8/10/2019 Curs Jvis
1/14
NATURAISCOPULJVIS
Prezentaregeneral aJVIS
ScopulJVIS
ChestionaruldeIntereseVocaionaleJackson(JVIS,JacksonVocationalInterestSurvey)afostcreatpentru
a oferi un instrument eficient de msurare a intereselor vocaionale,n vederea estimrii intereselor
vocaionale ale persoanelor de ambele sexe. Util n consilierea vocaional i n luarea deciziilor
vocaionale, instrumentulare ceamaimareutilitatenmediilen care sunt luateacestedecizii.Aceste
mediiinclud coli icolegii,centreuniversitaredeconsiliere,agenii ioficiideocupareaforeidemunc,
inclusivceledinafaceri i industrie,centredereabilitarevocaional ideconsiliere idealtfeloricealt
mediuncareunindividdoretesntreprind explorareacarierelorposibilepentruel.
FormatulJVIS
Testulesteformatdin289deperechideafirmaii,acetiitemidescriindactivitiocupaionale.Aufost
utilizatiitemicares descrieactivitiobinuitencuvinterelativsimple,ca invedereautilizriiunor
numedescaleuordenelesdectreeleviideliceudenivelmediu.
Exist untotalde34descale,carenumr cte17itemifiecare.Itemiisuntaranjaiianalizaintrun
format menit s maximizeze uurina scorrii i s produc grupuri scalaren funcie de familiile de
interesevocaionale.
AdaptareainROuneantionN=3500depersoane.
CaracteristicigeneralealeJVIS
Dezvoltarea JVISeste rezultatulunei abordrinoi care a implicatnprimul rndo reconceptualizare a
preferinelorocupaionalentermenideROLURIiSTILURIvocaionale.
Itemiiaufostselectatiprincorelareaconfiguraieispecificearspunsurilorlaitemicuaceeaadiverselor
grupuriocupaionalepentru adeterminadac scorul respondentuluiestemai asemntor cu scorurile
indivizilordintroocupaiedectcuceledintroalt ocupaiesinupeselectareaempiric a itemilor,n
funciedeanumitegrupuridecriteriu.
Dezvoltarea JVIS sabazatpeo conceptualizare adimensiunilor intereselor vocaionale,numite Scalele
IntereselordeBaz(BasicInterestScales),sauSCALELESTRUCTURALE,caretraverseaz anumitegrupuri
ocupaionale.Scopulafostaceladeagsiunsetdecaracteristicicares poat fifolositesinguresaun
combinaiiicares fieutilendescriereauneivarietictmailargideocupaii.
ROLULacestorcaracteristiciesteaceladeadiscriminactmaieficientntresubclasificriledin interiorul
ocupaiilor specifice.Astfel, rolul intereselor ocupaionale care inde exemplu de furnizarea Serviciilor
Medicale nu va cuprinde doar activitile desfurate de medici i de specialiti, ci i interesele
caracteristice activitilor tehnicienilor medicali, dentitilor i ale unei varieti de profesii nrudite.
Utilizareacaunitatedebaz nanaliz a intereselor vocaionale,maidegrab dectdirectaocupaiilor,furnizeaz uncadrupentruadescrienmodeficient ieconomicpatternurileintereseloruneiariilargide
grupuriocupaionale.
8/10/2019 Curs Jvis
2/14
JVISaapelatlaconceptuldeprofilocupaional,pentruafaceinterpretareaiutilizareasanconsilieremai
simpl.Cutoatec unitateadeanaliz esteunsetdedimensiunitipicepentruinteresefundamentaleinu
directpentruocupaii,afostposibilnconstruciaJVISutilizareainformaieiacumulatentimpcuprivire
laintereselevocaionalealegrupurilorocupaionale.NoileabordrialeJVISaugeneratunnumrmarede
profiluridiferite,proiectatepentrudiversegrupurileocupaionale.
JVISesteuninstrumentlaacruigeneraresaacordatfoartemult atenieproblemelordediscriminare.
JVISpuneaccentnmodegalattasupramsurrii intereselor femeilor, ct iamsurrii intereselor
brbailor.A fostdezvoltatnaa felnctunnumregaldebrbai i femeiaucontribuit laselectarea
itemilor iscalelor.Formatulsupermitedeasemeneacabrbaii ifemeiles fieevaluaipebazaunui
set comun de dimensiuni ce in de interese. Aceste dimensiuni nu fac discriminri care s in de
difereniereaocupaiilorcafiind tradiionalepentrubrbaisaupentrufemei.JVISesteunuldintrepuine
mari instrumente utilizate n consilierea vocaional care au acordat o importan att de mare
nondiscriminriipe considerentede sex.Acestaestemotivulpentru care consilieriicaredoresc s dea
tuturor indivizilor, indiferentdesex,o ans egal,artrebuis aib nvederefolosireaJVIS.JVISvaface
astfel capersoana consiliat s ian considerare toate profesiile cu care sepotrivete, indiferentdac
acesteasuntsauaufostasociatenmodtradiionalunuisingursex.
Probabilc ceamairemarcabil trstur aJVISestemetodadeconstrucieascalelor.nacestsensafost
acordat oateniedeosebit dezvoltriiunui setde itemi care s reflectenmod ctmaiperfectacele
dimensiuni ale intereselor vocaionale i deci i ale scalelor structurale care sunt denumite roluri i
respectiv stiluri demunc.Acest efortdedezvoltare a itemilor a fost cuplat cuutilizareaunei seriide
proceduripsihometrice, create specialpentruadezvoltaniveleoptimen capacitateadediscriminare ascalelor. Astfel, fiecare scal a fost construit pentru a msura ct mai bine conceptul desemnat de
numelescaleiipentruafirelativnecorelat cualtescale.
1.2.DescriereascalelorJVIS
DistinciintreRoluriledeMunc iStiluriledeMunc
JVISgenereaz,printroscoraremanual carenecesit unminimdeefortsauprinscorareacomputerizat,
unsetdescorurireprezentndintereseleipreferinelerelevantepentrumunc.
Acesteaaufostconceptualizatecafiindroluridemunc istiluridemunc.Scalelecarereflect rolurilede
munc sunt asociaten anumite cazuri cu o ocupaie sau cu o clas de ocupaii concrete, can cazul
tiinelorFizice,Dreptului sauaEducaieiElementare.nalte cazuri, cum sunt,deexemplu,Consilierea
Profesional iManagementulRelaiilorUmane,scaladeintereseesterelevant pentruanumiteroluride
muncntrovarietatedeocupaiisauprofesii.Preferinafa deunanumitstildemunc nuimplic att
un interespentruoactivitate legat deomeserieanume,cimaidegrab opropensiunepentru lucrul
ntrunanumittipdemediusaupentruunserviciuncareunanumit tipdecomportamentreprezint
norma.
8/10/2019 Curs Jvis
3/14
De exemplu, Rezistena este norman programarea computerelor, dar, dei exist i altemeserii care
necesit rezisten laefortsusinut,exist imeseriipentrucareaceast cerin estemaipuinconturat.
Planificarea estemai caracteristic pentru contabilitatedect estepentruoprofesiemaipuin exact.
Exist aadarodistincientreopreferin ioaptitudine,capacitatesautrstur.Nuoricineestecapabil
s manifesteuncomportamentplanificatprefer s lucrezentrunmediuncareplanificareaestenorma
inuoricineestecapabildeorezisten crescut prefer unmediuncareestecerut ocantitatemarede
efortsusinut.Astfel,stiluriledemunc implic maidegrab preferinepentrumoduridecomportament,
care sunt importante n anumite medii de munc, dect s reprezinte trsturi psihologice sau de
personalitatepropriuzise.
Aadar,ROLULDEMUNCfacotrimiteremaiclar ladomeniulmuncii,pecnd
STILURILEserefer lapreferinapentrufelulncareaceamunc esterealizat ipentrumediulei.
ItemiiJVISdescriuactivitin legtur cucarepersoanaesterugat s indiceopreferin.Respondenii
suntrugais nu in seamadefaptulc lamomentul testriiausaunuaunc instruirea iexperiena
necesare pentru a realiza un anumit comportament. Totui, chiar dac se cere simpla indicare a unei
preferine,este inevitabilcarespondentuls iatotuiuneorinconsiderareabilitateasadeantreprinde
activitatearespectiv.Deexemplu,nexprimareauneipreferinepentruntreprindereaunuianumittipde
activitatematematic,unrespondentarputeas ianconsiderarenivelulabilitilorsalematematiceis
evaluezedac arecapacitilenecesarepentruaputeantreprindecusuccesactivitateanumit.Dei,strict
vorbind,JVISreflect preferinele inuaptitudinile,deprinderilesaucompetenelepersoaneievaluate,n
anumitecazuriexist corelaiintreaptitudini ipreferineleexprimate.Diversecercetriaucolectatde
exempludateempiricereferitoarelalegturadintreintereselevocaionaleiperformanaacademic.
ScaleleaufostgrupatenprofilulJVISnaafelnctscaleleasociates fieprezentatenpoziiiadiacente.
Grupelen care sunt incluse scalele sunt de aceea ctmai independente unele de altele i ct mai
omogeneninteriorullor.Aceast organizareascalelorafostcreat pentruafacilitainterpretarea.Maijos
sunt enumerate scalele JVIS n ordinea n care sunt ele prezente n profil, mpreun cu categoriile
interpretativedincarefacparte.Trebuiesubliniatfaptulc, indiferentdeordineaprezentriieinprofil,
fiecare scal este interpretabil separat, fiind alctuit din itemi care au demonstrat ceeamainalt
asocierecu respectiva scal.Clasificareaalternativ a scalelorncategorii interpretativepoate fiutil n
diferitescopuri,ns simplaprezentareascalelornprofilnumodereaz nniciun felsemnificaia lor i
felulncareacesteaartrebuiinterpretate.
Scalele care indic preferinelepentru rolurilemuncii sunt scrise cu literengroate, iarcelecare indic
preferinelepentrustiluriledemunc suntscriseculiterenclinate.
A.Arte(TheArts)
1.Artecreative(CreativeArts)
2.Arteinterpretative(PerformingArts)
8/10/2019 Curs Jvis
4/14
B.tiin imatematic (ScienceandMathematics)
3.Matematic (Mathematics)
4.tiinefizice(PhysicalScience)
5.Inginerie(Engineering)
6.tiineBiologice(LifeScience)
7.tiinelesociale(SocialScience)
C.Activitipractice,naerliber(Practical,OutdoorActivities)
8.Aventur (Adventure)
9.NaturAgricultur (NatureAgriculture)
10.Meseriicalificate(Skilledtrades)
D.Servicii(ServiceActivities)
11.Serviciipersonale(PersonalService)
12.Activitifamiliale(FamilyActivity)
E.Medicin iSntate(MedicineandHealth)
13.Serviciimedicale(MedicalService)
F.Stiluridemunc interpersonaleinacordcuprofesia(InterpersonalandJobRelatedWorkStyles)
14.Conduceredominant (DominantLeadership)
15.Siguranaloculuidemunc (JobSecurity)
16.Rezisten (Stamina)
17.Responsabilitate(Accountability)
G.Predareiserviciisociale(TeachingandSocialWelfareActivities)
18.Predare(Teaching)
19.Serviciisociale(SocialService)
8/10/2019 Curs Jvis
5/14
20.Educaieelementar (ElementaryEducation)
H.Afaceri,administraieiactivitinrudite(Business,Administrative,andRelatedActivities)
21.Finane(Finance)
22.Afaceri(Business)
23.Munc debirou(OfficeWork)
24.Vnzri(Sales)
25.Supervizare(Supervision)
I.Roluridemunc legale,profesionale,persuasive(Legal,Professional,PersuasiveWorkRoles)
26.Managementulrelaiilorumane(HumanRelationsManagement)
27.Drept(Law)
28.Consultan profesional (ProfessionalAdvising)
J.Literar,Academic(Literary,Academic)
29.AutorJurnalism(AuthorJournalism)
30.Realizareacademic (AcademicAchievement)
31.Literatur tehnic (TechnicalWriting)
K.Stiluridemunc legatedeactiviti(WorkStylesRelatedtoJobActivities)
32.Independen (Independence)
33.Planificare(Planfulness)
34.ncredereinterpersonal (InterpersonalConfidence)
Aplicaii
JVISafostconstruitavndnvedereurmtoarelezonedeutilitate:
(a).pentrupersoanelecare seafl ncursulprocesuluidedecizieauneidireciide studiu ide
carier;
8/10/2019 Curs Jvis
6/14
(b).pentru elevii de liceu i pentru cei de colegiu care se afl nprocesul formulrii planurilor
vocaionale ieducaionale icare,naintedea luaodecizie,arputeagsifolositoare informaia
cuprivirelaintereselelor;
(c).pentruorientarectrediverseprogrameuniversitare;
(d).nliceeicolegii,ncadrulcursurilorprofesionalededicateocupaiilorialegeriiocupaionale;
(e).pentrupersoanelecareauterminatcoala,darcarecaut consilierevocaional iprofesional
nvedereaangajrii,cuscopuldeaiajutas iaodecizien legtur cuschimbareaocupaieisau
de ai ajutan identificarea intereselor care ar putea corespunde unui anumit set demeserii;
aceast utilitate ar putea fi arondat unor centre de consiliere vocaional specializate sau
departamentelordepersonalaleuneicompaniisaualeuneiageniiguvernamentalecareseocup
cuplasareaindivizilorndiferitelocuridemunc;
(f). pentru studiul intereselor vocaionale,n zona psihologiei colare, a psihologieimuncii i a
psihologieiindustriale;
(g).pentruaspecte legatededinamicadepersonalnorganizaii,cumar fistudiideclasificarea
angajailor,saurecrutareaiseleciaangajailor.
Trebuieavutnvederefaptulc raportulJVISseconcentreaz doarasupraintereselorinclusenchestionar
imsuratedeacesta ic opersoan careajunges ianconsiderarepebaza JVISoanumit variant
vocaional sau educaional ar trebui s treac n revist i informaii adiionale, pentru a confirma
corectitudineaopiuniisale.
Acesteinformaiisuplimentareartrebuis includ:
gradulncareopiunileioportunitileobservatesuntdisponibilepepiaamuncii,
interesulindividuluinurmareauneieducaiisauauneiformricarearputeafinecesarecalificriintro
anumit activitate,
aptitudinileicalitilesaleinterpersonale,dari
relaiadintrefelulncarevalorizeaz diferiteletipurideactiviti.
Este importants lisesubliniezerespondenilorfaptulc intereselevocaionalemsuratedifer uneoridestuldemultdeaptitudini.Deaceea intereselentroanumit arienusuntgaraniialesuccesului,dei
eleindic omaimareprobabilitatedesatisfacienariarespectiv.
Majoritatea persoanelor care se supun testrii sunt foarte interesate de interesele lor vocaionale.
PrezentareaJVIScaunchestionardeinteresevocaionalelevacreterespondenilorinteresulivafacilita
cooperarea.Deaceea, instruciuniledeadministrarealeJVISartrebuiprecedatedeoscurt explicaiea
scopului testrii i de o scurt introducere n natura intereselor vocaionale. Este recomandabil
accentuareafaptuluic JVISnuesteuntestnsensulobinuitalcuvntuluiic acestanuvaartalucrurile
pe care o persoan le face bine saumai puin bine, cimai degrab va identifica ariile de interes ale
acesteia.Avertizm asupra faptului c administrarea JVIS fr specificarea scopurilor i amoduluideutilizare poate duce la o motivaie insuficient a persoanei evaluate de a completa cu atenie
chestionarul.
8/10/2019 Curs Jvis
7/14
Administrarea
JVISafostcreatpentruaputeafiaplicatattprinadministrarengrup,ctiprinadministrareindividual.
Scorarea
JVISpoate fi scorat imanual,ns, ca lamai toate chestionarelede amploare, scorareamanual este
laborioas, indiferent de ct demulte eforturi sunt fcute pentru a face foile de rspuns i grilele de
scorare ctmaiergonomice.nRomniaestepus deocamdat ladispoziiautilizatorilordoar scorarea
electronic.
Scorarea rezult att n scoruri brute pentru fiecare scal a JVIS, ct i n scoruri standardizate.
StandardizareascorurilorsefacenJVISnpercentile.
1.6.Etalon
nRomniaeantionulnormativareunvolumde3000desubieci,dintrecare1500defemei i1500de
brbai.Dintreacetia,jumtatesuntelevideliceu,cuvrstecuprinsentre14 i18ani,iarjumtatesunt
aduli,careauexprimatdejanvia oopiuneclar pentruoanumit profesie.Omic partedineisunt
studeniaflailadiversespecializri,nanterminal(N=300,dintrecaren=150brbaiin=150femei),ns
restul suntpersoane careprofeseaz ocupaiilepentru careauoptat.Pentru subeantionuldeelevide
liceu,vrstamedieestede16.72ani, iarpentrusubeantionuldeadulivrstamedieestede41.65ani,
ceeacefacecavrstamediepentruntreguleantionnormativromnescs fiede29.185ani.
Culegerea de date pentru JVIS n Romnia sa fcut ns i independent de trasarea unui eantion
normativ.Unuldinobiectivele importantea fostaceladea realizaprofiluriocupaionalectmaivalide,
care s poat fi folosite cumaxim pertinen norientarea i reorientareaprofesional.n cadrulunui
proiect finanat de Banca Mondial, cu sprijin din partea Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i
Familiei,nperioada20062007aufostculesenRomniaunnumrde82754deprofiluriJVISdelaaduli
carepracticauanumiteprofesii.Acesteocupaiiau fostalese cugrij dintrunmarenumrdeocupaii,
innduscontnudoarde tendinelenaturalealepieeimunciici idenecesarulde locuridemunc i
specializridescrisdecomitetelesectorialen industria romneasc.Setul totaldeocupaiiestede350,
astfelnctpentrufiecareocupaiesauaplicatnmedie~236dechestionareJVIS.
Reamintimc ncazulJVIStendinanatural atuncicndafostfcut eantionareanuafostaceeadea
asigurareprezentativitateaeantionuluipentrupopulaiageneral aRomniei.Deiacestaafostielun
obiectiv important, primul obiectiv al eantionrii a fost acela de a asigura culegerea chestionarelor
necesaretrasriiprofilurilorocupaionalepentru350deprofesiiamintiteanterior.
ScaleleJVIS
Testul include34scale,fiecarefiindformat din17 itemi.26dintrescaledescriupreferinepentruroluri
profesionale,iar8 preferinepentrustiluridelucru.
8/10/2019 Curs Jvis
8/14
Rolurileprofesionalesereferalaoocupaiesauoclas deocupaiiconcrete(ex:Drept, tiinefizice)sau
potfiroluricareseexercitntrovarietatedeocupaiisauprofesii(ex:ManagementulRelaiilorUmane).
Stiluriledemunc serefer lapreferinelepentrusituaiicarenecesit unanumittipdecomportament
(ex:Planificare),unastfelde comportament fiindnecesarmaimult saumaipuinnoriceocupaie, iar
manifestarea luifiindmaidegrab ochestiunedeopiunepersonal dectotrstur psihologic saude
personalitatepropriuzis.Scalelecareevalueaz preferinepentrustiluridelucrusuntevideniatemaijosprincaractereitalice.
ROLURI STILURIA.Arte1.Artecreative2.Arteinterpretative
B.tiin imatematic3.Matematic4.tiinefizice
5.Inginerie6.tiinebiologice7.tiinesociale
C.Activitipracticesaunaerliber8.Aventur9.NaturAgricultur10.Meseriicalificate
D.Servicii11.Serviciipersonale
12.Activitifamiliale
E.Medicin isntate13.Serviciimedicale
G.Educaieiserviciisociale18.Educaie/predare19.Serviciisociale20.Educaieelementar
H.Afaceri,administraieiactivitinrudite21.Finane22.Afaceri23.Munc debirou24.Vnzri25.Supervizare
I. Roluri demunc legale, profesionale sau centrate pepersuasiune26.Managementul relaiilorumane27.Drept28.Consiliereiconsultan profesional
J.Academiciliterar29.Jurnalism
31.Redactaretehnic
F.Stiluridemunc interpersonaleinacordcuprofesia14.Conduceredominant15.Siguranaloculuidemunc16.Rezisten17.Responsabilitate
30.Realizareacademic
K.Stiluridelucrunderulareaactivitilordemunc32.Independen
33.Planificare34.ncredereinterpersonal
8/10/2019 Curs Jvis
9/14
JVISTM
JACKSON VOCATIONAL INTEREST SURVEY 6Douglas N. Jackson
1. ARTE CREATIVE
Interesat de aranjarea materialelor ntr-o maniera esteticaplacuta;i place sa fie creativ si original n artele frumoase siaplicate, de exemplu n muzica, desen sau decoratiuni.
2. ARTE INTERPRETATIVE
i place sa dea spectacole pentru o audienta.
3. MATEMATICAi place sa lucreze cu formule matematice si cu conceptecantitative;interesat de realizarea calculelor si de planificarea siaplicarea metodelor matematice n solutionarea problemelor.
4. STIINTE FIZICE
Interesat de investigarea sistematica a variatelor aspecte alenaturii moarte, de exemplu de chimie, fizica, geologie sauastronomie.
5. INGINERIE
Interesat de proiectarea, testarea si construirea unei game largi deproduse;aplica principii stiintifice n solutionarea problemelorpractice.
6. STIINTE BIOLOGICE
Interesat de investigarea aspectelor diverse ale organismelor vii.
7. STIINTE SOCIALE
Interesat de investigarea si nvatarea aspectelor multiple aleorganizarii societatii, comportamentului uman si interactiuniisociale.
8. AVENTURA
i plac situatiile noi;cauta neobisnuitul si ceea ce este periculos.
9. NATURA-AGRICULTURA
i place sa lucreze n aer liber cu animale sau plante.
10. MESERII CALIFICATE (MANUALE)
Prefera sa lucreze manual sau cu masini, de obicei la producereasau repararea unui produs.
11. SERVICII PERSONALE
i place sa furnizeze servicii directe clientilor, de exemplu cele deghid turistic sau de cosmetician.
12. ACTIVITATI FAMILIALE
i plac activitatile casnice, i place sa aiba un rol activ n viata defamilie si n ngrijirea copiilor, n decorarea si ngrijirea casei si agradinii, n crearea unui mediu placut pentru oaspeti etc.
13. SERVICII MEDICALE
Interesat de munca pentru promovarea sanatatii si pentruvindecarea bolilor oamenilor.
14. CONDUCERE DOMINANTA
Prefera un stil de conducere agresiv si bazat pe forta. i placepozitia de autoritate, n care sunt implicate supervizarea directa siactiva si criticarea muncii altora.
15. SIGURANTA LOCULUI DE MUNCA
Prefera un loc de munca cu un viitor sigur si usor de prezis. Evita sasi asume riscuri sociale sau economice n ceea ce priveste locul demunca.
16. REZISTENTA
Raporteaza o dorinta de a lucra la o problema multe ore farapauza. Persevereaza n fata problemelor dificile. Este posibil sa fieprovocat de cerinte dificile.
17. RESPONSABILITATE
Se observa o preferinta pentru medii de lucru ce presupun un gradnalt de integritate si virtuti traditionale.
18. PREDARE
Interesat de predarea unei anumite materii.
19. SERVICII SOCIALE
Interesat de ajutorarea oamenilor n a gestiona problemele cu carese confrunta.
20. EDUCATIE ELEMENTARA
i place sa nvete sau sa aiba grija de copiii mici.
21. FINANTE
Interesat de cunoasterea nevoilor financiare ale publicului, derezolvarea problemelor financiare si de investitii si comert.
22. AFACERI
Interesat de functionarea de zi cu zi a afacerilor si de organizareacomerciala.
23. MUNCA DE BIROU
Interesat de munca de birou si de activitati care implica detalii, deobicei n contextul afacerilor.
24. VANZARI
Interesat de vnzari;i place sa lucreze cu alti oameni si sa ncercesa i influenteze.
25. SUPERVIZARE
Interesat de planificarea, organizarea si coordonarea activitatilorcelorlalti. i place sa detina o pozitie cu responsabilitatemanageriala.
26. MANAGEMENTUL RELATIILOR UMANE
i place sa fie un mediator ntre persoane aflate n conflict;i placesa rezolve situatii interpersonale, incluzndu-le pe cele dificile sincarcate emotional.
27. DREPT
Interesat de problemele legale.
28. CONSULTANTA PROFESIONALA
i place sa consilieze si sa dea sfaturi din pozitia de expert.
29. ACTIVITATE LITERARA
i place sa fie creativ si original n scris;i place sa scrie pentru oaudienta generala.
30. REALIZARE ACADEMICA
Este interesat de activitatile stiintifice, n special de natura
verbala. Obisnuieste sa studieze sistematic.
31. REDACTARE TEHNICA
i place sa scrie rapoarte detaliate, factuale, manuale sau eseuridespre chestiuni stiintifice, tehnice, legale sau istorice.
32. INDEPENDENTA
Prefera lucrul ntr-un mediu lipsit de constrngeri si de supervizareatenta. Se simte limitat de reguli si reglementari. Prefera sagaseasca singur solutii la probleme dect sa ceara sfatul celorlalti.
33. PLANIFICARE
Este organizat n munca si prefera sa lucreze ntr-un mediu n careactivitatile se desfasoara n ordinea asteptata.
34. INCREDERE INTERPERSONALA
Prefera un mediu de lucru care necesita un grad ridicat desiguranta de sine n contactul cu ceilalti. Nu i este teama sacunoasca straini si sa vorbeasca cu ncredere despre subiectevariate. Crede n abilitatea sa de a se descurca n contextinterpersonal si de a ndeplini sarcinile care i revin din acest punctde vedere.
8/10/2019 Curs Jvis
10/14
Temeleocupaionalegenerale
nraportul JVISesteprezentatdeasemeneaungraficsub form debare,bazatpe10tipurigeneralede
interese.Acestetipurigeneralede interesesuntnumitetemeocupaionalegenerale.Estederemarcat
faptul c temele ocupaionale generale se refer mai degrab la tipurimai largi de interese dect la
interesele fa deactivitispecifice.Lundcapunctdeplecare lucrarea lui JohnHolland,careadefinit
ase teme ocupaionale, pe care lea considerat ca un fel de substrat personal pentru intereselevocaionale, studiileprin analiz factorial cu JVIS au relevat 10dimensiunidistincte, care subsumeaz
intereselespecifice.
Dezvoltareaunuinumrmaimaredetemen JVISspredeosebiredenumrulmaimicdetemeutilizate
anteriorn lucrrilede specialitate, tributaren ceamaimareparte teoriei luiHolland (1985),poate fi
atribuit fr dubiuexisteneinJVISaunuinumrmaimaredescaledeinterese.Deasemenea,metoda
de dezvoltare a scalelor, care a fost utilizat pentru JVIS, a rezultatntromaimare independen a
scalelor.Celezecetemesunturmtoarele:Expresiv (Expressive),Logic (Logical),Curios (Inquiring),Practic (Practical), Asertiv (Assertive), Socializat (Socialized), Orientat spre ajutorare (Helping),
Convenional (Conventional),ntreprinztor (Enterprising), Comunicativ (Communicative). Temele
OcupaionaleGeneralesuntprezentatepescurtnraport,iarsemnificaialorestediscutat maipelarg i
ncontinuare.
Expresiv.Persoanelecareobinunscornalt laaceast tem suntprobabilconsiderateartisticedectre
ceidinjurul lor,chiardac esteposibilcanprezents nu fie implicatennicioactivitateartistic.Este
probabils leplac activitileartistice,cumarfiteatrul,muzica,scrisul,artelevizualesauoricaredintre
arteleaplicate, comerciale sauartele fine. Leplacedeasemenea s admireoperele creativealealtora.
Persoanelecareobinscorurimaritinds seconsidereperceptive,sensibile, imaginative icontientede
mediuldinjurullor.Persoanelecarelucreaz ndomeniulartelorobinscorurinaltelaaceast tem,dar
lamultealtepersoaneaceast tem secombin cualtelenexpresiaintereselor.
Logic.Persoanelecareobinscorurinalteprefer gndirearaional abstract,orientat spregeneralizri
testabile,raionamentdeductiv iprecizie.Leplaceprovocareamunciiintelectualecomplexe,nspecialn
ariilematematiciiiatiinelorfizice,inaplicaiicumarfiingineria,informatica,precumiovarietatede
alteariiundeestecerut muncacurezultatecantitative iexacte.Dac opersoan aobinutunscornalt
laaceast tem,esteprobabilcaeas preferes lucrezeculumeafizic icuideiabstracte,maidegrab
dects interacionezecuoameni.
Investigativ. Un scornalt la aceast scal indic faptul c persoana evaluat este foarte curioas n
legtur cumediulsu,fiindcurioas ideschis nrelaiacufiinelevii,cualioameni iinstituiisociale.
Aceste persoanei doresc s nvee despremulte lucruri i pot fi caracterizate ca fiindnclinate spre
investigaie, cercetare i gndire. Ar fi recomandabil pentru aceste persoane s aleag omeserie din
domeniultiinelorsocialesaubiologice,saus combineaceast tem cualtelenalegereauneicariere.
Practic.Dac opersoan aobinutunscornaltlaaceast scal,probabilsiplacactivitilecareimplic
aptitudinifizice imecanice.Oastfeldepersoan caut satisfaciemaimultncalitateamunciisale,dect
n exercitarea influenei sau a puterii asupra altor persoane. Acestor persoane le plac de asemenea
activitilenaerliberinusengrijoreaz foartemultnlegtur curiscurilefizicealeacestora.Eposibils
evite activitilen care se afl n centrul ateniei ieposibil s prefere ideile i creaiilepractice inu
8/10/2019 Curs Jvis
11/14
lumeaideilorabstracte.Deasemenea,acestorpersoaneleplacedeseoris aib legturistrnsecufamilia
ileplaces asigureconfortul ibunstareaaltora.Scorurilenaltesuntcaracteristicepersoanelordintro
arievast deactiviti,cumarfiagricultura,meseriilemanualeiactivitiledindomeniulserviciilor.
Asertiv.Unscornaltlaaceast tem indic opreferin pentrulucrulnsituaiincarepersoanaevaluat
i poate exercita controlul in care autoritatea sa este clar definit. Acestor pesoane le place s i
exercite autoritatea asupra altor oameni i fac acest lucru cuncrederen sine, fr a cere sfatul sausprijinulaltorpersoane.Persoanelecareobinscorurimarisuntvzutedreptsincereidirectecuceilalii
leplaces lucrezecualioameni,nspecialdintropoziiedominant.Persoanelecarelucreaznmediile
undeaceststildeleadershipesteadecvat,cumarfimediulmilitar,obinscorurinaltelaaceast tem.
Socializat.Persoanelecareauunscornaltlaaceast tem suntprivitedeceilalicaangajairesponsabilii
stabili,disciplinai,punctuali,sistematici ichibzuii,darnu icreativi.Acestepersoaneprefer s aib un
locdemunc sigur iun salariu sigur,dect s acceptenesiguranaunui viitor locdemunc maibine
remunerat,darmairiscant.Prefer deasemeneaocupaiilecareofer stabilitate icarerecompenseaz
virtuiletradiionale.
Orientat spre ajutorare. Persoanele cu scorurinalte la aceast tem manifest o grij sincer pentru
ceilalioameni,nspecialpentruceicareauproblemesaucareaunevoiedeajutor.Persoanelorcuscoruri
nalte le place interaciunea social, le place s dea sfaturi i pot fi descrise ca binevoitoare, altruiste,
empatice, caritabile, cooperante i sritoaren acordarea ajutorului lor. Persoanele care obin un scor
marelaaceast tem artrebuis ianconsiderareocupaiilencareauunrolactivnajutorarea,servirea
saudezvoltareaaltoroameni.
Convenional.Persoanelecareobinunscornaltlaaceast tem prefer unrolbinedefinitnmediulde
afacerisauntroorganizaiemare.Leplacactivitilecotidienecare indemuncanafaceri,cumarfis
conduc un birou, s vnd produse, s ia decizii i s i supervizeze pe alii. Prefer s lucrezentroorganizaiencaretotulestereglementat,dects lucrezentrunmediuvariabil.Leplacedeasemenea
munca de detaliu imigala, prefernd s nu li se cear s fie foarte creative i s nu fie implicaten
activiticarepresupunaptitudinimecanice,disconfortsauriscfizic.
ntreprinztor. Obinerea unui scornalt la aceast tem indic faptul c persoanei evaluatei plac
activitile care implic discuiile cu ceilali, n special dac scopul discuiilor este persuasiunea sau
influena.ncreztoarensine,rareoritimidensituaiidificile,dominante,puternice,persoanelecuscoruri
nalte suntn general interesatede aspectele demarketing idemanagementn afaceri,maidegrab
dect de detaliile activitilor zilnice sau de anumite specializri ale acestora. Sunt persoane adesea
motivatede simbolurile convenionaleale statutului social, cumar fibanii, influena iprestigiul imaipuinputernic interesatede alte formede recunoatere. Persoanele careobin scorurimari la aceast
scal sunt, pe lng cele active n mediul afacerilor, i cele care au cariere n domeniul legal, n
administraie,relaiipublice,diplomaieiariinrudite.
Comunicativ.Opersoan careaobinutunscornalt laaceast tem tindes fie interesat de idei ide
comunicarea acestor idei altor persoane. Persoanelor cu scoruri accentuate pentru aceast tem
ocupaional le plac expresiile complexe ale raionamentelor, le place lectura, le place s ia parte la
conferine,s studiezesaus seimplicendiscuiiintelectuale.Seconcentreazmaimultasupraformulrii
iexprimriiconceptelordectpeaidistrasauntreinepeceilali.Persoanelecareobinscorurinaltepot
fidescrise ca fiind intelectuale, clarenexprimare,bine informate i ca avndo arie larg de interese.Scriitorii profesioniti obin scorurinalte la aceast tem. Oricum, dinmoment ce comunicarea este
8/10/2019 Curs Jvis
12/14
important pentruoarielarg deocupaii,multealtepersoaneobindeasemeneascorurinaltelaaceast
tem.
Satisfaciaacademic
Scorulpentru SatisfaciaAcademic,prezentat i eln raportul JVIS, esteo informaie important care
rezult dinscorareachestionarului.ScalaSatisfacieiAcademicea fostderivat empiricprincomparareascorurilormediiobinutedestudeniideelevideliceu,lascaleledeinterese.Acelescalestructuralecare
auprezentatdiferene semnificative au fost inclusen aceast scal de SatisfacieAcademic. Scorarea
scaleideSatisfacieAcademic implic ocorelareascorurilorrespondentuluipentrucele34descaleale
IntereselordeBaz cuunscorponderatalscalelorcaredifereniaz grupurileuniversitaredeceledeliceu.
Aceast corelaieestetransformatnscoruristandardcuomediede500icuoabaterestandardde100.
La standardizare se folosete distribuia corelaiilor scaleide SatisfacieAcademic, obinute de grupul
normativ.nplusfa devaloareanumeric aacesteiscale,nraportesteprezentatiunscornpercentile.
ScorurilescaleideSatisfacieAcademic potfiutilizatenprediciagraduluidesatisfaciecevafiresimit
depersoanaevaluat,nmediieducaionale,nspecialnaceleacareaccentueaz programele tiinificesauacademicetradiionale.Indirect,aceast scal poatefifolositoarenalegereantredou saumaimulte
ocupaii care sunt plasaten acelai cluster, dar care presupun grade diferite de pregtire academic
avansat.Deexemplu,clusteruldeocupaiidindomeniulmedicalcuprindeattdelatehnicienilaboranii
asistentemedicale, profesii care pot presupune numaimult de doi ani de pregtire, pn lamedici
specializainchirurgie,profesiecare implic deobiceidoctoratul istudiipostdoctorale.Bineneles,pe
lng scorulscaleideSatisfacieAcademic arfirecomandabil luareanconsiderare iaaltor informaii
complementare,precumaptitudinilecognitive ivalorilepersoaneievaluate,nluareauneideciziicares
ndreptecarieraspreeducaieacademic.
Trebuiemenionatfaptulc muliabsolvenidestudiiuniversitareauscorurimediiplasatesubmediepescaladeSatisfacieAcademic.Acest lucrunu iampiedicats i terminestudiile.Daresteprobabilca
acetiindivizis fifostmaipuinsatisfcuideaspectele tiinifice iacademicealeroluluilordestudeni
dect au fost cei cu scorurinaltepe scalade SatisfacieAcademic.Aadar,n ciuda importanei sale
relative,acest scorestedoarun indicatordintrunnumrmarede sursede informaii relevantepentru
planificareaeducaional.
De ce a fost luat decizia de a folosi ca unitate demsur grupurile de profesii,n locul ocupaiilor
individuale?Exist asemotiveesenialepentruluareanconsiderareagrupurilorsaufamiliilordeprofesii
nformareabazeipentruevaluareaprofiluluiindividuluinconsilieresauplanificareacarierei:
a)unmaterial tipritcareconineunnumrmaredeocupaiiar fipututsurprinde respondenii
princomplexitateasa;
b)scorurileocupaionalepentruocupaiilenruditeconinmult informaieredundant;
c)concentrarea iniial aatenieiceluiconsiliatasupraocupaiilor specificeestegreitplasat
explorareaartrebuisnaintezedelageneralspreparticularinuinvers;
d)felulncareseculegdatedespregrupurilecriteriupentruocupaiiindividualepoatesuferidin
cauzadistorsiunilordeeantionare,dar idincauzaaltordistorsiuni,crescndastfelposibilitatea
informaieiinexacte;
8/10/2019 Curs Jvis
13/14
e)scorurilepentruocupaiilespecificepotfidificilde interpretatdinpunctdevederepsihologic,
attdectreconsilieri,ctiderespondeni;
f) chiar dac este listat un numr relativmare de ocupaii individuale, acestea nu vor acoperi
adecvat toatemiiledeocupaii existente ipotenialdisponibilepentruopersoan angajat n
planificareacarierei.
Indiciiadministrativi
Indicii administrativi sunt foarte utili pentru a determina atenia cu care a fost completat JVIS i prin
urmarefidelitateaprofilului. Indiciiadministrativiconstaudinnumrulrspunsurilornescorabile,Indicele
deconsisten arspunsuriloriIndiceledeinfrecven.
Scorul rspunsurilor nescorabile se refer la numrul itemilor care nu au putut fi scorai, din cauza
rspunsurilorbifatepreapuinvizibilpefoaiaderspuns,arspunsurilordublesauarspunsuriloromise.
Dac acestscorestede10saumaimare,profilulJVISnuestecalculat.nschimb,estetiprit o list a
rspunsurilornescorabile.
Indiceledeconsisten arspunsuriloresteuncoeficientdecorelaiecaremsoar consistenacucareo
persoanidescrieinteresele.Rspunsurileuneipersoanesuntmpritendou seturiegalececonstau
dindou coloanedenumereobinutedinseciunialescalelordeinterese.Pentrupersoanelecuvrstade
peste1718ani,binemotivai icareposed interesearticulate,indiceledeconsisten arspunsurilorse
plaseaz nmodobinuitpeste+.70,cu toatec uneoripoate fimaimic.ncazulelevilorcuvrstemai
mici,indiceleestedeobiceipeste+.50.
Dac o persoan a rspuns complet lantmplare va avea o valoare a indicelui apropiat de .00.
Profilurilecaracterizatedeunindicedeconsisten arspunsurilorplasatsub.50artrebuiinterpretate
cuoanumit precauie,iaraceleaplasatesub.20artrebuitratatecuimaimult precauie.Maialesncazul unui indice de consisten plasat sub limita de .20 ar trebui explorate motivele pentru lipsa
consistenei.
Motiveposibilepotfi:
a)articulareasczut aintereselor,
b)capacitidelecturainsuficient sauabilitiredusedelimbaromn,careauduslanelegereagreit
aitemilortestului,
c)neglijen npotrivireanumerelor itemilordinbrouracu itemicunumereleadiacentespaiilorpentrurspuns,
d)unrefuzdeaparticipalatestare,manifestatprinbifareaderspunsurifr acitiitemii,
e)eroarennelegereainstruciunilor.
Oricare ar fimotivul, indicele de consisten a rspunsurilor ar trebui luatn considerarenainte de
nmnarearaportuluictrerespondeni inaintedediscutareaacestuia.nprimulrndposibilaarticulare
sczut a intereselor, camotiv pentruun indice sczutde consisten a rspunsurilor, necesit ctevaexplicaii.Indiceledeconsisten arspunsurilordepindedevariabilitateaintraindividual.
8/10/2019 Curs Jvis
14/14
Astfel,atuncicndmajoritateasautoatescaleledeinteresealeJVISseafl aproapedevaloareamediea
populaiei, indiceledeconsisten arspunsurilorpoateaveaovaloaremaimic dincauzafaptuluic
respondentuluii lipseteopreferin sau o antipatieputernic pentru sau fa de diferite tipuride
activitidemunc.Deaceea,opersoan poates rspund hotrticonsecventitotuis obin un
indicemicdeconsisten arspunsurilor,atuncicndarticulareaintereselorsaleestesczut.
Indicele de infrecven este un scor derivat din acei itemi ai testului care sunt caracterizain cadrul
eantionului normativ de o frecven sczut a rspunsurilorntro anumit direcie. Acest scor este
transformatntrunscornpercentile,pentru fiecaresexnparte.Unscormarearat c respondentula
datrspunsuriafirmativelamaimuliitemicaredeobiceinuprimescasemenearspunsuri.
Pentruunscormarelascaladeinfrecven exist celpuindou interpretri:
a) pedeoparte,esteposibilcarespondentuls aib interesecaresuntsubstanialdiferite fa de
celedineantionulnormativ;
b) pedealt parte,esteposibilcarespondentuls firspunsneatent,orichiarnmodaleator.
Trebuies menionmc niciunuldinacetitreiindiciadministrativinupoatensines permit concluzii
desprevaliditateaprofilului.Deiattindiceledeconsisten arspunsurilor,ct iindiceledeinfrecven
permit conturareaunorbnuielintro anumit privin, validitateaprofilului JVISpoate fi celmaibine
surprins princombinareaindiceluideconsisten arspunsurilorcuindiceledeinfrecven.
Dac ambii indicidepesc limitelenormale,aceastaesteodovad maievident aunuiprofil invalid
dectncazulncaredoarunuldintreceidoiindicidepetelimitelenormale.
Deexemplu,esteposibil obinereaunuiprofilcuunindicedeconsisten arspunsurilornormal,darcuun indicede infrecven mare,ns n acest caz indicelemarepoate reflectadoarun tiparde rspuns
atipic. De exemplu, o persoan cu interese intelectuale i tiinifice puternice poate exprima interese
foarte diferite de cele ale unei persoane obinuite din eantionul normativ.n acest caz, indicele de
infrecven crescutestedoaro reflecieatiparelorneobinuite ioriginalede rspuns.Deasemenea,o
persoan careareun indicedeinfrecven normal,darunindicealconsisteneirspunsurilorfoartemic,
poates fieopersoan care,deinuexprim preferineneobinuite,combin preferinelentrunmod
neobinuit.Deexemplu,opersoan carearepreferineputernicepentrucercetareatiinific aprofundat
ipentrueducaiafizic arputeaprezentaunpatternalindiciloradministratividefelulceluidescrisaici.
Sursa:D.Iliescu, D., Livini, R.,(coord), Luca, A., Nedelcea, C., Pop, O., Chetreanu, G., Constantinescu, (2007),Jackson Vocational Interest Survey (JVIS) Manual tehnic i interpretativ, Editura Sinapsis, Cluj-Napocawww.testcentral.ro
Top Related