Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

download Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

of 235

Transcript of Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    1/235

    CURS DENEUROPSIHOLOGIE

    Titular:Dr. hab. n biologie, profesoruniversitar Crivoi Aurelia

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    2/235

    Organizarea de ansamblu a SN

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    3/235

    Sistemul nervoseste format din:

    sistemul nervos centralcreierul imaduvaspinarii

    sistemul nervos perifericnervii cranieni,

    spinali, nervii autonomi iganglionii spinali sistemul nervos vegetativ (simpatic i

    parasimpatic)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    4/235

    Organizarea SN

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    5/235

    Sistemul nervos central (SNC):

    integreaza sI controleaza intregul sistemnervos

    primeste informatii (aferente)

    interpreteaza informatiile din mediu furnizeaza semnale (aferente) pentru

    efectuarea activitatii

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    6/235

    Sistemul nervos periferic (SNP)

    Sistemul nervos periferic (SNP) conecteazasistemul nervos central cu organele sitesuturile corpului.

    Este format din nervi senzoriali (aferenti) simotori (eferenti).

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    7/235

    Sistemul Nervos Vegetativ (SNV)

    Controleaz ansamblul funciilor autonome(activitatea organelor interne) aleorganismului).

    Este format din:

    - Sistemul nervos simpatic

    - Sistemul nervos parasimpatic

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    8/235

    Sistemul nervos simpatic

    - Pregateste organismul pentru fuga saulupta

    - Creeaza conditiile optime pentru adaptarea lastres

    - Are centri nervosi dispusi pe toata lungimeaMS, in coarnele laterale- Controlul centrilor nervosi simpatici se face

    de catre hipotalamus- Fibrele nervoase pot fi mielinizate sau

    nemielinizate

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    9/235

    Sistemul nervos parasimpatic

    -

    Creeaza conditiile pentru relaxareaorganismului dupa efort

    - Are centrii nervosi dispusi in bulb si punte(TC)

    - Controlul acestora se face de catrehipotalamus

    - Fibrele nervoase pot fi mielinizate sau

    nemielinizate

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    10/235

    SISTEMUL NERVOS CENTRAL

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    11/235

    Componentele SNC

    - Emisferele cerebrale (SC, sistem limbic,diencefal, TC, cerebel, precum i formaiunide substan alb: corpul calos, trigonul

    cerebral, comisurile albe anterioar iposterioar)

    - Mduva spinrii

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    12/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    13/235

    Elementele SC

    - Circumvoluiune

    - Lob- an(mai adanc, separa lobi)

    - Scizura (mai putin adanca, separa

    circumvolutiunile)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    14/235

    SCOARACEREBRAL

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    15/235

    Lobii SC

    - Lobii frontali- Lobii parietali

    - Lobii temporali

    - Lobii occipitali

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    16/235

    Lobii

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    17/235

    Lobii

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    18/235

    Lobii (cont.)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    19/235

    Lobii frontali

    delimitat posterior de scizura lui Rolando sI inferiorde scizura lui Sylvius

    este traversat de trei santuri sI patru ginusuri

    in zona posterioara, intre scizura lui Rolando sIsantul precentral se formeaza ginusul precentral

    se imparte in trei parti:

    frontala superioara (F1) frontala mijlocoe (F2)

    frontala inferioara (F3)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    20/235

    Lobii parietali

    se intinde de la santul central pana la celparieto-occipital (scizura perpendicularaexterioara)

    posterior santului central se gaseste santulpostcentral, care imparte lobul pariental inginusul postcentral sI o arie posterioaramaimare. Ginusul postcentral = ariasomatosenzitiva sI are numeroase conexiuni

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    21/235

    Lobii temporali

    este situat inferior de scizura lui Sylvius sIanterior de scizura perpendiculara externa(preoccipitala)

    este impartit in trei circumvolutii paralele:temporala superioara, medie sI superioara sIdoua ginusuri plasate anterior sI posterior

    ginusul anterior = aria auditiva primara

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    22/235

    Lobii occipitali

    situat in spatele santului parieto-occipital

    este brazdat de numeroase santuri mai mici

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    23/235

    Scoara cerebral

    Structura scoareidiferde la o zon la alta(ca grosime, densitatea pturii celulare,orientarea celulelor sau numrulacestora).

    La acest nivel intalnim mai multe tipuri deneuroni:

    - Piramidali

    - Stelati (granulari)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    24/235

    Neuronii piramidali- Pot fi mici, mijlocii sau gigantici

    - Reprezinta peste 66% din populatia neuronala aneocortexului

    Neuronii stelati- Se afla mai ales in straturile II si IV

    - Reprezinta aproximativ 33% din populatia

    neuronala a tuturor ariilor neocorticale- Sunt celule multipolare

    - Au diametru foarte mic

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    25/235

    Structura Scoartei Cerebrale

    Cortexul prezinta doua regiuni:- Slab stratificata (doua straturi)corespunde

    structurilor vechi din paleocortexAllocortex

    - Foarte stratificata (6 straturi) - tine de destructurile corticale noiIzocortex

    Allocortexul are doua straturi:- Extern (granular)senzorial

    - Intern (piramidal)motor (neuroni mari

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    26/235

    Izocortexul are sase straturi principale:

    I. ZonalII. Granular extern

    III. Piramidal extern

    IV. Granular internV. Piramidal intern (ganglionic)

    VI. Multiform

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    27/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    28/235

    IV. Granular intern

    - Este mai ingust- Contine neuroni stelati si piramidali

    - Este considerat al doilea sediu cortical al sensibilitatii(primeste aferente de la nucleii talamici nespecifici)V. Piramidal intern (ganglionic)

    - Contine cei mai mari neuroni piramidali (Betz) dar siunii neuroni mai mici

    - Dendritele urca pana in stratul I iar axonii ajung lacentrii subcorticali si medulari

    - Axonii alcatuiesc caile piramidale prin care se transmitmesaje de comanda pentru miscarile voluntare

    - Este considerat sediul motricitatii voluntareVI. Multiform

    - Contine celule de diferite forme si marimi- Axonii trec in substanta alba a EC

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    29/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    30/235

    Funcie de predominana celular, ntlnim:

    Predominana piramidal- n aria corticalmotorie

    Predominana granularn ariile corticale

    senzoriale Straturile I, II (chiar III)n ariile corticale de

    asociaie (n ntreg neocortexul)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    31/235

    Cortexul este o zon vast de recepie, decomand - central i de integrare a

    impulsurilor.Se imparte in:

    Cortex somato-senzorial (zona posterioar)

    Cortex motor / efector (zona anterioar)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    32/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    33/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    34/235

    Cortexul somato-senzorial primar S I

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    35/235

    Cortexul senzorial secundar S II

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    36/235

    Homunculus senzitiv (imag.)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    37/235

    Cortexul senzorial somatic primar S I

    se gsete n girusul postcentral, anul central iporiunea superioar i inferioar a lobilor parietali

    are patru arii funcionale ariile Brodmann 1, 2, 3ai 3b cu roluri diferite n suprafaa somatic

    aria 1primete sensibilitatea extern iproprioceptiv prin fibre talamice directe i princolaterale din aria 3

    aria 2aici sosesc de la talamus doar fibre subiriproprioceptive i kinestezice contralaterale

    aria 3responsabil, deasemenea, desensibilitatea exteroceptiv (dureroas)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    38/235

    Cortexul senzorial somatic secundarS II

    se afl pe partea superioar a anului lateral este mai mic dect cel primar

    Ambele arii sunt conectate i cu cortexul motorpiramidal i au trei tipuri de conexiuni: de

    asociere, colosali i de proiecie.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    39/235

    Conexiunile de asociere unesc neuroniidiferitelor regiuni corticale din aceast

    emisfer central.

    Conexiunile caloase unesc neuronii aflai n

    cele dou emisfere cerebrale.

    Conexiunile de proiecie trimit axoni la

    structurile subcorticale (ganglioni bazali,talamus, mduva spinrii).

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    40/235

    T it d ii

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    41/235

    Transmiterea durerii

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    42/235

    Cortexul vizual Traseul vizual este urmtorul:

    Retin -> nucleul geniculat lateral Retin -> mezencefal (coliculii superiori) Retin -> mezencefal (aria pretectal)

    Doar nucleul geniculat lateral prelucreazinformaia vizual, restul genereaz reflexede tipul reflexului pupilar sau micareocular.

    Inputul senzorial vizual ajunge n aria vizual1V1 (cortex striat) = cmpul 17 Brodmann. Influxurile care ajung aici sunt contralaterale.

    Cortexul vizual primar scizura calcarina

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    43/235

    Cortexul vizual primarscizura calcarina

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    44/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    45/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    46/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    47/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    48/235

    Ariile vizuale V4, V5i V6au localizri maireduse spaial (ntre celelalte arii sau pe faa

    median a emisferelor cerebrale).

    V4 are rol n percepia colorat

    V5 are rol n perceperea formelor aflate nmicare

    V6are rol n reprezentarea spaiului

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    49/235

    Cortexul auditiv

    Localizarea n spaiu la nivel cortical se realizeaz princompararea diferenelor de intensitate i timprecepionate de fiecare ureche.

    Cortexul auditiv este organizat n coloane (la fel ca cel

    vizual i somatic) conectate ntre ele dar i cu hartacortical spaial a localizrii sunetului.

    La cortexul auditiv se adaug dou arii funcionale n

    lobii frontal (Broca) i temporal (Wernicke) care aulegtur cu percepia sunetelor vorbirii

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    50/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    51/235

    C t l diti t

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    52/235

    Cortexul auditiv se mparte n:

    aria auditiv primar A1(specializatpentru recepia sunetelor de diferiteintensiti),

    aria auditiv secundar A2,cmpurile 42,22 (cu importan n discriminareazgomotelor i vocilor),

    aria auditiv teriarA3- cmpurile 20 i 21(20memoria auditiv, nelegereacuvintelor i melodiilor; 21 atenia auditiv)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    53/235

    Cortexul gustativ

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    54/235

    Cortexul gustativ

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    55/235

    Homunculus senzitiv (pentru proiecia limbii)

    C t l lf ti

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    56/235

    Cortexul olfactiv

    capabil s discrimineze extrem de fin ntre mii de

    mirosuri are o organizare mai puin precis are cinci pri:

    nucleul olfactiv anterior Bulbul (tuberculul) olfactiv cortexul piriform (lobul temporal) nucleul cortical al amigdalei aria intorinal

    halucinaiile olfactive apar n cazul leziunilorcortexpiriformepoate marca un debut de epilepsiede lob temporal

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    57/235

    C l ii l t t t i f iil

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    58/235

    Concluzii n legtur cu structura i funciilecortexului posterior

    zonele de proiecie topic sunt zone dinamice, caredepind att de influenele mediului extern ct i deaspectele interne motivaionale;

    zonele de asociere au o organizare distinct, prin

    aceea c au stratul III foarte dezvoltat (cu rol ncorelarea i integrarea impulsurilor senzorialemodale). Dac stimulm aceast zon rezultfocare de excitaie care vor cuprinde zone maricorticale.

    Zonele de asociere secundare stabilesc conexiunicu multe comutri i circuite la nivel subcortical (nspecial la nivel talamic);

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    59/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    60/235

    Zonele corticale anterioare

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    61/235

    Zonele corticale anterioare

    Rolul acestor zone este de a transforma energia

    neuronal n energie fizic, prin comenziletransmise de cortex la muchii scheletici. Micrile motorii pot fi clasificate n:

    micri voluntare rspunsurile reflexe paternuri motorii ritmice

    Ele difer dup gradul de complexitate i de controlvoluntar.

    Micrile voluntare sunt cele mai complexe. Pot fiintenionale sau rspuns la o stimulare externspecific. Ele se nva i se perfecioneaz n timp.

    Rspunsurile reflexe sunt cel mai puin influenatede controlul voluntar. Sunt rapide, stereotipe iinvoluntare.

    Cortexul motor

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    62/235

    Cortexul motor

    P t il t ii it i ( l f t t l)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    63/235

    Paternurile motorii ritmice (mersul, fuga, mestecatul)reprezint combinaii ntre micrile voluntare i celereflexe. nceputul i sfritul lor sunt voluntare, restul

    ine mai mult de aspecte reflexe. Pun n funciedou seturi opuse de muchi agoniti iantagoniti.

    Pentru integrarea tuturor acestor tipuri de micri,sistemul motor dispune de dou caracteristici: primete influene senzoriale cu privire la

    context/mediu, orientarea corpului i gradul de

    contracii musculare. Sistemul motor dispune de o organizare ierarhic,

    ce integreaz difereniat inputurile senzorialerelevante pentru funcionarea acestora.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    64/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    65/235

    Au fost descoperite i alte arii motorii considerate

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    66/235

    Au fost descoperite i alte arii motorii consideratesecundare (arii premotorii). Axonii acestor neuronise proiecteaz n cortexul motor primar n structurile

    subcorticale i n mduva spinrii. n funcie denivelul atins n dezvoltarea unei specii fa de alta,ariile premotorii cresc n extindere i complexitate (laom sunt de peste 6 ori mai mari dect la maimueleinferioare).

    La om au fost evideniate 2 arii premotorii. Acestea,mpreun cu cortexul motor primar, au o structurdiferit de a ariilor senzoriale, prin absena stratului

    IV i prin dezvoltarea mai mare a stratului V(piramidali giganticiBetz).

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    67/235

    Cortexul primar motor prin stimularea diferitor zone ale ei

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    68/235

    Cortexul primar motor prin stimularea diferitor zone ale eirezult ohart a corpului uman (homunculus) n care suntreprezentate grupurile musculare buco-linguo-faciale,membrul superior i mna, membrul inferior. Relevana lor

    rezult din rolul lor fiziologic (precizia i fineea micrii,mai puin dimensiunea lor anatomic).

    i ariile secundare au un anumit grad de somatotopie. Ele

    intervin n pregtirea motorie i n controlul micrilor.

    Lezarea ariei motorii primareare consecine motoriigrave.

    Lezarea ariei motorii secundareare consecine asupracontrolului motor al feei.

    Concluzii cu privire la structura i funciile

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    69/235

    Concluzii cu privire la structura i funciilecortexului anterior

    ntre zonele motorii primare i zonelesenzoriale primare exist o comunicare foarteintens i difereniat, att prin fibre de

    asociere ct i prin intermediul zonelor deasociere => aceste conexiuni permit transferulde influen i comunicarea oricrui mesajmodal sau plurimodal, n acest fel putnd s

    apar acelai rspuns motor la mai mulistimuli sau rspunsuri motorii diferite la acelaistimul.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    70/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    71/235

    Sistemul limbic (girusul cingulat sus fornix

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    72/235

    Sistemul limbic (girusul cingulatsus, fornixla mijloc, amigdalele, hipocampuljos, bulbiiolfactivistanga, corpii mamilari - centru

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    73/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    74/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    75/235

    Insula

    (l bii t l i f t l f t i d t ti

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    76/235

    (lobii temporal si frontal au fost indepartati

    pentru a se vedea formatiunea insulei)

    Cele mai importante structuri ale sistemului

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    77/235

    Cele mai importante structuri ale sistemuluilimbic sunt hipocampulsi amigdala.

    Acestea sunt localizate in partea mediala alobului temporal anterior si sunt foartesensibile la leziuni anoxice si la infectii virale.

    Hipocampul

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    78/235

    Este o structura complexa, situat in peretelemedial al emisferelor cerebrale;

    in limba latin = monstru sau calut de mare;

    studiul lui este foarte important din cauzaasocierii lui cu epilepsiile de lob temporal;

    este format din trei parti principale:

    - aria principala receptoare (nuclei granulari,girus dintat);

    - hipocampul propriu-zis (campurile piramidale);

    - subiculum (sursa de eferenta).

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    79/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    80/235

    Girusul dentat (dintat) si Cornul lui AmmonSECTIUNE LATERALA

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    81/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    82/235

    AMIGDALA

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    83/235

    - stabileste conexiuni directe cu alte arii corticale,hipocampul, talamusul si cu anumite regiuni din TC;

    - este formata din 2 parti: o parte corticomediala, de care este atasat un nucleu

    de talie mica;

    o parte laterobazala, foarte dezvoltata la primate.

    - conexiunile sale sunt bidirectionale, atat cu cortexul,cat si cu hipocampul, cu relevanta pentru functiile

    cognitive superioare.- deasemenea, amigdala este conectata bidirectional cu

    zona subcorticala, in special cu caile vizuale(interpretarea emotionala - furiea stimulilor vizuali);

    Amigdala

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    84/235

    Dei primeste numeroase impulsuri olfactive, amigdala nueste un centru important pentru discriminarea olfactiva;

    Studiile multiple ale amigdalei in ultimii ani au relevat rolulacestei formatiuni in:

    realizarea unor modificari visceromotorii sIsomatomotorii;

    memorie si emotii (componente afective ale memoriei?); modificarea starii de somn; modificarea motilitatii gastrointestinale; modificarea ratei cardiace;

    modificarea TA.Stimularea amigdalei are efect numai daca subiecii sunt instare de veghe (sunt treji). In somn stimularea ei nu arenici un efect, de unde concluzia c amigdala nu esteimplicata in functiile homeostatice normale.

    Distrugerea bilaterala a lobilor temporali la maimute(i l i t t i li bi ) d l iti

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    85/235

    (inclusiv a unor structuri limbice) duce la aparitia unormodificari emotional-comportamentale foarte importante:

    mblnzire; linistire emotionala; tendinte orale (duc totul la gura); hipersexualitate; tendinte compulsive;

    hipermetamorfoze (schimbarea frecventa a ateniei i aobiectului sentimentului de placere); lipsa recunoasterii obiectelor familiare

    Toate acestea reprezint dovada implicarii amigdalei in

    invatare (sau a asocierii unui stimul cu un raspunsafectiv / emotional).Alte studii (realizate pe primate) au evidentiat rolul

    amigdalei in comportamentele de evitare, sexuale, dehranire, sociale.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    86/235

    Intens studiata clinic este legatura dintre

    amigdala si epilepsia de lob temporal.

    Dei epilepsia de lob temporal nu este limitata

    la amigdale, ntruct descarcarea electric serspndete rapid n tot lobul, multe dinsimptome sunt asociate cu activareaamigdalei.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    87/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    88/235

    Ganglionii bazali

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    89/235

    - Sunt mase de substan cenuie, dispuse lainterior (n EC)

    - cuprind: nucleul striat (format din nucleul caudatsi putamen), globus pallidus, nucleul subtalamici substana neagr

    Toate acestea sunt structuri eterogene, diferite castructur i funcie, precum i ca istoriefilogenetic.

    Ganglionii bazali (nucleul caudat sus, putamen si

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    90/235

    Ganglionii bazali (nucleul caudat sus, putamen siglobus palliduslaterale, nucleul subtalamic sisubstanta neagrajos)

    Nucleul striat

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    91/235

    - Are form de virgul, cu trei elemente: cap,

    corp i coad- Coada se termin n nucleul amigdalian

    Substana neagr- Este cea mai voluminoas formaiune a

    mezencefalului

    - Are o zon dorsal compact i o zonventral de culoare rosie cenusie

    Functionalitatea nucleilor bazali:

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    92/235

    Functionalitatea nucleilor bazali:- In realizarea activitatilor instinctive (locomotia,

    apararea, hranirea si curtarea)- Realizeaza fondul postural pentru activitatile

    voluntare, fara a initia insa acele miscari

    Patologia nucleilor bazali include:- Tulburari de tonus muscular (rigiditate)- Pierderea miscarilor automate asociate

    (rasucirea bratelor, expresia faciala)- Miscari involuntare necontrolabile (1. coreiforme,

    2. atetoide, 3. balistice, 4. tremor)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    93/235

    2. Atetoza

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    94/235

    = miscari involuntare lente, vermiforme, de

    rasucire, care afecteaza extremitatile, uneorisi muschii fetei si gatului

    3. Balismul

    = accelerarea activitatii unuia sau altuia dintremembrele corpului, functie de localizarealeziunii

    4. Tremorul

    Cea mai importanta patologie a ganglionilor bazalit B l P ki

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    95/235

    este Boala Parkinson= consta din perturbarea profilului cognitiv si

    comportamental al pacientilorCauze: pierderea de neuroni corticali si subcorticali,

    afectarea circuitelor si diminuarea cantitatii deneurotransmitatori.

    Manifestari:- Tremur ritmic de repaus- Cresterea tonusului muscular (rigiditate cu aspect

    de roata dintata)- Akinezia (dificultate in initierea de miscari, saracia

    sau absenta miscarilor spontane)- Bradikinezia (incetinirea executiei miscarilor)- Afectari cognitive- Compulsii

    Afectarile cognitive tin de:- Capacitatea de analiza si tratare secventiala a informatiei

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    96/235

    in MSD- Capacitatea de a elabora un plan in baza unei strategii

    - Capacitatea de ajustare a planului functie de imprejurari- Disparitia raspunsurilor non-pertinente- Saracia continutului ideativ- In cazul afectarii putamenului apar tulburari de scriere,

    semnare si dactilografiere, care nu mai pot fi recuperateulterior

    Afectari ale dispozitiei si personalitatii:- Depresie- Rigiditate si hipercontrol- Indiferenta afectiva- Dezinteres fata de propria stare- Lipsa de interes fata de anturaj

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    97/235

    DIENCEFALUL

    Structurile diencefalice se gsesc n

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    98/235

    S gcontinuarea i deasupra mezencefalului, n

    jurul ventriculului III, fiind acoperite deemisferele cerebrale.

    Se compune din dou formaiuni mari:

    - talamoencefalul (talamus, metatalamus,epitalamus) i

    - hipotalamus.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    99/235

    Conexiunile talamusului

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    100/235

    Talamusul este o structur senzorial crucial

    subordonat scoarei cerebrale. La acest nivel facsinaps cile tuturor formelor de sensibilitate, cuexcepia cilor olfactive, care ajung la cortex direct,nu prin talamus.

    Nu toate fibrele talamice ajung la cortex: unele setermin n nuclei cenuii subcorticali. Din acestpunct de vedere identificm:

    nuclei talamici cu proiecie cortical (nucleul talamic

    ventral, nucleul arcuat, nucleul reticulat etc) nuclei talamici cu proiecie subcortical (nucleii

    intermediari, nucleii ventriculari) nucleii talamici de asociaie (laterali, laterodorsali etc)

    Nucleii din prima categorie au conexiuni n ambelesensuri cu cortexul formeaz deci mpreun cu

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    101/235

    sensuri cu cortexul, formeaz deci, mpreun cucmpurile corticale, uniti funcionale stabile.

    Cile mari senzoriale se termin n nuclei cu proieciecortical dar trimit colaterale i la nuclei cu proieciesubcortical.

    Toate conexiunile eferente ale talamusuluiinflueneaz activitatea cilor extrapiramidale(descendente).

    Controlul cortexului se exercit prin mai multe circuitecare includ i talamusul (de ex: circuitul cortico-ponto-cerebelo-talamo-cortical)

    Cercetrile desfurate de-a lungul timpului au

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    102/235

    evideniat existena a dou tipuri de nucleitalamici:

    specificisunt legai funcional de diferite sistemesenzoriale (vizual, auditiv etc); pulvinarul integreaz

    impulsurile auditive, vizuale i somatice.

    nespecificisunt legai n special de zonele asociativeale talamusului; funcionarea lor nu este pe deplin

    cunoscut.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    103/235

    Clinic:

    A i lt titi fi l

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    104/235

    Apar mai multe entiti nosografice n lezareatalamusului. Cel mai vechi cunoscut este sindromul

    talamic, cu urmtoarele simptome neurologice: hemianestezia contralateral (consecutiv unei hemoragii

    talamice)

    durere de cap de tip arsur, intens (hiperpatie),persistent, se accentueaz n stres emoional i oboseal

    tremor intenional (n cazul lezrii nucleului lateral ventral)

    ataxia membrelor inferioare (n funcie de tulburareasensibilitii profunde)

    tulburri simpatice (ptoz palpebral etc)

    tulburri motorii (hemiparez) uneori, tulburri de gust.

    O alt afeciune este afazia talamic, care include:

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    105/235

    - tulburri de dinamic a expresiei i fluenei verbale

    - voce slab

    - rspunsuri scurte- debit ncetinit i sacadat

    - incoerena discursului

    - afectare persistent, disociativ, a memoriei (n special acelei verbale), manifestat prin deficit al memoriei logicei a capacitii de a crea asociaii

    Afazia talamic are evoluie favorabil, cu excepiamemoriei verbale, care nu se recupereaz.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    106/235

    Neglijenta contralaterala

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    107/235

    n afara acestor simptome mai pot aprea i altele: tulburri de recunoatere a locurilor (familiare)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    108/235

    tulburri de recunoatere a locurilor (familiare) tulburri ale orientrii spaiale apraxie constructiv deficit de memorie anterograd pentru materialul

    vizuo-spaial spontaneitate excesiv a limbajului confabulaii extravagante

    Alte tulburri in de sfera emoional sunt evidente nmanifestrile motorii sau expresive, pentru ctalamusul intervine ca modulator al proceselorafective.

    De aceea, anumite intervenii chirurgicale asupratalamusului sunt destinate reducerii tensiuniloremoionale, anxietii, agitaiei i agresivitiibolnavilor.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    109/235

    Alte aspecte legate de patologia talamusului:

    Lezarea nucleilor anteriori duce la modificareastrii de contien i se soldeaz cu scdereareactivitii emoionale.

    Stimularea nucleului postero-ventral duce lacreterea nivelului de anxietate n micrileofensive i fenomene vegetativecorespunztoare.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    110/235

    EpitalamusulSe gsete n partea superioar a diencefalului i este compus din

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    111/235

    gglanda epifiz (pineal) i din aparatul habenular.

    Glanda epifiz dup vrsta de 7 ani involueaz iar dup 14 ani se calcific este o gland endocrin cu rol important n dezvoltare exercit efect frenator asupra sferei sexuale exercit efect important n metabolismul protidic, glucidic i

    mineral hormonul principal este melatonina, derivat din serotonin melatonina este secretat maximal noaptea (serotonina ziua) iar

    secreia ei scade de la natere pn la btrnee nu s-a demonstrat la om i primate efectul antigonadotrop al

    melatoninei (ntrzierea declanrii pubertii, de ex.) rolurile melatoninei sunt: modularea excitabilitii cerebrale;

    influenarea fiziologiei somnului; un posibil rol inhibitor asupracreterii tumorilor neoplazice la om; reglarea activitii i a altorglande (hipofizei, pancresului endocrine, suprarenalelor,glandelor sexuale)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    112/235

    HipotalamusulReprezint mai puin de 1% din totalul volumului

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    113/235

    p p creierului uman. Este format dintr-o poriunesupraoptic, una tuberal i una mamilar (vzute

    din fa n spate).Nucleii hipotalamusului se mpart n patru grupeprincipale:

    grupul anteriorformat din nucleul paraventriculari cel supraoptic. Ei secret hormoni care sunttrimii la adenohipofiz.

    grupul lateralnucleul tuberomamilar i nucleituberali laterali.

    grupul mijlociunuclei hipotalamici ventromedial

    i dorsomedial grupul posteriornuclei tuberculilor mamilariFiecare nucleu contribuie la realizarea unei anumite

    funcii.

    Conexiunile hipotalamusului

    Hi t l l d b t d i i

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    114/235

    Hipotalamusul posed o bogat reea de conexiuni,att interne ct i externe, care influeneaz att

    sistemul nervos central ct i pe cel vegetativ.Este, deasemenea, foarte important pentru sistemul

    endocrin, prin intermediul hipofizei.

    Cile aferente: fascicolul telencefalicleag scoara de hipotalamus,

    avnd efect excitator i inhibitor. Principalele functii suntlegate de organele viscerale.

    Fascicolul talamo-hipotalamicleag talamusul de

    hipotalamus. Stria terminalisleag amigdala de hipotalamus.

    Fibre directe spinotalamicevin dinspre talamus.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    115/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    116/235

    Funciile hipotalamusului

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    117/235

    p

    Hipotalamusul are atribuii directe n reglareamediului intern al organismului:

    neuroendocrin

    autonom

    motivaional

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    118/235

    n primul rand, hipotalamusul controleaz activitateaglandei pituitare care controleaz la rndul ei

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    119/235

    glandei pituitare, care controleaz, la rndul ei,celelalte glande endocrine (tiroida, paratiroidele,

    suprarenalele, glandele sexuale etc). Aceste glandedescarc hormoni care regleaz activitateahipotalamusului i hipofizei.

    Hipotalamusul

    Feed-back

    Hipofiz

    gland gland gland

    hormon hormon hormon

    Muli neuroni hipotalamici sunt specializai n secreiapeptidelor Acestea ajung fie n spaiul sinaptic (ca

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    120/235

    peptidelor. Acestea ajung fie n spaiul sinaptic (caneurotransmitori), fie n circulaia sangvin, de unde

    acioneaz ca hormoni, controlnd excitabilitateaneuronal i eficacitatea sinaptic. Pot, deasemenea,controla eficacitatea sistemului endocrin, fie direct, fieindirect.

    Controlul direct se exercit prin descrcarea ncirculaia sangvin a neurohipofizei de produineuroendocrini.

    Controlul indirect se face prin intermediul

    adenohipofizei. Neuronii peptidici sunt magnocelulari i parvocelulari.

    Neuronii magnocelulariElibereaz oxitocina i vasopresina

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    121/235

    Elibereaz oxitocina i vasopresina.

    Vasopresina:

    - este secretat n hipotalamus i depozitat n hipofiz.- produce vasoconstricie i reabsorbia apei de ctre rinichi (n

    absena ei volumul urinar ar putea ajunge la 15-20 litri n 24 h).- intervine n mecanismul nvrii i memoriei (nu se cunosc exact

    mecanismele), probabil prin influenarea secreiei de ARN.

    Oxitocina:

    - este secretat n nucleul paraventricular din hipotalamus.- Efectele sale sunt contracia uterin i secreia lactat. La

    brbai efectele sale sunt mai obscure.- alcoolul, stresul i serotonina inhib secreia de oxitocin, n

    vreme ce dopamina stimuleaz descrcarea de oxitocin.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    122/235

    S ti d h i t l til fii d d t i

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    123/235

    Secretia de hormoni este pulsatila, ea fiind descarcata insange in valuri pe parcursul unei zile.

    Neuronii magnocelulari si parvocelulari contin peptide dediferite tipuri, raspandite in tot sistemul nervos.

    Disfunctiile hipotalamusului

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    124/235

    Tumorile si alte procese patologice influenteaza

    dezvoltarea sexuala se pot solda cupubertate precoce sau, opus, hipogonadism(subdezvoltarea caracteristicilor sexualesecundare, asociate cu somnolenta,

    obezitate si diabet insipid).

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    125/235

    Reglarea sistemului nervos autonom si a functiilorvegetative

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    126/235

    vegetative

    Functionarea autonoma nu este difuza, asa cum s-a crezut

    multa vreme, ci este inalt specializata la nivelulhipotalamusului, pentru ca stimularea unor centri produceraspuns la un organ periferic specific

    Hipotalamusul are ca atributie principala coordonareafunctiilor autonome (vegetative) intre ele, precum si aacestora cu activitatile intregului organism.

    Hipotalamusul este cel mai important centru subcortical

    de reglare a activitatii simpatice si parasimpatice; roluleste acela de mentinere a unei stari interne desupravietuire a organismului in diverse conditii deactivitate.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    127/235

    Afectarea hipotalamusului posteriorduce la letargieti l l i d t t ii

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    128/235

    emotionala, somn anormal si scaderea temperaturii caurmare a diminuarii generale a activitatii somatice si

    viscerale. Leziunile hipotalamice induse experimentalconduc la lezari ale mucoasei esofagului, stomacului siduodenului, ulcere acute ale stomacului si perforareamucoasei gastrice, plus hemoragii si ulceregastrointestinale.

    Afectarea hipotalamusului anteriorse soldeaza cuhipermotilitate a tractului gastrointestinal, plus evacuare(defecatie) si mictiune frecvente.

    Stimularea hipotalamusului lateral are ca efect

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    129/235

    Stimularea hipotalamusului lateral are ca efectproducerea hipertensiunii arteriale.

    Tulburarile cardiovasculare insotesc afectarile trunchiuluicerebral si hipotalamusului si se reflecta inhipertensiune, aritmii cardiace si modificari ale EKG-ului

    (= simularea unui infarct miocardic acut la bolnavi faraantecedente cardiace)

    Tulburarile respiratorii sunt frecvente in structura

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    130/235

    Tulburarile respiratorii sunt frecvente in structurasindroamelor hipotalamice. Experimental, lezarea

    hipotalamusului la animale duce la edem pulmonar sihemoragii pulmonare).

    Tulburarile gastrointestinale sunt omniprezente. Pot

    merge pana la hemoragii si ulceratii (dupa interventiichirurgicale pe creier, cu afectari hipotalamiceconsecutive).

    Epilepsia diencefalica

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    131/235

    Poate sa apara atunci cand este lezata o parte dinstructura hipotalamusului sau a structuriloradiacente acestora.

    Se pune acest diagnostic atunci cand criza epilepticase asociaza cu alte disfunctii hipotalamice precisidentificate (criza epileptica apare pe fond decefalee puternica, la care se asociaza ameteala,

    tendinta de a cadea, inrosirea fetei si a bratelor, pulsslab, ochi exoftalmici).

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    132/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    133/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    134/235

    H anterior

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    135/235

    -

    Este centrul neuronal al inlaturarii caldurii.- Lezarea lui produce hipertermie cronica

    - Febra hipotalamicaproduce o curba termica in platousau neregulata, lipsa reactiilor vasomotorii, iar

    temperatura centrala este mai mare decat temperaturaperiferica; se diagnosticheaza prin eliminare.

    H posterior

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    136/235

    - Este centrul nervos de producere sau conservare acaldurii.

    - Lezarea lui produce hipotermie rapida in conditii vitregede mediu, din cauza pierderii mecanismelorhomeostatice de conservare a caldurii;

    - daca lezarea se intinde si asupra altor regiuni (de ex.,corpii mamilari), atunci simptomele se agraveaza

    H controleaza si raspunsurile endocrine la modificarile detemperatura din mediul exterior. De exemplu, expunereai d l t l f i d l t t t ii

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    137/235

    indelungata la frig conduce la o crestere a temperaturiicorpului prin descarcari de tiroxina, care accelereaza

    metabolismul tisular.

    Deasemenea, H integreaza informatiile relevante centrale siperiferice de reglare a temperaturii corpului.

    La nivelul H a fost identificata si o arie antipiretica, carelimiteaza amplitudinea febrei. Activarea zonei are o actiuneasemanatoare celei data de medicamentele antipiretice.

    In afectiuni hipotalamice apare sindromul

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    138/235

    In afectiuni hipotalamice apare sindromul

    termic, care include:

    - Poikilotermia

    - Hipotermia sustinuta

    - Hipotermia paroxistica- Hipertermia sustinuta

    - Hipertermia paroxistica

    Reglarea foamei si a aportului de hrana

    Se afla sub controlul a doi centri hipotalamici:

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    139/235

    Se afla sub controlul a doi centrihipotalamici:- Nucleul hipotalamic ventromedialsi a tesutului

    inconjurator (lezarea lui produce hiperfagie siobezitate severade aceea a mai fost numitcentrul satietatii)

    - H lateral(lezarea bilaterala produce afagia simoarte, chiar in conditiile hranirii fortatede aceea

    a mai fost numit centrul foamei)

    Functia de hranire se asociaza cu reglareatemperaturii, astfel apar diferente in aportul dealimente si lichide in conditiile modificariitemperaturii corpului (temperatura scazuta activeazacentrul foamei, iar temperatura ridicata activeazacentrul satietatii)

    In cazul diferitelor leziuni intalnim urmatoarele situatiipatologice:

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    140/235

    patologice:

    - Hiperfagie, asociata cu alterarea raspunsurilor

    senzoriale (prin lezarea nucleului ventromedial),- Alterarea punctului de referinta pentru reglarea

    greutatii corporale,

    - Alterarea balantei hormonale (in cazul unor leziunihipotalamice extinse,

    - Afagie si emaciere,

    - Etc

    In activitatile de hranire sunt implicate si alte instante(lobii frontali, mezencefalul, rinencefalul etc)

    Hipotalamusul si obezitateaImplica controlul asupra aportului caloric, in vederea

    mentinerii gre tatii corporale

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    141/235

    mentinerii greutatii corporale.

    In conditiile variatiei aportului alimentar, aparmodalitati de reglare ulterioara a cantitatii dealimente, pana la revenirea la greutatea normala.

    Lezarea bilaterala a nucleilor ventro-mediali conducela obezitate, hiperfagie si comportament salbatic laanimalele din experiment.

    Lezarea H lateral duce la afagie si emaciere.

    CELE DE MAI SUS INDICA EXISTENTA UNORMECANISME ANTAGONICE IN H.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    142/235

    Metabolismul lipidelor

    - Este corelat cu metabolismul glucidic

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    143/235

    - n H exist neuroni sensibili la nivelul

    grsimilor din snge, exercitnd un efectlipostatic al ingestiei alimentare

    - Este corelat cu centrii foamei i saietii

    Aportul lipidic- Este imatur pana la varsta de un an- Devine major, in cazul lezarii bazei H- Dereglarea aportului lipidic este intalnit in

    cateva tipuri de sindroame

    Sindroame cu dereglare de aport lipidic

    1. Sindromul BabinskiFrhlichsemne: obezitate si infantilism genital

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    144/235

    - semne: obezitate si infantilism genital- Este de natura tumorala

    - Este provocat de lezarea H bazal si medial

    2. Sindromul Laurence Moon Bardet- semne: obezitate, hipogonadism, deficienta mintala, deformatii

    craniene si malformatii congenitale (polidactilie)- Are un caracter ereditar- Nu s-au evidentiat totdeauna leziuni hipotalamice

    3. Sindromul Prader Labhart Willi

    - semne: obezitate, hipogenitalism, statura mica, tendinta la diabetzaharat- Probabil nu este ereditar

    Metabolismul proteinelor

    Este una dintre funciile specifice ale H

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    145/235

    - Este una dintre funciile specifice ale H

    - Datele clinice arat c arii din H anterior icel lateral sunt implicate n metabolismulproteinelor i n meninerea troficitiiesuturilor, dovad fiind scderea nivelului deproteine i leziunile aprute n esuturi, ncazul lezrii acestor zone

    Metabolismul glucidelor- Numeroase cercetri au evideniat existena

    i t hi li i t l i l l H

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    146/235

    unui centru hiperglicemiant la nivelul H

    anterior i a celui lateral, totui acest centrunu este singurul responsabil de controlulnivelului glicemiei

    - n plus, n H ventromedial a fost evideniat

    prezena unor glucoreceptori, care obininformaii asupra nivelului glucozei din snge,precum i asupra vitezei cu care esteconsumat glucoza de ctre esuturi (= viteza

    scderii glicemiei) efect glucostatic- Este corelat cu centrii foamei i saietii

    Hipotalamusul, anorexia i emacierea

    Anorexia

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    147/235

    - Este o dereglare psihologic, care poate avea i

    cauz hipotalamicEmacierea

    - Este lipsa apetenei, asociat cu iritabilitate sauapatie, slbire sever

    - Moartea poate surveni ca urmare a complicaiilor

    - Dac se produce ntre 6 luni i 2 ani, supravieuireapeste aceast vrst este foarte rar

    - Cauza poate fi de natur hipotalamic (H anterior,aria preoptic)

    Reglarea setei i a ingestiei de lichide

    - Se afl sub controlul anumitor regiuni ale H

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    148/235

    - H lateralstimuleaz aportul de ap

    - H medialinhib aportul de ap- Lezarea minor produce adipsie- Lezarea major produce adipsie i afagie- Reglarea aportului de ap este dat de

    osmoreceptori i de hormonul aldosteron(corticosuprarenal)

    - Setea poate fi controlat i de: uscciunea limbii,hipertermie, aciunea angiotensinei (care regleaz

    aportul de aldosteron), aciunea vasopresinei (caredetermin reabsorbia apei la nivelul rinichilor), detulburri emoionale, tensiune, anestezice i alcool

    Diabetul insipid

    - Rezult din secreia anormal de hormon

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    149/235

    antidiuretic (vasopresin)

    - Principalele simptome: sete excesiv iconsum exagerat de ap (15 20 litri/ 24 h)

    - Poate fi temporar (n cazul lezrii tijei

    pituitare) sau permanent (lezarea H anterior/medial)- Cauze frecvente: tumori, inflamaii, probleme

    vasculare sau traumatice

    - Poate s apar: ca urmare a unor leziuni, cao consecin a interveniilor chirurgicale, pelinie familial (ca predispoziie)

    Functia de reproducere

    Zona tuberala a hipotalamusului este

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    150/235

    Zona tuberala a hipotalamusului esteesentiala in mentinerea nivelului bazal dehormon gonadotropic, in vreme ce ariapreoptica este necesara pentru eliberareaciclica a gonadotropinei (inainte de ovulatie).

    Tumorile aprute la nivelul H implic n multecazuri (i) disfuncii sexuale: pubertateprecoce sau hipogonadism (cu

    subdezvoltarea caracterelor sexualesecundare)

    Pubertatea precoce: apare n leziunihipotalamice caudale

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    151/235

    Hipogonadismul: se asociaz cu obezitatea,somnolena i diabetul insipid; apare prinlezarea prii anterioare a tijei pituitare.

    La om lezarea unilateral produce rareorisimptome (din cauz c proieciile n H nusunt lateralizate, ca la senzaii).

    Pentru apariia simptomelor este necesardistrucia bilateral a H.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    152/235

    CEREBELUL

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    153/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    154/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    155/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    156/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    157/235

    Partile laterale controleaza extremitatile corpului

    Partea mediana controleaza partea din mijloc a corpului

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    158/235

    p j p

    Nucleul floccular controleaza miscarile ochilor si

    echilibrulPe mijloc se observa homunculusi

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    159/235

    II. Paleocerebelul

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    160/235

    este format din lobul central plus lobulpatrulater anterior

    primeste aferente de la maduva spinarii sitrunchiul cerebral

    trimite eferente la formatiuni din cerebel sitrunchiul cerebral (cele responsabile de

    controlul tonusului muscular)

    III. Neocerebelul

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    161/235

    eoce ebe u

    cel mai voluminos si mai nou aparutfilogenetic

    Este constituit din mai multe formatiuni careau conexiuni cu toti lobii sistemului central

    Cerebelul are trei fete:

    superioara

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    162/235

    p

    anterioara inferioara

    Cantareste intre 120-150 g = a opta parte din

    greutatea totala a creierului si are numeroasesanturi si circumvolutiuni care cresc multsuprafata acestuia.

    Cerebelul are o portiune mediana unica -

    vermisulcare se conecteaza cu emisferelecerebeloase.

    Exterior, cerebelul se conecteaza prin treiperechi de fibre, numite pedunculi cerebelosi.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    163/235

    Pedunculii cerebelosi inferiori contin fibre care merg la maduva spinarii,

    bulb si punte

    primeste impulsuri senzoriale de tipproprioceptiv si vestibular si semnale motoriide la sistemul extrapiramidal

    trimite eferente la olivele bulbare si nucleiivestibulari

    Pedunculii cerebelosi mijlocii contin fibre care leaga cerebelul de punte, de

    SC si o emisfera de cealalta emisfera

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    164/235

    SC si o emisfera de cealalta emisfera

    cerebeloasa

    Pedunculii cerebelosi superiori contin fibre aferente si eferente fibrele care vin de la maduva spinarii, trunchiul

    central si SC fibrele care merg la maduva spinarii, trunchiul

    cerebral, talamus si SC sunt cei mai mici deoarece contin cele mai

    putine fibre

    Structura cerebeluluiSubstanta cenusiese gaseste la exterior si la

    interior

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    165/235

    interior

    La exteriorse afla scoarta cerebeloasaare oorganizare stratificatacu 3 straturi si 5 tipuri de

    celule:- La exteriorcelule granulare, celule in forma decos, celule stelate, dendritele neuronilor Purkinje.Celulele cos au traseu orizontal

    - stratul intermediarganglionar contine celule Purkinje (foarte mari, forma de

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    166/235

    para si formeaza un singur strat) dendritele Purkinje fac sinapsa cu axonii

    celulelor din stratul exterior iar axonii parasescscoarta cerebeloasa; efectul axonilor Purkinjeeste unul inhibitor.

    - stratul interngranular contine celule granulare si celule Golgi; aceste

    celule sunt in numar foarte mare

    axonii ambelor tipuri de celule urca spre stratulexterior

    Functia scoartei cerebeloaseAceasta functie este legata in principal de

    activitatea neuronilor Purkenje

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    167/235

    activitatea neuronilor Purkenje.

    Acestia primesc impulsuri de la celelalte celuleale scoartei cerebeloase si descarcaimpulsuri frecvente pe secunda.

    Rata descarcarii acestor impulsuri se modificain functie de anumite mecanisme, acest faptfiind responsabil pentru unele forme deinvatare motorie.

    La interior, substanta cenusie se organizeaza in nuclei cerebelosi,in interiorul substantei albe.Nucleii:

    t t i i t i i i f l b l

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    168/235

    - se gasesc atat in vermis, cat si in emisferele cerebeloase

    - sunt patru perechi de nuclei cerebelosi:-nucleii fastigiali(in paleocerebel) care sunt in legatura cumaduva spinarii, nucleii vestibulari, substanta reticulata,trunchilcerebral

    - nucleii globulariin emisferele cerebeloase:

    - globos- emboliform (sunt in legatura cu

    nucleul rosu si talamus)- nucleii dintati (dantelati)se afla in centrul emisferei

    cerebeloase si tin de neocerebel fiind in legatura cu nucleul rosu,

    talamus si alte formatiuni

    Substanta alba este formata din fibre mielinice:

    - de asociereleaga centri din aceeasi emisfera

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    169/235

    g- comisuraleleaga centri din emisfere diferite- de proiectiepermit interactiunea cerebelului

    cu alte formatiuni ale sistemului nervos central la nivelul cerebelului majoritatea fibrelor de proiectie

    sunt ascendente (aferente) principalele aferente sunt:

    - vestibulareajung in lobul flocculonodular- spinaleajung in vermis

    - corticaleajung in lateralele EC- olivareajung in scoarta cerebeloasa

    Functiile cerebelului Sunt multiple

    lt t b l l t i

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    170/235

    multa vreme s-a crezut ca cerebelul are trei

    functii elementare:- imitarea miscarii

    - miscarile complexe

    - corectia miscarilor descrierea functiilor s-a facut prin extirparea

    cerebelului la animale si prin studiile in lumea

    umana

    Studiile mai recente arata ca cerebelul:

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    171/235

    este o veriga importanta a feed-back-ului

    chinestezico-motor, contribuind la tonusulmuscular, pozitia corpului, contractia sirelaxarea adecvata a muschilor implicati inmiscare,

    asigura precizia miscarilor voluntare (apucareasi manipularea adecvata a obiectelor)

    modulator de impulsuri ale sensibilitatii

    proprioceptive vestibulare si tactile, care ajungla SC reglarea functiilor vegetative ale organismului

    Partea anterioara a cerebeluluipaleocerebelulcontroleaza muschiiantigravitationali

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    172/235

    antigravitationali.

    Partea posterioara a cerebeluluineocerebelulactioneaza ca o frana pentru miscarilevoluntare, mai ales cele ale maniei.

    Lezarea cerebelului are ca efect afectarea uneifunctii mai generale, legate de evaluarea

    temporala a unei sarcini (retroactiv), precumsi ca discriminare intre doua sarcini cu duratediferite.

    Simptomele lezarilor cerebeloase Holmes a fost primul care a descris simptomele lezarii

    cerebeloase.- hipotonie

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    173/235

    hipotonie

    - ataxie (erori de miscare, regularitatea miscarilor)- tremor intentional (mai marcat la terminarea miscarii) Afectarea se produce la membrele ipsilaterale. Se

    manifesta prin dificultati de ortostatism si dizartrie(vorbire sacadata sau exploziva).

    Afectarea membrelor atinge mai mult membreleinferioare, cele superioare fiind practic normale. Cu timpul, leziunile cerebeloase tind sa se amelioreze

    daca procesul patologic nu progreseaza. O leziune cerebrala aparuta ulterior poate sa duca la

    reaparitia semnelor de disfunctie tipic cerebeloasaceea ce demonstreaza ca, cel putin la tineri, functiilecerebeloase pot fi preluate de alte formatiuni alecreierului.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    174/235

    TRUNCHIUL CEREBRAL

    Trunchiul cerebral este o structura anatomica

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    175/235

    constituita din trei formatiuni distincte:IBulbul rahidian (medula oblongata)

    IIPuntea lui Varolio (protuberanta, pons)

    IIIMezencefalul

    I - Bulbul rahidian (medula oblongata) se afla deasupra si in continuarea maduvei spinarii superior ajunge pana la nivelul puntii lui Varolio, de

    care este separata prin santul bulbo pontin

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    176/235

    care este separata prin santul bulbo-pontin

    (transversal) are forma unui trunchi de con, cu baza mica (2 cm.)

    spre maduva si baza mare spre punte. Lungimeatrunchiului este de 3 cm.

    Bulbul are o fata anterioara, una posterioara si 2 fetelaterale. Pe fata anterioara, de o parte si de alta asantului median anterior, se gasesc piramidelebulbare (2 cordoane nervoase). Acestea contin fibremotorii cortico-spinale, care in proportie de 80% trecdintr-o parte in alta incrucisandu-se, formanddecusatia sau incrucisarea piramidelor

    In fata anterioara isi are originea aparenta nervulhipoglos

    Pe fatele laterale ies radacinile nervilor

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    177/235

    Pe fatele laterale ies radacinile nervilor

    glosofaringian, vag si spinal. Tot pe fetele lateralese gasesc olivele bulbare.

    Fata posterioara are o structura diferita inferior sisuperior. In partea inferioara structura sa seamana

    cu cea a cordoanelor posterioare din maduvaspinarii. In zona superioara cele doua fascicole Gollsi Burdach se indeparteaza unul de celalalt. TractulBurdach se prelungeste cu pedunculul cerebelos

    inferior (corpul restiform) iar fascicolul Goll devinepiramida bulbara posterioara.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    178/235

    In partea superioara si posterioara a bulbului segaseste planseul ventriculului al IV-leacerebral.

    In grosimea planseului se gasesc nucleii deorigine ai perechilor de nervi cranieni IX, X,XI sI XII.

    Structura bulbului

    Aceasta seamana cu maduva spinarii din mai

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    179/235

    multe puncte de vedere, inclusiv din cel aldispunerii substantei nervoase: substantaalba la exterior iar cea cenusie la interior.

    Totusi, substanta cenusie este fragmentata in

    nuclei sau insule (coarnele anterioare,laterala sau posterioare devin nuclei motori,vegetativi sau senzitivi). Nucleii se mai

    numesc si nuclei echivalenti, fiind omologicelor din maduva spinarii.

    Nucleii motori: nucleul nervului hipoglos (XII) nucleul nervului glosofaringian (IX)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    180/235

    nucleul nervului glosofaringian (IX) nucleul nervului vag (X) nucleul nervului accesoriu (XI)Nucleii senzitivi

    nucleul solitar / facial (VII) nucleul vag (X) glosofaringian (IX)

    nucleul trigemen (V)partial nucleii vestibulari si cohleari (VIII)

    Nucleii vegetativisunt parasimpatici nucleul solitar inferior (glandele salivare) prin glosofaringian si vag

    (cord, plaman si organele abdominale) nucleul salivator inferior

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    181/235

    nucleul cardio-pneumoenteric

    Nucleii proprii nucleul Goll nucleul Burdachdeutoneuronii pentru analiza secundara a

    semnelor sensibilitatii proprioceptive constiente oliva bulbara conexiuni cu cerebelul, nucleul rosu, corpii striati, creierul mare si

    maduva se ataseaza sistemului extrapiramidal si participa la realizarea

    miscarii semiautomate si involuntare

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    182/235

    Identificam, de asemenea, substantareticulata bulbaracare, impreuna cu cea dinmezencefal, au un rol extrem de important in

    tonificarea generala a dinamicii activitatii.

    Substanta alba - Este formata din fibre mielinizate,grupate in tracturi care trec prin bulb ascendente si

    descendente si care isi au originea in bulb

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    183/235

    Ascendente: Fascicolul lui Goll

    Fascicolul lui Burdach

    Tractul spinocerebelos

    Dorsal

    Ventral

    Tractul spinotalamic

    lateral

    Descendente: Tracturi corticospinale

    (in piramide)

    Tractul rubispinal

    Tractul sectospinal Tractul olivospinal

    Tractul reticulospinal

    Tractul vestibulospinal

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    184/235

    Tracturi care isi au originea in bulb fibre olivocerebeloase

    fibre spinocerebeloase

    fibre arciforme/arcuate externe

    interne

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    185/235

    Functiile bulbuluiAcesta are trei functii importante:

    Functia de integrare reflexa

    Functia de conducere Functia de reglare

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    186/235

    Functia de integrare reflexa - centrul respirator,centrul cardiac, centrul vasomotor, centrulsalivatiei, centrii unor reactii de aparare

    (stranutul, tusea, clipitul, voma) centrii dereglare a tonusului muscular (intensificare)

    Functia de conducere:

    - mijloceste transmiterea intre zonele

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    187/235

    receptoare si centrii superiori ai integrariiaferente (senzoriale)

    - mijloceste transmiterea intre centrii decomanda (motori) si organele de executie

    corespunzatoare

    Functia de reglarese realizeaza cu

    precadere prin intermediul substanteireticulate

    Puntea lui Varolio apare la mamifere si este cea mai dezvoltata la om este dispusa transversal deasupra bulbului si are un

    aspect cuboid, intinzandu-se de la o emisferab l l lt

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    188/235

    cerebeloasa la alta deosebim o fata anterioara, o fata posterioara, doua

    fete laterale si marginile superioara sI inferioara

    fata anterioara

    dispune de un sant median, pe marginile caruia segasesc piramidele pontine (prelungiri ale piramidelorbulbare)

    de aici pleaca nervul trigemen

    fetele lateralese continua cu pedunculii cerebelosimijlocii

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    189/235

    Substana cenuie

    - Conine nuclei ai unor nervi cranieni (motori,senzitivi i vegetativi) i formaiuni specifice punii

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    190/235

    senzitivi i vegetativi) i formaiuni specifice punii

    - Aici i au originea nervii V (trigemen - mixt), VI(oculomotor - motor), VII (facialmixt) i VIII(acustico-vestibularmixt)

    Substana reticulat

    - Are o dispunere dezordonat i conine fibre(spinoreticulat, reticulospinal, reticuloreticulat,

    rubroreticulat) i celule nervoase (formeaz nucleulreticular)

    Substanta alba

    - fibre ascendente care vin dinspre maduva si bulb si ajung lacerebel nuclei subcorticali talamus si tectum:

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    191/235

    cerebel, nuclei subcorticali, talamus si tectum: spinotalamic spinocerebelos anterior etc

    - fibre descendente: tractul piramidal fascicolul corticospinal rubrospinal tectospinal reticulospinal

    Funciile punii1. Reflex2. De conducere

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    192/235

    1. Funcia reflex:Reflexe somatice i vegetative: lacrimal, salivar,

    masticator, cornean, sudiopalpebral, audio-oculogir,sudoripar i sebaceu (pentru fa i pielea capului),

    contracia muchilor feei (mimica expresiv),lateralitatea globilor oculari, tonusul muscular

    2. Funcia de conducere:Asigur circulaia informaiei extrase din mediul extern i

    intern ctre centrii subcorticali i corticali, precum imesajele de comand n sens descendent ctreorganele de execuie

    Patologia bulbului i puniiEste considerat foarte grav atunci cnd se refer la

    centrii vitali.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    193/235

    Leziunile din interior se numesc intra-axialesauparenchimale, iar cele situate la exterior se numescextra-axiale(de obicei, in de afectarea nervilorcranieni)

    Exemplu de afectare extra-axial:NEURINOMUL DE ACUSTICse dezvolt din celulele

    Schwann ale nervului acustic, cu urmtoarelesimptome: pierderea auzului, diminuarea reflexului

    cornean, parez facial periferic, ataxie i tremor,ulterior hidrocefalie i cretere a presiuniiintracraniene

    MEZENCEFALUL

    Structura anatomica separata de perete prinsantul pontopeduncular iar de diencefal printr-un

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    194/235

    plan ce uneste comisura posterioara a creierului cumarginea posterioara a corpilor mamilari.

    Are patru fete: aria anterioara, aria posterioarasi doua laturi.

    - Fata anterioara - identificam mai multe

    formatiuni, din care mai evidente sunt picioarelepedunculilor cerebelosi. Aici se afla origineaaparenta a nervului III

    - Fata posterioara este invizibila la adult, fiindacoperita de cortul cerebelului si de lobii occipitali.

    Pe aceasta fata se gasesc coliculii cvadrigemeni.- Fetele lateralecorespund tegmentului

    mezencefalic si piciorului peduncular

    In sectiune, mezencefalul separa formatiunidin trei etaje:

    etajul superiortectum

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    195/235

    etajul mijlociusegment / calota etajul anteriorpicioarele pedunculilor

    cerebrali Intre segment si picior exista o zona numita

    substanta neagra (locus niger). Din mezencefal se dezvolta doua formatiuni

    structurale:

    pedunculii cerebrali (picioarele + segment) tuberculii (tectum)

    - Picioarele pedunculiorformate numai din substantaalba si fibre nervoase care pornesc de la SC siajung la punte si maduva (tractul piramidal, fibrecorticopontine)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    196/235

    corticopontine)

    - Calota/ tegmentulformat din substanta alba sicenusie.

    Substanta alba - fibre cu originea in diencefal, inmaduva spinarii sau punte.

    Substanta cenusieformeaza nuclei specificipentru mezencefal (substanta neagra si nucleul

    rosu)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    197/235

    Tectul / TectumContin tuberculii cvadrigemeni : structurile contin o alternanta de

    substanta alba si substanta cenusie. Distingem 2 perechicoliculii superiori si coliculii inferiori

    Coliculii superiori

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    198/235

    p

    - primesc aferente de la corpul geniculat lateral, sistemul central,maduva spinarii si dau eferente care ajung finalmente la muschiigatului si la neuronii somato-motori din maduva cervicala.

    - regleaza automat miscarile oculare, realizeaza reflexul deorientare la stimuli vizuali si fixarea obiectului in zonaperceptibilitatii optime;

    Coliculii inferiori- sunt sub cei superiori si au dimensiuni mai reduse.- contin substanta cenusie la interior (ganglionul central) si

    substanta alba la exterior.- primeste aferente de la corpii geniculati mediali si dau eferente

    catre celelalte formatiuni ale trunchilui cerebral si catre maduvaspinarii

    - coliculii inferiori se leaga de realizarea reflexelor motoriineconditionate la stimulii acustici si a reflexului de orientare careprecede perceptia auditiva

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    199/235

    Pe ansamblu, mezencefalul indeplineste functiifoarte importante legate de:

    distributia normala a tonusului muscular

    realizarea reflexelor de redresare realizarea reflexelor de orientare

    Patologia mezencefalica

    Se refera la anumite sindroame (tegmentalcentral, Benedikt, Claude) care au ca

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    200/235

    , , )

    elemente comune paralizia nervului cranianoculomotor, anestezii contralaterale (cauzatede lezarea fasciculelor spinotalamice) saumiscari involuntare.

    Sindromul substantei negretulburare detonus muscular

    Sindromul imobilitatii (prin lezarea tracturilor

    corticospinal si corticobulbar)bolnavul parein coma, neputand face nici o miscare, darare ochii deschisI si iI poate misca voluntar.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    201/235

    Au fost descrise 5 categorii de nuclei:

    nuclei care comunica exclusiv cu cerebelul

    nuclei mediali

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    202/235

    nuclei mediali

    nuclei laterali

    nucleii rafeului

    nucleii lui Nanta

    Un axon al formatiunii reticulate poate intra incontact cu alti aproximativ 27.000 neuroni.Astfel se explica posibilitatea extraordinara a

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    203/235

    difuzarii informatiilor de catre aceastaformatiune subcorticala.

    Neuronii formatiunii reticulate sunt dispusi

    sub forma de retea in afara nucleilortrunchiului cerebral, reprezentand la o scaramai mare si la un nivel mai dezvoltat reteauainterneuronala a maduvei spinarii. Nucleii

    sunt dispusi in jurul axelor medial (nucleiirafeului) si lateral, iar nivelul mezencefaluluiin special la nivelul tegmentului

    Axonii formatiunii reticulate ajung: la maduva spinarii la truchiul cerebral

    l t l b l I i t l t l i fib ifi

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    204/235

    la talamus, cerebel sI sistemul central prin fibre specifice

    Prin experimente specifice s-a demonstrat existenta unuiSRAA, care se intinde de la nivelul trunchiului cerebralpana la cortex. El stimuleaza difuz cortexul, mentinandu-

    i tonusul/vigilenta.

    In formarea SRAA deosebim: o activitate tonica (de mentinere a starii de veghe)

    o activitate fazica - de trezire a scoartei

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    205/235

    Exista si un sistem reticulat descendent, cu rol in reglareatonusului muscular. Sistemul descendent primesteimpulsuri de origine corticala, extrapiramidala,cerebeloasa si vestibulara

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    206/235

    cerebeloasa si vestibulara.

    Rolul SR descendent este de a controla activitateamotoneuronilor medulari.

    In 1972 Danaila a descris un sistem reticulat inhibitorascendent (SRIA) a carui lezare duce la aparitiasindromului de logoree si hiperkinezie.

    In ansamblu, formatiunile reticulate (activator/inhibitor,ascendent/descendent) au un efect modulatorimportant atat asupra sistemului central cat si asupramaduvei spinarii

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    207/235

    maduvei spinarii.

    Formatiunea reticulata regleaza:

    vigilenta corticala

    perceptia

    discriminarea spatio-temporala memorizarea

    expresia emotionala

    homeostazia

    ritmurile biologice starea de somn

    Controleaza:

    activitatea muschilor scheletici;

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    208/235

    reajusteaza pozitia sI locomotia; influenteaza indemanarea, gesturile, expresia

    faciala, masticatia, deglutitia, respiratia,

    circulatia grosier, sistemul somatosenzorial si

    neuroendocrin

    Sindroame reticulate Mutismul akineticlipsa de raspuns la intrebari,

    imobilitate a corpului, ochi deschisi, lipsaraspunsului emotional si motor, fara paralizie,

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    209/235

    p p

    prezenta reflexului de orientare (lezarea SRAA) Sindromul de lezare cu hiperkinezie(lezarea

    SRIA)- apare pre si post operator la pacienti cu leziuni ce

    implica atingeri corticale- se caracterizeaza prin hipermnezie, exagerarea

    atentiei, a miscarilor, a reflexului de orientare, simtcritic ascutit, somn putin (2-3 h/24 h), rationament

    normal / deteriorat (functie de localizarea siintinderea leziunii corticale).

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    210/235

    MDUVA SPINRII

    Este conectat cu nervii spinali i reprezint structura princare creierul comunic cu toate prile corpului sub nivelcranian.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    211/235

    Prin mduv trec: impulsurile pentru senzaiile generale (tactil, termic,

    dureroas) care se formeaz la nivelul membrelor,gtului i trunchiului;

    comenzile pentru micrile voluntare ale membrelor,trunchiului i gtului.

    Afectarea mduvei spinrii poate conduce la pierdereasenzaiilor generale i la paralizia micrilor voluntare nregiunile corpului inervate de nervii spinali.

    Anatomia mduvei spinrii Este situat n canalul vertebral, format n mijlocul

    celor 7 vertebre cervicale, 12 toracale, 5 lombare i 5sacrate, care formeaz coloana vertebral. Mduva

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    212/235

    sacrate, care formeaz coloana vertebral. Mduva

    spinrii se ntinde de la baza craniului pn la disculintervertebral situat ntre prima i a doua vertebrlombar.

    Superior mduva spinrii se continu cu substana

    cerebral i inferior se termin cu conul medular, careposed prelungiri ale nervilor spinali numite coad decal (cauda equina).

    Dei canalul vertebral este foarte solid, traumele

    mecanice puternice pot afecta i implicit afecteazmduva spinrii.

    Cele mai vulnerabile zone sunt:

    C5C6

    T12L1

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    213/235

    C1C2

    La nivelul mduvei spinrii se identific 31 perechi denervi spinali:

    8 Cervicali, 12 Toracali, 5 Lombari, 5 Sacrati si 1Coccigian

    Nervii se numesc aa dup locul prin care ies dincanalul vertebral.

    Mduva spinrii este nconjurat de 3 membraneconjunctivemeninge spirale:

    - pia mater- arahnoida

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    214/235

    - arahnoida- dura mater Pia mater-nconjoar complet i ader la mduva

    spinrii Arahnoida-nconjoar mduva spinrii i se

    ataeaz de dura mater. Dura mater -nconjoar mduva spinrii; n partea

    caudal (inferioar) a mduvei spinrii formeazsacul dural, care conine filum terminale - coada de

    cal! Puncia lombar se face n acest spaiu.(utilitateextragere lichid cerebro-spinal, anestezii)

    Structura intern a mduvei spinrii

    Mduva spinrii prezint o structur relativ similar de-a lungul su.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    215/235

    La exterior se afl substana alb, format dinmilioane de axoni ce transmit impulsuriinferior/superior. Fibrele sunt n mare msurmielinizate ( substanta alb).

    Substana alb este mprit n arii numite cordoane: Posterior Lateral Anterior

    La nivelul fiecrui cordon ntlnim grupe de fibrenumite fascicule sau tracturi.

    Sectiune in maduva spinarii si nervul

    spinal corespunzator

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    216/235

    La interior se afl substana cenuie, formatdin corpii celulelor nervoase i restul maseinervoase (dendrite, esut glial interneuronal,

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    217/235

    capilare sangvine). Identificm i fibremielinice care intr sau ies din ea. Coloraiaeste cenuie.

    Substana cenuie este divizat n patru mari

    regiuni: coarnele posterioare sau dorsale coarnele anterioare sau ventrale zonele intermediare

    coarnele laterale

    Coarnele posterioare Conin neuroni care au legtur cu nervii care

    intr prin rdcinile posterioare. Ceea ce

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    218/235

    rezult reprezint partea senzorial asubstanei cenuii spinale. Neuronii de aici itrimit axonii ascendent prin substana albspre creier.

    Coarnele anterioare

    sunt situate ntre cordoanele anterior si cellateral

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    219/235

    cei mai muli dintre neuronii de aici au rol nmicrile voluntare, dnd natere axonilor ceies prin rdcinile anterioare => coarnele

    anterioare sunt n principal partea motorie asubstanei cenuii spinale.

    Zonele intermediare sunt situate ntre cornul anterior i posterior

    sunt compuse din neuroni de asociere sau

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    220/235

    p

    interneuroni pentru integrarea segmentar iintersegmentar a funciilor mduvei spinrii

    se mai numesc pri de asociaie ale

    substanei cenuii spinale

    Coarnele laterale

    sunt o extensie mic a zonelor intermediare

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    221/235

    n cordonul lateral toracal i lombar (T1-L2). Conine corpii celulari ai neuronilor

    preganglionari ai sistemului nervos simpatic

    Nucleii/Coloanele celulare neuronii substanei cenuii sunt dispui n

    grupuri celulare similare funcional, dispuse

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    222/235

    longitudinal, numite coloane/nuclei. Unii nuclei se ntind de-a lungul ntregii

    mduve a spinrii, n vreme ce alii se gsescnumai la anumite niveluri.

    Ex. Nucleul propriu senzorial (are legtur cuimpulsurile dureroase provenite de la nerviispinali) se ntinde n toat mduva spinrii;

    nucleul intermediolateral (are legtur cucerebelul) se gsete n anumite zone.

    Laminae substana cenuie spinal poate fi divizat n

    lamine sau straturi, care rezult n urma

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    223/235

    stratificrii neuronilor similari morfologic furnizeaz o identificare mai precis a ariilor

    substanei cenuii i folosesc la descrierea

    locaiilor originilor sau terminaiilor cilorfuncionale

    identificm 10 lamine (6 la nivelul cornuluiposterior, 1 n zona intermediar, 2 n cornulanterior i una n jurul canalului ependimar).

    Nervii spinali Fiecare nerv spinal (cu excepia primului i

    ultimului) este ataat unei pri a mduvei

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    224/235

    spinrii prin dou rdcini posterioare i 2rdcini anterioare cte una de fiecareparte.

    n interiorul rdcinii posterioare se gsesc

    ganglionii spinali (care conin grupuri deneuroniprotoneuronul cilor ascendente).

    Rdcina anterioar conine axonii careajung la musculatura scheletic sau neteddin zona inervat.

    Centrii nervoi ai mduvei spinrii(funcia reflex)La nivelul maduvei se inchid circuite complexe care includ:

    - Veriga receptoare (receptorii)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    225/235

    - Veriga receptoare (receptorii),

    - Veriga senzitiva (nervii aferenti),

    - Veriga de comanda (centrii nervosi si axonii neuronilormotori),

    - Veriga de executie (musculatura scheletica si neteda)Axonii neuronilor din coarnele anterioare ajung lamusculatura scheletica, in vreme ce axonii neuronilor dincoarnele laterale ajung la musculatura neteda.

    Unii centri nervosi se gasesc pe toata lungimea MS (ex.pilomotori, vasomotori), in vreme ce altii sunt binelocalizati (ex. vezicospinal, genitospinal).

    Funcia de conducere a mduvei spinriiIn ansamblul functionarii SN, MS joaca mai curand un

    rol de transmisie, de legatura.Printre cele mai importante tracturi la nivelul MS

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    226/235

    remarcam:- Tracturi aferente: spino-talamic (sensibilitatea tactilasi dureroasa din piele), spino-bulbar (sensibilitateaproprioceptivastarea de tensiune din muschi),spino-cerebelos (impulsuri legate de starea

    articulatiilor in timpul starii de repaus)

    - Tracturi eferente: corticospinal sau piramidal(controleaza activitatea muschilor scheletici),extrapiramidal (miscari involuntare), tecto-spinala(comenzi musculare pentru muschii gatului)

    Aspecte legate de patologia mduvei spinrii ipsihologia bolnavului medular

    Principalele probleme legate de patologia mduveispinrii:

    pierderea sensibilitii (prin lezarea tracturilor

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    227/235

    pierderea sensibilitii (prin lezarea tracturilorsensibilitii cutanate) mono sau bilateral

    pierderea capacitii de control al tonusului muscular(prin lezarea nervilor descendeni) mono saubilateral

    apariia unor tumori subdurale apariia unor tumori medulare secionarea parial sau total a mduvei spinrii

    (consecutiv unui accident/traume mecanice care asecionat complet coloana vertebral)

    tumori vasculare sau inflamaii ale rdcinilor nervilorspinali

    Consecine: dureri de diverse tipuri (nevralgic, mialgic) pierderea sensibilitii n anumite zone ale corpului

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    228/235

    piederea tonusului muscular (incapacitatea de acontracta muchii n funcie de necesiti) pareze pariale parapareze sau totale

    tetrapareze

    Efecte n plan psihologic a suferinei medulare: modificri n planul personalitii dispariia tonusului afectiv aplatizarea afectiv,

    depresie apariia unor nevroze confuzie i dezorientare psihic

    Indicaii psihoterapeutice

    edine de relaxare / antrenament autogen

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    229/235

    psihoterapie individual i de grup.

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    230/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    231/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    232/235

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    233/235

    Seciune parasagital prin creierul uman, care prezint cteva elemente alesistemului limbic

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    234/235

    Alzheimer (st.) si creier normal (65 ani)

  • 8/10/2019 Curs Neuropsihologie 2008 2009 (1)

    235/235