CURS IV

EDENTAŢIA TOTALĂEDENTAŢIA TOTALĂ

CURS IVCURS IV

Facultatea de Medicina Facultatea de Medicina Victor PapilianVictor Papilian

Colegiu de Tehnică DentarăColegiu de Tehnică Dentară

CONF. UNIV. DR. CONF. UNIV. DR. Mariana SABĂUMariana SABĂU

CONCONFECŢIONAREA ŞABLOANELOR FECŢIONAREA ŞABLOANELOR DE OCLUZIEDE OCLUZIE

ŞABLOANELE DE OCLUZIE SE COMPUN DIN 2 ELEMENTE:ŞABLOANELE DE OCLUZIE SE COMPUN DIN 2 ELEMENTE:

Baza şablonuluiBaza şablonului

Bordura de ocluzieBordura de ocluzie

PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE PREGĂTIREA MODELELOR FUNCŢIONALE ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII ÎN VEDEREA CONFECŢIONĂRII

ŞABLOANELOR DE OCLUZIEŞABLOANELOR DE OCLUZIE

1.1. CONTROLUL DUPĂ DEMULARECONTROLUL DUPĂ DEMULARE

După demulare modelul funcţional este corect dacă îndeplineşte După demulare modelul funcţional este corect dacă îndeplineşte

următoarele condiţii:următoarele condiţii:

Include toate suprafeţele anatomice ale amprentei funcţionaleInclude toate suprafeţele anatomice ale amprentei funcţionale

Defectele pozitive – perlele – dacă sunt prezente trebuie să fie în Defectele pozitive – perlele – dacă sunt prezente trebuie să fie în

zone fără mare importanţă şi suficient de mici pentru a se putea zone fără mare importanţă şi suficient de mici pentru a se putea

îndepărta uşorîndepărta uşor

Defectele negative – golurile – dacă sunt prezente trebuie să fie Defectele negative – golurile – dacă sunt prezente trebuie să fie

în zone fără mare importanţă şi suficient de miciîn zone fără mare importanţă şi suficient de mici


După demulare modelul funcţional este corect dacă îndeplineşte După demulare modelul funcţional este corect dacă îndeplineşte

următoarele condiţii:următoarele condiţii:

Include toate suprafeţele anatomice ale amprentei funcţionaleInclude toate suprafeţele anatomice ale amprentei funcţionale

Defectele pozitive – perlele – dacă sunt prezente trebuie să fie în Defectele pozitive – perlele – dacă sunt prezente trebuie să fie în

zone fără mare importanţă şi suficient de mici pentru a se putea zone fără mare importanţă şi suficient de mici pentru a se putea

îndepărta uşorîndepărta uşor

Defectele negative – golurile – dacă sunt prezente trebuie să fie Defectele negative – golurile – dacă sunt prezente trebuie să fie

în zone fără mare importanţă şi suficient de miciîn zone fără mare importanţă şi suficient de mici




Modelul funcţional este considerat inutilizabil în următoarele situaţii:Modelul funcţional este considerat inutilizabil în următoarele situaţii:

Modelul s-a fracturat la demulareModelul s-a fracturat la demulare

Are defecte pozitive sau negative mariAre defecte pozitive sau negative mari

Suprafaţa modelului este de proastă calitate din cauza Suprafaţa modelului este de proastă calitate din cauza

contaminării cu sânge sau salivă, preparării necorespunzătoare a contaminării cu sânge sau salivă, preparării necorespunzătoare a

ghipsului, demulării tardiveghipsului, demulării tardive



2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN VEDEREA REALIZĂRII 2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN VEDEREA REALIZĂRII

ŞABLONULUI ŞABLONULUI

a. SOCLAREAa. SOCLAREA

Trebuie făcută cu grijă pentru a nu distruge porţiuni importante Trebuie făcută cu grijă pentru a nu distruge porţiuni importante

de la extremitatea modelelorde la extremitatea modelelor

Grosimea bazelor trebuie să fie de minim 13 mm pentru a asigura Grosimea bazelor trebuie să fie de minim 13 mm pentru a asigura

rezistenţarezistenţa

Porţiunea modelelor care reproduce peretele extern al fundurilor Porţiunea modelelor care reproduce peretele extern al fundurilor

de sac trebuie să aibă aproximativ 2 mmde sac trebuie să aibă aproximativ 2 mm





a. SOCLAREAa. SOCLAREA

Pregătire modelelor trebuie să seama de:Pregătire modelelor trebuie să seama de:

Papila interincisivăPapila interincisivă

Cele două fovee palatineCele două fovee palatine

Axa de simetrie care trece prin centrul papilei incisive şi un punct Axa de simetrie care trece prin centrul papilei incisive şi un punct

posterior ce trece la distanţă egală de cele 2 foveeposterior ce trece la distanţă egală de cele 2 fovee

Axa de rotaţie a vălului palatin – o linie care uneşte punctele cele Axa de rotaţie a vălului palatin – o linie care uneşte punctele cele

mai declive ale şanţurilor pterigopalatinemai declive ale şanţurilor pterigopalatine



2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN VEDEREA 2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN VEDEREA

REALIZĂRII ŞABLONULUI REALIZĂRII ŞABLONULUI

b. FOLIEREAb. FOLIEREA

Constă în adăugarea pe model a unei folii Constă în adăugarea pe model a unei folii

de plumb sau a unei cuticule de ciment de plumb sau a unei cuticule de ciment

sau ghips, pentru ca în zona respectivă sau ghips, pentru ca în zona respectivă

viitoarea proteză să fie la distanţă de viitoarea proteză să fie la distanţă de

câmpul protetic câmpul protetic





SCOPUL FOLIERII:SCOPUL FOLIERII:

De a evita presiuni pe anumite zone sensibile sau dureroaseDe a evita presiuni pe anumite zone sensibile sau dureroase

De a compensa diferenţa de rezilienţă dintre torusul palatin şi De a compensa diferenţa de rezilienţă dintre torusul palatin şi

muchia crestelor – pentru a evita basculareamuchia crestelor – pentru a evita bascularea

IDEAL ar fi ca folierea să se facă înainte de realizarea şabloanelor de IDEAL ar fi ca folierea să se facă înainte de realizarea şabloanelor de

ocluzieocluzie

ÎN PRACTICĂ se realizează după proba machetelorÎN PRACTICĂ se realizează după proba machetelor



2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN 2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN

VEDEREA REALIZĂRII ŞABLONULUI VEDEREA REALIZĂRII ŞABLONULUI

c. GRAVAREA – se face de obicei la probac. GRAVAREA – se face de obicei la proba

macheteimachetei

d. IDENTIFICAREA RETENTIVITĂŢILORd. IDENTIFICAREA RETENTIVITĂŢILOR

Pentru a face mai uşoară îndepărtarea Pentru a face mai uşoară îndepărtarea

bazei de pe un model extrem de retenziv bazei de pe un model extrem de retenziv

se recomandă umplerea zonelor retentive se recomandă umplerea zonelor retentive

cu cearăcu ceară



2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN 2. PREGĂTIREA MODELULUI ÎN

VEDEREA REALIZĂRII VEDEREA REALIZĂRII


e. TRASAREA LINIILOR CARE e. TRASAREA LINIILOR CARE

MARCHEAZĂ MIJLOCUL CRESTELORMARCHEAZĂ MIJLOCUL CRESTELOR

Corect ar fi să se facă în această fază Corect ar fi să se facă în această fază

pentru a orienta tehnicianul în pentru a orienta tehnicianul în

poziţionarea bordurilor de cearăpoziţionarea bordurilor de ceară

De obicei se face înainte de montarea De obicei se face înainte de montarea

dinţilordinţilor

BAZA ŞABLONULUI DE OCLUZIEBAZA ŞABLONULUI DE OCLUZIE

Una din condiţiile esenţiale pe care trebuie să o Una din condiţiile esenţiale pe care trebuie să o

îndeplinească un şablon de ocluzieîndeplinească un şablon de ocluzie pentru a permite pentru a permite

determinarea relaţiilor intermaxilaredeterminarea relaţiilor intermaxilare este aceea de a avea este aceea de a avea

menţinere şi stabilitate întocmai ca viitoarea protezămenţinere şi stabilitate întocmai ca viitoarea proteză

Pentru a rezista solicitărilor din timpul relaţiilor Pentru a rezista solicitărilor din timpul relaţiilor

intermaxilare,intermaxilare, baza şablonului trebuie să prezinte o baza şablonului trebuie să prezinte o

grosime de 1,5 – 2 mm, să fie rigidă şi nedeformabilă la grosime de 1,5 – 2 mm, să fie rigidă şi nedeformabilă la

temperatura cavităţii bucale.temperatura cavităţii bucale.

BAZA ŞABLONULUI DE OCLUZIEBAZA ŞABLONULUI DE OCLUZIE

Materiale utilizate pentru realizarea bazei şablonului:Materiale utilizate pentru realizarea bazei şablonului:

Plăcile de bază: termoplastice, sau din polistirenPlăcile de bază: termoplastice, sau din polistiren

Răşini acrilice: autopolimerizabile, sau termopolimerizabileRăşini acrilice: autopolimerizabile, sau termopolimerizabile

Răşini compozite fotopolimerizabileRăşini compozite fotopolimerizabile

BORDURA DE OCLUZIEBORDURA DE OCLUZIE

Bordura sau valul de ocluzie este al doilea element Bordura sau valul de ocluzie este al doilea element

componenet al şablonului de ocluzie carecomponenet al şablonului de ocluzie care reproduce forma reproduce forma

şi dimensiunea viitoarelor arcade dentare artificiale fiind şi dimensiunea viitoarelor arcade dentare artificiale fiind

plasată pe locul acestora.plasată pe locul acestora.

Valurile de ocluzie sunt confecţionate la dimensiuni standard:Valurile de ocluzie sunt confecţionate la dimensiuni standard:

În regiunea frontală 10 mm înălţime şi 4-6 mm lăţimeÎn regiunea frontală 10 mm înălţime şi 4-6 mm lăţime

În regiunea laterală 5-6 mm înălţime şi 6-8 mm lăţimeÎn regiunea laterală 5-6 mm înălţime şi 6-8 mm lăţime


Conformarea bordurilor trebuie să respecte anumite reguli:Conformarea bordurilor trebuie să respecte anumite reguli:

Să fie strict pe mijlocul crestei în zona laterală şi în zona frontală Să fie strict pe mijlocul crestei în zona laterală şi în zona frontală

inferioarăinferioară

Bordura superioară trebuie să aibă limita anterioară în partea ei Bordura superioară trebuie să aibă limita anterioară în partea ei

mediană la 6 mm anterior de papila bunoidămediană la 6 mm anterior de papila bunoidă

Modelarea bordurii de ocluzie în regiunea frontală se realizează simetric Modelarea bordurii de ocluzie în regiunea frontală se realizează simetric

faţă de linia medianăfaţă de linia mediană


Conformarea bordurilor trebuie să respecte anumite reguli:Conformarea bordurilor trebuie să respecte anumite reguli:

• Lăţimea bordurii de ocluzie în regiunea laterală trebuie să fie Lăţimea bordurii de ocluzie în regiunea laterală trebuie să fie

egală cu lăţimea crestei alveolareegală cu lăţimea crestei alveolare

• Suprafaţa ocluzală să fie perfect planăSuprafaţa ocluzală să fie perfect plană

• Pentru a evita interferenţele în regiunea distală între valurile de Pentru a evita interferenţele în regiunea distală între valurile de

ocluzie superior şi inferior acestea se vor opri la 1,5 cm anterior ocluzie superior şi inferior acestea se vor opri la 1,5 cm anterior

de tuberozităţi, respectiv de tuberculii piriformi.de tuberozităţi, respectiv de tuberculii piriformi.


TEHNICA DE CONFECŢIONARE A BORDURII DE OCLUZIE DIN TEHNICA DE CONFECŢIONARE A BORDURII DE OCLUZIE DIN

CEARĂCEARĂ

În tot timpul adaptării bordurii de ocluzie baza şablonului În tot timpul adaptării bordurii de ocluzie baza şablonului

va fi aplicată pe model.va fi aplicată pe model.

Bordura se obţine astfel:Bordura se obţine astfel:

Fie prin topire şi turnarea cerii într-un conformator special Fie prin topire şi turnarea cerii într-un conformator special

de forma şi dimensiunile bordurilorde forma şi dimensiunile bordurilor

Fie prin plastifierea unei folii din ceară şi răcirea ei până se Fie prin plastifierea unei folii din ceară şi răcirea ei până se

obţine un rulou care se va adapta pe baza şablonului şi obţine un rulou care se va adapta pe baza şablonului şi

modela la forma doritămodela la forma dorită

TEHNICA DE CONFECŢIONARE A BORDURII DE OCLUZIE DIN TEHNICA DE CONFECŢIONARE A BORDURII DE OCLUZIE DIN

CEARĂCEARĂ

În tot timpul adaptării bordurii de ocluzie baza şablonului În tot timpul adaptării bordurii de ocluzie baza şablonului

va fi aplicată pe model.va fi aplicată pe model.

Bordura se obţine astfel:Bordura se obţine astfel:

Fie prin topire şi turnarea cerii într-un conformator special Fie prin topire şi turnarea cerii într-un conformator special

de forma şi dimensiunile bordurilorde forma şi dimensiunile bordurilor

Fie prin plastifierea unei folii din ceară şi răcirea ei până se Fie prin plastifierea unei folii din ceară şi răcirea ei până se

obţine un rulou care se va adapta pe baza şablonului şi obţine un rulou care se va adapta pe baza şablonului şi

modela la forma doritămodela la forma dorită

DETERMINAREA RELAŢIILOR DETERMINAREA RELAŢIILOR INTERMAXILAREINTERMAXILARE

IMPORTANŢĂIMPORTANŢĂ

Evaluarea relaţiilor ocluzale şi a aranjamentului dentar la Evaluarea relaţiilor ocluzale şi a aranjamentului dentar la

protezele vechi sau noiprotezele vechi sau noi

În cadrul protezării totale, ca etapă de tratamentÎn cadrul protezării totale, ca etapă de tratament

IMPORTANŢĂIMPORTANŢĂ

Evaluarea relaţiilor ocluzale şi a aranjamentului dentar la Evaluarea relaţiilor ocluzale şi a aranjamentului dentar la

protezele vechi sau noiprotezele vechi sau noi

În cadrul protezării totale, ca etapă de tratamentÎn cadrul protezării totale, ca etapă de tratament


SCOPSCOP

Depistarea şi înregistrarea unor relaţii mandibulo-Depistarea şi înregistrarea unor relaţii mandibulo-

maxilare în funcţie de care se poziţionează modelele maxilare în funcţie de care se poziţionează modelele

finale şi se transferă apoi pe instrumentul de lucrufinale şi se transferă apoi pe instrumentul de lucru

Culegerea de date suplimentare în raport cu aspecte Culegerea de date suplimentare în raport cu aspecte

estetice şi funcţionale, care să ajute la aranjamentul estetice şi funcţionale, care să ajute la aranjamentul

dentardentar

SCOPSCOP

Depistarea şi înregistrarea unor relaţii mandibulo-Depistarea şi înregistrarea unor relaţii mandibulo-

maxilare în funcţie de care se poziţionează modelele maxilare în funcţie de care se poziţionează modelele

finale şi se transferă apoi pe instrumentul de lucrufinale şi se transferă apoi pe instrumentul de lucru

Culegerea de date suplimentare în raport cu aspecte Culegerea de date suplimentare în raport cu aspecte

estetice şi funcţionale, care să ajute la aranjamentul estetice şi funcţionale, care să ajute la aranjamentul

dentardentar


OBIECTIVEOBIECTIVE

Rezolvarea problemelor de estetică, depind în cea mai Rezolvarea problemelor de estetică, depind în cea mai

mare măsură de înregistrarea acestei etape în funcţie mare măsură de înregistrarea acestei etape în funcţie

de care se realizează alegerea şi aranjamentul dentarde care se realizează alegerea şi aranjamentul dentar

Rezolvarea problemelor funcţionaleRezolvarea problemelor funcţionale

Rezolvarea problemelor de echilibru al protezelorRezolvarea problemelor de echilibru al protezelor

Profilaxia structurilor de suport şi perioraleProfilaxia structurilor de suport şi periorale

OBIECTIVEOBIECTIVE

Rezolvarea problemelor de estetică, depind în cea mai Rezolvarea problemelor de estetică, depind în cea mai

mare măsură de înregistrarea acestei etape în funcţie mare măsură de înregistrarea acestei etape în funcţie

de care se realizează alegerea şi aranjamentul dentarde care se realizează alegerea şi aranjamentul dentar

Rezolvarea problemelor funcţionaleRezolvarea problemelor funcţionale

Rezolvarea problemelor de echilibru al protezelorRezolvarea problemelor de echilibru al protezelor

Profilaxia structurilor de suport şi perioraleProfilaxia structurilor de suport şi periorale

ETAPE ÎN STABILIREA RIMETAPE ÎN STABILIREA RIM

1.1. Controlul şabloanelor de ocluzieControlul şabloanelor de ocluzie

2.2. Determinarea curburii vestibulare a şablonului maxilarDeterminarea curburii vestibulare a şablonului maxilar

3.3. Stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie în zona Stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie în zona

frontală şi lateralăfrontală şi laterală

4.4. Determinarea DVODeterminarea DVO

5.5. Determinarea RCDeterminarea RC

6.6. Stabilirea indicaţiilor suplimentare privind alegerea şi Stabilirea indicaţiilor suplimentare privind alegerea şi

aranjamentul dinţiloraranjamentul dinţilor

1.1. Controlul şabloanelor de ocluzieControlul şabloanelor de ocluzie

2.2. Determinarea curburii vestibulare a şablonului maxilarDeterminarea curburii vestibulare a şablonului maxilar

3.3. Stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie în zona Stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie în zona

frontală şi lateralăfrontală şi laterală

4.4. Determinarea DVODeterminarea DVO

5.5. Determinarea RCDeterminarea RC

6.6. Stabilirea indicaţiilor suplimentare privind alegerea şi Stabilirea indicaţiilor suplimentare privind alegerea şi

aranjamentul dinţiloraranjamentul dinţilor

DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE A ŞABLONULUI MAXILARA ŞABLONULUI MAXILAR

1.1. OBIECTIVEOBIECTIVE

De ordin estetic şi funcţionalDe ordin estetic şi funcţional

Dar şi de echilibru şi de profilaxie a structurilor – Dar şi de echilibru şi de profilaxie a structurilor –

buze, suport muco-ososbuze, suport muco-osos

1.1. OBIECTIVEOBIECTIVE

De ordin estetic şi funcţionalDe ordin estetic şi funcţional

Dar şi de echilibru şi de profilaxie a structurilor – Dar şi de echilibru şi de profilaxie a structurilor –

buze, suport muco-ososbuze, suport muco-osos


2.2. STABILIREA CURBURII VESTIBULARESTABILIREA CURBURII VESTIBULARE

Aplicarea şablonului pe câmpul protetic, medicul Aplicarea şablonului pe câmpul protetic, medicul

efectuând mişcări de relaxare a buzei superioare, efectuând mişcări de relaxare a buzei superioare,

pentru ca acesta să capete o poziţie fireascăpentru ca acesta să capete o poziţie firească

Aprecierea grosimii bazei şablonului la nivelul Aprecierea grosimii bazei şablonului la nivelul

fundului de sac vestibular frontal şi aspectul estetic fundului de sac vestibular frontal şi aspectul estetic

obţinutobţinut

2.2. STABILIREA CURBURII VESTIBULARESTABILIREA CURBURII VESTIBULARE

Aplicarea şablonului pe câmpul protetic, medicul Aplicarea şablonului pe câmpul protetic, medicul

efectuând mişcări de relaxare a buzei superioare, efectuând mişcări de relaxare a buzei superioare,

pentru ca acesta să capete o poziţie fireascăpentru ca acesta să capete o poziţie firească

Aprecierea grosimii bazei şablonului la nivelul Aprecierea grosimii bazei şablonului la nivelul

fundului de sac vestibular frontal şi aspectul estetic fundului de sac vestibular frontal şi aspectul estetic

obţinutobţinut


2. STABILIREA CURBURII VESTIBULARE2. STABILIREA CURBURII VESTIBULARE

Se continuă cu aprecierea din punct de vedere estetic interesând Se continuă cu aprecierea din punct de vedere estetic interesând

relaţia cu bordura de ocluzie, ca suport pentru buzărelaţia cu bordura de ocluzie, ca suport pentru buză

Verificarea curburii vestibulare stabilite în bazele criteriilor estetice Verificarea curburii vestibulare stabilite în bazele criteriilor estetice

realizată prin utilizarea de teste fonetice astfel:realizată prin utilizarea de teste fonetice astfel:

După stabilirea planului de orientare protetică prin stabilirea După stabilirea planului de orientare protetică prin stabilirea

înălţimii valului de ocluzie maxilar, se urmăreşte curbura vestibulară înălţimii valului de ocluzie maxilar, se urmăreşte curbura vestibulară

a şablonului în dinamica buzelor, pacientul pronunţând cuvinte ce a şablonului în dinamica buzelor, pacientul pronunţând cuvinte ce

conţin labio-dentale “V”, “F”conţin labio-dentale “V”, “F”


Se continuă cu aprecierea din punct de vedere estetic interesând Se continuă cu aprecierea din punct de vedere estetic interesând

relaţia cu bordura de ocluzie, ca suport pentru buzărelaţia cu bordura de ocluzie, ca suport pentru buză

Verificarea curburii vestibulare stabilite în bazele criteriilor estetice Verificarea curburii vestibulare stabilite în bazele criteriilor estetice

realizată prin utilizarea de teste fonetice astfel:realizată prin utilizarea de teste fonetice astfel:

După stabilirea planului de orientare protetică prin stabilirea După stabilirea planului de orientare protetică prin stabilirea

înălţimii valului de ocluzie maxilar, se urmăreşte curbura vestibulară înălţimii valului de ocluzie maxilar, se urmăreşte curbura vestibulară

a şablonului în dinamica buzelor, pacientul pronunţând cuvinte ce a şablonului în dinamica buzelor, pacientul pronunţând cuvinte ce

conţin labio-dentale “V”, “F”conţin labio-dentale “V”, “F”



Verificarea curburii vestibulare stabilite în bazele criteriilor Verificarea curburii vestibulare stabilite în bazele criteriilor

estetice realizată prin utilizarea de teste fonetice astfel:estetice realizată prin utilizarea de teste fonetice astfel:

După stabilirea DVO se realizează verificarea curburii vestibulare După stabilirea DVO se realizează verificarea curburii vestibulare

a şablonului maxilar în relaţie cu cel mandibular, în cursul a şablonului maxilar în relaţie cu cel mandibular, în cursul

propulsiei maxime fonetice, induse prin aplicarea testului fonetic propulsiei maxime fonetice, induse prin aplicarea testului fonetic

de pronunţare a unor cuvinte ce conţin grupurile “ce, ci”de pronunţare a unor cuvinte ce conţin grupurile “ce, ci”


Verificarea curburii vestibulare stabilite în bazele criteriilor Verificarea curburii vestibulare stabilite în bazele criteriilor

estetice realizată prin utilizarea de teste fonetice astfel:estetice realizată prin utilizarea de teste fonetice astfel:

După stabilirea DVO se realizează verificarea curburii vestibulare După stabilirea DVO se realizează verificarea curburii vestibulare

a şablonului maxilar în relaţie cu cel mandibular, în cursul a şablonului maxilar în relaţie cu cel mandibular, în cursul

propulsiei maxime fonetice, induse prin aplicarea testului fonetic propulsiei maxime fonetice, induse prin aplicarea testului fonetic

de pronunţare a unor cuvinte ce conţin grupurile “ce, ci”de pronunţare a unor cuvinte ce conţin grupurile “ce, ci”


3. ÎNREGISTRAREA 3. ÎNREGISTRAREA

Curburii vestibulare constă în Curburii vestibulare constă în

modelarea şablonului maxilar modelarea şablonului maxilar

adăugând sau îndepărtând din ceară adăugând sau îndepărtând din ceară

de pe faţa vestibulară a valului de de pe faţa vestibulară a valului de

ocluzie maxilar atât cât impune ocluzie maxilar atât cât impune

aprecierea estetică şi foneticăaprecierea estetică şi fonetică


Curburii vestibulare constă în Curburii vestibulare constă în

modelarea şablonului maxilar modelarea şablonului maxilar

adăugând sau îndepărtând din ceară adăugând sau îndepărtând din ceară

de pe faţa vestibulară a valului de de pe faţa vestibulară a valului de

ocluzie maxilar atât cât impune ocluzie maxilar atât cât impune

aprecierea estetică şi foneticăaprecierea estetică şi fonetică


3. TRANSFERUL3. TRANSFERUL

Curburii vestibulare a şablonului maxilar se poate Curburii vestibulare a şablonului maxilar se poate

realiza cu ajutorul plăcuţei Pedro Saizar sau prin realiza cu ajutorul plăcuţei Pedro Saizar sau prin

utilizarea de chei vestibulareutilizarea de chei vestibulare

3. TRANSFERUL3. TRANSFERUL

Curburii vestibulare a şablonului maxilar se poate Curburii vestibulare a şablonului maxilar se poate

realiza cu ajutorul plăcuţei Pedro Saizar sau prin realiza cu ajutorul plăcuţei Pedro Saizar sau prin

utilizarea de chei vestibulareutilizarea de chei vestibulare

STABILIREA NIVELULUI ŞI DIRECŢIEI STABILIREA NIVELULUI ŞI DIRECŢIEI PLANULUI DE ORIENTARE PROTETICĂPLANULUI DE ORIENTARE PROTETICĂ

SCOPULSCOPUL

Este stabilirea nivelului planului de orientare protetică în raport cu Este stabilirea nivelului planului de orientare protetică în raport cu

care va fi restabilit planul de ocluzie, pierdut o dată cu dinţiicare va fi restabilit planul de ocluzie, pierdut o dată cu dinţii

OBIECTIVELEOBIECTIVELE

Diferă în funcţie de zone, astfel pentruDiferă în funcţie de zone, astfel pentru zona frontalăzona frontală este este

importantă pentru estetică şi fonaţie, iar pentru ceaimportantă pentru estetică şi fonaţie, iar pentru cea lateralălaterală

pentru echilibrul protezelor şi masticaţiepentru echilibrul protezelor şi masticaţie

SCOPULSCOPUL

Este stabilirea nivelului planului de orientare protetică în raport cu Este stabilirea nivelului planului de orientare protetică în raport cu

care va fi restabilit planul de ocluzie, pierdut o dată cu dinţiicare va fi restabilit planul de ocluzie, pierdut o dată cu dinţii

OBIECTIVELEOBIECTIVELE

Diferă în funcţie de zone, astfel pentruDiferă în funcţie de zone, astfel pentru zona frontalăzona frontală este este

importantă pentru estetică şi fonaţie, iar pentru ceaimportantă pentru estetică şi fonaţie, iar pentru cea lateralălaterală

pentru echilibrul protezelor şi masticaţiepentru echilibrul protezelor şi masticaţie


1.1. STABILIREASTABILIREA

PENTRU ZONA FRONTALĂ:PENTRU ZONA FRONTALĂ:

Ca direcţie – se aplică şablonul maxilar pe câmpul protetic şi se Ca direcţie – se aplică şablonul maxilar pe câmpul protetic şi se

urmăreşte paralelismul suprafeţei inferioare a şablonului cu urmăreşte paralelismul suprafeţei inferioare a şablonului cu

planul bipupilar (planul de referinţă)planul bipupilar (planul de referinţă)

Ca nivel – se porneşte de la poziţia de repaus, prin raportare la Ca nivel – se porneşte de la poziţia de repaus, prin raportare la

marginea liberă a buzei superioaremarginea liberă a buzei superioare


PENTRU ZONA FRONTALĂ:PENTRU ZONA FRONTALĂ:

Ca direcţie – se aplică şablonul maxilar pe câmpul protetic şi se Ca direcţie – se aplică şablonul maxilar pe câmpul protetic şi se

urmăreşte paralelismul suprafeţei inferioare a şablonului cu urmăreşte paralelismul suprafeţei inferioare a şablonului cu

planul bipupilar (planul de referinţă)planul bipupilar (planul de referinţă)

Ca nivel – se porneşte de la poziţia de repaus, prin raportare la Ca nivel – se porneşte de la poziţia de repaus, prin raportare la

marginea liberă a buzei superioaremarginea liberă a buzei superioare



PENTRU ZONA LATERALĂ:PENTRU ZONA LATERALĂ:

Ca direcţie – planul de orientare protetică se raportează la planul Ca direcţie – planul de orientare protetică se raportează la planul

de referinţă Camper – având ca reper aripa externă a nasului şi de referinţă Camper – având ca reper aripa externă a nasului şi

mijlocul conductului auditiv extern, planul auriculo-nazalmijlocul conductului auditiv extern, planul auriculo-nazal

Ca nivel – plasarea planului de orientare protetică în regiunea Ca nivel – plasarea planului de orientare protetică în regiunea

laterală porneşte de la criterii mecano-morfologice, respectiv laterală porneşte de la criterii mecano-morfologice, respectiv

planul de ocluzie se plasează la jumătatea distanţei dintre planul de ocluzie se plasează la jumătatea distanţei dintre

crestele edentatecrestele edentate


2. VERIFICAREA2. VERIFICAREA

PENTRU ZONA FRONTALĂPENTRU ZONA FRONTALĂ

Se verifică obligatoriu în dinamica buzelor – în surâs şi în fonaţieSe verifică obligatoriu în dinamica buzelor – în surâs şi în fonaţie

PENTRU ZONA LATERALĂPENTRU ZONA LATERALĂ

Planul de ocluzie plasat în continuarea zonei frontale, după Planul de ocluzie plasat în continuarea zonei frontale, după

aprecierea funcţională cu limba şi buccinatorul, se controlează aprecierea funcţională cu limba şi buccinatorul, se controlează

ca apropiere de creasta resorbită şi în raport cu tuberculul ca apropiere de creasta resorbită şi în raport cu tuberculul

piriform şi tuberozităţilepiriform şi tuberozităţile


3. ÎNREGISTRAREA3. ÎNREGISTRAREA

Se realizează prin îndepărtarea sau adăugarea din ceara de la nivelul Se realizează prin îndepărtarea sau adăugarea din ceara de la nivelul

ocluzal.ocluzal.

DETERMINAREA DVODETERMINAREA DVO

DVO este definită ca fiind distanţa dintre două puncte, unul pe DVO este definită ca fiind distanţa dintre două puncte, unul pe

maxilar şi celălalt pe mandibulă când dinţii antagonişti sunt în maxilar şi celălalt pe mandibulă când dinţii antagonişti sunt în

contactcontact

La edentatul total, se caută DVO plecând de la repere La edentatul total, se caută DVO plecând de la repere

preextracţionale, când acestea există, sau de la caracteristici preextracţionale, când acestea există, sau de la caracteristici

anatomice şi funcţionale legate de DVOanatomice şi funcţionale legate de DVO


SCOPULSCOPUL

Este restabilirea DVO prin contactul funcţional al Este restabilirea DVO prin contactul funcţional al

arcadelor artificiale antagoniste, având în vedere arcadelor artificiale antagoniste, având în vedere

consecinţele estetice, funcţionale şi echilibrul consecinţele estetice, funcţionale şi echilibrul

protezelorprotezelor


1. STABILIREA DVO1. STABILIREA DVO

Pentru stabilire trebuie parcurse următoarele etape:Pentru stabilire trebuie parcurse următoarele etape:

Marcarea punctelor între care se măsoară înălţimea etajului Marcarea punctelor între care se măsoară înălţimea etajului

inferior al feţei – de regulă subnazale pe maxilar şi gnation pe inferior al feţei – de regulă subnazale pe maxilar şi gnation pe

mandibulă.mandibulă.

Stabilirea metodelor de determinare a valorii înălţimii etajului Stabilirea metodelor de determinare a valorii înălţimii etajului

inferior al feţei şi deducerea valorii pentru DVOinferior al feţei şi deducerea valorii pentru DVO

Stabilirea DVO cu ajutorul şabloanelor Stabilirea DVO cu ajutorul şabloanelor


METODE BAZATE PE DVRMETODE BAZATE PE DVR

Stabilirea DVO pe baza DVR se bazează pe considerentul că DVR Stabilirea DVO pe baza DVR se bazează pe considerentul că DVR

este constantă.este constantă.

Etapele de stabilire a DVO pe baza DVR sunt:Etapele de stabilire a DVO pe baza DVR sunt:

Pregătire pacientului – pentru a înlătura o serie de factori ce pot Pregătire pacientului – pentru a înlătura o serie de factori ce pot

influenţa starea de tonus muscular.influenţa starea de tonus muscular.

Efectuarea măsurătorilor şi stabilirea valorii pentru DVREfectuarea măsurătorilor şi stabilirea valorii pentru DVR

Deducerea DVO pornind de la DVR, prin scăderea SIF – spaţiul de Deducerea DVO pornind de la DVR, prin scăderea SIF – spaţiul de

inocluzie fiziologicăinocluzie fiziologică



A. Prin metoda foneticăA. Prin metoda fonetică

După aducerea şabloanelor în contact la DVO dedusă din DVR, După aducerea şabloanelor în contact la DVO dedusă din DVR,

pacientul este invitat cu şabloanele în gură să spună cuvinte care pacientul este invitat cu şabloanele în gură să spună cuvinte care

conţin consoana “S”conţin consoana “S”

Din faţă şi din profil se apreciază spaţiul vertical prezent între Din faţă şi din profil se apreciază spaţiul vertical prezent între

cele două şabloanecele două şabloane



B. Pe baza deglutiţiei se realizează astfel:B. Pe baza deglutiţiei se realizează astfel:

Prin măsurarea directă a înălţimii etajului inferior al feţei în timpul Prin măsurarea directă a înălţimii etajului inferior al feţei în timpul

deglutiţieideglutiţiei

Prin utilizarea testului Buchman IsmailPrin utilizarea testului Buchman Ismail



C. Prin aspectul estetic:C. Prin aspectul estetic:

Se aplică şabloanele pe câmpul protetic, aducându-se în contact Se aplică şabloanele pe câmpul protetic, aducându-se în contact

la DVO şi apreciindu-se proporţia estetică, prin examinarea din la DVO şi apreciindu-se proporţia estetică, prin examinarea din

faţă şi din profilfaţă şi din profil



Se realizează prin contactul uniform Se realizează prin contactul uniform

între bordurile de ocluzie antagoniste între bordurile de ocluzie antagoniste

stabilind distanţă dintre creste stabilind distanţă dintre creste

corespunzătoare unui aspect estetic corespunzătoare unui aspect estetic

plăcut, în prezenţa spaţiului minim de plăcut, în prezenţa spaţiului minim de

vorbire şi de inolcuzie fiziologică vorbire şi de inolcuzie fiziologică

caracteristice tipului somatic şi caracteristice tipului somatic şi

dinamicii mandibulare, valoare dinamicii mandibulare, valoare

stabilită prin combinarea a 2 sau mai stabilită prin combinarea a 2 sau mai

multe metode funcţionale.multe metode funcţionale.


4. TRANSFERUL 4. TRANSFERUL

Se realizează prin montarea modelelor în ocluzor sau articulator Se realizează prin montarea modelelor în ocluzor sau articulator

în funcţie de înălţimea bordurilor de ocluzie în contact. După în funcţie de înălţimea bordurilor de ocluzie în contact. După

montarea modelelor braţul vertical al ocluzorului este blocat în montarea modelelor braţul vertical al ocluzorului este blocat în

poziţia respectivă prin intermediul piuliţei, conservând în acest poziţia respectivă prin intermediul piuliţei, conservând în acest

sens DVOsens DVO

DETERMINAREA RCDETERMINAREA RC

SCOPULSCOPUL

De a depista şi înregistra poziţia de RC, ca poziţie De a depista şi înregistra poziţia de RC, ca poziţie

fundamentală, comună stării de dentat şi edentat, fundamentală, comună stării de dentat şi edentat,

stabilă şi reproductibilă, pentru a poziţiona cele 2 stabilă şi reproductibilă, pentru a poziţiona cele 2

modele funcţionale unul faţă de celălat, în plan sagital modele funcţionale unul faţă de celălat, în plan sagital

şi transversal, în vederea montării dinţilor în IMşi transversal, în vederea montării dinţilor în IM


OBIECTIVEOBIECTIVE

Legate în primul rând de implicaţiile funcţionale ale Legate în primul rând de implicaţiile funcţionale ale

RC în echilibrul protezelor, în profilaxia structurilor de RC în echilibrul protezelor, în profilaxia structurilor de

suport şi în esteticăsuport şi în estetică


METODE CLINICE DE PLASARE A MANDIBULEI ÎN RCMETODE CLINICE DE PLASARE A MANDIBULEI ÎN RC

Homotropia linguo-mandibularăHomotropia linguo-mandibulară

Metoda memoriei tisulare a lui HubermanMetoda memoriei tisulare a lui Huberman

Conducerea uni- sau bimanuală a mandibuleiConducerea uni- sau bimanuală a mandibulei

Reflexul de ocluzie molarăReflexul de ocluzie molară

DeglutiţiaDeglutiţia

Memoria ocluzalăMemoria ocluzală

Hiperextensia forţatăHiperextensia forţată


VERIFICAREA POZIŢIEI DE RC SE REALIZEAZĂ PRIN VERIFICAREA POZIŢIEI DE RC SE REALIZEAZĂ PRIN

ACEEA CĂ:ACEEA CĂ:

În RC condilii nu sunt palpabili pretragianÎn RC condilii nu sunt palpabili pretragian

Se palpează contracţia simetrică bilaterală a Se palpează contracţia simetrică bilaterală a

muşchilor temporalimuşchilor temporali

Închiderea gurii este fermă sigură şi trebuie să se Închiderea gurii este fermă sigură şi trebuie să se

realizeze mereu în aceeaşi poziţierealizeze mereu în aceeaşi poziţie


ÎNREGISTRAREA POZIŢIEI DE RC :ÎNREGISTRAREA POZIŢIEI DE RC :

Odată fixată poziţia de RC şabloanele se fixează între Odată fixată poziţia de RC şabloanele se fixează între

ele cu ajutorul unor clame încălzite la flacără şi ele cu ajutorul unor clame încălzite la flacără şi

aplicate la nivelul bordurilor câte două în X bilateral şi aplicate la nivelul bordurilor câte două în X bilateral şi

una paramedianuna paramedian

STABILIREA INDICAŢIILOR ÎN VEDEREA STABILIREA INDICAŢIILOR ÎN VEDEREA ALEGERII ŞI ARANJAMENTULUI DINŢILOR ALEGERII ŞI ARANJAMENTULUI DINŢILOR

ARTIFICIALIARTIFICIALI

TRASAREA LINIILOR DE REFERINŢĂ PENTRU VIITORII DINŢI :TRASAREA LINIILOR DE REFERINŢĂ PENTRU VIITORII DINŢI :

Linia mediană – este linia verticală ce se trasează pentru a servi Linia mediană – este linia verticală ce se trasează pentru a servi

ca reper pentru linia interincisivăca reper pentru linia interincisivă




Linia surâsului – se înregistrează prin mimarea de câtre pacient a Linia surâsului – se înregistrează prin mimarea de câtre pacient a

unui surâs, şi trasarea pe şablonul superior în regiunea frontală a unui surâs, şi trasarea pe şablonul superior în regiunea frontală a

unei linii razante cu marginea liberă a buzei superioare.unei linii razante cu marginea liberă a buzei superioare.




Linia caninului – corespunde cu comisura bucală atunci când Linia caninului – corespunde cu comisura bucală atunci când

pacientul stă cu gura închisăpacientul stă cu gura închisă



DATE TRANSMISE ÎN VEDEREA ALEGERII DINŢILOR :DATE TRANSMISE ÎN VEDEREA ALEGERII DINŢILOR :

Forma dinţilor – se porneşte de la incisivul central care trebuie să Forma dinţilor – se porneşte de la incisivul central care trebuie să

se armonizeze ca formă cu forma răsturnată a feţeise armonizeze ca formă cu forma răsturnată a feţei

Mărimea – se armonizează cu mărimea feţei, tipul constituţional, Mărimea – se armonizează cu mărimea feţei, tipul constituţional,

mărimea arcadelor, DVOmărimea arcadelor, DVO

Culoarea Culoarea

MaterialulMaterialul



DATE TRANSMISE REFERITOR LA TIPUL DE OCLUZIE :DATE TRANSMISE REFERITOR LA TIPUL DE OCLUZIE :

În zona frontală putem avea : ocluzie psalidodontă, În zona frontală putem avea : ocluzie psalidodontă,

labiodontă. sau inversălabiodontă. sau inversă

În regiunea laterală: ocluzie normală, ocluzie inversăÎn regiunea laterală: ocluzie normală, ocluzie inversă



DATE TRANSMISE LEGAT DE RELIEFUL FEŢELOR OCLUZALE :DATE TRANSMISE LEGAT DE RELIEFUL FEŢELOR OCLUZALE :

Trebuie să fie direct proporţional cu curbura sagitală şi gradul de Trebuie să fie direct proporţional cu curbura sagitală şi gradul de

supraocluzie, dar şi cu aspectul crestelor şi celorlalte condiţii de supraocluzie, dar şi cu aspectul crestelor şi celorlalte condiţii de

echilibru, cu relaţia dintre creste şi aspectul dinţilor la protezele echilibru, cu relaţia dintre creste şi aspectul dinţilor la protezele

vechi. vechi.

În nici un caz la protezele totale nu sunt indicaţi dinţii exagerat de În nici un caz la protezele totale nu sunt indicaţi dinţii exagerat de

cuspidaţi.cuspidaţi.

MONTAREA DINMONTAREA DINŢŢILORILOR

1.1. FIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZORFIXAREA MODELELOR ÎN OCLUZOR

a. Pregătirea modelelora. Pregătirea modelelor

Se controlează înălţimea soclurilor modelelor care nu Se controlează înălţimea soclurilor modelelor care nu

trebuie să depăşească 13-15 mmtrebuie să depăşească 13-15 mm

Pe socluri se fac retenţii sub forma unor şanţuri Pe socluri se fac retenţii sub forma unor şanţuri

perpendiculare unele pe alteleperpendiculare unele pe altele

Modelele astfel preg[tite se introduc Modelele astfel preg[tite se introduc îîn n şşabloaneabloane

Se aplică şabloanele solidarizate pe modeleSe aplică şabloanele solidarizate pe modele



b. Ghipsarea modelelor în ocluzorb. Ghipsarea modelelor în ocluzor

Reguli de montare a modelelor în ocluzor:Reguli de montare a modelelor în ocluzor:

Axul median al celor două modele trebuie să coincidă Axul median al celor două modele trebuie să coincidă

cu axul median al ocluzoruluicu axul median al ocluzorului

Axul median al modelelor trebuie să fie perpendicular Axul median al modelelor trebuie să fie perpendicular

pe axa de rotaţie a ocluzoruluipe axa de rotaţie a ocluzorului




Reguli de montare a modelelor în ocluzor:Reguli de montare a modelelor în ocluzor:

Planul de orientare ocluzală al şabloanelor trebuie Planul de orientare ocluzală al şabloanelor trebuie

să fie la nivelul reperului care indică planul de să fie la nivelul reperului care indică planul de

ocluzie al instrumentuluiocluzie al instrumentului

Distanţa dintre punctul interincisiv superior şi axul de Distanţa dintre punctul interincisiv superior şi axul de

rotaţie al ocluzorului trebuie să fie de 10,5 cmrotaţie al ocluzorului trebuie să fie de 10,5 cm




Tehnica de ghipsare a modelelor în ocluzorTehnica de ghipsare a modelelor în ocluzor

Modelele solidarizate prin intermediul şabloanelor Modelele solidarizate prin intermediul şabloanelor

de ocluzie între cele două ramuri ale ocluzorului cu de ocluzie între cele două ramuri ale ocluzorului cu

partea distală către balamapartea distală către balama

Şurubul ocluzorului se activează până când între Şurubul ocluzorului se activează până când între

ramura superioară şi soclul modelului superior se ramura superioară şi soclul modelului superior se

crează o distanţă de aproximativ 5 mm, iar şurubul crează o distanţă de aproximativ 5 mm, iar şurubul

se blochează cu contrapiuliţa.se blochează cu contrapiuliţa.





Ansamblul modele-şabloane se introduce în apă Ansamblul modele-şabloane se introduce în apă

rece pentru 2-3 minuterece pentru 2-3 minute

Se pregăteşte ghipsulSe pregăteşte ghipsul

Pe o plăcuţă de sticlă se pune o cantitate de ghips, Pe o plăcuţă de sticlă se pune o cantitate de ghips,

iar peste ia se pune ramura inferioară a ocluzoruluiiar peste ia se pune ramura inferioară a ocluzorului

Se aplică ghips şi pe soclul modelului superiorSe aplică ghips şi pe soclul modelului superior





După priza ghipsului se definitivează fasonareaDupă priza ghipsului se definitivează fasonarea

Se controlează ghipsul să nu fie acoperit cu ghipsSe controlează ghipsul să nu fie acoperit cu ghips



c. Transferul liniilor de referinţă de pe şabloane pe modele c. Transferul liniilor de referinţă de pe şabloane pe modele

• Linia mediană este prelungită de la nivelul bordurii de Linia mediană este prelungită de la nivelul bordurii de

ocluzie pe soclul modelului superior şi pe soclul ocluzie pe soclul modelului superior şi pe soclul

modelului inferiormodelului inferior

• Liniile caninilor sunt prelungite pe soclul modelului Liniile caninilor sunt prelungite pe soclul modelului

superiorsuperior




• Linia surâsului se transferă trasând două orizontale Linia surâsului se transferă trasând două orizontale

paralele cu soclul modelului superiorparalele cu soclul modelului superior

• Direcţia planului de orientare ocluzală este materializată Direcţia planului de orientare ocluzală este materializată

printr-o linie paralelă cu aceasta trasată pe soclul printr-o linie paralelă cu aceasta trasată pe soclul

modelului superiormodelului superior




• După îndepărtarea şabloanelor de ocluzie pe modele După îndepărtarea şabloanelor de ocluzie pe modele

mai sunt trasate nişte linii de referinţă pentru a facilita mai sunt trasate nişte linii de referinţă pentru a facilita

montarea dinţilor:montarea dinţilor:

Liniile care materializează mijlocul crestelor la Liniile care materializează mijlocul crestelor la

maxilar şi la mandibulămaxilar şi la mandibulă


2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR2. TEHNICA DE MONTARE A MODELELOR ÎN OCLUZOR

TEHNICA GYSITEHNICA GYSI

• Alfred Gysi foloseşte dinţi anatoformi cu pante cuspidiene Alfred Gysi foloseşte dinţi anatoformi cu pante cuspidiene

între 20 şi 40 de grade şi un articulator adaptabil sau între 20 şi 40 de grade şi un articulator adaptabil sau

semiadaptabilisemiadaptabili

a.a. Montarea normalăMontarea normală

Reguli generale de montare a dinţilor frontali:Reguli generale de montare a dinţilor frontali:

Feţele vestibulare ale dinţilor frontali superiori trebuie Feţele vestibulare ale dinţilor frontali superiori trebuie

să se înscrie exact în curba vestibulară a şablonuluisă se înscrie exact în curba vestibulară a şablonului






Marginea incizală a frontalilor superiori trebuie să Marginea incizală a frontalilor superiori trebuie să

corespundă planului de orientare proteticăcorespundă planului de orientare protetică

Incisivii inferiori au axele verticale paralele şi marginile Incisivii inferiori au axele verticale paralele şi marginile

incizale în general la acelaşi nivelincizale în general la acelaşi nivel






Incisivii inferiori se montează cu marginea incizală Incisivii inferiori se montează cu marginea incizală

înclinată către vestibular, dar fără să iasă în afara înclinată către vestibular, dar fără să iasă în afara

perimetrului de sprijin oferit de creasta edentatăperimetrului de sprijin oferit de creasta edentată

Atunci când este posibil se realizează o supraocluzie de Atunci când este posibil se realizează o supraocluzie de

1-2 mm şi o inocluzie sagitală1-2 mm şi o inocluzie sagitală





Reguli generale de montare a dinţilor laterali:Reguli generale de montare a dinţilor laterali:

Dinţii laterali sunt montaţi pe mijlocul crestei alveolareDinţii laterali sunt montaţi pe mijlocul crestei alveolare

Fiecare dinte se montează în raport cu axa Fiecare dinte se montează în raport cu axa

interalveolară, măsurată cu o riglă special conceputăinteralveolară, măsurată cu o riglă special concepută

Fiecare dinte articulează cu câte doi dinţi antagonişti Fiecare dinte articulează cu câte doi dinţi antagonişti

formând unităţi de masticaţieformând unităţi de masticaţie





Reguli generale de montare a dinţilor laterali:Reguli generale de montare a dinţilor laterali:

Excepţia fac incisivul central inferior şi ultimul molar Excepţia fac incisivul central inferior şi ultimul molar

superior care articulează cu un singur antagonistsuperior care articulează cu un singur antagonist

În sens V-O, dinţii superiori depăşesc spre vestibular În sens V-O, dinţii superiori depăşesc spre vestibular

dinţii inferiori cu o jumătate de cuspiddinţii inferiori cu o jumătate de cuspid

În zona laterală se realizează I.M. în poziţia de R.C.În zona laterală se realizează I.M. în poziţia de R.C.





În tehnica Gysi dinţii sunt montaţi într-o anumită ordine:În tehnica Gysi dinţii sunt montaţi într-o anumită ordine:

Montarea se începe cu dinţii frontali superiori. Se Montarea se începe cu dinţii frontali superiori. Se

montează alternativ de o parte şi alta faţă de linia montează alternativ de o parte şi alta faţă de linia

mediană, IC, IL, şi caninii superiorimediană, IC, IL, şi caninii superiori

Se montează dinţii laterali superiori PM1, PM2, M1, M2, Se montează dinţii laterali superiori PM1, PM2, M1, M2,

de o parte şi de altade o parte şi de alta





În tehnica Gysi dinţii sunt montaţi într-o anumită ordine:În tehnica Gysi dinţii sunt montaţi într-o anumită ordine:

Secvenţa de montare a dinţilor inferiori este Secvenţa de montare a dinţilor inferiori este

următoarea: M1, C, IC, IL, PM1, PM2, M2 de o parte şi de următoarea: M1, C, IC, IL, PM1, PM2, M2 de o parte şi de

altaalta




b. Montarea laterală inversăb. Montarea laterală inversă

Gysi recomandă montarea dinţilor laterali în ocluzie Gysi recomandă montarea dinţilor laterali în ocluzie

inversă atunci când axa interalveolară face cu planul inversă atunci când axa interalveolară face cu planul

orizontal de orientare un unghi mai mic de 80 de gradeorizontal de orientare un unghi mai mic de 80 de grade

Pentru a respecta principiul de montare pe mijlocul Pentru a respecta principiul de montare pe mijlocul

crestei a dinţilor laterali, în aceste cazuri cuspizii crestei a dinţilor laterali, în aceste cazuri cuspizii

vestibulari ai dinţilor inferiori se montează în afara vestibulari ai dinţilor inferiori se montează în afara

cuspizilor vestibulari superioricuspizilor vestibulari superiori





Cu dinţi anatoformi ocluzia inversă se poate realiza în Cu dinţi anatoformi ocluzia inversă se poate realiza în

trei moduri:trei moduri:

Dinţii laterali din dreapta se montează în partea stângă Dinţii laterali din dreapta se montează în partea stângă

inferioară şi invers – montare încrucişată. Se suprimă de inferioară şi invers – montare încrucişată. Se suprimă de

obicei PM1 la proteza superioară deoarece nu mai are obicei PM1 la proteza superioară deoarece nu mai are

loc.loc.







Dinţii laterali superiori din dreapta se montează inferior Dinţii laterali superiori din dreapta se montează inferior

în dreapta, cei superiori stânga se montează inferior în dreapta, cei superiori stânga se montează inferior

stânga. Dinţii inferiori se montează superior de aceeaşi stânga. Dinţii inferiori se montează superior de aceeaşi

parte.parte.







Dinţii laterali inferiori se montează pe cadranul lor dar în Dinţii laterali inferiori se montează pe cadranul lor dar în

ocluzie inversă, adică cuspizii vestibulari inferiori vin în ocluzie inversă, adică cuspizii vestibulari inferiori vin în

afara cuspizilor vestibulari superioriafara cuspizilor vestibulari superiori




c. Ocluzia distalizatăc. Ocluzia distalizată

Este utilizată la pacienţii care au avut în perioada de Este utilizată la pacienţii care au avut în perioada de

dentat o anomalie clasa II Angle, prognaţie maxilarădentat o anomalie clasa II Angle, prognaţie maxilară

La aceşti pacienţi se realizează în regiunea frontală o La aceşti pacienţi se realizează în regiunea frontală o

supraocluzie mare şi o inocluzie sagitală maresupraocluzie mare şi o inocluzie sagitală mare

Uneori se poate încerca realizarea unui contact al Uneori se poate încerca realizarea unui contact al

incisivilor inferiori cu un platou retroincizal superiorincisivilor inferiori cu un platou retroincizal superior

În regiunea laterală M1 inferior se montează în În regiunea laterală M1 inferior se montează în

distopoziţiedistopoziţie




d. Ocluzia mezializatăd. Ocluzia mezializată

Este utilizată la pacienţii care au avut în perioada de Este utilizată la pacienţii care au avut în perioada de

dentat o anomalie clasa III Angle, prognaţie mandibularădentat o anomalie clasa III Angle, prognaţie mandibulară

La aceşti pacienţi se încearcă o montare cap la cap în La aceşti pacienţi se încearcă o montare cap la cap în

regiunea frontalăregiunea frontală

Se realizează o ocluzie inversă frontală dacă raportul Se realizează o ocluzie inversă frontală dacă raportul

dintre cele două creste edentate în regiunea frontală o dintre cele două creste edentate în regiunea frontală o

impuneimpune

În regiunea laterală M1 inferior se montează în angrenaj În regiunea laterală M1 inferior se montează în angrenaj

mezializatmezializat



TEHNICA PEDRO SAIZARTEHNICA PEDRO SAIZAR

Pedro Saizar foloseşte dinţi anatoformi.Pedro Saizar foloseşte dinţi anatoformi.În timp de Gysi folosea o plăcuţă de ocluzie mobilă, În timp de Gysi folosea o plăcuţă de ocluzie mobilă, Pedro Saizar foloseşte o plăcuţă de ocluzie fixată pe Pedro Saizar foloseşte o plăcuţă de ocluzie fixată pe suprafaţa ocluzală a bordurii de ocluzie a şablonului suprafaţa ocluzală a bordurii de ocluzie a şablonului inferior. inferior. Plăcuţa este fixată cu ceară de lipit pe toată Plăcuţa este fixată cu ceară de lipit pe toată circumferinţa de bordura de ocluzie inferioarăcircumferinţa de bordura de ocluzie inferioarăAcesta materializează planul de orientare ocluzală, pe ea Acesta materializează planul de orientare ocluzală, pe ea fiind preluate, o serie de repere de pe şablonul superior:fiind preluate, o serie de repere de pe şablonul superior:Curbura vestibularăCurbura vestibularăLinia medianăLinia medianăLinia caninilorLinia caninilor



TEHNICA PEDRO SAIZARTEHNICA PEDRO SAIZAR

Dinţii frontali se montează ţinând cont de reperele de Dinţii frontali se montează ţinând cont de reperele de pa plăcuţă şi de pe soclul modeluluipa plăcuţă şi de pe soclul modeluluiDinţii laterali superiori se montează pe mijlocul Dinţii laterali superiori se montează pe mijlocul crestelorcrestelorSe respectă regulile individuale de montare ale lui Se respectă regulile individuale de montare ale lui Gysi atât pentru dinţii frontali cât şi pentru dinţii Gysi atât pentru dinţii frontali cât şi pentru dinţii lateralilaterali


3. PREGĂTIREA MACHETEI PENTRU PROBA ÎN CAVITATEA 3. PREGĂTIREA MACHETEI PENTRU PROBA ÎN CAVITATEA

BUCALĂBUCALĂ

Se modelează zona coletelor şi baza machetei numai Se modelează zona coletelor şi baza machetei numai în regiunea frontală, pentru a se putea face aprecierea în regiunea frontală, pentru a se putea face aprecierea corectă a esteticiicorectă a esteticiiPentru mărirea rezistenţei machetei la proba î Pentru mărirea rezistenţei machetei la proba î cavitatea bucală:cavitatea bucală:Macheta mandibulară este armată cu sârmă de 1,5 Macheta mandibulară este armată cu sârmă de 1,5 mm grosimemm grosimeLa maxilar se adaptează şi se aplică o bucată de placă La maxilar se adaptează şi se aplică o bucată de placă de bază în zona bolţii palatinede bază în zona bolţii palatine


3. PREGĂTIREA MACHETEI PENTRU PROBA ÎN CAVITATEA 3. PREGĂTIREA MACHETEI PENTRU PROBA ÎN CAVITATEA

BUCALĂBUCALĂ

Se verifică dacă marginile machetei reproduc întocmai Se verifică dacă marginile machetei reproduc întocmai fundurile de sac şi dacă nu prezintă asperităţifundurile de sac şi dacă nu prezintă asperităţi cu o pară de aer se proiectează pe suprafaţa cu o pară de aer se proiectează pe suprafaţa machetelor un jet de aer cald pentru a obţine un machetelor un jet de aer cald pentru a obţine un aspect neted, luciosaspect neted, lucios

PROBA MACHETELORPROBA MACHETELOR

1. CONTROLUL EXTRABUCAL AL MACHETELOR1. CONTROLUL EXTRABUCAL AL MACHETELOR

Controlul ocluzorului şi al modelelorControlul ocluzorului şi al modelelorControlul propriu-zis al machetelor:Controlul propriu-zis al machetelor:Controlul arcadelor artificaleControlul arcadelor artificaleControlul bazelor din cearăControlul bazelor din ceară


2. CONTROLUL INTRABUCAL AL MACHETELOR2. CONTROLUL INTRABUCAL AL MACHETELOR

Controlul extinderii, menţinerii şi stabilităţiiControlul extinderii, menţinerii şi stabilităţiia.a. Controlul machetei superioare:Controlul machetei superioare:

Baza machetei superioare trebuie să aibă o lungime şi Baza machetei superioare trebuie să aibă o lungime şi o grosime concordante cu cele ale fundurilor de sac, o grosime concordante cu cele ale fundurilor de sac, ocolind frenul buzei superioare şi bridele ocolind frenul buzei superioare şi bridele Baza machetei superioare trebuie să se extindă Baza machetei superioare trebuie să se extindă posterior, cuprinzând întreaga zonă de închidere posterior, cuprinzând întreaga zonă de închidere palatinală posterioarăpalatinală posterioarăMacheta trebuie să aibă o menţinere minimăMacheta trebuie să aibă o menţinere minimăSe verifică stabilitatea acesteia pe câmpul proteticSe verifică stabilitatea acesteia pe câmpul protetic



Controlul extinderii, menţinerii şi stabilităţiiControlul extinderii, menţinerii şi stabilităţiib. Controlul machetei inferioare:b. Controlul machetei inferioare:

Controlul extinderii machetei mandibulare se face cu Controlul extinderii machetei mandibulare se face cu gura întredeschisă, pentru a nu pune în tensiune gura întredeschisă, pentru a nu pune în tensiune musculatura de la periferiemusculatura de la periferieSe verifică stabilitatea prin presiuni alternative cu Se verifică stabilitatea prin presiuni alternative cu degetele la nivelul premolarilor inferioridegetele la nivelul premolarilor inferiori



Controlul esteticControlul estetic

În acest scop cele două machete sunt aplicate în În acest scop cele două machete sunt aplicate în cavitatea bucală şi se observă aspectul facial al cavitatea bucală şi se observă aspectul facial al pacientului din faţă şi din profil.pacientului din faţă şi din profil.

Examinarea se face cu gura închisă şi cu gura Examinarea se face cu gura închisă şi cu gura semideschisă.semideschisă.



Controlul ocluzieiControlul ocluziei

a.a. Controlul componentei verticale a ocluzieiControlul componentei verticale a ocluzieiTeoretic:Teoretic: pentru controlul D.V.O la proba machetei pot fi pentru controlul D.V.O la proba machetei pot fi

utilizate toate metodele descrise la determinarea utilizate toate metodele descrise la determinarea relaţiilor intermaxilarerelaţiilor intermaxilare

Practic:Practic: la proba machetelor prima corelaţie trebuie la proba machetelor prima corelaţie trebuie făcută cu aspectul fizionimic astfel:făcută cu aspectul fizionimic astfel:



Controlul ocluzieiControlul ocluziei

Dacă D.V.O este micşorată:Dacă D.V.O este micşorată:Aspectul feţei este îmbătrânitAspectul feţei este îmbătrânitŞanţurile peribucale sunt accentuateŞanţurile peribucale sunt accentuateRoşul buzelor este diminuatRoşul buzelor este diminuat

Dacă D.V.O este mărită:Dacă D.V.O este mărită:Pacientul are un facies crispatPacientul are un facies crispatBuzele nu intră în contact Buzele nu intră în contact Dinţii sunt prea vizibiliDinţii sunt prea vizibili



Corectarea greşelilor:Corectarea greşelilor:D.V.O. micşorată:D.V.O. micşorată:

Se lipesc 2 benzi de ceară mai groase decât diferenţa Se lipesc 2 benzi de ceară mai groase decât diferenţa de înălţime pe feţele ocluzale ale PM şi M machetei de înălţime pe feţele ocluzale ale PM şi M machetei inferioare, se ramolesc şi se determină din nou relaţia inferioare, se ramolesc şi se determină din nou relaţia intermaxilarăintermaxilară

D.V.O mărită:D.V.O mărită:Se recomandă reluarea fazei de determinare a Se recomandă reluarea fazei de determinare a relaţiilor intermaxilare cu ajutorul şabloanelor de relaţiilor intermaxilare cu ajutorul şabloanelor de ocluzie.ocluzie.

PROBA MACHETELORPROBA MACHETELOR Controlul fonetic unde pot apărea următoarele situaţii:Controlul fonetic unde pot apărea următoarele situaţii:

FonemăFonemă ProblemaProblema ExplicaţiaExplicaţia

SS Emisiune şuieratăEmisiune şuierată Un spaţiu mărit între vârful limbii şi regiunea Un spaţiu mărit între vârful limbii şi regiunea retroincisivă:retroincisivă: frontalii superiori sunt pre vestibularizaţifrontalii superiori sunt pre vestibularizaţi frontalii inferiori pre lingualizaţifrontalii inferiori pre lingualizaţi

SS Emisiune ca un Emisiune ca un zâzâitzâzâit

Un spaţiu micşorat între vârful limbii şi regiunea Un spaţiu micşorat între vârful limbii şi regiunea retroincisivă:retroincisivă: Frontalii superiori oralizaţiFrontalii superiori oralizaţi

VV Seamănă cu FSeamănă cu F Dinţii superiori sunt prea scurţiDinţii superiori sunt prea scurţi

FF Seamănă cu VSeamănă cu V Dinţii superiori sunt prea lungiDinţii superiori sunt prea lungi

TT Se aude ca DSe aude ca D Dinţii superiori oralizaţiDinţii superiori oralizaţi

DD Se aude ca TSe aude ca T Dinţii superiori vestibularizaţi sau proteza este prea Dinţii superiori vestibularizaţi sau proteza este prea groasă în zona rugilor palatinegroasă în zona rugilor palatine

KK Se aude modificatSe aude modificat Macheta superioară este prea extinsă sau prea groasă Macheta superioară este prea extinsă sau prea groasă în regiunea posterioarăîn regiunea posterioară

CURS IV

Documents

Transcript of CURS IV