CURS LEGUMICULTURA

NOTIUNIGENERALE DESPRE CONSTRUCTIILE FOLOSITE

LA PROTAJAREA CULTURILOR LEGUMICOLE

1.1 CRITERII DE AMPLASARE

Solariile, serele si răsadniţele au destinaţia de a produce legume, mai ales in perioadele răcoroase ale anului. Pentru indeplinirea acestui rol este necesară amplasarea acestor construcţii cat mai corespunzator, in condiţiile climatice cat mai avantajoase, in raport cu cadrul natural extern. C ă ldura si lumina constituie factorii de baza de care depinde cresterea plantelor legumicole. In cazul serelor căldura necesară pentru plante se asigura prin diferite mijloace atat noaptea cat si ziua la care se adaugă cantitatea de căldura acumulata in cursul zilei din radiaţia solară. Legumele cultivate in solarii sunt dependente de căldura acumulata din radiaţia solară patrunsă pană la nivelul solului pe de o parte, si de nivelul pierderilor de căldura in cursul zilei si nopţii datorate radiaţiei in exterior; radia ţ iei in straturile adanci ale solului; gradului de etanseizare; circulatiei externe a aerului ( vanturile); nivelul temperaturii in exterior,fregventei si cantitatilor de precipitatii, ca urmare, solariile vor asigura conditii mult mai bune in zonele cu clima mai blanda, unde temperaturile in perioada de toamna si primavara nu sunt prea coborate, iar radiatia solara este puternica. Relieful si expozitia Suprafata de teren pentru amplasarea serelor trebuie sa fie plana pentru a elimina riscul acumularii apei din precipitatii. Terenul pe care se amplasaza solariile trebuie sa fie cat mai plan iar daca panta este de 3-5% maxim aceasta trebuie sa aiba o expozitie sudica, sud-estica, sud-vestica pentru ca plantele sa primeasca o cat mai mare cantitate de radiatie naturala, pentru ca plantele primesc caldura in exclusivitate numai din radiatia solara.

Solul si nivelul apelor freatice In sere si solarii sunt cultivate legume in sistem superintensiv este nevoie de cantitati mari de apa. Precipitatiile naturale nu pot fi valorificate, iar sursa de apa folosita trebuie sa aiba un caracter permanent. Se poate folosi apa din panza freatica din rauri, captari de izvoare. Surse de apa In sere si solarii sunt cultivate legume in sistem superintensiv, este nevoie de cantitati mari de apa. Precipitatiile naturale un pot fi valorificate, iar sursa de apa folosita trebuie sa aiba un caracter permanent. Se poate folosi apa din panza freatica, din rauri, captari de izvoare. Protectia contra vinturilor Vanturile pot indeparta o buna parte din caldura asigurata in sere si acumulata in solarii, dar si sa provoace daune materiale. Din aceasta cauza solariile, serele, se amplaseaza pe cat posibil la adapostul constructiilor existente, sau sa se creeze perdele speciale de protectie cu o inaltime de 2,5-3 m.

1.2 TIPURI CONSTRUCTIVE FOLOSITE LA CULTURILE PROTEJATE In practica se intalnesc numeroase tipuri de spatii protejate cu mase plastice si sticla. Sa enumeram cateva clasificari ale constructiei adaposturilor :

a) dupa tipul constructiv – individuale - duble - multiple

- 1 -

In spatiile incalzite cu gunoi in timpul zilei nu se mai pun rogojinile, dar cand temperatura scade mult se pun mai multe rogojini. In practica exista tendinta de a tine rogojinile dimineata pana tarziu, sau chiar toata ziua. Acest lucru este daunator plantelor. In lipsa de lumina, rasadurile se alungesc. Daca dupa rasarire, in timpul zilei nu se asigura multa lumina dupa 2-3 zile samanaturule se copromit, plantutele devin albe, firave. Tot timpul se curata ferestrele. Umbrirea este necesara cand plantele se repica. Udatul Cand rasadurile sunt mai mici, timp friguros se uda rar. Prin fermentarea gunoiului rezulta vapori ( aburi) care se condenseaza si se creeaza multa umezeala, care de cele mai multa ori trebuie indepartata prin aerisire. Primele udari se fac rar cu apa putina 2-3 l/m² si sa fie calduta. Pe masura cee timpul se incalzeste se uda mai des cu cantitati de apa mai mari, pana la 10-12 l/m² Aerisirea se executa zilnic, asigurand plantelor cer proapat, eliminandu-se gazele, umiditate. Pe timp friguros ramele se ridica si se coboara brusc. Pe masura ce se incalzeste aerisirea se face sprijinind ramele pe suporti de lemn. Pe timp de vant ramele se deschid pe partea opusa directiei vantului. Pe timp linistit, ramele se deschid …...... intr-o parte si alta in celalta. Pentru a feri plantele de curentii de aer rece se mai procedeaza la acoperirea partilor deschise cu rogojini, fara a ………..rasadul. Ele se pun pe poteci si numai o portiune mica se trece peste deschizatura. In solarii aerisirea se face diferntiat de starea timpului. Cand este frig aerisirea se face pe partea de sus a solarului, ca aerul rece sa nu vina in contact cu plantele. Pe vreme calda se deschid usile, se ridica folia de pe laterale. Repicatul Definitia de repicat a rasadurilor se refera la transplantarea plantelor foarte tinere intr-un nou spaatiu de crestere ( pe substrat, in ghivece) la distante mai mari intre plante, pentru ca acestea sa dispuna de conditii mai bune de mediu ( lumina, substante hranitoare, apa, aer), in vederea unei cresteri si dezvoltari cat mai intense. Ca urmare repicatul este o lucrare esentiala in tehnica de producere a rasadurilor. Momentul optim pentru repicarea rasadurilor se considara atunci cand frunzele cotiledonate ale plantelor au o pozitie orizontala, iar frunzele adevarate sunt in plina crestere. Lucrarea este obligatorie pentru a obtine legume de calitate si timpurii si productii ridicate. Repicatul poate fi evitat numai in cazul obtinerii rasadurulor prin semanat direct in ghivece. De asemenea nu se repica rasadurile de castraveti. Amestecul de pamanturi este acelasi ca la semanat. Tehnica de repicat a rasadurilor pe straturi presupune : ☻ pregatirea stratului pentru repicare   : aducerea amestecului in spatiul de producere a rasadurilor , pentru incalzirea amestecului pe un strat de 15-18 cm., nuvelarea, tasarea usoara, maecarea randarilor in vederea repicatului cu scandura de marcat. ☻ pregatirea rasadurilor ca se vor repica   : udarea suprafetei cu rasadurile semanate pentru a putea sa desprindem plantele si sa nu piarda din radacini, dislocarea unor portiuni de substrat impreuna cu rasadurile crescute numai in momentul repicatului cu ajutorul segmente din geam. ☻ repicarea propriu-zisa   : deschiderea unei gropote verticale in substrat cu plantatorol (cea 10-15 cm., lungime si 1 cm. Ø) prin infigere si rotire, desprinderea unui fir de rasad, pana la nivelul din substratulanterior (salata) sau mai adanc ( tomate, castraveti). Introducerea din nou a plantatorului oblic in asa fel ca varful acestuia sa ajunga sub nivelul gropitei verticale si deplasarea acestuia ca platuta sa fie acoperita cu substrat. ☻ lucrari aplicate dupa repicat   : udarea rasadului repicat cu apa calduta, protejarea de insolatie prea puternica ( 1-3 zile) pana ce radacinile realizeaza contactul deplin cu substratul. TEHNICA DE REPICAT IN GHIVECE CONTAINER :cuprinde urmatoarele: ☻ pregatirea ghivecelor container: asazarea ghivecelor pe suprafata destinata unul

- 2 -

langa altul;aducerea amestecului gata pregatit si tratat; distribuirea amestecului deasupra ghivecelor. ☻ pregatirea rasadurilor ce se vor repica; udarea suprafertei de rasad, dislocarea pe portiuni. ☻ repicarea propriu-zisa ☻ lucrari aplicate imediat dupa repicat : udarea rasadului repicat cu apa calduta, protezarea plantelor de insolatie Repicatul in ghivece ................., produse cu prese manual sau mecanic, in ghivece din material plastic (pahare, polietilena), ghivece din hartie, ghivece nutritive. Ghivecele nutritive se confectioneaza din amestec de pamant la care se adauga ingrasaminte minerale; - pentru tomate, ardei, vinete = N 20 gr. P2O5 100 gr K2O 30 gr. - varza, conopida = N 30 gr. P2O5 50 gr. K2O 10 gr. - castraveti, pepeni galbeni, dovlecei = N 10 gr. P2O5 75 gr. K2O 25 gr. Amastecul se pune in roaba se uda, se amesteca iar cand luam in mana si strangem trebuie sa musteasca printer degete. Amestecul trebuie sa aiba mai multa mranita si mai putin pamant. In cazul cand nu avem posibilitatea sa procuram nici un ghiveci se poate repica ‘in pat nutritiv’. Este acelasi amestec de pamanturi care se toarna in rasadnita, se batatoreste, se uda, grosimea 10-12 cm. Daca se pune peste gunoi se aseaza intai un strat de 2-3 cm. nisip. Repicatul se face la patrat, mai intai se marcheaza randurile si apoi se repica. Cu 10-12 zile inainte de plantare se taie pamantul intre randuri in patrate cu o cazma sau cutit mare. Ingrijirea rasadurilor Scopul lucrarilor este obtinetra unor plante cat mai viguroase Reglarea luminii Posibilitatile de sporire a cantitatii de lumina sunt reduse si se rezuma cel mult la expunerea directa a plantelor la lumina naturala, ceace se aplica numai la rasadnite si partial la protejarea cu folie. Masuri de dirijare a luminii : folosirea de materiale cu transparenta mare, mentinerea cat mai curata a sticlei, foliei; folosirea integrala a luminii mai ales in sezonul rece. Dirijarea temperaturii In etapa germinarii semintelor nu sunt diferente mari intre specii, insa odata cu rasarirea plantelor se impune dirijarea temperaturii in functii de :cerintele plantelor pentru fiecare fenofaza in parte; varsta plantelor, intensitatea luminii in cursul zilei, nivelul minim pentru perioada de noapte. Aerisirea Se face cu scopul de a mentine o compozitie normala a aerului din spatiu. In rasadnita si solarii poate sa se acumuleze prea mult dioxid de carbon, sau amoniac, arc reste mult umiditatea relativa, ce trebuiesc eliminate. Functionarea deficitara a surselor suplimentare de incalzire (sobe cu rumegus, talas, carbuni) mai ales in timpul noptii conduce la acumularea de oxid de carbon in spatiu cu efecte negative asupra plantelor. In orice conditii trebuie facuta aerisirea. Udarea La producerea rasadurilor udarea se face cu multa atentie, deoarece excesul favorizeaza aparitia unor boli, insuficienta apei influenteaza negativ ritmul de crestere si dezvoltare a plantelor. Apoi temperatura apei trebuie sa fie egala cu cea a substratului pentru a evita stresul plantelor. In general trebuie sa evitam sa se ude dupa amiaza, picaturile

de apa ramase pe frunze in cursul noptii pot favoriza dezvoltarea agentilor patogeni Fertilizerea suplimentara Se aplica pe masura ce plantele cresc si au nevoie de mai multa hrana. Se pot folosi ingrasaminte chimice, organice sub forma de solutie. In general se aplica 2 fertilizari suplimentare : prima- cand plantele au 2-4 frunze adevarate sau de cca. 2

- 3 - saptamani de la repicat

a doua- la cca. 2 saptamani dupa prima fertilizare. Pentru fertilizare se folosesc ingrasamante foliare cunoscute, fie ingrasaminte complexe. Concentratia solutiei variaza intre 0,2 si 1% in functie de scopul urmarit. Cand concentratia este mai mare de 5% se recomanda o spalare a plantelor cu apa curata, dupa 30-60 minute. Apoi daca in solutie se introduc si fungicide, concentratia ingrasamintelor nu va depasi 0,3% Prepararea solutiilor se face cu apa incalzita, suprafata nu se uda cu 48 ore inainte; printre randuri se face sentulete cu varful unui tarus ascutit, se distribuie solutia prin jet redus pe santulete evitand stropirea frunzelor; apoi udare prin aspersie. Tratament cu substante bioregulatoare Se face cu scopul de a determina o crestere si dezvoltare echilibrata a plantelor, pentru a prevenii alungirea rasadurilor, ca urmare se apeleaza la substante cu efect retardant De exemplu : tratamentul cu CYCOCEL 40 L.S. (solutie 0,10-0,15%) se apica la rasadurile de tomate si ardei atunci cand au 3-4 frunze folosind un litru de solutie la 10 m², determinand o diminuare a ritmului de crestere in inaltime si grabirea infloririi si fructificarii plantelor. Alte substante : ATOMIC (0,05) ; REVITAL (0,11%) Plivirea buruienilor In cazul cand vor aparea buruieni din seminte ajunse in amestec, se va efectua plivitul ori de cate ori este nevoie si cand buruienile sunt mici. Suprafata se va uda cu 2-3 ore inainte de plivit, pentru ca smulgerea lor sa fie usoara si sa nu dezafecteze prea mult rasadurile. Neplivirea la timp duce la compromiterea rasadurilor. Prevenirea si combaterea agentilor patogeni si daunatorilor (vezi tabelul) Calirea rasadurilor Cuprinde masuri pentru adaptarea dirijata a plantelor la conditiile de mediu in care urmeaza sa fie plantate. Plantele vor fi expuse progresiv la temperaturi apropiate si egale cu cele din spatiile de productie, se va reduce cantitatea de apa, se va intensifica aerisirea. Perioada de calire 10-14 zile. Inainte de plantare cu 4-6 zile se recomanda o ferilizare suplimentara de pornire cu o solutie de fosfat de amoniu si azotat de potasiu ( 0,3-0,5 kg/100 litri apa din care se distribuie 3-4l/m². Rasadurile inainte de plantare se uda abundent cu 12-24 ore inainte. Controlul calitatii rasadului – ambalare c) Tunel dublu Ajunge la latimea de 150-180 cm., iar lungimea 25 m. Folia trebuie sa fie de 2,80 m. Sustinerea ei se face pe arcuri din fier beton de 6-8 mm. sau pe tuburi din PVC de 12- 20 mm. amplasate la 2m. Atunci cand folosim arcuri din fier beton la .........pana la care se infig in sol se poate suda in ambele parti cate un segmentde 10-15 cm. din acelasi material in pozitie orizontala orientat pe lungimea adapostului care serveste pentru apasarea cu piciorul la infigerea arcului in sol, si la legarea sforilor trecute pe deasupra foliei cu care se fixeaza pentru a avea stabilitate la virfuri si pentru aerisire.

- 4 -

d) Adapostul cort Poate fi utilizat mai cu seama atunci cand nu se dispune de materiale pentru confectionarea arculor. Sustinerea foliei se asigura cu o sarma intinsa pe stalpi infipti in pamant sau stighie fixata pe stalpi . La coama inaltimea va fi 75 cm., iar pe margini 50 cm.

b) dupa inaltime - joase - inalte - fara schelet – folie intinsa c) forma acoperisului - samicerc - cu o panta - cu doua pante d) durata de exploatatre - temporare - prelungite Adaposturile joase Sunt in general cu caracter temporar si joaca un rol important in producerea extratimpurie si timpurie a legumelor. a) Folie intinsa Este cel mai simplu mod de protezare. Se foloseste folie de 0,01 mm. foarte subtire si perforata, asezata ( intinsa) peste cultura, pe suprafata solului si fixata cu pamant din loc in loc. Perforatiile se realizeaza inaite de derularea sulului la 8-15 cm. distanta, cu un diametru de 10-12 mm.

ADAPOSTURI INALTE – SOLARII In practica se intalnesc mai multe tipuri de solarii, unele generalizate, altele create pe plan local. 1. Solarul tunel din arcuri din fier beton sau teava de otel.

Caracteristici tehnice : latime 3-4 m. ; lungime 25-30 m.; inatime la coama 1,8-2 m. Arcurile din fier beton au Ø 16 mm. si se instaleaza la 1,3 m., iar cele din teava la 2-2,5 m. Sustinerea foliei se face cu sarma galvanizata la un interval de 35-40 cm. una de alta. Arcurile se monteaza in pahare din teava cu Ø mai mare fixate in beton, prin sudure infipte in sol sau pe tarusi din lemn. Folia are Ø de 0,20 mm. In scopul aerisirii pot fi prevazute ferestre laterale si usi frontale.

2. Solarul bloc ci arcuri din fier beton sau teava de otel Se confectioneaza din fier beton Ø16 mm. sau teava, scheletul fiind incastrat in ………… de beton. Latimea poate ajunge la dimensiuni mari, un tronson avand latimea de 3 m.,

- 5 - iar lungimea de 25-50 m. Fixarea foliei se face obisnuit cu ajutorul unor sipci din lenm montete pe dolie.

3. Solarul bloc cu panouri demontabile Scheletul se face din metal sau lemn. Latimea unui tronson este de 3-3,6 m., iar latimea > 50 m. Inaltimea la dolie este 1,5 m., iar la coama 2,3 m. Dolia se confectioneaza din 2 scanduri din lemn cu latimea de 75 mm. si 200 mm. imbinare sub forma de < 120° De asemenea se fixeaza o coama formata din 2 scanduri cu latimea de 50 mm. si 75 mm. Atat coama cat si dolia vor servii la sprijinirea panourilor care au o lungime de 2,8 m., latimea de 1,65 m. si grosimea de 3 cm. Pentru partile frontale se cofectioneaza si panouri triunghiulare. Folia de polietilena se fixeaza pe panouri cu ajutorul unor sipci groase de 5 mm. si late de 20-30 mm., folosind cuie. 4. . Solarul tip ICLF Vidra Este cel mai raspandit si eficient solar individual. Se confectionea-za din arcuri de teava fixate in pahare de beton pe care se sudeaza lonjeroane. La capete au cate doua panouri, jumatate de sectiune fixate pe balammale, care se deschid usor sau doua arcuri mobile pe verticala care pot ridica si cobora dupa cum este cazul, conferandu-i in plus si un coeficient aerodinamic mai bun. Pe langa longeroanele longitudinale se mai intind benzi din material plastic sau sarme cu rol de sustinere a foliei. Pe deasupra se prind in cruce benzi din material plastic cu rol de a fixa folia. Latimea este de 5,4 m., inaltimea 2,7 m., iar lungimea in functie de spatiu. Ca regula sa nu depaseasca 45 m. Acest tip constructive prezinta multe avantaje, mai ales pentru ciclurile scurte de legume (cultura de tomate la 3-4 inflorescente), necesita totusi o serie de imbunatatiri. Este vorba de modul de prindere a foliei la baza solarului care in prezent se face ingropand folia in sol. In cazul unei folii cu dureta de folosire 2-3 ani, ingroparea foliei

nu mai este buna. O solutie ar fi montarea foliei pe o bara de fier beton sau teava.

- 5 - Solarul din sticla (sera – solar) Prezinta avantajul ca permite o exploatare cu durata mai mare. Dimensiuni : latimea 6m., inaltimea la dolie 2-2,5 m., inaltimea la coama 3,7-4,2 m., lungimea pana la 60 m. Se fixeaza pe un soclu din beton. Cand se creaza surse de energie, se transforma usor in sera - pentru nevoile familiei.

- 6 -

RASADNITELE Pentru cultura legumelor si pentru produerea de rasaduri se folosesc mai multe tipuri de rasadnite care se diferentiaza dupa sursa de incalzire, nivelul temperaturilor asigurate, pozitia fata de nivelul solului, numarul plantelor, materialele de constructie, materialele de acoperire, gradul de mobilitate.

1. Rasadnite cu o panta cu incalzire biologica Sunt alcatuite din : toc, ferestre, patul cald, substratul de caldura.

Tocul se confectioneaza din scandura, cu grosimea de 3-4 cm. si latimea de 25-30 cm. Latimea tocului de 1.50 m. si lungimea de 4 m. Daca lungimea va fi multiplu de 4 m. se renunta la peretii trasparenti, economisind material. Confectionarea si fixarea tocurilor se face cu tarusi

cu sectiunea de 6 x 8 cm. si lungimea de 50-60 cm., amplasati la colturi si interval de 3-4 lungime La interval de 1-2 m. se vor fixa tranversal rigle (cusaci) cu sectiunea de 4 x 5 cm. sau 5 x 7 cm. si lungimea de 1,5 m. care vor servi atat la sustinerea ferestrelor cat si la etansare acoperind intervalul dintre ferestre. Ferestrele (ramele) au dumensiuni de 1,5 x 1 m., se confectioneaza din rigle din lemn de rasinoase de 5,5 x 4 cm., iar sproturile intermediare 3 pe lungime din sipci cu sectiunea de 3,5 x 4 cm. La cadru pe fata superioara interna a ramei cat si la sproturi se va ………… 1 x 1 cm. pentru fixarea sticlei. Astfel pe sproturi se fixeaza sticla taiata in foi de 21 cm.l. si 22-38 cm.L.

Patul cald va fi asezat obisnuit la fuprafata solului. Grosimea patului 40-90 cm. in functie de data instalarii rasadnitei si de temperatura ce trebuie asigurata.

2. Rasadnite semiangrapate cu incalzire biologica prezinta urmatoarele caracteristici

- 7 -tehnice : latime 3m.; lungimea pana la 20 cm.; inaltimea tocului 30 cm.; coama cu 20 cm. mai sus decat nivelul superior al tocului; tarusi pentru partile laterale de sectiune 6-7 cm. si lungime 0,8 m.; tarusi pentru sustinerea coamei de sectiune 8-10 cm. si lungime de 1,1 m.

Pentru instalarea sursei de caldura (gunoi de grajd) se deschide un sant de profil trapezoidal, cu adancimea de 40-50 cm., latura din partea superioara de 1,3m., latura din partea inferioara de 2,8 m.

sa fie ieftine. TIPURILE DE SERA

a) Sera inmultitor poate sa aiba o lungime diferita (20-30 m.); o latime de 3,2 m.; sa fie semiangropata la cca. 0,70 m., construita din caramida sau beton cu instalatia de incalzire construita din conducte asezate sub parapete (de cca. 1,2 m. latime) si sub acoperis. b) Sera individuala poate sa aiba lungime 20-30 m.; o latime de 7,5 m.; cu un soclu de 1,1 m. din care 0,3 m. deasupra solului; inaltimea la coama pana la 3,7 m., iar la dolie de 1,1 m., din care 0,7 din sticla.

c) Sera bloc este formata din mai multe travei fiecare cu latime de 3,2 m.; inaltime la dolie 2,2 m.;iar la coama de 3,2 m.; inaltimea la dolie 2,2 m. ; iar la coama de 3,2 m. Sera bloc este considerata cea mai economica, ca urmare a eliminarii peretilor despartitori. d) Sere incalzite cu sobe Godinele se incalzesc la intrare, iar burlanele se conduc pe sub coama serei si se scot prin partea opusa. Distanta dintre burlan si coama este de 30-40cm.

Apoi sa fim atenti sa se asigure tirajul necesar, focul facandu-se cu lemne, carbuni, Rumegus, etc. e) Sera cu cotlon sunt constructii simple cu o lungime de 15 m., latime de 3-4 m., inaltime 2-2,2 m. Sistemul de incalzire este format din : cuptor, cotlon, cos – toate din caramida. Cuptorul cu dimensiuni mai mari pentru a arde paie, coarde de vita, lemne lungi si alte materiale, are o lungime de 1,5 m.; latime 1 m.; inaltime 0,5-0,8 m., prevazut cu cenusar, gratar. Fundul cuptorului se continua cu un cotlon construit din caramida, cu o panta usoara pentru tiraj. Acesta se construieste la 30-35 cm. de perete si din 2-3 m. se fac usi pentru curatat. In sera se construieste un parapet din lemn pe care se pot produce rasaduri. In unele situatii tocul poate fi confectionat si din alte materiale.

3. Rasadnite acoperite cu polietilena Se deosebesc de tipurile deschise numai prin faptul ca la confectionarea ramelor se foloseste folia de polietilena de Ø 0,25-0,15 m. inloc de sticla. SERELE Clasificarea serelor : a) dupa tipul constructiei - individuabile

- bloc b) materialul folosit - lemn - beton - otel galvanizat - aluminiu

- 8 -

c) forma acoperisului - cu o panta - cu doua pante d) regimul de caldura - incalzite - semiancalzite - neancalzite Elementele constructive : fundatie (din beton armat); stalpi de sustinere (metal T); jgheaburi; sproturi din metal sau lemn pentru fixarea geamurilor; coama pentru prinderea sproturilor (metal profil T) ferme pentru rigidizarea scheletului (din metal); distantiere; longeroane. Inaltimea constructiei intre 1,8-3,5 m. Instalatii de incalzire formata dinsursa de apa, aburul cald, reteaua de distributie, de aerisire, formata din ferestre pe acoperis (minim 20-25% din suprafata); ………….. irigare; de ecranare, de lumina suplimentara; de distributie a dioxidului de carbon; de ventilatie. Cerintele tehnologice pentru sera sa asigure accesul optim alo radiatiei luminoase la plante, sa fie etanse, sa asigure o incalzire uniforma a ………..a solului din spatiul cultivat; sa permita mecanizarea si autumatizarea unor lucrari (afanarea solului, aerisirea, irigare)

PREGATIREA MATERIALULUI PENTRU INFIINTARE CULTURILOR

La culturile protejate de legume trebuie sa se foloseasca acele specii care sunt in masura sa valorifice conditiile se microclimat creat printr-un efort financiar deosebit. Care sunt criteriile pentru realizarea de culturi profitabile.

- plantele trebuie sa realizeze productii cat mai mari si de calitate; - sa fie solicitate pe piata de desfacere; - hibrizi si soiuri specializate; - procurarea materialului biologic din retea autorizata; - abordarea cu precadere a culturilor timpurii si extra timpurii;

1.1 Inventarul folosit la producerea rasadurilor

Ghivece, ladite, furtun, stropitori, ciururi, batatoare, nivelatoare, marcatoare,termometre, tocuri, rame, targi, roabe, plantatoare, rogojini, prelate, galeti, lopeti, furci, etc. Ca masura tehnologica, folosirea rasadurilor asigura o serie de avantaje econonice cum ar fi ; reducerea considerabila a perioadei de timp de la infiintare pana la inceperea recoltatului la culturi ca : tomate, ardei, vinete, castraveti, etc. Producerea rasadurilor se realizeaza in sere inmultitor, in rasdnite, in sere incalzite, in solarii sip e brazed reci. Rasadnitele cu incalzire biologica sunt la indemana numerosilor cultivatori, fapt pentru care vom insista asupra pregatirii acestora. Pentru incalzirea rasadnitelor se foloseste gunoiul de grajd, la care se pot adauga : paie, pleava, cocenni de porumb tocati, frunzele, rumegus in anumite proportii.Balegarul de cabaline Este cel mai bun combustibil si prezinta urmatoarele insusiri : relativ sarac in apa ( cca. 70%); destul de bogat in substante azotate hidrocarbonate; reactie alcalina ( ph. 8-9); capacitate calorica mare, cu temperatura maxima de 70-80°C. Din energia calorica potentiala cca. 50% se consuma in primele 14 zile de fermentatie, temperature coboara la 30%C si se mentine 6-7 saptamani.Balegarul de bovine Are un continut de 75-80% apa, intra in fermentatie in timp mai lung (10-12 zile), temperatura maxima de 45°C care se mentine 10-12 zile, dupa care scade la 20°C nivel care se mentine 4-5 saptamani, capacitatea calorica poate sa fie sporita prin adaugarea altor materiale : paie, rumegus (pana la 35%), var (cca. 10%).

- 9 -

Balegarul de ovine Este mult mai uscat, este necesara hidratarea inainte de folosirea sau amestecarea cu balegar de bovine; fermentarea decurge lent ( 12-14 zile); temperatura maxima este de cca. 55% si se mentine 6-8 zile, apoi temperatura scade la 15-20°C nivelul care se mentine 40-50 de zile. Balegarul de porcine Se folo9seste cel mai putin ca biocombustibil, pentru ca este prea umed si rece. Se poate folosi numai in amestec cu paie sau alte tipuri de balegar. Paie si pleava Se intrebuinteaza in amestec cu diferite tipuri de balegar, pentru a sporii cantitatea de celuloza a acestora si in acelasi timp capacitatea lor calorica. In lipsa gunoiului de grajd se poate prepara biocombustibil din paie umectate cu adaos de ingrasaminte pe baza de azot. Alte materiale ca frunzele, rumegusulde lemn, vreji de mazare si fasole, coji de floarea soarelui. Datorita faptilui ca fermenteaza lent si capaitatea lor calorica este mai scazuta, ele se utilizeaza in amestec cu gunoiu de grajd.

PAMANTURILE SI PREGATIREA SUSTRATULUI 1) Mranita se obtin din gunoiul bine fermentat (putrezit), dupa folosirea rasadnitelor, gunoi care se pune in gramezi, se uda si se intorce cu furca de cateva ori pana se obtine un pamant omogen. In acest fel mranita se obtine in 6-8 luni. Inainte ca gunoiul sa fie scos din rasadnita mai intai se indeparteaza stratul de pamat. In practica se mai procedeaza asa : gunoiul scos vara din rasadnita partial putrezit se da la ciur. Rezulta o cantitate mica de mranita. Resturile nedescompuse se pun in continuare in gramezi. In cazul cand se foloseste gunoi proaspat dureaza 1,5-2 ani in platforme. Pentru a grabi descompunerea se face intoarceri prin confectionarea unei platforme punandu-se gunoiul cu furca pe cel din margine in mijloc se uda vara. Mranita este foarte bogata in materii hranitoare, retine bine apa, se incalzeste usor, are insa si defecte : contine germeni de boli, daunatori, precum si seminte de buruieni. 2) Pamantul de telina se prepara din brazde inerbate sau lucerna. Primavara prin mai, se taie cu cazmaua brazde de 25-30 cm., groase de 10-12 cm. si se cladesc platforme de1,5 latime si 1 m. lungime.

3) Pamant de gradina provine din sole cultivate cu cereale, leguminoase. Pamantul se strange vara, pote inlocui pamantul de telina, dar nu are aceleasi calitati. 4) Compostul de gospodarie rezulta din fermentarea resturilor organice (paie, coceni, buruieni, frunze, nutreturi alterate. Aceste resturi se aduna permanent intr-o platforma la o margine a curtii cu o latime de 2 m., inaltime de 1,5 m. Fermentarea se face 1-3 ani compostul este bogat in elemente hranitoare, poate inlocui mranita, poate fi folosit ca ingrasamant pentru legume, flori.

5) Nisipul se foloseste in amestec cu mranita si telina facand substatul mai permeabi pentru apa si aer. Cel mai bun este nisipul de rau, bine spalat. Nisipul de cariera este mai fin si nu este suficient de permeabil. Daca nu avem nisip de rau putem folosi din molozul de la demolari bine cernut.

PREPARAREA AMESTECURILOR - ordinea lucrarilor

a) Cernera lucrare obligatorie pentru indepartarea partilor grosiere cu ciururi de 1,5 m lungime, latime 1 m. si ochiuri de 3-5 cm. Este bine de facut cernerea prin doua ciururi, unul cu ochi mai mari si altil cu ochiuri mai mici. Ciurul se sprijina pe 2 araci, iar materialul se arunca cu lopata de jos in sus. Bucatile mari se pun in gramezi care mai tarziu vor putrezi

b) Stabilirea cantitatilor depinde de specia de legume si posibilitatile de procurare. - 10 -

Pentru - castraveti 3 parti mranita + 1 parte pamant + ½ parti nisip - ardei, vinete, tomate 2 + 1 + ½

- varza, salata 1 + 2 + ½ Aceste proportii trebuiesc asigurate rasadurilor la repicat, sau la semanat in cazul in care se seamana si nu se repica. Pentru semanatul cernut de repicat se cere ca substratul sa fie mai permeabil nisipul punandu-se in proportie de 1 parte, deoarece plantele se scot pentru repicat, iar substratul poate sa nu fie prea bogat in substante nutritive. Amestecurile de pamant trebuie sa se faca din timp, in perioadele mai putin aglomerate, de obicei toamna tarziu. Pamanturile se masoara in volum ( cu galeata, targa, roaba) si se asterne in straturi unele peste altele, facandu-se o gramada. Un exemplu : - targi de mranita + 1 targa telina +1/2 targa nisip. Amestecarea se face prin lopatare : se ia pamantul cu lopata si se formeaza 2 gramezi mici, din cele doua se face una luandu-se pamantul de jos. Trebuie sa fie de umed.

a) Dezinfectia amestecurilor. Distrugerea agentilor patogeni, a daunatorilor ca si a semintelor unor buruieni se poate efectua prin mai multe metode. Sunt mai multe metode : a) Tratarea cu sulfat de cupru ( piatra vanata) Pamantul se intinde in strat de 25-30 cm. grosime si se stropeste cu solutia de sulfat de cupru 3% adica 300 gr. sulfat de Cu la 100 l/apa. Pentru 1m³ de pamant sunt necesare 30 l solutie. Dupa tratare se lasa o pauza de 10 zile.

b) Tratarea cu formalina Amestecul se aseaza la fel in strat de 25-30 cm. si se stropeste cu formalina 2%. In comert se gaseste formalina in concentratie de 40%. Pentru a realiza concentratia dorita, la 10 l apa se pun 500 ml formalina. Pentru

1m³pamant sunt necesar 25 l solutie. Stratul de pamant se stropeste apoi se aduna gramada si se acopera cu folie sau prelata, se lasa 3 zile acoperit. Apoi se lopateaza pentru aerisire. Pamantul se foloseste dupa 12-15 zile. In comert se gaseste BASAMID 986 200 gr./m³ ce actioneaza asupra bacteriilor, ciuperci de sol, insecte, nematozi- timp de o ora la 70-80°, se lasa 10-30 zile pauza in

functie de temperatura solului, O alta substanta este DAZAMET 9064in 200 gr./m³ cu 70-80°C timp de o ora.

Dezinfectia la sere are un efect mai mic, dar in lipsa substantelor chimice este bine de folosit. Se intinde pamantul la soare in straturi de 5 ore timp de cateva zile si 1-2 lopatari.

Depozitarea pamantului se face sub soproane, magazii sau vor fi acoperite cu folie. INSTALARA RADNITEI Gunoiu de grajd se procura din timp. Vara gunoiul se pastreaza uscat, Pentru aceasta se pune in platforma (sire)in straturi subtiri, zilnic sau pe masura procurarii lui

astfel ca stratul pana a doua zi sa se usuce la soare. Pe timp ploios se acopera platforma cu o folie de polietilena uzata. Toamna cand incep ploile, gunoiul se pastreaza batatorit. Lipsit de aer gunoiul nu va fermenta.

Iarna gunoiul se poate pastra inghetat punandu-se in platforme. Dupa incheierea platformelor destinate pastrarii gunoiului, acesta se varfuieste, se acopera cu paie sau polietilena. Celelalte materiale (paie. Pleava, frunze, rumegus), se vor pastra ferite de umezeala. Inainte de instalarea rasadnitelor, gunoiul pastrat trebuie pregatit. Prepararea consta in

crearea conditiilor necesare inceperii fermentarii. Acest lucru este obligatoriu mai ales pentru rasadnitele care se infiinteaza devreme, chiar in ianuarie.

- 11 - Pregatirea incepe cu 7-10 zile inaintea instalarii rasadnitelor si consta in confectionarea de platforme de cca. 2 m. inaltime si 1,5 m. latime. Aceste platforme se fac pe o margine a locului destinat rasadnitei. In platforma destinata incalzirii gunoiului se aseaza cu furca bine afanat in straturi subtire de 20-30 cm. Daca gunoiul este uscat se uda cu urina sau apa calduta si astfel gunoiul incepe rapid sa fermenteze.

Amestecarea gunoiului pastrat din vara-toamna cu gunoi cald proaspat scos din grajd creaza conditii mai bune pentru declansarea fermentarii.

Dupa ce platforma destinata incalzirii s-a incheiat se acopera cu paie, rogoji,folie de Polietilena pentru a grabii inceperea fermentatiei. Dupa 7-8 zile gunoiul incepe sa fermenteze lucrul acesta se constata prin aparitia aburului la suprafata platformei. Pe timp friguros fermentatia se declanseaza greu si atunci se introduc in platforma bulgari de var nestins sau pietre incinse, Cand a aparut aburul gunoiul de grajd este gata pentru a fi introdus in rasadnita. In lipsa gunoiului de grajd se poate folosi frunze, paie, platforma se uda cu apa sau urina adaugandu-se ingrasaminte chimice; la o tona material se adauga 5 kg. ingrasaminte complexe sau 2 kg. superfosfat, 2 kg. azotat de amoniu, 1 kg. sul;fat de amoniu. Acest material se foloseste numai pentru rasadnite instalate primavara mai tarziu. CUM PROCEDAM LA INSTALAREA RASADNITEI Se incepe cu instalarea patului cald prin asternerea gunoiului luat din platforma cu furca in straturi succesive de 20-30 cm., se batotoreste cu furca sau cu piciorele pana la inaltimea pe care o dorim. Grosimea poate fi de 70-80 cm. pentru rasadnitele instalate in ianuarie-februarie pentru

semanat si de 40-50 cm. pentru repicat. Apoi grosimea stratului este mai gros pentru tomate, ardei, vinete si mai subtire pentru varza si salata. Patul de gunoi se face mai mare decat rasadnita cu 50 cm. la margine plus poteci intre tocuri. Dupa terminarea platformei de balegar se manteaza tocurile, se adauga gunoil cald pe poteci pana la marginea de sus a tocului.

Orientarea rasadnitelor se face de la est la vest. Pentru o mai buna captare a luminei si caldurii sub toc in partea dinspre nord se pune mai mult gunoi obtinandu-se o inclinatie spre sud.

Imediat dupa instalarea tocului pe patul de gunoi se pun ramele si se acopera cu rogojini. Se recomanda construirea patului cald intr-o zi si acoperit, astfel gunoiul va stagna putin

din fermentatie. Chiar si acoperit gunoiul va stagna putin de aceea se asteapta cateva zile ca gunoiul sa-si reia fermentatia.

In situatia rasadnitelor ingropate pe mijloce pune ceva mai gros (bombat) astfel ca prin fermentare mijlocul se va lasa si se va denivela. In aceste rasadnite se pastreza mai bine caldura. Rasadnitele ingropate sunt de obicei cu doua pante cu orientare de la nord la sud.

Pentru rasadnitele care se infiinteaza mai tarziu (martie) se poate renunta la platforme de incalzire, cu conditia sa dispunem de gunoi proaspat pe care sa-l amestecam cu cel pastrat.

PREGATIREA SOLARIILOR PENTRU PRODUCEREA RASADURILOR SOLARII NEANCALZITE Se fa urmatoarele lucrari: Curatirea de resturi vegetale, reparatiaelementelor de constructie, acoperirea cu folie,

dezinfectia scheletului si a solului. Dezinfectia este o lucrare obligatorie deoarece in timpul producerii rasadurilor si a culturilor apar boli si daunatori. Lucrarea este cu atat mai necesar daca in solari au culturi si acoperit tot timpul anului. Daca nu a fost folie, iarna la ger o parte din germeni sunt distrusi.

Dezinfectia scheletului se face prin stropiri cu solutie DITHAN M-45 sau ORTOCIT 0,4% , SINORATOX 0,2% sau alte procuse din comert in concentratiile indicate

- 12 - Dezinfectia solului se executa dupa mobilizarea (sapatul cu cazmaua) aplicandu-se

produse ca : BASAGRAM 4-6 kg./100 m²; NEMOGON 4-5 kg/100 m² produsr care sunt sub forma de granule imprastiate pe sol si incorporate la 20 cm. adancime.

Urmeaza apoi o udare moderata a solului pentru ca substanta sa intre in actiune. Produsele lichide se administreaza cu stropitoarea dupa care se administreaza in sol prin lucrarea de sapat.

Gasim substante ca DITRAPEX 5-7l/100² sau formalina 40%, 30-50 l/100². Dupa dezinfectie trebuie asigurata o pauza de 10-15 zile in functie de produsul folosit. Asadar dezinfectia trebuie facuta din timp. Solarul trebuie acoperit cand se face dezinfectia.

In solarii astfel pregatite si incalzite se produc rasaduri pentru culturile de vara. PREGATIREA SOLARIILOR INCALZITE Cea mai simpla varianta este introducera gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului in strat de 40-50 cm. cu o poteca de 60 cm. De o parte si de alta a potecii se pune

amestecul de pamantri. Poteca este bine sa fie delimitata cu scanduri fixate cu tarusi pentru a tine pamantul. Pentru a pastra mai bine caldura, suprafata pe care se produc rasaduri se acopera cu tunele mici (potrectie dubla)

O alta varianta consta in saparea santurilor adanci de 30-40 cm. de o parte si de alta a potecii si sa introducem gunoi de grajd. Si aici acoperirea cu tunele a rasadurilor asigura o incalzire mai buna a spatiului.

O alta schema consta in instalarea de tocuri in interiorul solarului, peste patul de gunoi si acoperireacu rame.

Pentru producerea rasadurilor destinate culturilor mai tarziu sau la specii mai putin pretentioase la caldura se procedeaza doar la protejarea dubla.

PRODUCEREA RASADURILOR se mai poate face si in unele spatii improvizate. De exemplu: in fata unor ziduri cu expozitie sudica se pot amenaja adaposturi incalzite cu gunoi de grajd sau neancalzite, zidul costituind un perete al acestor adaposturi. Sprijinite de zid se pun paravane acoperite cu folie sau ferestre de rasadnita. Caldura acumulata in timpul zilei de zid si de solul de sub paravan, va asigura si in timpul noptii o tenperatura convenabila rasadurilor. Daca pe aceasta suprafata se pune si gunoi de grajd se pot produce rasaduri la fel ca in rasadnitele calde.

CE LUCRARI FACEM IN CONTINUARE ?

Introducerea substratului in spatiile de producere a rasadurilor cu cateva zile inainte de semanat sau repicat.

Groimea stratului este diferit – pentru semanat urmat de repicat 6-10 cm. Mai subtire daca se pune direct pe pamant in solarii incalzite (6 cm.) si mai gros daca se pune pe gunoi de grajd (10 cm.)

Pentru repicat, sau se seamana mai rar, grosimea stratului este de 15-18 cm. Cu substrat se umplu si laditele destinate semanatului 6 cm. Pregatirea materialului de amestec pentru 10 m²

- la 6 cm. – 0,6 m³- la 10 cm. – 1,0 m³- la 15 cm. – 1,5 m³

PREGATIREA SEMINTELOR Insusirile semintelor de legume au mare importanta practica si anume : sa fie autentice, energie germinativa mare, puritate,viguare.

FACULTATEA GERMINATIVA este cea care va genera o noua planta normala. Trebuiesc procurate seminte numai din magazine specializate, numai F1 la hibrizi. Germinatia se poate verifica in propria gospodarie in strachini, sau farfurii, se pune

sugativa sau vata, iar pentru seminte mari nisip. Se uda se pun 100 seminte. Vasale se acopera cu hartie si se pun in camerele de locuit, udate periodic cu putina apa. Semintele care germineaza sub 70% este bine sa se renunte la ele si sa se procure altele.

- 13 - PURITATEA se refera atat la aspectul biologic cat si la aspectul fizic. Daca cerintele privind puritatea fizica se pot rezolva usor prin alegerea semintelor cele referitoare la impurificarea biologica, prin amestecuri de soiuri ale aceleiasi specii, nu se va rezolva. Tocmai pentru aceasta semintele trebuiesc procurate din reteaua autorizata. PREGATIREA SEMINTELOR INAINTE DE SEMANAT poate sa includa o serie de

operatii. Aplicarea acestor masuri prezinta urmatoarele avantaje : favorizeaza rasarirea mai uniforma a plantelor, stimuleaja cresterea intensa a plantelor.

Prima metoda a) SORTAREA cu scopul de a separa semintele intregi, sanatoase, viabile si lucrarea

se poate executa manual sau cu instalatii speciale. b) UMECTAREA se aplica semintelor care incoltesc greu, semintele cu tegumentul gros (ceapa, ardei, vinete) Semintele se aseaza in straturi sau se introduc in

saculet de tifon si se introduc in apa la temperatura camerei. Ceapa, prazul, telina se tine 48-60 de ore; ardeiul, vinetele, tomatele 24-48 de ore; castravetii, pepeni, dovlecei 12-20 ore; varza, ridichiile, conopida, gulia 2-4 ore.

Semintele care se tin mai mult de 24 ore se scot odata pe zi si se aerisesc 10-15 minute. c) INCOLTIREA FORTATA inseamna reducera perioadei de rasarire a

plantelor, este o continuare a umectariisi se procedeaza astfel : dupa ce saculetii se scot din apa se mai tin la caldura camerei 2-3 zile pana coaja a inceput sa crape, iar la unele seminte apare coltil. In acest timp semintele nu trebuie sa se usuce, se stropesc zilnic cu apa. Apoi se zvanta si se seamana. Imediat dupa semanat se uda.

d) STRATIFICAREA se fsce la speciile cu maturare esalonata a semintalorpentru grabirea si uniformijarii germinarii.

Cum Semintele umectate se aseaza intre panze umede sau statificat in nisip umed unde incoltesc dupa care se seamana.

e) CALIREA Se imprima viitoarelor plante un plus de vitalitate, precocitate si rezistenta la temperaturi scazute. Semintele se supunla socuri termice/alternand valorile pozitive cu cele negative, cu durata specifica. Calirea se face dupa umectare, semintele se tin 24 ore la temperatura camerei si

alte 24 ore la frig (1-4°C). Dupa cateva zile deastfel de socuri semintele se seamana. Acesta metoda se practica pentru cultura timpurie de tomate, varza,

conopida, salata.f) GERMINAREA SI DRAJAREA Se aplica semintelor mici pentru semanarea

cu precizie si la adancime constanta pentru rasarira uniforma. Se executa cu instalatii speciale in care semintele se acopera cu o pelicula sub forma unui strat subtire dintr-un amestec in care s-au introdus substante organice si minerale, inclusiv microelemente, substante stimulatoare. g) DEZINFECTAREA previne instalarea unor boli sau atacl unor daunatori in perioada germinarii pana la rasarire. Dezinfactia se poate face printraterea semintelor cu produse chimice sau caldura. Sulfatul de cupru este substanta cea mai folosita in solutie de 0,5% ( 5gr. la 1l/apa). Semintele se pun in saculeti de panza rara, se intriduc in solutie si se tin :

- tomate si salata - 10 minute- castraveti, pepeni, telina, ardei, vinete – 15 minute- ceapa se trateaza cu o solutie 10 gr/1lapa – 10 minute

si se zvanta fara sa se spele Sulfatul de cupru nu se recomanda la tratamentul semintelor de varza, gulie, conopida,pentru ca isi pierd germinatia.

- 14-

h) TRATAREA CU CALDURA se face cu usurinta. Este nevoie de un termometru. Tratamentul se face in uscat sau apa. Mai usor de realizat este cel in apa. Se incalzeste apa la :

- tomate 52-54 C – se tin o ora- ardei, vinete,varzoase – 50 C – 30 mimute- castraveti pepeni 35 C – o ora

Dupa tratament se scot semintele din saculeti, se intind , se racesc. Acest tratament la castraveti si pepeni duce la aparitia unui numar mai mare de flori femeiesti, deci la sporirea productiei.

1) Stimularea germinarii pe cale chimica cu substante cu actiune stimulatoare ca : cycocel 0,15-0,05%; acid succinic 0,1%; etc.

D) SEMANATUL Metode de semanat. In functie de locul unde se produc si de destinatia rasadurilor, se folosesc mai multe metode de semanat cum sunt : semanatul cu desime mare pentru rasadurile ce se repica, semanatul cu desime mica pentru rasadurile ce nu se repica, semanatul direct in ghivece.Pregatirea substratului pentru semanat Inainte de semanat se fac urmatoarele lucrari : afanarea substratului pe toata grosimea sa; nivelarea; tasarea usoara a stratului; marcarea randurilor de semanat , cand se seamana la 5 cm. , cand se rapica si la 8-10 cm. cand nu se repica.Distribuirea semintelor Se poate face manual prin imprastierea cat mai uniform, ordonat pe santulete marcate la 1-2 cm. pe rand daca se vor repica si cate 1-2 seminte la semanatul in ghivece. Semanatul in randuri are avantajul ca semintale se repartizeaza mai uniform, o usurare la intretinerea rasadurilor. Pentru realizarea randurilor se folasesc marcatoare – o sipca de 5-6 cm.lungime si 1,45 latime si pe o margine sipca se ascute, iar prin presare lasa un sant de 1-2 cm. Dupa semanat santuletele se acopera cu amestec cat mai afanat de 0,5-2 cm. grosime, tasarea stratului, udarea cu apa la temperatura de 20-25°C, acoperirea semanaturii cu folie, sau ferestre de sticla pentru evitarea evaporarii apei. Semanatul prin imprastiere se face numai atunci cand se seamana des urmat de repicat. Dupa nivelare si batatorire se imprastie semintele cat mai uniform peste care se cerne un strat de 0,8-1 cm. cu amestec.

Semanatul in solarii se face la fel ca in rasadnite cu unele adaptari. In cazul solariilor cu pat de gunoi de grajd, nu intotdeauna latimea patului este egala cu cea a rasadnitei.Aici vom folosi marcatoare cu o lungime adaptata. Pentru ca avem o poteca pe mijloc vom folosi scanduri lungi cat latimea patului sprijinite pe caramizi sau cu bucati de scandura batute in cuie. Dupa semanat se uda si se acopera suprafata cu folie de polietilena sau cu hartie pentru pastrarea umiditatii in substrat. Polietilena trebuie ridicata zilnic pentru scurgerea apei si aerisire. Ele se tin pana rasar plantele. In solarii neancalzite cu gunoi de grajd in care se fac rasaduri pentru culturile mai tarziu, se pot renunta la folosirea unui amestec dinainte pregatit. CUM ?

- pe pamantul din solar se asterne un strat de maranita de 5 cm.; nisip 2-3 cm., apoi se sapa la 12-15 cm.

Prin sapat se amesteca, urmeaza o maruntire cu grebla nivelatoare, se batatoreste si se seamana. Se foloseste mai ales pentru varza, salata, praj, ceapa de apa. Semanatul in ladita practicat in gospodariile individuale prezinta avantajul ca Laditele se manevreaza usor se muta dupa lumina si caldura. Pe rosturile dintre scandurile de la fund se pun cioburi de sticla, apoi se pune substratul. Laditele se umple cu substrat, se batatoreste usor 6 cm. grosime. Semanatul se face in randuri, cu marcatoare mici, 3-4 cm. intre randuri, 1 cm. pe rand. O ladita are - 15 -

300 fire bune de repicat. Dupa semanat semintele se acopera cu substrat, se uda, se acopera cu ziare. Pana la rasarirte laditele pot fi suprapuse. Cand apar primi colti se descopera si se expune la lumina. Semanatul direct in ghivace se practica in primul rand in tehnologiile mecanizate, dar si in cele manuale si se practica mai ales pentru castraveti, dovlecei, pepeni galbeni. Daca se foloseste tehnologia mecanizata cu ghivece container din plastic, se vor parcurge urmatoarele operatii : pre;ucrarea ghivecelor din stiva, introducerea pe banda, umplerea cu amestec, tasarea usoara, insamantarea, acoperirea semanaturii, udarea I, udareaII, transferarea in sera inmultitor. Daca se aplica tehnologia mecanizata cu ghivece presate se parcurge; presarea ghivecelor, insamantarea, acoperirea, udarea, acoperirea cu folie subtire pana la rasarire. e) INGRIJIREA RASADURILOR Se fac lucrari care sa asigure temperatura, lumina, apa, aerul, hrana, combaterea bolilor si daunatorilor.

- lucrari aplicate de la semanat la rasarire Imediat dupa semanat, se va urmarii temperatura. Daca temperatura este mai mica, semintele clocescrasar mai tarziu. Caldura prea mare duce la rasarirea rapida, dar plantele sunt plapande si se imgolnavesc usor. Pana la rasarire rasadnitele se tin acoperite zi si noape cu rame. Cu rogojini. Cand temperatura coboara sub 0°C acoperim cu 2 rame, mai multe rogojini, pe poteci punem balegar cald. Daca racirea este cauza incetarii fermentatiei gunoiului se introduce in gunoi din loc in loc pietre incinse sau bulgari de var nestins. In acesta perioada nu este nevoie de lumina, in scimb trebuiesc facute aerisiri pentru eliminarea excesului de umiditate si a gazelor care privin din fermentarea gunoiului. Aerisirea se face zilnic indiferent de temperatura de afara. In perioadele friguroase se ridica si se coboara ……… cu rogojini.Cand pamantul s-a uscat se uda cu apa calduta

- lucrari aplicate dupa rasarire a) reglarea temperaturii si a luminii. Din momentul rasaririi este nevoie de

mai putina caldura. Mai ales in primele zile plantutele au nevoie de multa lumina, aer si mai putina caldura. Se scot rogojinile de pe ferestre si se aeriseste mult. Dupa 5-6 zile se iau masuri de crestere treptata a temperaturii pana in preajma pamantului, cand temperatura trebuie sa scada din nou. Fiecare specie are pretentii fata de caldura si nu se recomanda sa se produca rasad in aceeasi rasadnita de mai multe specii.

- 16 -