apelul, moment n care i sunt afisate numarul de

telefon al apelantului si adresa apelantului, locatia de unde suna acesta.

n functie de natura urgentei apelul va fi redirectionat spre Ambulanta, Politie sau

Pompieri

Dupa furnizarea acestor date trebuie sa ramneti la telefon pentru a primi eventuale

recomandari legate de modul n care se poate acorda primul ajutor la fata locului.

2. Resuscitare precoce BLS

BLS sau Basic Life Support cuprinde masurile precoce de resuscitare cardio-pulmonara:

verificarea permeabilitatii cailor aeriene (Airway)

verificarea respiratiei (Breath)

verificarea pulsului (Circulation)

aplicarea protocolului de resuscitare cardio-pulmonara de baza

3. Defibrilarea precoce La pacientii aflati n stop cardio-respirator, defibrilarea precoce poate nsemna diferenta

dintre viata si moarte. Defibrilarea se realizeaza de catre personal medical, deoarece

momentan nu exista sau exista foarte putine defibrilatoare automate externe n dotarea

altor institutii dect Serviciul de Ambulanta, SMURD, Pompieri sau diversele unitati

spitalicesti.

4. Suport vital avansat precoce Advanced Life Support cuprinde manevrele instituite de la sosirea echipei medicale din

cadrul Serviciului de Ambulanta sau SMURD si pna la stabilizarea pacientului.

5. Transport rapid - - se realizeaza cu autovehicule speciale (ambulanta, elicopter).

BASIC LIFE SUPPORT (BLS) = SUPORTUL VITAL DE BAZA LA ADULT

BLS este definit ca ansamblul de masuri de resuscitare efecuate asupra unui pacient aflat

n stop cardio-respirator, fara a se folosi echipamente specifice.

Tehnica respiratiei gura la gura

Se mentine calea aeriana deschisa.

Se penseaza narile victimei.

Salvatorul, asezat lateral, inspira profund apoi plaseaza buzele sale etans pe gura

pacientului si insufla progresiv, timp de aproximativ 2 secunde.

n momentul efectuarii manevrei, salvatorul priveste ridicarea toracelui

pacientului produsa de introducerea aerului n plamni.

Dupa terminarea insuflatiei, salvatorul va ridica gura de pe gura pacientului,

asteptnd expirul lui pasiv.

Tehnica realizarii compresiilor toracice

Scopul este comprimarea cordului ntre doua planuri dure sternul si planul

muscular al spatelui.

Salvatorul se afla n pozitie laterala fata de victima.

Metoda de determinare a locului unde se aplica masajul consta n reperarea

rebordului costal si urmarirea lui prin palpare pna la nivelul apendicelui xifoid; se

aseaza doua degete alaturate pe apendicele xifoid, iar podul celeilalte palme se va

plasa superior celor doua degete.

Plaseaza podul celeilalte palme peste prima.

Tine degetele minilor ncrucisate sau rasfirate dar ridicate de pe torace pentru ca

presiunea sa nu fie aplicata pe coastele victimei. Nu aplica presiunea n portiunea

superioara a abdomenului sau la partea inferioara a sternului.

Pozitioneaza-te vertical deasupra pieptului victimei si cu bratele perfect ntinse,

deprima sternul cu 4 5 cm

Obstructia cailor aeriene la adult

Obstructia cailor aeriene cu corpi straini este o cauza de moarte accidentala. Cele mai

comune cauze de obstructie la adulti sunt alimentele. Daca obstructia este partiala,

pacientul poate sa vorbeasca, sa respire si va fi ncurajat sa tuseasca. Daca obstructia este

completa, pacientul nu mai vorbeste, nu mai poate respira, treptat poate sa devina

inconstient.

Manevrele aplicate:

1. Daca victima are semne de obstructie partiala, ncurajeaz-o sa tuseasca.

2. Daca victima are semne de obstructie completa,

Pacientul constient

o Aplica pana la 5 lovituri interscapulare.

o Daca cele 5 lovituri interscapulare nu au avut efect, aplica manevra

Heimlich pentru pacientul constient.

o Daca obstructia e nca prezenta, continua sa alternezi 5 lovituri

interscapulare cu 5 lovituri abdominale.

Pacientul inconstient

o Aseaza-l n decubit dorsal

o Cheama ajutor calificat

o Asigura libertatea cailor aeriene: hiperextensia capului, ridicarea

mandibulei, curatarea cavitatii bucale

o Evaluarea respiratiei si efectuarea a 2 insuflatii urmarind ridicarea

toracelui

o Daca toracele nu se ridica se repozitioneaza capul (hiperextensie) si se

ncearca din nou insuflatii

o Daca nici de aceasta data nu sunt eficiente, se aplica manevra Heimlich

pentru pacient inconstient de maxim 5 ori.

Evaluarea primara

Evaluarea primara reprezinta prima etapa n managementul oricarui pacient cu functii

vitale instabile si trebuie parcursa complet n maxim 30 de secunde. Aceasta evaluare

presupune:

Singuranta victimei si a salvatorului

Evaluarea starii de constienta

Asigurarea libertatii caii aeriene

Evaluarea respiratiei

Evaluarea circulatiei

1. Siguranta victimei si a salvatorului

Salvatorul nu va patrunde ntr-un mediu care i-ar putea periclita viata, dect n urma unor

masuri de siguranta, eventual n prezenta persoanelor care sunt instruite n acest sens

(pompieri, politie). Pe de alta parte, victima trebuie scoasa ct mai repede dintr-un astfel

de mediu.

2. Evaluarea starii de constienta

Se realizeaza rapid, dupa schema AVPU.

A pacient alert = pacient constient, cooperant

V pacient care raspunde la stimuli verbali = pacientul va fi scuturat usor de umeri,

adresndu-i-se intrebari simple: cum te numesti?; cti ani ai?; unde locuiesti?

P pacient care raspunde la stimul dureros (Pain) = se va ciupi de brat sau alta zona

(mamelon, regiune supraclaviculara) pentru a observa reactia la durere.

U pacient neresponsiv (Unresponsive)

3. Evaluarea si asigurarea libertatii caii aeriene

Pentru eliberarea caii aeriene, se realizeaza:

Hiperextensia capului si ridicarea barbiei.

Controlul vizual al cavitatii bucale.

n caz de traumatism, pentru a nu se produce leziuni ale coloanei cervicale si maduvei

spinarii, NU SE VOR EFECTUA HIPEREXTENSIA CAPULUI SI RIDICAREA

BARBIEI. Singura manevra PERMISA este subluxatia mandibulei: cu palmele de o parte

si de alta a capului victimei, se tractioneza mandibula spre anterior cu ajutorul degetelor 2

5 sprijinite de ramurile mandibulare, iar n acelasi timp se deschide gura cu cele doua

police aflate la nivelul barbiei.

4.Evaluarea respiratiei

Tinnd caile aeriene deschise, PRIVESTE, ASCULTA si SIMTE respiratiile normale nu

mai mult de 10 secunde.

5. Evaluarea circulatiei

Se realizeaza prin cautarea pulsului central timp de maxim 10 secunde. La adult se

prefera palparea pulsului carotidian, iar la copilul sub 1 an cel brahial, deoarece are

gtul scurt si gros si este dificil de gasit pulsul carotidian.

NU SE PALPEAZA PULSUL LA AMBELE CAROTIDE SIMULTAN!

Urmnd acest protocol de evaluare primara, cu durata de maxim 30 secunde (evaluarea

starii de constienta 10 secunde, evaluarea respiratiei 10 secunde, evaluarea circulatiei

10 secunde), salvatorul va putea sa aprecieze gradul deteriorarii functiilor vitale ale

pacientului.

Pacientul se poate afla n una din urmatoarele situatii:

Responsiv, constient.

Alterarea starii de constienta mergnd pna la coma profunda.

Stop respirator (dupa deschiderea caii aeriene, pacientul are puls dar NU respira).

Stop cardio-respirator (dupa deschiderea caii aeriene, pacientul NU are puls si NU

respira).

Hemoragiile

Hemoragia reprezinta scurgerea sngelui n afara sistemului vascular printr-una sau mai

multe plagi (rani).

Dupa tipul vasului lezat poate fi:

arteriala

venoasa

capilara

Dupa cantitatea de snge pierdut, hemoaragia poate fi:

mica: se pierde o cantitate de snge de pna la 500 ml; tensiunea arteriala si

frecventa cardiaca se mentin n limite normale.

medie: se pierd 500 - 1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie,

ameteli n ortostatism, tegumente palide, reci, TA sistolica > 100 mm Hg, AV < 100

batai/minut.

mare: cantitea de snge pierduta - 1000 - 1500 ml, iar semnele clinice sunt

urmatoarele: paloare, transpiratii reci, tahicardie si hipotensiune arteriala (TAs <

100).

foarte grava: pierderi de snge de peste 1500 - 2000 ml, TA < 70 mm Hg, puls

slab, greu perceptibil, pacient inconstient.

Hemostaza

Hemostaza reprezinta oprirea curgerii sngelui, fie spontan, prin reactie locala a

organismului (hemostaza spontana), fie provocata, prin diferite gesturi terapeutice

(hemostaza terapeutica). Hemostaza poate fi provizorie sau definitiva.

Hemostaza provizorie:

compresia digitala

pansamentul compresiv

garoul

Puncte de compresie:

Pentru plagile superficiale de la nivelul fetei se comprima artera temporala

superficiala, anterior de tragus.

Pentru hemoragiile din teritoriul arterei faciale, compresie la nivelul mandibulei.

Pentru plagile umarului, se comprima artera subclavie, pe prima coasta, prin

plasarea degetelor n fosa supraclaviculara, napoia claviculei.

Pentru hemoragiile faciale sau ale calotei craniene, se face compresie pe carotida

primitiva, situata ntre marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian si

linia mediana a gtului. NU SE FACE COMPRESIE SIMULTANA PE AMBELE

CAROTIDE SI NU SE APLICA GAROU!

Pentru membrul superior se comprima artera axilara, prin apasare n axila, sau

artera brahiala, pe fata interna a bratului, n santul bicipital intern.

Pentru leziunile aortei si arterelor iliace, se face compresia cu pumnul a peretelui

abdominal, pna la coloana.

Pentru plagile arterei femurale se comprima artera n triunghiul Scarpa, cu cele

doua police suprapuse si cu palmele cuprinznd grosimea coapsei sau se procedeaza

ca pentru artera iliaca.

Pentru hemoragiile de la nivelul gambei sau piciorului se comprima artera n fosa

poplitee. Membrul inferior lezat se va mentine pe un plan mai ridicat fata de restul

corpului.

Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza

o hemostaza provizorie; se utilizeaza pansamente sterile puse direct pe rana si

comprimate ferm cu podul palmei.

Aplicarea garoului se foloseste doar n cazuri extreme si n situatia n care hemoragia nu

se poate controla prin alte metode.

Garoul poate fi improvizat folosind curea, cravata etc. Garoul, odata cu oprirea

sngerarii, produce oprirea circulatiei sngelui n portiunea de membru situata dedesubtul

lui. Din aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 2 ore poate duce la complicatii deosebit

de grave. Totdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet, care nsoteste

bolnavul, si pe care se noteaza obligatoriu urmatoarele date: nume, prenume, ora exacta a

aplicarii garoului. Dupa fiecare 20 30 minute se slabeste putin garoul pentru a permite

irigarea segmentului de membru subiacent. Ridicarea garoului se face doar n conditii de

spital sau de personal competent.

MANAGEMENTUL PACIENTULUI POLITRAUMATIZAT

Politraumatismul este o stare patologica grava n care exista 2 sau mai multe leziuni

traumatice majore, cu risc vital imediat sau secundar.

Pentru pacientul traumatizat, se va face o evaluare primara initial, constnd n evaluarea

ABC, plus o scurta examinare neurologica, apoi o evaluare secundara. Problemele

constatate n cadrul evaluarii primare trebuie corectate rapid.

Evaluarea primara

Atentie la siguranta victimei si a salvatorului!!!

A airway se refera la asigurarea libertatii cailor aeriene si cuprinde manevrele

cunoscute; n plus, pentru pacientul politraumatizat, se adauga n cadrul acestei etape si

asigurarea protectiei de coloana cervicala.

Atentie la pacientul cu posibila fractura de coloana cervicala!!! Singura manevra permisa

este subluxatia de mandibula.

Protectia manuala de coloana cervicala: se fixeaza si se sustine capul pacientului din

lateral, lasnd urechile descoperite, sustinnd si subluxnd n acelasi timp mandibula.

Astfel se axeaza capul, gtul, trunchiul si pozitia se va mentine pna la imobilizarea

completa. Urmeaza plasarea gulerului cervical, introducndu-l dinspre partea posterioara

a gtului.

B breathing asculta, priveste si simte respiratiile.

C circulation verifica pulsul carotidian.

n finalul evaluarii primare se face o scurta evaluare neurologica, utiliznd formula

AVPU.

Evaluarea secundara presupune o examinare amanuntita a pacientului, din cap pna in

picioare, pentru a se constata orice leziune sau modificare la nivelul segmentelor

corpului.

MOBILIZAREA TRAUMATIZATULUI

Asezarea pacientului pe targa

Se plaseaza targa lnga victima; la comanda celui care fixeaza capul victimei, aceasta va

fi ntoarsa lateral si un salvator va mpinge targa sub pacient. Este nevoie de minimum 4

salvatori: unul mentine capul n ax, 2 salvatori sustin toracele, bazinul si picioarele, iar al

4 lea mobilizeaza targa.

TRAUMATISME OSTEO ARTICULARE

Traumatismele osteo - articulare apar ca atare sau n cadrul unor politraumatisme.

FRACTURILE

Fracturile reprezinta ntreruperea continuitatii osoase n urma actiunii unui traumatism

puternic asupra osului.

Clasificarea fracturilor

fracturi nchise - tegumentele n jurul focarului de fractura sunt intacte.

fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plaga.

Imobilizarea provizorie a fracturilor se face n scopul mpiedicarii miscarilor

fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea complicatiilor ce pot sa apara. Mijloacele

de imobilizare sunt atelele speciale sau cele improvizate din crengi, scnduri, de lungimi

si latimi variabile, n functie de regiunile la nivelul carora se aplica. Imobilizarea trebuie

sa cuprinda n mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de

fractura, pentru a impiedica deplasarea fragmentelor osoase.

Pentru membrul inferior, se poate folosi celalalt membru inferior pe post de atela.

LUXATIA

Luxatia reprezinta pierderea contactului dintre doua suprafete articulare, produsa de un

factor traumatic. Luxatiile pot fi complete (deplasarea este totala) sau incomplete

(subluxatii, cnd deplasarea este partiala).

Primul ajutor consta n imobilizarea corecta a membrului afectat cu transportul ulterior

ntr-o unitate spitaliceasca.

TRAUMATISMELE PARTILOR MOI

n functie de starea tegumentului traumatismele pot fi nchise - contuzii sau deschise

plagi.

CONTUZIILE

Sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce

leziuni tisulare, pastrnd nsa integritatea tegumentelor. Contuziile pot fi usoare sau

grave, superficiale sau profunde.

Echimoza este o contuzie superficiala datorata ruperii vaselor sangvine din tesutul

subcutanat; n timp apare modificarea culorii de la brun rosiatic, la albastru si apoi

galben. Tratamentul consta n repausul articulatiei, punga cu gheata. Se resoarbe n 20

25 de zile.

Hematomul este o acumulare de snge ntr-un spatiu creat n urma unui traumatism, din

cauza ruperii unor vase mai mari de snge. Poate fi localizat sau difuz, superficial sau

profund.

PLAGILE

Plagile sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, chimici. Tratamentul consta din

toaleta locala a plagii si pansarea ei daca se impune. Toaleta plagii impune dezinfectarea

tegumentelor din jur cu alcool sanitar, cu tinctura de iod, betadina sau chiar spalare cu

apa. n plaga se pot pune betadina sau apa oxigenata.

PANSAMENTE SI BANDAJE

Un pansament se aplica deasupra unei rani cu scopul de a o proteja de contaminare cu

germeni, de a opri o hemoragie, de a absorbi secretiile. Pansamentul trebuie sa fie steril.

Bandajul reprezinta o bucata de material care fixeaza un pansament sau o atela n pozitia

respectiva.

Tipuri de bandaje

Bandajul circular: Se ancoreaza bandajul prin amplasarea capatului pe zona

afectata, realiznd cateva ture circulare suprapuse.

Bandajul n forma de opt: Se ancoreaza bandajul cu una sau doua ture circulare in

jurul zonei afectate. Urmatoarele ture se vor plasa oblic, n forma cifrei 8, fiecare

tura acoperind-o pe cealalta cu din latimea benzii; n final se fixeaza.

Bandajul umarului: Degetele se lasa libere !!

Bandajul capului (capelina)

Bandaj pentru nas, barbie, ochi si urechi (bandajul n prastie)

Aschii intrate n piele

Ce fac?

Spalarea zonei cu apa si sapun.

Extragerea cu o penseta daca are un capat la vedere.

Daca este nfipta si nu ramne un capat afara, se ndeparteaza usor pielea din jur

cu un ac steril, apoi se extrage aschia cu penseta.

Daca aschia se rupe n piele sau este nfipta prea adnc pentru a putea fi extrasa,

soliciti ajutor medical.

Dupa ndepartare se dezinfecteaza cu apa oxigenata sau rivanol.

Se aplica bandaj steril.

Convulsii

Convulsia reprezinta o perturbare a activitatii electrice a creierului ce determina o serie

de miscari necontrolate ale musculaturii corpului; se poate produce n timpul unei stari de

inconstienta totala sau partiala.

Ce fac?

Daca victima e gata sa cada, trebuie prinsa si asezata pe podea.

Lasarea ei pe loc si asigurarea permeabilitatii caii aeriene.

Plasarea eventual a unei pipe Guedel sau Berman.

Daca este cazul, se fac respiratii artificiale.

Transport la spital cnd si revine.

Hiperventilatia

Hiperventilatia este o respiratie mai rapida si mai profunda decat normal, datorata unei

tensiuni emotionale sau unei suparari.

Ce fac?

Linistesc victima si ii cer sa respire normal.

Pun victima sa respire ntr-o punga de plastic

Hipoglicemia

Reprezinta scaderea cantitatii de glucoza din organism, din cauza unui aport alimentar

diminuat sau chiar absent, a unui efort fizic intens, a abuzului de alcool sau a

administrarii unei doze crescute de insulina, mai ales n absenta alimentatiei, la pacientii

cu diabet zaharat insulino - dependent.

Ce fac?

Evaluez rapid starea pacientului.

Daca este constient si respira, administrez o lingurita de zahar, sucuri sau apa

ndulcita. Metoda se aplica si pacientilor cu diabet zaharat insulinodependent care

sunt gasiti ntr-o stare de hipoglicemie!!!

Daca este inconstient nu pot administra nimic pe cale orala; e nevoie de perfuzie

cu glucoza si deci de ajutor medical calificat.

Daca nu respira, asigur permeabilitatea caii aeriene si aplic respiratii artificiale.

Pacientul trebuie investigat, deoarece hipoglicemia pune viata n pericol. Creierul

are nevoie acuta de glucoza!!!

Infarctul

Este o zona de necroza celulara datorita obstructiei partiale sau totale a unui ram al

arterelor coronare.

Semne si simptome:

Durere precordiala (toracica), neinfluentata de respiratie sau de miscarile

efectuate, de intensitate medie spre mare, cu aparitie de obicei nocturna sau n

repaus, cu caracter de gheara, arsura, apasare, continua sau intermitenta cu durata

peste 30 minute, cu iradiere n umeri, gt, maxilar, ceafa, interscapulovertebral,

membrele superioare, coate, epigastru, dar nu mai jos de ombilic.

Transpiratii

Greata, varsaturi

Neliniste

Ce fac?

Sun la ambulanta.

Asigur libertatea cailor aeriene si verific periodic starea pacientului.

\Daca se impune (daca pacientul intra n stop cardio-respirator) fac respiratii

artificiale si compresii toracice.

Se va administra sau 1 comprimat de Aspirina care trebuie mestecata (la

pacientul constient).

Inecul

n toate situatiile n care este implicata o persoana care se neaca, amintiti-va sa va

protejati pe voi nsiva; n apa adnca, cineva care se neaca poate trage sub apa salvatorul.

Nu uitati sa ajutati victima att ct se poate!!!

Ce fac?

Trebuie sa mi dau seama cnd o persoana se neaca!!!

Solicit ajutor calificat.

Intervin n momentul n care victima se afla la mal sau este adusa la mal de

persoane pregatite n acest sens.

Fac evaluarea starii victimei.

Atentie la aceste victime pentru ca pot prezenta leziuni de coloana cervicala!!!

Daca victima nu respira, trebuie ncepute respiratiile artificiale.

Daca nu respira si nici nu are puls, se fac respiratii artificiale si masaj cardiac.

Daca este constienta, se pune n pozitie de siguranta, deoarece daca a nghitit apa

sarata, poate sa se declanseze reflex de varsatura.

Solicit ajutor medical.

ntepaturile

Desi majoritatea insectelor produc prin ntepare doar o reactie locala (eritem, edem),

unele ntepaturi pot pune viata n pericol daca victima face o reactie alergica la ntepatura

respectiva.

Ce fac?

De obicei albina si lasa acul nfipt in piele; se ncearca ndepartarea acului albinei

prin razuirea pielii n jurul ntepaturii!! Nu se stoarce zona respectiva, pentru ca

favorizeaza extinderea veninului.

Se spala zona cu apa.

Se poate aplica gheata mpachetata n tifon pentru a scadea cantitatea de venin

absorbita.

Lipotimia

Este o stare de slabiciune, asociata cu caderea victimei respective, cu pierdere reversibila

si de scurta durata a starii de constienta.

Ce fac?

Prind victima daca sunt n preajma ei, pentru a nu se lovi

Asez victima pe jos, cu membrele inferioare pe un plan mai sus dect restul

corpului (pozitie Trendelenburg).

Eventual o pun n pozitie de siguranta sau macar cu capul ntr-o parte.

Stropesc victima cu putina apa.

Astept sa-si revina si o supraveghez.

Muscatura

Muscaturile pot provoca infectii serioase, iar cele de pisici si cini pot transmite rabia

(turbarea).

Ce fac?

Se curata rana cu apa si se pune sub jet de apa timp de cteva minute.

Se aplica un pansament steril.

Atentie la muscatura de sarpe!! n acest caz, deasupra muscaturii se va aplica un

garou si se transporta de urgenta la spital.

Raul de inaltime

Apare din cauza diminuarii cantitatii de oxigen n aerul inspirat, mai ales la altitudini

mari, peste 2000 m.

Ce fac?

mi pastrez calmul si i sugerez victimei sa faca la fel; ncerc sa o linistesc.

Cobor victima de la naltimea respectiva. Nu o las singura; o nsotesc!!

Daca victima nu respira, asigur permeabilitatea cailor aeriene si fac respiratii

artificiale.

Sarcina

!! Atentie la o femeie aflata la vrsta procreatiei, care brusc acuza o durere violenta n

abdomenul inferior eventual cu pierdere vaginala de snge si care a prezentat o ntrziere

a menstruatiei, deoarece poate avea o sarcina extrauterina (sarcina cu implantarea

ovulului fecundat n afara cavitatii uterine, cel mai frecvent la nivelul trompei uterine).

FRACTURILE COSTALE.

Aceste fracturi, att cele deschise, ct i cele nchise, pot provoca leziuni ale cutiei

toracice, plmnilor i ale vaselor de snge.

Dei s-ar putea ca fracturile s nu fie vizibile, accidentatul poate ns scuipa snge i

spum de snge, uor rozat.

Aezai un bandaj n jurul cutiei toracice, pentru mai mult stabilitate i pentru

alinarea durerii.

Fractura ctorva coaste este serioas i poate avea drept urmare oprirea

respiraiei.

FRACTURILE COLOANEI VERTEBRALE.

Aceste fracturi pot provoca leziuni ale mduvei spinrii, care au drept consecin

paralizii.

Este foarte important ca salvatorul s examineze pe ct posibil accidentatul la loculunde

s-a produs accidentul.

Posibilitatea unei fracturi de coloan se evideniaz prin urmtoarele semne:

contractur muscular n zona fracturat, asociat sau nu cu deplasri evidente ale

vertebrelor.

Ele pot fi nsoite de urmtoarele simptome: amoreli sau lipsa de control (paralizie) a

unei zone a corpului, durere ca o fichiuire de bici la nivelul gtului.

Lipsa de control sau amoreli ale corpului de la gt n jos evideniaz o fractur a

coloanei cervicale.

Lipsa de control sau amoreli ale corpului de la mijloc n jos evideniaz o fractur a

coloanei lombare.

n situaia n care exist suspiciuni de fractur a coloanei vertebrale, deplasarea

accidentatului se va face numai dac este absolut necesar i numai pstrnd

rectitudinea coloanei vertebrale!!!!!!!!

PRIMUL AJUTOR N ENTORSA GLEZNEI.

Cea mai frecvent entors este cea a gleznei.

Urmtoarele recomandri sunt aplicabile pentru toate entorsele:

- Ridicai piciorul afectat;

- Aplicai un bandaj elastic ;

- Scdei temperatura zonei afectate, prin aplicarea pachetelor cu ghea pe

bandaj.

Dup acordarea primului ajutor, este necesar un examen medical.