8/10/2019 Curs Jvis

1/14

NATURAISCOPULJVIS

Prezentaregeneral aJVIS

ScopulJVIS

ChestionaruldeIntereseVocaionaleJackson(JVIS,JacksonVocationalInterestSurvey)afostcreatpentru

a oferi un instrument eficient de msurare a intereselor vocaionale,n vederea estimrii intereselor

vocaionale ale persoanelor de ambele sexe. Util n consilierea vocaional i n luarea deciziilor

vocaionale, instrumentulare ceamaimareutilitatenmediilen care sunt luateacestedecizii.Aceste

mediiinclud coli icolegii,centreuniversitaredeconsiliere,agenii ioficiideocupareaforeidemunc,

inclusivceledinafaceri i industrie,centredereabilitarevocaional ideconsiliere idealtfeloricealt

mediuncareunindividdoretesntreprind explorareacarierelorposibilepentruel.

FormatulJVIS

Testulesteformatdin289deperechideafirmaii,acetiitemidescriindactivitiocupaionale.Aufost

utilizatiitemicares descrieactivitiobinuitencuvinterelativsimple,ca invedereautilizriiunor

numedescaleuordenelesdectreeleviideliceudenivelmediu.

Exist untotalde34descale,carenumr cte17itemifiecare.Itemiisuntaranjaiianalizaintrun

format menit s maximizeze uurina scorrii i s produc grupuri scalaren funcie de familiile de

interesevocaionale.

AdaptareainROuneantionN=3500depersoane.

CaracteristicigeneralealeJVIS

Dezvoltarea JVISeste rezultatulunei abordrinoi care a implicatnprimul rndo reconceptualizare a

preferinelorocupaionalentermenideROLURIiSTILURIvocaionale.

Itemiiaufostselectatiprincorelareaconfiguraieispecificearspunsurilorlaitemicuaceeaadiverselor

grupuriocupaionalepentru adeterminadac scorul respondentuluiestemai asemntor cu scorurile

indivizilordintroocupaiedectcuceledintroalt ocupaiesinupeselectareaempiric a itemilor,n

funciedeanumitegrupuridecriteriu.

Dezvoltarea JVIS sabazatpeo conceptualizare adimensiunilor intereselor vocaionale,numite Scalele

IntereselordeBaz(BasicInterestScales),sauSCALELESTRUCTURALE,caretraverseaz anumitegrupuri

ocupaionale.Scopulafostaceladeagsiunsetdecaracteristicicares poat fifolositesinguresaun

combinaiiicares fieutilendescriereauneivarietictmailargideocupaii.

ROLULacestorcaracteristiciesteaceladeadiscriminactmaieficientntresubclasificriledin interiorul

ocupaiilor specifice.Astfel, rolul intereselor ocupaionale care inde exemplu de furnizarea Serviciilor

Medicale nu va cuprinde doar activitile desfurate de medici i de specialiti, ci i interesele

caracteristice activitilor tehnicienilor medicali, dentitilor i ale unei varieti de profesii nrudite.

Utilizareacaunitatedebaz nanaliz a intereselor vocaionale,maidegrab dectdirectaocupaiilor,furnizeaz uncadrupentruadescrienmodeficient ieconomicpatternurileintereseloruneiariilargide

grupuriocupaionale.

8/10/2019 Curs Jvis

2/14

JVISaapelatlaconceptuldeprofilocupaional,pentruafaceinterpretareaiutilizareasanconsilieremai

simpl.Cutoatec unitateadeanaliz esteunsetdedimensiunitipicepentruinteresefundamentaleinu

directpentruocupaii,afostposibilnconstruciaJVISutilizareainformaieiacumulatentimpcuprivire

laintereselevocaionalealegrupurilorocupaionale.NoileabordrialeJVISaugeneratunnumrmarede

profiluridiferite,proiectatepentrudiversegrupurileocupaionale.

JVISesteuninstrumentlaacruigeneraresaacordatfoartemult atenieproblemelordediscriminare.

JVISpuneaccentnmodegalattasupramsurrii intereselor femeilor, ct iamsurrii intereselor

brbailor.A fostdezvoltatnaa felnctunnumregaldebrbai i femeiaucontribuit laselectarea

itemilor iscalelor.Formatulsupermitedeasemeneacabrbaii ifemeiles fieevaluaipebazaunui

set comun de dimensiuni ce in de interese. Aceste dimensiuni nu fac discriminri care s in de

difereniereaocupaiilorcafiind tradiionalepentrubrbaisaupentrufemei.JVISesteunuldintrepuine

mari instrumente utilizate n consilierea vocaional care au acordat o importan att de mare

nondiscriminriipe considerentede sex.Acestaestemotivulpentru care consilieriicaredoresc s dea

tuturor indivizilor, indiferentdesex,o ans egal,artrebuis aib nvederefolosireaJVIS.JVISvaface

astfel capersoana consiliat s ian considerare toate profesiile cu care sepotrivete, indiferentdac

acesteasuntsauaufostasociatenmodtradiionalunuisingursex.

Probabilc ceamairemarcabil trstur aJVISestemetodadeconstrucieascalelor.nacestsensafost

acordat oateniedeosebit dezvoltriiunui setde itemi care s reflectenmod ctmaiperfectacele

dimensiuni ale intereselor vocaionale i deci i ale scalelor structurale care sunt denumite roluri i

respectiv stiluri demunc.Acest efortdedezvoltare a itemilor a fost cuplat cuutilizareaunei seriide

proceduripsihometrice, create specialpentruadezvoltaniveleoptimen capacitateadediscriminare ascalelor. Astfel, fiecare scal a fost construit pentru a msura ct mai bine conceptul desemnat de

numelescaleiipentruafirelativnecorelat cualtescale.

1.2.DescriereascalelorJVIS

DistinciintreRoluriledeMunc iStiluriledeMunc

JVISgenereaz,printroscoraremanual carenecesit unminimdeefortsauprinscorareacomputerizat,

unsetdescorurireprezentndintereseleipreferinelerelevantepentrumunc.

Acesteaaufostconceptualizatecafiindroluridemunc istiluridemunc.Scalelecarereflect rolurilede

munc sunt asociaten anumite cazuri cu o ocupaie sau cu o clas de ocupaii concrete, can cazul

tiinelorFizice,Dreptului sauaEducaieiElementare.nalte cazuri, cum sunt,deexemplu,Consilierea

Profesional iManagementulRelaiilorUmane,scaladeintereseesterelevant pentruanumiteroluride

muncntrovarietatedeocupaiisauprofesii.Preferinafa deunanumitstildemunc nuimplic att

un interespentruoactivitate legat deomeserieanume,cimaidegrab opropensiunepentru lucrul

ntrunanumittipdemediusaupentruunserviciuncareunanumit tipdecomportamentreprezint

norma.

8/10/2019 Curs Jvis

3/14

De exemplu, Rezistena este norman programarea computerelor, dar, dei exist i altemeserii care

necesit rezisten laefortsusinut,exist imeseriipentrucareaceast cerin estemaipuinconturat.

Planificarea estemai caracteristic pentru contabilitatedect estepentruoprofesiemaipuin exact.

Exist aadarodistincientreopreferin ioaptitudine,capacitatesautrstur.Nuoricineestecapabil

s manifesteuncomportamentplanificatprefer s lucrezentrunmediuncareplanificareaestenorma

inuoricineestecapabildeorezisten crescut prefer unmediuncareestecerut ocantitatemarede

efortsusinut.Astfel,stiluriledemunc implic maidegrab preferinepentrumoduridecomportament,

care sunt importante n anumite medii de munc, dect s reprezinte trsturi psihologice sau de

personalitatepropriuzise.

Aadar,ROLULDEMUNCfacotrimiteremaiclar ladomeniulmuncii,pecnd

STILURILEserefer lapreferinapentrufelulncareaceamunc esterealizat ipentrumediulei.

ItemiiJVISdescriuactivitin legtur cucarepersoanaesterugat s indiceopreferin.Respondenii

suntrugais nu in seamadefaptulc lamomentul testriiausaunuaunc instruirea iexperiena

necesare pentru a realiza un anumit comportament. Totui, chiar dac se cere simpla indicare a unei

preferine,este inevitabilcarespondentuls iatotuiuneorinconsiderareabilitateasadeantreprinde

activitatearespectiv.Deexemplu,nexprimareauneipreferinepentruntreprindereaunuianumittipde

activitatematematic,unrespondentarputeas ianconsiderarenivelulabilitilorsalematematiceis

evaluezedac arecapacitilenecesarepentruaputeantreprindecusuccesactivitateanumit.Dei,strict

vorbind,JVISreflect preferinele inuaptitudinile,deprinderilesaucompetenelepersoaneievaluate,n

anumitecazuriexist corelaiintreaptitudini ipreferineleexprimate.Diversecercetriaucolectatde

exempludateempiricereferitoarelalegturadintreintereselevocaionaleiperformanaacademic.

ScaleleaufostgrupatenprofilulJVISnaafelnctscaleleasociates fieprezentatenpoziiiadiacente.

Grupelen care sunt incluse scalele sunt de aceea ctmai independente unele de altele i ct mai

omogeneninteriorullor.Aceast organizareascalelorafostcreat pentruafacilitainterpretarea.Maijos

sunt enumerate scalele JVIS n ordinea n care sunt ele prezente n profil, mpreun cu categoriile

interpretativedincarefacparte.Trebuiesubliniatfaptulc, indiferentdeordineaprezentriieinprofil,

fiecare scal este interpretabil separat, fiind alctuit din itemi care au demonstrat ceeamainalt

asocierecu respectiva scal.Clasificareaalternativ a scalelorncategorii interpretativepoate fiutil n

diferitescopuri,ns simplaprezentareascalelornprofilnumodereaz nniciun felsemnificaia lor i

felulncareacesteaartrebuiinterpretate.

Scalele care indic preferinelepentru rolurilemuncii sunt scrise cu literengroate, iarcelecare indic

preferinelepentrustiluriledemunc suntscriseculiterenclinate.

A.Arte(TheArts)

1.Artecreative(CreativeArts)

2.Arteinterpretative(PerformingArts)

8/10/2019 Curs Jvis

4/14

B.tiin imatematic (ScienceandMathematics)

3.Matematic (Mathematics)

4.tiinefizice(PhysicalScience)

5.Inginerie(Engineering)

6.tiineBiologice(LifeScience)

7.tiinelesociale(SocialScience)

C.Activitipractice,naerliber(Practical,OutdoorActivities)

8.Aventur (Adventure)

9.NaturAgricultur (NatureAgriculture)

10.Meseriicalificate(Skilledtrades)

D.Servicii(ServiceActivities)

11.Serviciipersonale(PersonalService)

12.Activitifamiliale(FamilyActivity)

E.Medicin iSntate(MedicineandHealth)

13.Serviciimedicale(MedicalService)

F.Stiluridemunc interpersonaleinacordcuprofesia(InterpersonalandJobRelatedWorkStyles)

14.Conduceredominant (DominantLeadership)

15.Siguranaloculuidemunc (JobSecurity)

16.Rezisten (Stamina)

17.Responsabilitate(Accountability)

G.Predareiserviciisociale(TeachingandSocialWelfareActivities)

18.Predare(Teaching)

19.Serviciisociale(SocialService)

8/10/2019 Curs Jvis

5/14

20.Educaieelementar (ElementaryEducation)

H.Afaceri,administraieiactivitinrudite(Business,Administrative,andRelatedActivities)

21.Finane(Finance)

22.Afaceri(Business)

23.Munc debirou(OfficeWork)

24.Vnzri(Sales)

25.Supervizare(Supervision)

I.Roluridemunc legale,profesionale,persuasive(Legal,Professional,PersuasiveWorkRoles)

26.Managementulrelaiilorumane(HumanRelationsManagement)

27.Drept(Law)

28.Consultan profesional (ProfessionalAdvising)

J.Literar,Academic(Literary,Academic)

29.AutorJurnalism(AuthorJournalism)

30.Realizareacademic (AcademicAchievement)

31.Literatur tehnic (TechnicalWriting)

K.Stiluridemunc legatedeactiviti(WorkStylesRelatedtoJobActivities)

32.Independen (Independence)

33.Planificare(Planfulness)

34.ncredereinterpersonal (InterpersonalConfidence)

Aplicaii

JVISafostconstruitavndnvedereurmtoarelezonedeutilitate:

(a).pentrupersoanelecare seafl ncursulprocesuluidedecizieauneidireciide studiu ide

carier;

8/10/2019 Curs Jvis

6/14

(b).pentru elevii de liceu i pentru cei de colegiu care se afl nprocesul formulrii planurilor

vocaionale ieducaionale icare,naintedea luaodecizie,arputeagsifolositoare informaia

cuprivirelaintereselelor;

(c).pentruorientarectrediverseprogrameuniversitare;

(d).nliceeicolegii,ncadrulcursurilorprofesionalededicateocupaiilorialegeriiocupaionale;

(e).pentrupersoanelecareauterminatcoala,darcarecaut consilierevocaional iprofesional

nvedereaangajrii,cuscopuldeaiajutas iaodecizien legtur cuschimbareaocupaieisau

de ai ajutan identificarea intereselor care ar putea corespunde unui anumit set demeserii;

aceast utilitate ar putea fi arondat unor centre de consiliere vocaional specializate sau

departamentelordepersonalaleuneicompaniisaualeuneiageniiguvernamentalecareseocup

cuplasareaindivizilorndiferitelocuridemunc;

(f). pentru studiul intereselor vocaionale,n zona psihologiei colare, a psihologieimuncii i a

psihologieiindustriale;

(g).pentruaspecte legatededinamicadepersonalnorganizaii,cumar fistudiideclasificarea

angajailor,saurecrutareaiseleciaangajailor.

Trebuieavutnvederefaptulc raportulJVISseconcentreaz doarasupraintereselorinclusenchestionar

imsuratedeacesta ic opersoan careajunges ianconsiderarepebaza JVISoanumit variant

vocaional sau educaional ar trebui s treac n revist i informaii adiionale, pentru a confirma

corectitudineaopiuniisale.

Acesteinformaiisuplimentareartrebuis includ:

gradulncareopiunileioportunitileobservatesuntdisponibilepepiaamuncii,

interesulindividuluinurmareauneieducaiisauauneiformricarearputeafinecesarecalificriintro

anumit activitate,

aptitudinileicalitilesaleinterpersonale,dari

relaiadintrefelulncarevalorizeaz diferiteletipurideactiviti.

Este importants lisesubliniezerespondenilorfaptulc intereselevocaionalemsuratedifer uneoridestuldemultdeaptitudini.Deaceea intereselentroanumit arienusuntgaraniialesuccesului,dei

eleindic omaimareprobabilitatedesatisfacienariarespectiv.

Majoritatea persoanelor care se supun testrii sunt foarte interesate de interesele lor vocaionale.

PrezentareaJVIScaunchestionardeinteresevocaionalelevacreterespondenilorinteresulivafacilita

cooperarea.Deaceea, instruciuniledeadministrarealeJVISartrebuiprecedatedeoscurt explicaiea

scopului testrii i de o scurt introducere n natura intereselor vocaionale. Este recomandabil

accentuareafaptuluic JVISnuesteuntestnsensulobinuitalcuvntuluiic acestanuvaartalucrurile

pe care o persoan le face bine saumai puin bine, cimai degrab va identifica ariile de interes ale

acesteia.Avertizm asupra faptului c administrarea JVIS fr specificarea scopurilor i amoduluideutilizare poate duce la o motivaie insuficient a persoanei evaluate de a completa cu atenie

chestionarul.

8/10/2019 Curs Jvis

7/14

Administrarea

JVISafostcreatpentruaputeafiaplicatattprinadministrarengrup,ctiprinadministrareindividual.

Scorarea

JVISpoate fi scorat imanual,ns, ca lamai toate chestionarelede amploare, scorareamanual este

laborioas, indiferent de ct demulte eforturi sunt fcute pentru a face foile de rspuns i grilele de

scorare ctmaiergonomice.nRomniaestepus deocamdat ladispoziiautilizatorilordoar scorarea

electronic.

Scorarea rezult att n scoruri brute pentru fiecare scal a JVIS, ct i n scoruri standardizate.

StandardizareascorurilorsefacenJVISnpercentile.

1.6.Etalon

nRomniaeantionulnormativareunvolumde3000desubieci,dintrecare1500defemei i1500de

brbai.Dintreacetia,jumtatesuntelevideliceu,cuvrstecuprinsentre14 i18ani,iarjumtatesunt

aduli,careauexprimatdejanvia oopiuneclar pentruoanumit profesie.Omic partedineisunt

studeniaflailadiversespecializri,nanterminal(N=300,dintrecaren=150brbaiin=150femei),ns

restul suntpersoane careprofeseaz ocupaiilepentru careauoptat.Pentru subeantionuldeelevide

liceu,vrstamedieestede16.72ani, iarpentrusubeantionuldeadulivrstamedieestede41.65ani,

ceeacefacecavrstamediepentruntreguleantionnormativromnescs fiede29.185ani.

Culegerea de date pentru JVIS n Romnia sa fcut ns i independent de trasarea unui eantion

normativ.Unuldinobiectivele importantea fostaceladea realizaprofiluriocupaionalectmaivalide,

care s poat fi folosite cumaxim pertinen norientarea i reorientareaprofesional.n cadrulunui

proiect finanat de Banca Mondial, cu sprijin din partea Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i

Familiei,nperioada20062007aufostculesenRomniaunnumrde82754deprofiluriJVISdelaaduli

carepracticauanumiteprofesii.Acesteocupaiiau fostalese cugrij dintrunmarenumrdeocupaii,

innduscontnudoarde tendinelenaturalealepieeimunciici idenecesarulde locuridemunc i

specializridescrisdecomitetelesectorialen industria romneasc.Setul totaldeocupaiiestede350,

astfelnctpentrufiecareocupaiesauaplicatnmedie~236dechestionareJVIS.

Reamintimc ncazulJVIStendinanatural atuncicndafostfcut eantionareanuafostaceeadea

asigurareprezentativitateaeantionuluipentrupopulaiageneral aRomniei.Deiacestaafostielun

obiectiv important, primul obiectiv al eantionrii a fost acela de a asigura culegerea chestionarelor

necesaretrasriiprofilurilorocupaionalepentru350deprofesiiamintiteanterior.

ScaleleJVIS

Testul include34scale,fiecarefiindformat din17 itemi.26dintrescaledescriupreferinepentruroluri

profesionale,iar8 preferinepentrustiluridelucru.

8/10/2019 Curs Jvis

8/14

Rolurileprofesionalesereferalaoocupaiesauoclas deocupaiiconcrete(ex:Drept, tiinefizice)sau

potfiroluricareseexercitntrovarietatedeocupaiisauprofesii(ex:ManagementulRelaiilorUmane).

Stiluriledemunc serefer lapreferinelepentrusituaiicarenecesit unanumittipdecomportament

(ex:Planificare),unastfelde comportament fiindnecesarmaimult saumaipuinnoriceocupaie, iar

manifestarea luifiindmaidegrab ochestiunedeopiunepersonal dectotrstur psihologic saude

personalitatepropriuzis.Scalelecareevalueaz preferinepentrustiluridelucrusuntevideniatemaijosprincaractereitalice.

ROLURI STILURIA.Arte1.Artecreative2.Arteinterpretative

B.tiin imatematic3.Matematic4.tiinefizice

5.Inginerie6.tiinebiologice7.tiinesociale

C.Activitipracticesaunaerliber8.Aventur9.NaturAgricultur10.Meseriicalificate

D.Servicii11.Serviciipersonale

12.Activitifamiliale

E.Medicin isntate13.Serviciimedicale

G.Educaieiserviciisociale18.Educaie/predare19.Serviciisociale20.Educaieelementar

H.Afaceri,administraieiactivitinrudite21.Finane22.Afaceri23.Munc debirou24.Vnzri25.Supervizare

I. Roluri demunc legale, profesionale sau centrate pepersuasiune26.Managementul relaiilorumane27.Drept28.Consiliereiconsultan profesional

J.Academiciliterar29.Jurnalism

31.Redactaretehnic

F.Stiluridemunc interpersonaleinacordcuprofesia14.Conduceredominant15.Siguranaloculuidemunc16.Rezisten17.Responsabilitate

30.Realizareacademic

K.Stiluridelucrunderulareaactivitilordemunc32.Independen

33.Planificare34.ncredereinterpersonal

8/10/2019 Curs Jvis

9/14

JVISTM

JACKSON VOCATIONAL INTEREST SURVEY 6Douglas N. Jackson

1. ARTE CREATIVE

Interesat de aranjarea materialelor ntr-o maniera esteticaplacuta;i place sa fie creativ si original n artele frumoase siaplicate, de exemplu n muzica, desen sau decoratiuni.

2. ARTE INTERPRETATIVE

i place sa dea spectacole pentru o audienta.

3. MATEMATICAi place sa lucreze cu formule matematice si cu conceptecantitative;interesat de realizarea calculelor si de planificarea siaplicarea metodelor matematice n solutionarea problemelor.

4. STIINTE FIZICE

Interesat de investigarea sistematica a variatelor aspecte alenaturii moarte, de exemplu de chimie, fizica, geologie sauastronomie.

5. INGINERIE

Interesat de proiectarea, testarea si construirea unei game largi deproduse;aplica principii stiintifice n solutionarea problemelorpractice.

6. STIINTE BIOLOGICE

Interesat de investigarea aspectelor diverse ale organismelor vii.

7. STIINTE SOCIALE

Interesat de investigarea si nvatarea aspectelor multiple aleorganizarii societatii, comportamentului uman si interactiuniisociale.

8. AVENTURA

i plac situatiile noi;cauta neobisnuitul si ceea ce este periculos.

9. NATURA-AGRICULTURA

i place sa lucreze n aer liber cu animale sau plante.

10. MESERII CALIFICATE (MANUALE)

Prefera sa lucreze manual sau cu masini, de obicei la producereasau repararea unui produs.

11. SERVICII PERSONALE

i place sa furnizeze servicii directe clientilor, de exemplu cele deghid turistic sau de cosmetician.

12. ACTIVITATI FAMILIALE

i plac activitatile casnice, i place sa aiba un rol activ n viata defamilie si n ngrijirea copiilor, n decorarea si ngrijirea casei si agradinii, n crearea unui mediu placut pentru oaspeti etc.

13. SERVICII MEDICALE

Interesat de munca pentru promovarea sanatatii si pentruvindecarea bolilor oamenilor.

14. CONDUCERE DOMINANTA

Prefera un stil de conducere agresiv si bazat pe forta. i placepozitia de autoritate, n care sunt implicate supervizarea directa siactiva si criticarea muncii altora.

15. SIGURANTA LOCULUI DE MUNCA

Prefera un loc de munca cu un viitor sigur si usor de prezis. Evita sasi asume riscuri sociale sau economice n ceea ce priveste locul demunca.

16. REZISTENTA

Raporteaza o dorinta de a lucra la o problema multe ore farapauza. Persevereaza n fata problemelor dificile. Este posibil sa fieprovocat de cerinte dificile.

17. RESPONSABILITATE

Se observa o preferinta pentru medii de lucru ce presupun un gradnalt de integritate si virtuti traditionale.

18. PREDARE

Interesat de predarea unei anumite materii.

19. SERVICII SOCIALE

Interesat de ajutorarea oamenilor n a gestiona problemele cu carese confrunta.

20. EDUCATIE ELEMENTARA

i place sa nvete sau sa aiba grija de copiii mici.

21. FINANTE

Interesat de cunoasterea nevoilor financiare ale publicului, derezolvarea problemelor financiare si de investitii si comert.

22. AFACERI

Interesat de functionarea de zi cu zi a afacerilor si de organizareacomerciala.

23. MUNCA DE BIROU

Interesat de munca de birou si de activitati care implica detalii, deobicei n contextul afacerilor.

24. VANZARI

Interesat de vnzari;i place sa lucreze cu alti oameni si sa ncercesa i influenteze.

25. SUPERVIZARE

Interesat de planificarea, organizarea si coordonarea activitatilorcelorlalti. i place sa detina o pozitie cu responsabilitatemanageriala.

26. MANAGEMENTUL RELATIILOR UMANE

i place sa fie un mediator ntre persoane aflate n conflict;i placesa rezolve situatii interpersonale, incluzndu-le pe cele dificile sincarcate emotional.

27. DREPT

Interesat de problemele legale.

28. CONSULTANTA PROFESIONALA

i place sa consilieze si sa dea sfaturi din pozitia de expert.

29. ACTIVITATE LITERARA

i place sa fie creativ si original n scris;i place sa scrie pentru oaudienta generala.

30. REALIZARE ACADEMICA

Este interesat de activitatile stiintifice, n special de natura

verbala. Obisnuieste sa studieze sistematic.

31. REDACTARE TEHNICA

i place sa scrie rapoarte detaliate, factuale, manuale sau eseuridespre chestiuni stiintifice, tehnice, legale sau istorice.

32. INDEPENDENTA

Prefera lucrul ntr-un mediu lipsit de constrngeri si de supervizareatenta. Se simte limitat de reguli si reglementari. Prefera sagaseasca singur solutii la probleme dect sa ceara sfatul celorlalti.

33. PLANIFICARE

Este organizat n munca si prefera sa lucreze ntr-un mediu n careactivitatile se desfasoara n ordinea asteptata.

34. INCREDERE INTERPERSONALA

Prefera un mediu de lucru care necesita un grad ridicat desiguranta de sine n contactul cu ceilalti. Nu i este teama sacunoasca straini si sa vorbeasca cu ncredere despre subiectevariate. Crede n abilitatea sa de a se descurca n contextinterpersonal si de a ndeplini sarcinile care i revin din acest punctde vedere.

8/10/2019 Curs Jvis

10/14

Temeleocupaionalegenerale

nraportul JVISesteprezentatdeasemeneaungraficsub form debare,bazatpe10tipurigeneralede

interese.Acestetipurigeneralede interesesuntnumitetemeocupaionalegenerale.Estederemarcat

faptul c temele ocupaionale generale se refer mai degrab la tipurimai largi de interese dect la

interesele fa deactivitispecifice.Lundcapunctdeplecare lucrarea lui JohnHolland,careadefinit

ase teme ocupaionale, pe care lea considerat ca un fel de substrat personal pentru intereselevocaionale, studiileprin analiz factorial cu JVIS au relevat 10dimensiunidistincte, care subsumeaz

intereselespecifice.

Dezvoltareaunuinumrmaimaredetemen JVISspredeosebiredenumrulmaimicdetemeutilizate

anteriorn lucrrilede specialitate, tributaren ceamaimareparte teoriei luiHolland (1985),poate fi

atribuit fr dubiuexisteneinJVISaunuinumrmaimaredescaledeinterese.Deasemenea,metoda

de dezvoltare a scalelor, care a fost utilizat pentru JVIS, a rezultatntromaimare independen a

scalelor.Celezecetemesunturmtoarele:Expresiv (Expressive),Logic (Logical),Curios (Inquiring),Practic (Practical), Asertiv (Assertive), Socializat (Socialized), Orientat spre ajutorare (Helping),

Convenional (Conventional),ntreprinztor (Enterprising), Comunicativ (Communicative). Temele

OcupaionaleGeneralesuntprezentatepescurtnraport,iarsemnificaialorestediscutat maipelarg i

ncontinuare.

Expresiv.Persoanelecareobinunscornalt laaceast tem suntprobabilconsiderateartisticedectre

ceidinjurul lor,chiardac esteposibilcanprezents nu fie implicatennicioactivitateartistic.Este

probabils leplac activitileartistice,cumarfiteatrul,muzica,scrisul,artelevizualesauoricaredintre

arteleaplicate, comerciale sauartele fine. Leplacedeasemenea s admireoperele creativealealtora.

Persoanelecareobinscorurimaritinds seconsidereperceptive,sensibile, imaginative icontientede

mediuldinjurullor.Persoanelecarelucreaz ndomeniulartelorobinscorurinaltelaaceast tem,dar

lamultealtepersoaneaceast tem secombin cualtelenexpresiaintereselor.

Logic.Persoanelecareobinscorurinalteprefer gndirearaional abstract,orientat spregeneralizri

testabile,raionamentdeductiv iprecizie.Leplaceprovocareamunciiintelectualecomplexe,nspecialn

ariilematematiciiiatiinelorfizice,inaplicaiicumarfiingineria,informatica,precumiovarietatede

alteariiundeestecerut muncacurezultatecantitative iexacte.Dac opersoan aobinutunscornalt

laaceast tem,esteprobabilcaeas preferes lucrezeculumeafizic icuideiabstracte,maidegrab

dects interacionezecuoameni.

Investigativ. Un scornalt la aceast scal indic faptul c persoana evaluat este foarte curioas n

legtur cumediulsu,fiindcurioas ideschis nrelaiacufiinelevii,cualioameni iinstituiisociale.

Aceste persoanei doresc s nvee despremulte lucruri i pot fi caracterizate ca fiindnclinate spre

investigaie, cercetare i gndire. Ar fi recomandabil pentru aceste persoane s aleag omeserie din

domeniultiinelorsocialesaubiologice,saus combineaceast tem cualtelenalegereauneicariere.

Practic.Dac opersoan aobinutunscornaltlaaceast scal,probabilsiplacactivitilecareimplic

aptitudinifizice imecanice.Oastfeldepersoan caut satisfaciemaimultncalitateamunciisale,dect

n exercitarea influenei sau a puterii asupra altor persoane. Acestor persoane le plac de asemenea

activitilenaerliberinusengrijoreaz foartemultnlegtur curiscurilefizicealeacestora.Eposibils

evite activitilen care se afl n centrul ateniei ieposibil s prefere ideile i creaiilepractice inu

8/10/2019 Curs Jvis

11/14

lumeaideilorabstracte.Deasemenea,acestorpersoaneleplacedeseoris aib legturistrnsecufamilia

ileplaces asigureconfortul ibunstareaaltora.Scorurilenaltesuntcaracteristicepersoanelordintro

arievast deactiviti,cumarfiagricultura,meseriilemanualeiactivitiledindomeniulserviciilor.

Asertiv.Unscornaltlaaceast tem indic opreferin pentrulucrulnsituaiincarepersoanaevaluat

i poate exercita controlul in care autoritatea sa este clar definit. Acestor pesoane le place s i

exercite autoritatea asupra altor oameni i fac acest lucru cuncrederen sine, fr a cere sfatul sausprijinulaltorpersoane.Persoanelecareobinscorurimarisuntvzutedreptsincereidirectecuceilalii

leplaces lucrezecualioameni,nspecialdintropoziiedominant.Persoanelecarelucreaznmediile

undeaceststildeleadershipesteadecvat,cumarfimediulmilitar,obinscorurinaltelaaceast tem.

Socializat.Persoanelecareauunscornaltlaaceast tem suntprivitedeceilalicaangajairesponsabilii

stabili,disciplinai,punctuali,sistematici ichibzuii,darnu icreativi.Acestepersoaneprefer s aib un

locdemunc sigur iun salariu sigur,dect s acceptenesiguranaunui viitor locdemunc maibine

remunerat,darmairiscant.Prefer deasemeneaocupaiilecareofer stabilitate icarerecompenseaz

virtuiletradiionale.

Orientat spre ajutorare. Persoanele cu scorurinalte la aceast tem manifest o grij sincer pentru

ceilalioameni,nspecialpentruceicareauproblemesaucareaunevoiedeajutor.Persoanelorcuscoruri

nalte le place interaciunea social, le place s dea sfaturi i pot fi descrise ca binevoitoare, altruiste,

empatice, caritabile, cooperante i sritoaren acordarea ajutorului lor. Persoanele care obin un scor

marelaaceast tem artrebuis ianconsiderareocupaiilencareauunrolactivnajutorarea,servirea

saudezvoltareaaltoroameni.

Convenional.Persoanelecareobinunscornaltlaaceast tem prefer unrolbinedefinitnmediulde

afacerisauntroorganizaiemare.Leplacactivitilecotidienecare indemuncanafaceri,cumarfis

conduc un birou, s vnd produse, s ia decizii i s i supervizeze pe alii. Prefer s lucrezentroorganizaiencaretotulestereglementat,dects lucrezentrunmediuvariabil.Leplacedeasemenea

munca de detaliu imigala, prefernd s nu li se cear s fie foarte creative i s nu fie implicaten

activiticarepresupunaptitudinimecanice,disconfortsauriscfizic.

ntreprinztor. Obinerea unui scornalt la aceast tem indic faptul c persoanei evaluatei plac

activitile care implic discuiile cu ceilali, n special dac scopul discuiilor este persuasiunea sau

influena.ncreztoarensine,rareoritimidensituaiidificile,dominante,puternice,persoanelecuscoruri

nalte suntn general interesatede aspectele demarketing idemanagementn afaceri,maidegrab

dect de detaliile activitilor zilnice sau de anumite specializri ale acestora. Sunt persoane adesea

motivatede simbolurile convenionaleale statutului social, cumar fibanii, influena iprestigiul imaipuinputernic interesatede alte formede recunoatere. Persoanele careobin scorurimari la aceast

scal sunt, pe lng cele active n mediul afacerilor, i cele care au cariere n domeniul legal, n

administraie,relaiipublice,diplomaieiariinrudite.

Comunicativ.Opersoan careaobinutunscornalt laaceast tem tindes fie interesat de idei ide

comunicarea acestor idei altor persoane. Persoanelor cu scoruri accentuate pentru aceast tem

ocupaional le plac expresiile complexe ale raionamentelor, le place lectura, le place s ia parte la

conferine,s studiezesaus seimplicendiscuiiintelectuale.Seconcentreazmaimultasupraformulrii

iexprimriiconceptelordectpeaidistrasauntreinepeceilali.Persoanelecareobinscorurinaltepot

fidescrise ca fiind intelectuale, clarenexprimare,bine informate i ca avndo arie larg de interese.Scriitorii profesioniti obin scorurinalte la aceast tem. Oricum, dinmoment ce comunicarea este

8/10/2019 Curs Jvis

12/14

important pentruoarielarg deocupaii,multealtepersoaneobindeasemeneascorurinaltelaaceast

tem.

Satisfaciaacademic

Scorulpentru SatisfaciaAcademic,prezentat i eln raportul JVIS, esteo informaie important care

rezult dinscorareachestionarului.ScalaSatisfacieiAcademicea fostderivat empiricprincomparareascorurilormediiobinutedestudeniideelevideliceu,lascaleledeinterese.Acelescalestructuralecare

auprezentatdiferene semnificative au fost inclusen aceast scal de SatisfacieAcademic. Scorarea

scaleideSatisfacieAcademic implic ocorelareascorurilorrespondentuluipentrucele34descaleale

IntereselordeBaz cuunscorponderatalscalelorcaredifereniaz grupurileuniversitaredeceledeliceu.

Aceast corelaieestetransformatnscoruristandardcuomediede500icuoabaterestandardde100.

La standardizare se folosete distribuia corelaiilor scaleide SatisfacieAcademic, obinute de grupul

normativ.nplusfa devaloareanumeric aacesteiscale,nraportesteprezentatiunscornpercentile.

ScorurilescaleideSatisfacieAcademic potfiutilizatenprediciagraduluidesatisfaciecevafiresimit

depersoanaevaluat,nmediieducaionale,nspecialnaceleacareaccentueaz programele tiinificesauacademicetradiionale.Indirect,aceast scal poatefifolositoarenalegereantredou saumaimulte

ocupaii care sunt plasaten acelai cluster, dar care presupun grade diferite de pregtire academic

avansat.Deexemplu,clusteruldeocupaiidindomeniulmedicalcuprindeattdelatehnicienilaboranii

asistentemedicale, profesii care pot presupune numaimult de doi ani de pregtire, pn lamedici

specializainchirurgie,profesiecare implic deobiceidoctoratul istudiipostdoctorale.Bineneles,pe

lng scorulscaleideSatisfacieAcademic arfirecomandabil luareanconsiderare iaaltor informaii

complementare,precumaptitudinilecognitive ivalorilepersoaneievaluate,nluareauneideciziicares

ndreptecarieraspreeducaieacademic.

Trebuiemenionatfaptulc muliabsolvenidestudiiuniversitareauscorurimediiplasatesubmediepescaladeSatisfacieAcademic.Acest lucrunu iampiedicats i terminestudiile.Daresteprobabilca

acetiindivizis fifostmaipuinsatisfcuideaspectele tiinifice iacademicealeroluluilordestudeni

dect au fost cei cu scorurinaltepe scalade SatisfacieAcademic.Aadar,n ciuda importanei sale

relative,acest scorestedoarun indicatordintrunnumrmarede sursede informaii relevantepentru

planificareaeducaional.

De ce a fost luat decizia de a folosi ca unitate demsur grupurile de profesii,n locul ocupaiilor

individuale?Exist asemotiveesenialepentruluareanconsiderareagrupurilorsaufamiliilordeprofesii

nformareabazeipentruevaluareaprofiluluiindividuluinconsilieresauplanificareacarierei:

a)unmaterial tipritcareconineunnumrmaredeocupaiiar fipututsurprinde respondenii

princomplexitateasa;

b)scorurileocupaionalepentruocupaiilenruditeconinmult informaieredundant;

c)concentrarea iniial aatenieiceluiconsiliatasupraocupaiilor specificeestegreitplasat

explorareaartrebuisnaintezedelageneralspreparticularinuinvers;

d)felulncareseculegdatedespregrupurilecriteriupentruocupaiiindividualepoatesuferidin

cauzadistorsiunilordeeantionare,dar idincauzaaltordistorsiuni,crescndastfelposibilitatea

informaieiinexacte;

8/10/2019 Curs Jvis

13/14

e)scorurilepentruocupaiilespecificepotfidificilde interpretatdinpunctdevederepsihologic,

attdectreconsilieri,ctiderespondeni;

f) chiar dac este listat un numr relativmare de ocupaii individuale, acestea nu vor acoperi

adecvat toatemiiledeocupaii existente ipotenialdisponibilepentruopersoan angajat n

planificareacarierei.

Indiciiadministrativi

Indicii administrativi sunt foarte utili pentru a determina atenia cu care a fost completat JVIS i prin

urmarefidelitateaprofilului. Indiciiadministrativiconstaudinnumrulrspunsurilornescorabile,Indicele

deconsisten arspunsuriloriIndiceledeinfrecven.

Scorul rspunsurilor nescorabile se refer la numrul itemilor care nu au putut fi scorai, din cauza

rspunsurilorbifatepreapuinvizibilpefoaiaderspuns,arspunsurilordublesauarspunsuriloromise.

Dac acestscorestede10saumaimare,profilulJVISnuestecalculat.nschimb,estetiprit o list a

rspunsurilornescorabile.

Indiceledeconsisten arspunsuriloresteuncoeficientdecorelaiecaremsoar consistenacucareo

persoanidescrieinteresele.Rspunsurileuneipersoanesuntmpritendou seturiegalececonstau

dindou coloanedenumereobinutedinseciunialescalelordeinterese.Pentrupersoanelecuvrstade

peste1718ani,binemotivai icareposed interesearticulate,indiceledeconsisten arspunsurilorse

plaseaz nmodobinuitpeste+.70,cu toatec uneoripoate fimaimic.ncazulelevilorcuvrstemai

mici,indiceleestedeobiceipeste+.50.

Dac o persoan a rspuns complet lantmplare va avea o valoare a indicelui apropiat de .00.

Profilurilecaracterizatedeunindicedeconsisten arspunsurilorplasatsub.50artrebuiinterpretate

cuoanumit precauie,iaraceleaplasatesub.20artrebuitratatecuimaimult precauie.Maialesncazul unui indice de consisten plasat sub limita de .20 ar trebui explorate motivele pentru lipsa

consistenei.

Motiveposibilepotfi:

a)articulareasczut aintereselor,

b)capacitidelecturainsuficient sauabilitiredusedelimbaromn,careauduslanelegereagreit

aitemilortestului,

c)neglijen npotrivireanumerelor itemilordinbrouracu itemicunumereleadiacentespaiilorpentrurspuns,

d)unrefuzdeaparticipalatestare,manifestatprinbifareaderspunsurifr acitiitemii,

e)eroarennelegereainstruciunilor.

Oricare ar fimotivul, indicele de consisten a rspunsurilor ar trebui luatn considerarenainte de

nmnarearaportuluictrerespondeni inaintedediscutareaacestuia.nprimulrndposibilaarticulare

sczut a intereselor, camotiv pentruun indice sczutde consisten a rspunsurilor, necesit ctevaexplicaii.Indiceledeconsisten arspunsurilordepindedevariabilitateaintraindividual.

8/10/2019 Curs Jvis

14/14

Astfel,atuncicndmajoritateasautoatescaleledeinteresealeJVISseafl aproapedevaloareamediea

populaiei, indiceledeconsisten arspunsurilorpoateaveaovaloaremaimic dincauzafaptuluic

respondentuluii lipseteopreferin sau o antipatieputernic pentru sau fa de diferite tipuride

activitidemunc.Deaceea,opersoan poates rspund hotrticonsecventitotuis obin un

indicemicdeconsisten arspunsurilor,atuncicndarticulareaintereselorsaleestesczut.

Indicele de infrecven este un scor derivat din acei itemi ai testului care sunt caracterizain cadrul

eantionului normativ de o frecven sczut a rspunsurilorntro anumit direcie. Acest scor este

transformatntrunscornpercentile,pentru fiecaresexnparte.Unscormarearat c respondentula

datrspunsuriafirmativelamaimuliitemicaredeobiceinuprimescasemenearspunsuri.

Pentruunscormarelascaladeinfrecven exist celpuindou interpretri:

a) pedeoparte,esteposibilcarespondentuls aib interesecaresuntsubstanialdiferite fa de

celedineantionulnormativ;

b) pedealt parte,esteposibilcarespondentuls firspunsneatent,orichiarnmodaleator.

Trebuies menionmc niciunuldinacetitreiindiciadministrativinupoatensines permit concluzii

desprevaliditateaprofilului.Deiattindiceledeconsisten arspunsurilor,ct iindiceledeinfrecven

permit conturareaunorbnuielintro anumit privin, validitateaprofilului JVISpoate fi celmaibine

surprins princombinareaindiceluideconsisten arspunsurilorcuindiceledeinfrecven.

Dac ambii indicidepesc limitelenormale,aceastaesteodovad maievident aunuiprofil invalid

dectncazulncaredoarunuldintreceidoiindicidepetelimitelenormale.

Deexemplu,esteposibil obinereaunuiprofilcuunindicedeconsisten arspunsurilornormal,darcuun indicede infrecven mare,ns n acest caz indicelemarepoate reflectadoarun tiparde rspuns

atipic. De exemplu, o persoan cu interese intelectuale i tiinifice puternice poate exprima interese

foarte diferite de cele ale unei persoane obinuite din eantionul normativ.n acest caz, indicele de

infrecven crescutestedoaro reflecieatiparelorneobinuite ioriginalede rspuns.Deasemenea,o

persoan careareun indicedeinfrecven normal,darunindicealconsisteneirspunsurilorfoartemic,

poates fieopersoan care,deinuexprim preferineneobinuite,combin preferinelentrunmod

neobinuit.Deexemplu,opersoan carearepreferineputernicepentrucercetareatiinific aprofundat

ipentrueducaiafizic arputeaprezentaunpatternalindiciloradministratividefelulceluidescrisaici.

Sursa:D.Iliescu, D., Livini, R.,(coord), Luca, A., Nedelcea, C., Pop, O., Chetreanu, G., Constantinescu, (2007),Jackson Vocational Interest Survey (JVIS) Manual tehnic i interpretativ, Editura Sinapsis, Cluj-Napocawww.testcentral.ro