Loredana Proiect

7/25/2019 Loredana Proiect

1/25

LICEUL TEHNOLOGIC CORBU

PROIECT PENTRU CERTIFICAREACOMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL IV

Profl Servicii

Califcarea: Tehnician n activit!i econo"ice

Pro#e$or coor%onator: Eleva:

Cr&'it& Ctlin Mihai (rlav

Anc&!a ) Lore%ana

2015

1


2/25

IMPOZITELE INDIRECTE

2


3/25

Cuprins:

Argumentul lucrrii....pag4Capitolul I. Rolul impozitelor indirecte................................................................................................pag5

1.1. Aspecte

generale.............................................................................................................................pag5

1.2. Principiile

impunerii........................................................................................................................pag7

1.3. lementele constituti!e ale

impozitului..........................................................................................pag71.4. "aza de

impozitare..........................................................................................................................pag#

1.5. Impozitele indirecte din

Romania.................................................................................................pag11

1.$. %tructura impozitelor

indirecte......................................................................................................pag12

1.7. Cotele de

impozitare......................................................................................................................pag13

1.&. Impactul impozitelor indirecte asupra 'ugetului de

stat...............................................................pag13

Capitolul II. Accizele i ()A*ul..........................................................................................................pag15

2.1. Caracterizarea accizelor................................................................................................................pag15

2.2. A ezarea i perceperea accizelor...................................................................................................pag15

2.3. ()A*ul.........................................................................................................................................pag17

2.4. Principiile care stau la 'aza ()A*ului..........................................................................................pag1&

2.5. Cotele de ()A..............................................................................................................................pag1#

2.$. +pera iuni scutite..........................................................................................................................pag1#

2.7. Re,lectarea -n conta'ilitate a impozitelor indirecte......................................................................pag21

Concluzii i preri personale................................................................................................................pag23

3


4/25

"i'liogra,ie..........................................................................................................................................pag25

AR/0(/ /CRRII

(ema pe care am e,ectuat*o se intituleaz Impozitele indirecte iar in primul capitol am prezentat

care este rolul impozitelor indirecte i modalitatea de de,inire i identi,icare a principiilor de impozitare.

6n capitolul al doilea am !or'it despre rolul accizei i ()A*ului precum i modalitatea de

re,lectare -n conta'ilitate.

Impozitele reprezinta o ,orma deprelevarea unei prti din !eniturile sau din a!erea personalor

,izice i 8uridice la dispozitia statului in !ederea acoperirii c9eltuielilor pu'lice. Aceast prele!are arecaracter obligatoriu este cu titlu nerambursabil i fara contraprestatiedin partea statului. Caracteristica

pentru e!olutia impozitelor in perioada post'elica este tendinta de crestere a'soluta si relati!a a acestora.

%porirea !olumului impozitelor s*a realizat prin crestera numarului platitorilor e:tinderea 'azei de

impunere dar si prin ma8orarea cotelor de impunere. Pe plan social rolul impozitelor este de

redistri'uire a unei parti din produsul intern 'rut intre di,erite categorii sociale precum si intre persoane

,izice si 8uridice.

Intr*o economie de piate e:plozi!a in care mar,urile si 'anii au a8uns sa circule cu !itezeuluitoare marile tranzactii se ,ac cu a8utorul 'ursei sau prin comert electronic timpul este esential atat

pentru cei care !and cat si pentru cei care cumpara iar calitatea loaca un rol mai important ca niciodata.

;in economia de piata ,ac parte toti oamenii sunt o parte integranta a acesteia si ,iecare isi aduce un

aport mai mic sau mai mare< s*au creat organisme specializate care sa asigure calitatea sa diminueze

timpul atat pentru !anzator cat si pentru cumparator. Circuitul ,inanciar este di,icil de urmarit atat de

catre societate cat si de organele de control care prin intermediul impozitului pe pro,it !eri,ica

4


5/25

corectitudinea agentiilor economici. !identa operatiilor 'anesti dintre societati si persoane ,izice sau

8uridice se poate e,ectua ,ie in numerar ,ie ,ara numerar direct prin 'anca< insa indi,erent de metoda

utilizata e!ident se tine cu a8utorul conta'ilitati sau a ,inantelor. Impozitele sunt cea mai important

resurs ,inanciar a statului =i cea mai !ec9e -n ordinea apari>iei !eniturilor pu'lice. conomi=tii de

,actur li'eral ca de pild 0ilton ?riedman laureat al premiului o'el pentru economie recomand

utilizarea impozitelor indirecte =i eliminarea@diminuarea ,orte a celor directe deoarece -n acest ,el se

,ormeaz pentru o,ert@cerere pre>uri de pia> ce re,lect ansam'lul mediului de tranzac>ii ,r a mai ,i

necesar corectarea rezultatelor ,inanciare ,inale ale opera>iunilor economice cu impactul pe care -l are

impozitarea !eniturilor =i a a!erii.

CAPITOLUL I: ROLUL IMPOZITELOR INDIRECTE

1.1. Aspe!e "ener#$e

Impozitele si ta:ele constituie componente tot mai importante ale !ietii economoceprin

intermediul carora statul isi procira resursele ,inanciare necesare acoperirii c9eltuielilor pu'lice de a

cror realizare depinde indeplinirea ,unctiilor sale.

Impozitele indirecte se percep de la toti cei care consum 'unuri din categoria celor impuse sau'ene,iciaza de anumite ser!icii indi,erent de !eniturile a!erea sau situatia personala a acestora. ?iind

percepute in cote proportionale asupra !alorii mar,urilor !andute si a ser!iciilor prestate ori in sume ,i:e

pe unitatea de masura impozitele indirecte creeaza impresia ,alsa ca ar ,i suportate in aceeasi masura

de toate paturile sociale ca ar asigura repartitia ec9ita'ila a sarcinilor ,iscale.

6n economiile moderne statele colecteaz impozitele att pentru ,inan>area c9eltuielilor cat =i

pentru -ndeplinirea triplului lor rol de sta'ilizare de distri'uire =i de alocare.

;e,ini>iile date impozitelor sunt multiple -n ,unctie de teoriile despre impozite care au ,ostemise -n decursul !remii pe de o parte iar pe de alt parte -n ,unctie de pozi>ia autorilor cu pri!ire la

impozite.

Cele mai reprezentati!e de,ini>ii ale impozitelor suntB

Impozitul reprezint o ,orm de prele!are silit la dispozitia statului,r contrapresta>ie direct

=i cu titlu neram'ursa'ila unei parti din !eniturile sau a!erea unei persoane ,izice =i@sau 8uridice -n

5


6/25

!ederea acoperirii unor necesit>i pu'lice Ioan (alpo= ?inan>ele Romniei )ol. I ditura %edona

(imi=oara 1##5 pag. 137D.

Impozitul reprezint presta>ie pecuniar pretins pe cale de autoritate cu titlu de,initi! =i ,r

contrapresta>ie -n !ederea acoperirii c9eltuielilor pu'lice. aston EezeD.

FImpozitele reprezint o ,orm de prele!are a unei pr>i din !eniturile =i@sau a!erea persoanelor

,izice =i 8uridice la dispozi>ia statului -n !ederea acoperirii c9eltuielilor pu'lice. Aceast prele!are se

,ace -n mod obligatoriu, cu titlu definitiv(nerambursabil) i fr contraprestaie direct din partea

statului Iulian )crel 9. ;. "istriceanu =i colecti! F?inan>e Pu'lice ed. a I)*a ditura ;idactic

=i Pedagogic RA "ucure=ti 2GG4 pag. 35&.D

Impozitul are caracter uni!ersal ca o consecin> a su!eranit>ii statului =i el este o institu>ie de

drept pu'lic ,r de care nu se poate concepe e:isten>a statului ,cnd parte organic din el.

6n e!olu>ia modern a impozitelor instituirea acestora cu consim>mntul contri'ua'ililor a ,ost

su'ordonat competi>iei parlamentare ca organe legislati!e cu caracter reprezentati! de a reglementa

impozitele =i celelalte !enituri necesare acoperirii c9eltuielilor pu'lice.

Plata impozitului are caracter o'ligatoriu pentru toate persoanele ,izice =i 8uridice care realizeaz

!enit dintr*o anumit surs sau care posed un anumit gen de a!ere. ;reptul de a instituii impozite -l are

statul care -l e:ercit prin organele puterii centrale ParlamentulD =i ale administra>iei locale de stat.

Rolul impozitului se mani,est pe plan ,inanciar economic =i social de,init de o etap de

dez!oltare a economiei de alta. Rolul cel mai important al impozitelor se mani,est pe plan ,inanciar -n

sensul c impozitele reprezint mi8locul principal de procurare a resurselor 'ne=ti necesare acoperirii

c9eltuielilor pu'lice. 6n >rile dez!oltate din punct de !edere economic prin intermediul impozitelor =i

ta:elor se procur -ntre &G*#GH din totalul resurselor ,inanciare pu'lice.

Pe plan economic rolul impozitelor se mani,est prin intermediul msurilor pe care statul le ia

pentru a inter!enii -n acti!it>ile economice cu a8utorul impozitelor care pot ,i ,olosite ca un instrument

de sc9im'are sau ,rnare a unei acti!it>i economice de cre=tere sau reducere a produc>iei sau a

consumului unui anumit produs de stimulare sau -ngrdire a comer>ului e:terior etc.Pe plan social rolul impozitelor se mani,est -n mai multe direc>ii dintre care se poate men>iona

rolul de instrument de redistri'uire a unei pr>i din P.I.". -ntre clase =i pturi sociale -ntre persoane

,izice =i 8uridice etc.

Impozitele sunt cunoscute din antic9itate =i se presupune c au aprut -n e!olu>ia societ>ii

omene=ti -n cadrul primelor ,orma>iuni statale ,iind determinate de necesitatea -ntre>inerii materiale a

celor care e:ercitau ,or>a pu'lic -ndeplinind atri'u>iile autoritare de conducere a statelor. 6nc de la

6


7/25

apari>ia lor impozitele au ,ost concepute di,erit ,iind in,luen>ate -n mod di,erit de dez!oltarea

economico*social =i de c9eltuielile pu'lice acceptate de ,iecare stat. ;ate despre impozitele =i

c9eltuielile din antic9itate se cunosc mai ales din istoria statelor antice grec si roman. 6n statul antic

anterior principalul impozit era pretins de la proprietarii de terenuri si alte 'unuri. %e mai percepeau

impozite asupra !eniturilor meseria=ilor ta:elor pentru rea=ezarea produselor -n pia> a produselor

agricole precum si de impozit e:traordinar pe !eniturile cet>enilor 'oga>i perceput -n timp de rz'oi.

1.2. Prinipii$e i%punerii

a determinarea gradului de ,iscalitate tre'uie s se ai' -n !edere anumite principii principiile

impuneriiD. Impunerea este reprezentat de ansam'lul de msuri =i opera>iuni e,ectuate -n 'aza legii care

au drept scop sta'ilirea impozitului ce re!ine -n sarcina unei anumite persoane ,izice sau 8uridice. Pentru

ca un sistem ,iscal s poat ,i considerat na>ional tre'uie s satis,ac o serie de cerin>e sau principii care

se re,er la dimensionarea a=ezarea =i perceperea impozitelor precum si la o'iecti!ele social*economice

urmrite de politica ,iscal. Prin urmare impunerea are att o latur politic ct =i una de ordin te9nic.

;in punct de !edere politic se urmre=te prin impunere ca ,iecare impozit introdus s rspund

principiilor de etic ,iscal de politic ,inanciar de politic economic =i social*politic. Ast,el de

principii au ,ost ,ormulate pentru prima dat de Adam %mit9 dup cum urmeazB

Principiul E/%(II I0P/RII ec9it>ii ,iscaleD const -n aceea c supu=ii ,iecrui stat s

contri'uie pe ct posi'il cu impozite -n ,unc>ie de !eniturile pe care le o'>iniune ec9itatea ,iscal -nseamn dreptate social -n materie de impozite. Pentru a putea ,i

!or'a de ec9itate ,iscal sunt necesareB impunerea di,eren>iat a !eniturilor =i a a!erii -n ,unc>ie de

puterea contri'uti! a su'iectului impozitului =i scutirea de plata impozitului a persoanelor cu !enituri

mici adic sta'ilirea unui minim neimpoza'il.

PRINCIPIU ! P*I#IC$ &INNCIR$

a introducerea unui impozit se cere ca acesta s -ndeplineasc =i unele cerin>e de ordin ,inanciar.

Ast,el acesta tre'uie s ai' un randament ,iscal ridicat s ,ie sta'il =i elastic.

PRINCIPIU ! P*I#IC$ !C*N*+IC$

Cu ocazia introducerii unui impozit statul urmre=te de regul realizarea mai multor o'iecti!e.

ste !or'a mai -nti de procurarea !eniturilor necesare acoperirii c9eltuielilor pu'lice apoi de ,olosirea

impozitului ca instrument de impulsionare a dez!oltrii unor ramuri sau su'ramuri economice de

stimulare ori de reducere a produc>iei sau a consumului unor mr,uri de e:tindere a e:portului sau de

restrngere a importului anumitor 'unuri etc.

PRINCIPIU '*CIP*I#IC

Prin politica promo!at de state se urmre=te realizarea unor o'iecti!e de ordin social*politic. :emple

sunt msurile cu caracter ,iscal -n ,a!oarea anumitor categorii sociale mai ales -n prea8ma alegerilor dar

=i practica de acordare a unor ,acilit>i contri'ua'ililor cu !enituri reduse =i celor care au persoane -n

-ntre>inere. Impozitele sunt ,olosite =i pentru limitarea consumului unor produse care au consecin>e

duntoare asupra snt>ii tutun 'uturi alcooliceD. (otodat -n unele >ri se practic un impozit

special -n sarcina celi'atarilor =i a persoanelor cstorite ,r copii pentru a se in,luen>a cre=terea

natalit>ii

1.&. E$e%en!e$e 'ns!i!u!i(e #$e i%p')i!u$ui

Printre elementele impozitului se numr B su'iectulpltitorulD suporttorul o'iectul impunerii

sursa impozitului unitatea de impunere cota de impunere asieta termenele de plat.

%u'iectul impozitului este persoana ,izic sau 8uridic o'ligat prin lege la plata acestuia. Ast,el

-n cazul impozitului pe salariu su'iect al impozitului este salariatul iar la impozitul pe pro,it este

agentul economic. 6n reglementrile ,iscale ca =i -n !or'irea curent su'iectul impozitului este denumit

=i contri'ua'il. %uportatorul destinatarulD impozitului este persoana care suport -n mod e,ecti!

impozitul. 6n mod normal su'iectul impozitului ar tre'ui s ,ie =i suportatorul acestuia. 6n realitate sunt

,rec!ente cazurile -n care suportatorul impozitului este o alt persoan dect su'iectul. ste posi'il

8


9/25

aceast situa>ie pentru c -ntr*o anumit msur prin di,erite ci =i mi8loace unde impozite pltite de

persoane ,izice =i 8uridice pot ,i transmise -n sarcina altor persoane a8ungndu*se la ,enomenul

repercusiunii impozitelor.

+'iectul impunerii al impozituluiD -l reprezint materia supus impunerii. Ast,el -n cazul

impozitului pe pro,it o'iectul impunerii -l constituie pro,itul la impozitul pe salarii< salariul =i alte

drepturi de personal!enitul a!erea uneori =i c9eltuieliD. Pentru impozite directe o'iectul impunerii -l

constituie !enitul a!erea iar -n cazul impozitelor indirecte -l constituieB produsul ser!iciul prestat

'unul importat sau e:portat. %ursa impozitului arat din ce anume se plte=te impozitulB din !enit sau

din a!ere. 6n cazul impozitelor pe !enit o'iectul impunerii coincide -n toate cazurile cu sursa. 6n sc9im'

la impozitele pe a!ere nu -ntotdeauna e:ist o asemenea coinciden> deoarece de regul impozitul se

plte=te din !enitul realizat de pe urma a!erii respecti!e =i numai arareori acesta diminueaz su'stan>a

a!erii propriu*zise.

Cota impozitului sau cota de impunere reprezint impozitul a,erent unei unit>i de impunere.

Impozitul poate ,i sta'ilit -ntr*o sum ,i: cnd impozitul a,erent unit>ii de impunere apare ca o mrime

in!aria'il sau -n cote procentualepropor>ional progresi! sau regresi!D =i se poate msura -n mrimi

a'solute sau relati!e.Asiesta reprezint totalitatea msurilor care se iau de ctre organele ,iscale -n

legtur cu ,iecare su'iect impoza'il sta'ilirea mrimii materiei impoza'ile =i determinarea impozitului

datorat statului.

eplata impozitului la termenul sta'ilit prin lege atrage dup sine o'liga>ia contri'ua'ilului de a

plti ma8orri de -ntrziere =i penalit>i. Calculul acestor ma8orri de -ntrziere -ncepe cu ziua imediat

urmtoare scaden>ei o'liga>iei 'ugetare pn la data ac9itrii -n numerar sau prin !irament sau pn la

data stingerii o'liga>iei 'ugetare prin compensare insol!a'ilitate e:ecutare silit prescrip>ie =i alte

asemenea modalit>i pre!zute de lege. Penalitatea se aplic o singur dat de ctre organele

competente pentru aceea=i sum re>inut =i ne!rsat la 'ugetul pu'lic na>ional de ctre pltitori =i

reprezint 1GH din suma re>inut =i ne!rsat -n mai mult de 3G de zile iar acesta nu -nltur o'ligarea

la plata ma8orrilor de -ntrziere con,orm legii.

1.*. B#)# +e i%p')i!#re

A=ezarea impozitului presupune de ,apt sta'ilirea o'iectului impoza'il lucru ce -ncepe cu

constatarea =i e!aluarea materiei impoza'ile ca prim ac>iune =i ce continu cu determinarea

9


10/25

cuantumului impozitului =i perceperea sau -ncasarea impozitului. A=adar impunerea reprezint un

comple: de msuri =i opera>ii ce se e,ectueaz -n con,ormitate cu legisla>ia.

;up ce organul ,iscal a constatat e:isten>a !eniturilor sau a a!erii care constituie o'iectulmateria

impoza'ilD se trece la e!aluarea acestora prin dou metodeB

0etoda e!alurii indirecte sau pe 'az de prezum>ie ce se poate realiza prin trei !arianteB

!aluarea pe 'aza indiciilorsemnelorD e:terioare ale o'iectului impoza'il speci,ic impozitelor de

tip real permite sta'ilirea doar cu apro:ima>ie a mrimii o'iectului impoza'il ,r s se ia -n

considera>ie situa>ia persoanei care de>ine o'iectul respecti!< !aluarea ,or,etar const -n aceea c

organele ,iscale cu acordul su'iectului impoza'il atri'uie o anumit !aloare o'iectului impoza'il.

!ident nici -n acest caz nu sunt create premisele necesare pentru sta'ilirea cu e:actitate a !alorii

o'iectului impoza'iliei unei ter>e persoane se sta'ile=te pe 'aza declara>iei scrise pe care o

ter> persoan care cunoa=te aceast mrime prin lege este o'ligat s o depun la organele ,iscale ,iscal s -ntocmeasc =i s -nainteze organelor

,iscale o declara>ie din care s rezulte !eniturile pe care le realizeaz =i c9eltuielile care au ,ost e,ectuate

pentru o'>inerea acestora respecti! a!erea pe care o posed pe 'aza acestei declara>ii organele ,iscale

procednd la sta'ilirea mrimii materiei impoza'ile. Aceast modalitate de realizare a e!alurii are o

aplica'ilitate mai larg -ns prezint deza!anta8ul c ,ace posi'il sustragerea de la impunere a unei

pr>i -nsemnate din materia impoza'il. Aceast sustragere se poate realiza prin -ntocmirea unor

declara>ii nesincere =i prin imposi'ilitatea organelor ,iscale de a controla -n condi>iile e:isten>ei

secretului comercial*'ancar realitatea tuturor datelor men>ionate -n declara>ie. Pe 'aza declara>iei de

impunere se trece de ,apt la cea de*a doua opera>ie din cadrul ac>iunii de a=ezare a impozitului =i anume

sta'ilirea cuantumului impozitului datorat de su'iectul impoza'il. %ta'ilirea impozitului datorat se ,ace

,ie pe 'aza reparti>iei ,ie pe 'aza unor cote procentuale pe ,iecare contri'ua'il sau o'iect impoza'il -n

parte. 6n prima !ariant pe 'aza reparti>iei impozitele ast,el sta'ilite s*au practicat mai mult -n perioada

,eudalismului =i a capitalismului de -nceput. 6n cazul impozitelor sta'ilite prin cote procentuale se

procedeaz de 8os -n sus adic se porne=te de la suma datorat pe ,iecare contri'ua'il a8ungndu*se la

10


11/25

suma ce re!ine statului de pe teritoriul ,iecrei unit>i administrati! teritoriale. A treia opera>iune -n

cazul ac>iunii de a=ezare a impozitului o reprezint perceperea impozitului. ;e*a lungul timpului -n

practic s*au utilizat di,erite metode de percepere a impozitelor ast,elB

strngerea impozitelor de ctre un contri'ua'il =i !rsarea acestora la tezaurul >rii< -ncasarea de impozite prin organe specializate ale aparatului de stat. 6n situa>ia -ncasrii impozitelor printr*un aparat ,iscal distingem urmtoarele situa>iiB -ncasarea de ctre organul ,iscal a impozitelor direct de la contri'ua'il ,ie c ace=tia pltesc din

proprie ini>iati! la organul ,iscal ,ie c se -ncaseaz directD -ncasarea prin stopa8 la surscnd impozitul se calculeaz se re>ine =i se !ars la 'uget de ctre

o ter> persoanD< -ncasarea de impozit prin aplicarea de tim're ,iscale mo'ile-n cazul ta:elor pentru ac>iuni de

8usti>ieD.

1.5. I%p')i!e$e in+ire!e +in R'%#ni#

Impozitele indirecte se percep cu prile8ul !nzrii unor 'unuri =i prestrii unor ser!icii transport

spectacole etcD ceea ce -nseamn c ele atri'uie calitatea de su'iect al impozitului altei persoane ,izice

sau 8uridice dect suportatorului acestora.

;up ,orma pe care o -m'rac impozitele indirecte pot ,i grupate -nB ta:e de consuma>ie !enituri de la

monopoluri ,iscale ta:e !amale ta:e de tim'ru =i de -nregistrare.

dup o'iectul impunerii impozitelor pot ,i clasi,icate -n impozite pe !enit impozite pe a!ereimpozite pe c9eltuieliie de scopul urmrit la introducerea lor impozitele pot ,i grupate -n impozite ,inanciare =i

impozite de ordine.

Impozitele ,inanciare sunt instituite -n scopul realizrii de !enituri pentru acoperirea c9eltuielilor

statului -n aceast categorie se includ impozitele pe !enit ta:ele de consuma>ie.

Impozitele de ordine sunt introduse mai ales pentru limitarea unei ac>iuni sau -n !ederea atingerii

unui >el care nu are caracter ,iscal. Ast,el prin instituirea unor ta:e ridicate la !nzarea 'uturiloralcoolice =i a tutunului se urmre=te limitarea consumului a!nd -n !edere e,ectul noci! asupra

organismului uman.

* dup ,rec!en>a cu care se -ncaseaz la 'ugetul statului impozitele pot ,i permanente cnd se

-ncaseaz periodic de regul anualD la 'ugetul statului =i incidentale sau -ntmpltoare cnd se

instituie =i se -ncaseaz o singur dat de e:. impozitul pe a!ere se ,ace pe pro,iturile

e:cep>ionale de rz'oiDia care le administreaz. ;in acest punct de !edere

-n statele de tip ,ederal se disting impozite ,ederale impozite ale statelor pro!inciilor sau regiunilor

mem're ale ,edera>iei =i impozite locale iar -n statele de tip unitar se -ntlnesc impozite ale

administra>iei centrale de stat =i impozite ale organelor administrati!e de stat.

1.,. -!ruur# i%p')i!e$'r in+ire!e

Impozitele indirecte cunosc urmtoarele ,orme de mani,estareB ta:e de consuma>ie !enituri de la

monopolurile ,iscale ta:e !amale generale.Cea mai raspandita ,orma de asezare a impozitelor indirecte o reprezinta ta:ele de consumatie.

Poarta denumirea de ta:e dintr*o simpla o'isnuin>a -n ,ond acestea sunt impozite -n sensul ca sunt

o'ligatorii nu presupun o contrapresta>ie =i sunt ,r o destina>ie special.

(a:ele de consuma>ie se aseaz -n doua moduriB ,ie ca ta: general pe consum K ta:a pe

!aloarea adugat * ,ie ca un impozit ta:aD special asezat numai pe !nzarea anumitor 'unuri K

accizele.

Impozitele indirecte B

ta:e de consuma ie *ta:e de consuma ie pe produs accizeleD *ta:e generale pe !nzri ()AD

- ta:e !amale

(AL ; C+%/0A I Impozite indirecte care se includ -n pre ul de !nzare al mr,urilor ,a'ricate i realizate -n

interiorul rii care percepe impozitul. 0r,urile asupra crora se aplic ta:ele de consuma ie sunt -n general mr,uri de larg

consum a cror structur di,er de la un stat la altul.

(AL ; C+%/0A I P PR+;/% T#e +e 'nsu%# ie pe pr'+us / !#e spei#$ +e 'nsu%# ie #i)e

12


13/25

%unt a ezate asupra unor produse care se consum -n cantit i mari i care nu pot ,i

-nlocuite de cumparatori cu altele i care au o cerere inelastic. %e calculeaz ,ie -n sum ,i: pe unitatea de msur ,ie -n 'aza unor cote procentuale

aplicate asupra pre ului de !nzare.

-er# +e #p$i#re Accizele armonizate sunt ta:e speciale de consum care se datoreaz 'ugetului de stat pentru

urmtoarele produse pro!enite din produc ia intern sau din importBaD "ere

'D )inuricD "uturi ,ermentate altele dect 'ere i !inuridD Produse intermediareeD Alcool etilic,D Produse din tutungD /leiuri minerale i electricitate

9D Alte produse

1.3. C'!e$e +e i%p')i!#re

6n Romnia politica ,iscal impune practicarea de cote di,eren iate de impozit pe pro,it -n ,unc ie

de natura acti!it ii des, urate.

Cota de impozit pe pro,it este de 1$H cu e:cep ia B

1. Pentru !eniturile o' inute din des, urarea de acticit i de natura 'arurilor de noapte a clu'urilor de noapte discotecilor cazinourilor sau pariurilor sporti!e i la care impozitul pe pro,it datorat pentru

aceste acti!it i este mai mic dect 5 H din !eniturile respecti!e se plte te un impozit de 5H aplicat

asupra !eniturilor realizate.2. Aceeasi cot este pltit i de ctre persoanele 8uridice care o' in !enituri de aceast natur ca urmare a

derulrii unui contract de asociere.

Cota de 5H se aplic asupra !eniturilor 'rute nediminuate cu premiile acordate.

Pro,iturile o' inute de ctre persoanele 8uridice romne i strine care !nd*cesioneaz propriet i

imo'iliare situate -n Romnia sau titluri de participare de inute la o persoan 8uridic romn sunt

impozitate cu o cot de impozit pe pro,it de 1GH.

1.4 I%p#!u$ i%p')i!e$'r in+ire! #supr# u"e!u$ui +e s!#!

13


14/25

Principalul impact al impozitelor indirecte asupra 'ugetului de stat -l constituie asigurarea

!eniturilor 'ugetare care s permit ,inan>area c9eltuielilor 'ugetare anga8ate de gu!ern.

Consecin>ele asupra 'ugetului depind -n mod direct de randamentul ,iscal al impozitrii

indirecte.

conomi=tii consider c e:ist un prag di,erit de la >ar la >ar =i de la un moment la altul -n

cadrul aceleia=i >riD dincolo de care cre=terea -n continuare a gradului de ,iscalitate conduce nu la

cre=terea ci la diminuarea !enitului 'ugetar.

%*a o'ser!at c -n perioadele de criz de su'produc>ie cum este cazul Romniei -n prezent este

de pre,erat o politic ,iscal rela:at grad de ,iscalitate micD care s -ncura8eze o,erta mrind ast,el

'aza de impozitare =i implicit !eniturile 'ugetare. 6n practic acest deziderat este realizat prin

di,eren>ierea impozitelor indirecte -n a=a ,el -nct anumite acti!it>i s ,ie -ncura8ate iar altele s ,ie

descura8ate.

;e aici rezult c impozitele indirecte nu au numai un rol pur te9nic de canale de colectare a

!eniturilor 'ugetare ci constituie un important instrument de politic economic politica ,iscalD.

Ast,el -n plan economic prin incasarea unor accize statul poate reduce cererea pentru anumite

produse de lu: sau poate reduce importurile anumitor produse stimuland in acest ,el cererea pentru cele

auto9tone. Pe plan social accizele isi au meritul lor in reducerea consumului de produse duntoare

snt>ii alcool >igriD.

Impozitele indirecte sunt deci o parg9ie a,lat -n mainile statului prin care acesta poate directiona

consumul -n ,unctie de perioadele de criza sau de 'oom prin care trece economia< de asemenea statul

poate in,luenta o ,aza sau alta a procesului reproductiei sociale -n ,uctie de interesul pe care -l are la un

moment dat. Cu alte cu!inte se poate spune ca impozitele indirecte prezint o sensi'ilitate deose'it

,ata de.con8unctur.economic.

Ca regul >rile dez!oltate au mult mai dez!oltat ni!elul impozitelor directe decat pe cel al impozitelor

indirecte ceea ce nu se intampla si -n cazul >rilor a,late -n curs de dez!oltare.

6n cazul acestor din urma state este ,iresc sa pre!aleze impozitele indirecte deoarece pe de oparte este destul de greu de >inut e!iden>a !eniturilor impoza'ile sunt multe si de mica !aloareD iar pe

de alta parte perceperea unui impozit indirect este mult mai comod si presupune un cost relati! mic.

14


15/25

C#pi!'$u$ II. Ai)e$e i T6A7u$

2.1 C#r#!eri)#re# #i)e$'r

Accizele sunt incluse -n s,era ta:elor de consuma>ie =i -m'rac ,orma ta:elor speciale de

consuma>ie pe produs sau ,orma unor ta:e generale pe !nzri cnd se percep la !nzarea tuturor

mr,urilor indi,erent dac acestea sunt 'unuri de consum sau mi8loace de produc>ie. (a:ele de

consuma>ie sunt a=ezate asupra unor produse care se consum -n cantit>i mari =i care nu pot ,i -nlocuite

de cumprtori cu altele.

Accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastic cum sunt 'erea !inul

apele minerale -n ?ran>aD< tutunul za9rul ceaiul uleiurile minerale -n ermaniaD.

Accizele se aplic -n toate statele mem're ale /. Cotele sunt ad*!alorem sau speci,ice. 6n cazul

>igrilor de e:emplu cele dou componente sunt cumulate acciza ad*!alorem calculat asupra pre>uluide !nzare cuprinde componenta speci,ic ulterior aplicndu*se ta:e pe !aloarea adugatD. 6n ideea

creerii unei pie>e interna>ionale prin des,iin>area impozitului la ,rontiere accizele tre'uie s ,ie

neutralizate respecti! cotele acestora s ,ie aliniate. Accizele se percep asupra ser!iciilor =i produselor

sta'ilite legal .

6n ultimul timp se constat o preocupare tot mai mare -n !ederea utilizrii accizelor ca

instrumente pentru -n,ptuirea unor o'iecti!e sociale. 6n uropa +ccidental se impoziteaz -n special

alcoolul =i tutunul ca mi8loc de aprare sanitar ,izic =i moral a na>iunii.

2.2. Ase)#re# si perepere# #i)e$'r

Accizele armonizate sunt ta:e speciale de consum care se datoreaz 'ugetului de stat pentru

urmtoarele produse pro!enite din produc>ia intern sau din importB

;in aceast list ,ac parte B

aD alcoolul etilic alimentar 'uturile alcoolice =i orice alte produse alimentare destinateindustriei alimentare sau consumuluiD care con>ine alcool etilic alimentarii ale pltitorilor de accize.

;e asemenea modi,icri importante !or ,i aduse =i legisla>iei de mediu.

Ai)e$e pen!ru ere

Accizarea acestui produs se realizeaza pentru tipurile de 'ere care au o concentratie alcoolica

mai mare de G5H in !olum. ;e asemenea producatorii independenti care realizeaza o productie care nu

depaseste 2GG.GGG 9l@an aceasta !a ,i accizata printr*un regim special de accizare redus.

%ocietatile care 'ene,iciaza de un ni!el redus al accizelor agentii economici care indeplinesc in mod

cumulati!e urmatoarele conditiiB

a. sunt operatori economici producatoriele Romniei )ol. I ditura %edona (imi=oara 1##5

4. )crel I "istriceanu 9. ;. =i colecti! F?inan>e Pu'lice ed. a I)*a ditura ;idactic =i

Pedagogic RA "ucure=ti 2GG$

5. egi si acte normati!e B

egea nr.571@2GG3 pri!ind Codul ?iscal cu modi,icrile si completrile ulterioare pu'licat -n

0onitorul +,icial nr. 1#4 din 27 martie +.. nr 4&@15.G7.2GG4 cu pri!ire la 'ugetul de stat recti,icat pe anul 2GG4 pu'licat in 0onitorul

+,icial nr. $57 din 21.G7.2GG4 +.. nr #1@2&.G&.2GG4 cu pri!ire la 'ugetul de stat recti,icat pe anul 2GG4 pu'licat in 0onitorul

+,icial nr. &G1 din 3G.G&.2GG4 .m,inante.ro

25
http://www.mfinante.ro/http://www.mfinante.ro/

Loredana Proiect

Documents

Transcript of Loredana Proiect