curs iv

Dispneea

Definite: dispneea este o tulburare a respirafiei caracterizatS prin modificarea ritmului §i intensitafii mi§c&rilor respiratorii, fiind resimfita de bolnav ca o jena, greutate respiratorie. La copii, dispneea se manifesta diferit in funcfie de varsta:- la nou-nascufi §1 sugari se manifests prin: retracpe toracicS, retracfie epigastrica, depresie jugulara si batai ale aripilor nazale;

- la copiii mai mari se manifesta prin folosirea musculaturii respiratorii accesorii, tahipnee, ortopnee, senzajia „lipsei de aer“, „disconfort respirator".Cauze in funcfie de evolufie, dispneea poate fi acuta sii cronica.

a) Dispneea acuta, care are drept cauze:

- pneumonia;

- astmul bronsic;

- bronsita astmatiforma;

- bronaiolita;

- bronhopneumonia;

- sindromul de detresa respiratorie;

- aspiratie de lichid amniotic sau meconiu;

- malformatii bronhopulmonare;

- hemie diafragmatica.

b) Dispneea cronica, care are drept cauze:-

cauze pulmonare: astmul bron§ic, mucoviscidoza, traheo- malacia;- cauze mediastinale: adenopatia mediastinala, tumori mediastinale, pneumomediastin;

cauze cardiace:malformatii cardiac cu insuficienta cardiaca;

- cauze osoase toracice: piept excavat, osteogeneza imperfecta, scolioza severa; cauze abdominale: ascita, tumori abdominale ce comprima diafragmul, hernia hiatala;

Clinic, dispneea poate fi:

- polipnee (hiperpnee) este dispneea caracterizata prin accelerarea ritmului respirator;

- tahipneea este o respirafie rapida si superficiala eficace

- bradipneea consta intr-o diminuare a ritmului respirator;-

respiratie neregulata, care este de trei tipuri:

a)respiratia Cheyne-Stokes este alternanta de polipnee neregulata cu apnee ce dureaza 10-30 de secunde; apare in hipertensiunea intracraniana, hemoragii cerebrale, tumori;

b) respirafia Biot - se manifests. prin mi§cari respiratorii intrerupte periodic de apnee cu durata de 5-30 de secunde; este intalnita in meningite, septicemii, stari de agonie;

c) respirafia Kussmaul este o respiratie in patru timpi, profunda, zgomotoasa.

Apneea

Definite: apneea este oprirea temporara a respiratiei. Formele de

apnee la copil sunt apneea in somn si apneea la prematur.

Cianoza

Definite: cianoza este colorafia albastra cu nuanta cenusie sau violacee a pielii si mucoaselor fara extravazare sangvina

Clasificare

a) Cianoza centrala apare in:

- insuficienta cardiaca;

- methemoglobinemia congenitala sau dobandita;

- stenoza mitrala

- tetralogia Fallot;

- defectul de sept interventricular;

- astm bronsic;bronsiolita; pneumonie; pleurezie;meningita;

- septicemie;

5) Cianoza periferica apare in:

_ poliglobulie;hipotermie;insuficienfacardiaca.In cianoza centrala, pielea este calda. Tegumentele §i limba sunt de culoare albastra.

In cianoza periferica, pielea este rece, iar limba ramane ro§ie.

Cianoza acuta se instaleaza brusc in obstrucfii ale cailor aeriene superioare, pneumopatii acute masive, edem pulmonar acut, embolia pulmonara, pneumotoraxul.

Cianoza cronica se instaleaza lent la bolnavii cu suferinfe cronice pulmonare cum ar fi astmul bron§ic, bron§itele cronice, bron§iectezii, simfize pleurale intinse, emfizem, scleroze pulmonare, silicoza, tuberculoza.

Paloarea persistenta

Paloarea este aspectul mai deschis al pielii si al mucoaselor decat de obicei.

Cauza este diminuarea cantitatii de sange care circula in capilarele pielii, din cauza scaderii tensiunii, reducerii debitului sangvin sau ingustarii vaselor, legate de frig, emotii sau de o obstructie. Cea mai frecventa cauza este insa anemia. In diferite boli, paloarea poate capata nuante particulare care adesea reprezinta un semn patognomonic in stabilirea diagnosticului.

Paloarea poate aparea §i in alte afecfiuni:

- in bolile de rinichi ce evolueaza cu edeme;

- in cardiopatiile decompensate - pielea este palida, edematiata si rece;

- in endocardita bacteriana subacuta paloarea este asociata cu cianoza„culoarea cafelei cu lapte“;

- in mixedem pielea este palida, increfita, cu epiderma in. gro§ata §i netransparenta;

- in sclerodermia generalizata progresiva apare o paloare accentuata a falangelor cu caracter cadaveric.

Persistenta pliului cutanat

In mod normal, pielea copilului este elastica. Elasticitatea tegumentelor este normala daca pliul cutanat revine la forma initiala imediat dupa formare.

Revenirea lenta sau nerevenirea la forma initiala a pliului cutanat se denumeste prin „persistenta pliului cutanat“ si este senm de deshidratare.

Prin strangerea intre doua degete a pliului cutanat pe fata

anteroextema a coapsei se apreciaza turgorul. Acesta

corespunde gradului de turgescenfa a tegumentelor, dezvoltarii

stratului adipos, imbibarii colodoidale celulare si starii fibrelor

elastice. Modificari ale turgorului se observa in malnutrifie §i

deshidratare.

Mataniile Costale

Mataniile costale sunt proeminenfele cartilajelor costale la nivelul jonctiunii condrocostale. Se intalnesc in rahitismul carential al sugarului si copilului mic.

Craniotabesul

Craniotabesul este un semn precoce al rahitismului carential, ce apare dupa varsta de 3-4 luni si reprezinta inmuierea oaselor parietale si a osului occipital.Se evidentiaza prin presarea digitala a osului, care se „infunda“, conferind senzatia de „minge' de ping-pong“.

Genu valgum/varum

A. Picioare in „X“ (genu valgum)

Acest semn devine vizibil cand copilul incepe sa mearga.Este un semn foarte frecvent, o feti|a din doua avand picioarele in X la varsta de 4 ani.Aceasta deformare apare spre varsta de 2 ani, se accentueaza pana la 4 ani, iar la varsta de 5 ani se remite de la sine.Cel mai frecvent, genu valgum este simetric.

Cauze:

laxitatea ligamentelor genunchiului la copilul mic;

- rahitismul;- traumatisme;- fracturi sau tulburari de cre§tere osoasa.Daca dupa varsta de 5 ani deformarea persista si copilul are dificultati la mers, distanta intre glezne depaseste 10 cm, tratamentul chirurgical devine necesar.

B. Picioarele in „Q“ (in paranteze sau genu varum)

si acest semn se observa atunci cand copilul mcepe sa mearga

Cauza cea mai frecventa este rahitismul.

Daca persista dupa tratamentul rahitismului, se recomanda interventie chirurgicala la varsta de 10-12 ani.

Cifoza

Cifoza este o deviate in plan sagital a coloanei vertebrale toracale, ce determina exagerarea curburilor normale ale coloanei vertebrale.

Deformafia se compenseaza printr-o hiperlordoza cervicala lombara

pentru echilibrarea coloanei.

Scolioza

Scolioza este deviatia coloanei vertebrale in plan frontal, cu rotari ale corpurilor vertebrale de partea convexa

Ea produce asimetrii ale umerilor si omoplatilor.

Scoliozele pot fi:

- cu o singura curbura, scolioza in forma literei C;

- cu 2 sau 3 curburi, scolioza in forma literei S.

Scoliozele patologice sunt determinate de afecjiuni ca:- rahitism; traumatisme ale corpului vertebral; - poliomielita;- reumatism.

Hipotonia si atonia musculara

Hipotonia si atonia musculara reprezinta tulburari ale tonusului muscular, caracterizate prin scaderea pana la abolire a tonusului muscular.Sunt 3 categorii de tonus:

- tonusul de repaus se apreciaza prin palparea consistentei muschiului;

- tonusul postural se apreciaza prin cercetarea reflexelor de postura;

- tonusul de actiune se apreciaza prin urmarirea tonusului in timpul unei miscari voluntare.

Hipertonia musculara

Hipertonia reprezinta exagerarea tonusului muscular, eviden- fiata prin mu§chi indurafi, tendoane in tensiune §i mi§cari pasive limitate.

Tipuri de hipertonie:- hipertonie piramidala - intalnita in hemiplegii;

Puericultura §i pediatrie pentru asistenfi medicali 105- hipertonie extrapiramidala - intalnita in sindroamele hiper

tonico-hipokinetice;

- rigiditatea prin decerebrare - observata la bolnavii coma. to§i;

- rigiditatea de decorticare;

- hipertonia din miotonii;- contractura reflexa locala din artrite, iritafii meningeene §i alte leziuni iritative.

Semnul Chwostek consta in spasmul muschilior orbiculari ai buzelor la percufia u§oara, cu un deget, la jumatatea distantei dintre conductul auditiv extern §i comisura bucala, realizandu-se, pentru o fracfiune de secunda, aspectul unui „bot“ fuguiat. 3.14. Tegumentele uscate Aspectul tegumentelor uscate: pliuri cutanate evidente, pielea rugoasa cu aspect tocit §i solzos. Tegumentul uscat se nume§te xerodermie. Tegumentele uscate apar atunci cand apa din stratul superficial este insuficienta. 3.15. Edemul Definite: edemul reprezinta cre§terea volumului lichidului interstitial, localizatS sau generalizata, cu acumulare de sodiu §i ap& subcutanat.

Cauze

_ Exclusiv locale: edem inflamator, alergic.- Generale:edemcardiac,renal,limfatic.

Aspecte generale ale edemuluiTegumentele regiunii edemafiate sunt mtinse, lucioase, in special in stadiul de constitute. Aprecierea culorii tegumentului este importanta. Astfel, edemul renal este alb, cel cardiac §i cel venos cianotic, cel inflamator sau alergic ro§u.

Temperatura locala este crescuta in edemul inflamator, normala in cel renal, scazuta in cel cardiac.Edemul inflamator este dureros, majoritatea edemelor de cauza generala sunt indolore.

Consistenfa: edemele renal §i carenfial sunt moi, pufoase, lasa u§or godeu, edemele inflamator §i venos sunt mai dure, las& mai greu godeu sau nu lasa deloc.Tipuri de edeme

a) Edemul cardiac Caracteristici:

- asculta de gravitate, predominand deci decliv;

- apare intai vesperal;

- are localizare retromaleolara §i pretibiala;

- este cianotic (cianoza. de staza) §i rece prin incetinirea cir- culafiei sangvine §i reducerea debitului cardiac;

- consistenta este relativ dura, dar lasa godeu;

- este obligatoriu precedat (§i insofit) de dispnee evident^;

- apare in insuficienta cardiaca dreapta. b) Edemul renalCaracteristici:

- intereseaza predominant fata §i in special pleoapele;

- este alb, moale, pufos, lasand u§or godeu;

- temperatura tegumentelor este normala;

- are frecvent tending la generalizare.

Edemul renal se imparte in:

- edemul nefrotic - tipic pentru sindromul nefrotic, caracte. rizat prin proteinurie importanta, care produce edem p^ scaderea

Puericultura §i pediatrie pentru asistenfi medicali 107 presiunii coloidosmotice;

- edemul nefritic intalnit in alte nefropatii, in special in merulonefrite, care produce edem prin incapacitatea rinj. chiului de a excreta sodiul ingerat.c) Edemul carenfial-nutritional, de foame, ca§ectic Caracteristici:- este un edem generalizat, moale, pufos, lasand u§or godeu;- se localizeaza preferential la nivelul membrelor inferioare dar §i la fafa;- ca aspect se aseamana cu edemul nefrotic;- are drept cauza carenfele alimentare, tulburarile in digestia mecanica §i chimica a proteinelor, malabsorbtia intestinala. pierderea excesiva de proteine prin tractul gastrointestinal §i insuficienfa hepatocelulara cu reducerea sintezei de proteine.d) Edemul hepaticCaracteristici:

- este un edem alb, pufos;

- este localizat in special la nivelul membrelor inferioare;

- se produce prin hipoalbuminemie, prin reducerea sintezei hepatice, hipersecrejia de aldosteron, reducerea metaboli- zarii hepatice a aldosteronului, ADH-ului §i a altor hormoni steroizi.e) Edemul catamenial sau ciclicCaracteristici:

- este un edem discret pana la moderat;

- este localizat la membrele inferioare;

- apare la femei, mai ales in a doua jumatate a ciclului menstrual. f) Edemul fn mixedem Caracteristici: _ apare in hipotiroidia severa;_ lasa godeu;_ se asociaza cu !ngro§area tegumentelor. g) Edemele iatrogene Caracteristici:

- apar in administrarea prelungita de corticoizi, estrogeni, unele medicamente antihipertensive.h) Edemul inflamator Caracteristici:- apare in inflamafiile superficiale determinate de infecjii, dar §i in

raumatisme, arsuri;

- 108

-

este un edem ro§u, cald, dureros;

lasS godeu.

Mihaela Vasile

i) Edemul Quinque sau edemul angioneurotic

- este un edem rozat, pruriginos;

- este u§or dureros;

- are adeseori tending la simetrie;

- apare predominant palpebral, la buza superioara, dar poate avea orice alta localizare cutanata;

- intereseazafrecvent§imucoasele;

- este fugace evoluand m ore, rar in zile. j) Limfedemul

- se mai nume§te elefantiazis (membrele inferioare, din cauza edemului, capata aspectul picioarelor de elefant);

- este localizat la membrele inferioare;

- incepe asimetric;

- este moale, apoi devine cartonat. k) Edemul gravitational

- apare prin acfiunea prelungita a gravitatiei dupa ortostatism sau pozifie §ezanda prelungita. 1) Edemul neurotrofic

- este un edem moderat;

- intereseaza un membru paralizat. 3.16. Eritemul fesier Eritemul fesier este o inflamatie a tegumentului fesier, ce apare la copiii sub 3 ani. Incidenfa este crescuta, majoritatea copiilor suferind cel pujin o data de eritem fesier in primii 3 ani de viata, mai frecvent in perioada de sugar, dupa diversificarea alimentafiei. Se datoreaza modific&rii acidit^ii scaunelor prin introducerea alimentelor solide in alimentafia copilului. Eritemul fesier se manifests prin:

- eritemul tegumentului care a intrat in contact cu scutecul; - vezicule;- uneori extindere dincolo de zona acoperita de scutec. Cauze:

- contactul prelungit cu urina §i scaunele;

- frecarea mecanica a tegumentelor cu scutecul;

- candidoza; - alergia.

Puericultura §i pediatrie pentru asistenfi medicali 109 3.17. Disfagia

Definite: disfagia reprezinta dificultatea de a inghifi, care se manifesto ca o senzafie de incetinire sau oprire a bolului alimentar pe traiectul esofagian.

Cauzele disfagiei la copil:

- miastenia gravis;

- afecfiuni acute laringiene;

- miopatie;

_ afecfiuni acute amigdaliene; - reflux gastroesofagian.

Puericultura §i pediatrie pentru asistenfi medicali

Semne si simptome:

- tuse;_ senzafie de presiune retrosternal^;- senzatia de stagnare a bolului alimentar.Tipuri de disfagie:a) Disfagia orala sau faringiana, care se manifesta prin

- tuse sau senzafie de sufocare;

- dificultati in inifierea deglutifiei;

- oprirea bolului alimentar;

- sialoree;

- scadere inexplicabila in greutate;

- pneumonie recurenta;

- modificarea timbrului vocii (timbru nazal);

- regurgitafiinazale.

b) Disfagia esofagiana:

- senzafie de presiune sau jena retrostemala;

- regurgitatii;

- pneumonie recurenta. Clasificare:

- Din punct de vedere etiopatogenetic:

- disfagie de transfer;

- disfagie de transport;

- disfagie de evacuare.

- Din punct de vedere evolutiv:

- acuta;

- cronica;

- progresiva;

- agravata brusc;

- intermitenta.

- 112

Din punctul de vedere al circumstantelor de aparifie:

- -

disfagie adevarata - initial pentru solide, apoi pentru

Mihaela Vasile

alimente pastoase §i lichide;disf&gie paradoxala - initial pentru lichide apoi §i pen- ' tru solide.. •

3.18. Tusea §i expectorafia

A. Tusea

Definite: tusea este un act reflex sau voluntar determinat de excitanti fizici, chimici, inflamatori, care are ca rezultat expulza- rea violenta §i sonora a aerului intrapulmonar §i a eventualelor secrefii patologice sau a corpilor straini din arborele traheo- bron§ic.

Tusea incepe cu o inspirajie profunda, urmata de o expirafie profunda §i exploziva.

Tusea reprezinta o reacfie de aparare a organismului pentru eliminarea produselor patologice §i a corpilor straini din caile respiratorii.

Tipuri

Dupa caracterul tusei se descriu:

- tusea uscata: este seaca, fara expectorate;

- tusea umeda: este productiva, insotita de expectorate, apare de obicei dimineafa, la schimbarea pozifiei corpului;

- tusea surda;

- tusea latratoare: este consecinfa unor compresiuni traheo- bron§ice determinate de adenopatii;

- tusea bitonala: apare in cazul paraliziei corzilor vocale;

- tusea convulsiva;

- tusea iritativa: apare la fumatori sau in complicatiile cardiovasculare;

- tusea cavemoasa: apare in cavemele pulmonare. B. ExpectorafiaDefinitie: expectorajia reprezinta eliminarea secretiilor fizio- logice sau patologice din aleveolele pulmonare §i tractul traheo- bron§ic. Rezultatul expectorafiei este „sputa“.Copiii nu §tiu sa expectoreze §i inghit sputa eliminata prin tuse.

3.19. Tirajul

DefinPiute:rictuirlatujural §ciopnesdtitautireie dpenptrreusiaosnisatrenafi tmeesudticuarillior to1r1ac3ice in inspir, pronunfata §i de durata, ce apare prin obstacol in patrun- derea aerului in alveole, datorita presiunii atmosferice superioare presiunii toracice.

Tirajul este mai evident la nivelul spafiilor intercostale inferioare, regiunii suprastemale, supraclaviculare.Tirajul egal §i simetric denota obstracfii ale cailor aeriene superioare.

Tirajul unilateral apare in obstructia bronhiei din teritoriul re- spectiv.

3.20. Wheezing-ul

Definitie: wheezing-ul este respiratia §uieratoare, intotdeauna pe aceea§i tonalitate, perceptibila la inspirafie §i la expiratie sau doar la inspiratie.Termenul vine din limba engleza §i a fost adoptat ca atare.

Cauze

Cauza este obstructia partiala sau localizata a cailor respiratorii (laringe, trahee, bronhii) data de:- hipersecretia bron§ica;- edemalmucoaseibron§ice;

- tumori;- prezenfa de corp strain in caile respiratorii etc.

3.21. Polipneea

Polipneea reprezinta cre§terea frecventei respiratorii pestE limitele normale in cursul unui efort fizic, al unei stari emofionale precum §i in unele afecfiuni pulmonare, cardiace etc.

3.22. Junghiul toracic

Definite: junghiul toracic este o durere intensa, cu caracter intermitent §i localizare toracica, intalnita mai ales in afecfiuni pleuropulmonare, cardiace sau ale peretelui toracic.

Importanta in pediatrie este durerea de cauza pleuro- pulmonara.

Aceasta durere este localizata pe suprafefe mici, este unilaterala, poate avea intensitate mare sau foarte mare, are debut acut sau

supraacut.Junghiul se agraveaza cu mi§carile respiratorii (bolnavii au

114 Mihaela Vasiletendinta mic§orarii respirafiei pe partea durerii). Tusea, sughitul,

mi§carea sau apasarea agraveaza de asemenea durerea, fiind in corelatie cu o hiperestezie.

3.23. Tahicardia

Definite: tahicardia reprezinta cre§terea frecvenfei cardiace peste o anumita valoare considerate nprmala, in funcfie de varsta.

Tahicardia este:- funcfionala (fara semnificatie patologica); - patologica.Tahicardia funcfionala se intalne§te in:

- stari emofionale;

- efort;

- timpul digestiei;

- temperaturi mari ale mediului ambiant.

Tahicardia cu semnificatie patologica se intalne§te in: _ boli

febrile; Puericultura §i pediatrie pentru asistenfi medicali __ boli infectioase;

„-----Ritmul cardiac normal la copii, la diferite varste, este:

hemoragii;anemii;miocardite acute; insuficienta cardiaca; maladii congenitale de cord; hipertiroidism.

-----------CauzeTahicardia functionala are drept cauze:

- emofiile intense;

- deshidratarea;

- hipotensiunea arteriala;

- efortul intens;

- febra;

- anxietatea;

- atacul de panica; - anemia;

- aeml rarefiat sau impur.Tahicardia patologica are urm&toarele cauze:

- boli §i anomalii cardiovasculare;

- insuficienja cardiaca;

1-2 zile = 123-159 batai/minut; 3-6 zile = 129-166 batai/minut;

1-3 saptamani = 107-182 batai/minut; 1-2 luni = 121-179 batai/minut;3-5 luni = 106-186 batai/minut;

6-11 luni = 109-169 batai/minut; 1-2 ani = 89-151 batai/minut; 3-4 ani = 73-137 batai/minut;

5-7 ani = 65-133 batai/minut; 8-11 ani = 62-130 batai/minut; 12-15 ani = 60-119 batai/minut.

- HTA;

- hipertiroidia;Puericultura §i pediatrie pentru asistenfi medicali 117

- dezechilibre electrolitice (hipocalcemie, hipomagneziemie)-

- boli infecfioase;

- cardite;

- cardiomiopatii;

- status postinterventie chirurgicala pe cord;

- tumori cardiace. Manifest&ri La copil, tahicardia determine urm&toarele manifestari:

- cre§terea pulsului;

- le§in;

- amefeli;

- respirafie neregulata;

- palpitajii;

- dureri toracice;

- extenuare;

- transpirafii reci;

- palpitatii;

- stare de indispozijie;

- sincopa;

- greafaetc.3 24. Vene jugulare turgescente pefinifie: turgescenta reprezinta fenomenul de tumefiere a •enelor

jugulare din cauza stazei §i cre§terii presiunii venoase. Turgescenta jugularelor se intalne§te in:

- insuficienta cardiaca dreapta;

- pericardita acuta;

- pericardita cronica constrictiva;

- tromboza venei cave superioare;

- emfizempulmonar;

- BPOC;

- pozitia Trendelenburg.

- hipovitaminoza B;

3.25. OrtopneeaDefinite: ortopneea este dificultatea de a respira in pozifia de

118 Mihaela Vasiledecubit dorsal. Se mai nume§te dispnee de decubit.

Se intalne§te in:

- insuficienta cardiaca stanga;

- bolicoronariene;

- HTA;

- cardiomiopatii;

- malformafiicongenitale;

- valvulopatii. 3.26. Suflul sistolic Definite: suflul sistolic este un zgomot anormal, perceput la auscultatia inimii. Suflul sistolic nu este o afecfiune, ci un semn clinic evidenfiat prin auscultafia cordului. Suflul sistolic poate fi prezent de la na§tere sau poate aparea pe parcursul vietii odata cu debutul unei boli cardiace dobandite. La copii, depistarea unui suflu sistolic nu reprezinta obligatoriu un sernn de boala cardiaca.Suflul sistolic poate avea 6 grade, in funcfie de intensitatea lui, cel mai intens fiind suflul sistolic de gradul VI. Un suflu sistolic mai mare de gradul II este frecvent patologic, semnaland o afecfiune cardiaca. Suflul sistolic patologic impune investigate cardiologice: - electrocardiograma;

- radiografie toracica;

- ecocardiografie Doppler;

- analize de sange.Un suflu sistolic de grad mic, perceput pe o zona precordiala limitata, fara iradiere, cu diminuarea sau disparitia zgomotului anormal la schimbarea pozifiei corpului, este cel mai adesea fara semniflcafie patologica §i

se nume§te suflu sistolic functional. Suflul sistolic functional nu este determinat de o leziune cardiaca. El este frecvent intalnit in randul copiilor, pana la 40% din cazuri.

Suflul sistolic patologic apare in:

- malformafii cardiace congenitale;Puericultura §i pediatrie pentru asistenfi medicali 119

- boli cardiace dobandite.

3.27. Stenoza valvulara

Definite: stenoza valvulara reprezinta ingustarea calibrului unei valvule cardiace.

Cele 4 valvule cardiace sunt:

- aortica (VD - aorta);

- mitrala (AS - VS); _ pulmonara (VD - artera pulmonara);

- tricuspida (AD - VD).

Stenoza aortica consta intr-o ingustare anormala a valvei aor-

tice, care o impiedica sa se deschida cum trebuie. Ea se dezvolta

lent pe parcursul mai multor ani.

Stenoza mitrala este o valvulopatie care se caracterizeaza prin

ingustarea orificiului mitral. Se manifesta prin dispnee ce se

instaleaza treptat (la efort, pana cand ajunge sa se manifeste §i in

repaus), palpitatii sau fibrilajie atriala, expectoratie sanghi- nolenta.

Stenoza pulmonara este o valvulopatie data de ingustarea valvei pulmonare. Poate determina insuficien{& cardiaca, aritmii sau dilatarea cavitatilor cardiace drepte.Stenoza tricuspida este o valvulopatie rarS,

care consta in inchiderea incompleta a valvulelor tricuspide. Simptomele se confunda cu acelea din stenoza mitrala (cianoza intensa, turgescenta jugulara, pulsatii hepatice, uruitura tricuspida in regiunea xifoidiana).

3.28. Hipotensiunea arteriala

Hipotensiunea reprezinta o valoare scazuta a tensiunii arteriale. Ea apare, de obicei, la schimbarea pozifiei din clinostatism in ortostatism. Se mai nume§te hipotensiune posturala sau hipotensiune ortostatica. Apare frecvent la pubertate §i la copiii mal|i §i slabi.

Clasificare:

In functie de durata se clasifica in:

120

hipotensiune trecatoare;

- -

In funcjie de etiologie se clasifica in:

- hipotensiune arteriala esenfiala;

- hipotensiune simptomatica;

- hipotensiune ortostatica. Semnele asociate pot fi: amefealS, sincopa, palp;, fene, paloare. 3.29. Hipertensiunea arteriala

hipotensiune de durata.

Delinifie: se admite ca un copil este hipertensiv cand medie a presiunii sistolice §i/sau diastolice (la cel pufir- j minari) depa§e§te persistent sau ocazional percentila v punzatoare varstei (in cazul adolescenfilor) sau percentila % la restul varstelor pediatrice.

Valorile normale ale presiunii arteriale la diferite varste %

-----Clasificare §i etiologie1. La copiii sub 10 ani:- HTA esenfiala - 10%;- HTA organica - 90%: malformafii renale, glomerul nc • te,

stenoza arterei renale, sindrom Cushing, unele ir.ed mente.

0-6 luni = 80-110/45-60 mmHg; 3 ani = 95-112/64-80 mmHg;5 ani = 97-115/65-84 mmHg;

10 ani = 110-130/70-92 mmHg; 15 ani = 116-138/70-95 mmHg.

2.--Factorii de rise la copil sunt:

La copiii peste 10 ani §i sugari: HTA esenfiala - 70%;HTA organica —30%.

- obezitatea;

- sedentarismul;

- aportul alimentar crescut de sare;

irc,a de Ca+ in fibra musculara netedS;

^TulPinuteornicsu$ltiudrae $luinpgeSdidaturriae®pe;ntru asistenfi medicali 121 . j. numarul mare de membri ai familiei cu HTA. _

ecnctic.-f4Mou clinic ^Komdc constau in:

in zona toracelui;

^yvscalfcbgn puierii de concentrare;- migrcne:jcn:giari ale somnului; buriri Je vedere in cazuri mai grave, asociate

cu privirea!ncc|o>ata, respirajie sacadata §i rapida, amejeli §i greafa). 3JO.

Malabsorbfia

Definite: malabsorbjia reprezinta o tulburare a absorbfiei §i gesiK- s produ§ilor alimentari, aminoacizi, lipide §i zaharuri it tfecteaza homeostazia intregului organism, ducand, in final, jef, ■ carenfial. Mabbsortyia poate fi primara sau secundara.

Malabs<*rbfia se manifesta prin:■ i.vinul diareic: caracterizat prin diaree cu steatoree sau

diaree apoasa; diareea poate fi trenanta sau cronicS; s iSi\»mul carenfial caracterizat prin: hipotrofie staturo-pon- Jt-r.ili $i carenfa in lipide, proteine, minerale, glucide, fier, vitamine liposolubile - vitaminele A, D, E, K.Cauzecauze pancreatice: mucoviscidoza, sindrom Shwachman, deficit congenital de amilaza, tripsina, enterokinaza;

•e hepatobiliare: imaturitatea metabolica a ficatului, deficit congenital de acizi biliari, colestazele intra- §i extrahepatice, tulburari de reabsorbfie a s5rurilor biliare;

122

*

- cauze gastrice: gastrita hipertrofica, sindrom Zollinger.

Mihaela Vasile

Ellison, gastrita atrofica, gastrectomia;- cauze anatomice sau motorii intestinale: deficit dizaharidic specific, deficit de transport activ al monozaharidelor, defi. cit de transport lipoproteic, malabsortyia ereditara a aminoacizilor, malabsortyia ereditara selectiva a vitaminelor, malabsortyia ereditara selectiva a mineralelor.

3.31. Diareea

Definitie: diareea, ca simptom, reprezinta scaunele cu consistent scazuta.

Cauze:

- infectie intercurenta;- afectiuni intestinale severe;- infectie bacteriana a tractului digestiv cu: Campylobacter, Salmonella, Shigella §i Escherichia coli\- infectie virala cu: cytomegalovirus, herpes simplex virus, virusul hepatitei §i rotavirus;

- intoleranja alimentara;

- cauze parazitare: Giardia lamblia, Entamoeba histolytica §i Cryptosporidium;- reac^ii adverse la diferite medicamente, ca: antibiotice, antihipertensive, medicamentele antiacide care contin mag- neziu;

- afectiuni intestinale inflamatorii, precum: colonul iritabil;- interventii chirurgicale la nivelul stomacului, colecistecto- mia, chirurgia colonului.Diareea se poate asocia cu colici abdominale, uneori chiar in-

tense, distensie abdominala, greturi, varsaturi, febra §i scaune cu sange.

3,32. Deshidratarea

Puericultura §i pediatrie pentru asistenfi medicali 123 Definite: deshidratarea reprezinta pierderea de apa §i electrons ce

depa§e§te 5-10% din greutatea corpului.Cauzele sunt diverse, mai frecvent fiind vorba de o afecfiune digestiva.Factorii de rise pentru aparifia sindromului acut de deshidratare sunt: prematuritatea, varsta sub 3 luni, igiena deficitara, alimentafia artificiala, malnutrifia preexistenta, colectivitafile de sugari. Forme cllniceClinic, deshidratarea poate fi:- u§oara: data de pierderi de lichide §i electroliti sub 5% din

greutatea corporala; este asimptomatica;- medie:datadepierderidelichide§ielectrolitipeste5%,darsub

10% din greutatea corporala; prezinta manifestari digestive §i

semne de deshidratare acuta;- grava: data de pierderi de lichide §i electroliti peste 10% din

greutatea corporala; manifestata prin semne digestive, semne de deshidratare severa §i semne neurologice (agita- tie, convulsii §i coma).

Tipuri:

- deshidratare prin pierdere predominant de apa;

- deshidratare prin pierdere predominant de sare. Cauze

- cauze digestive: gastroenterocolitele acute virale (cel mai frecvent rotavirusul), bacteriene (E. coli, Salmonella, Shigella), parazitare (Giardia lamblia);

- cauze renale (insuficienta renala, administrarea excesiva de diuretice);

- cauze endocrine (diabet zaharat, diabet insipid);

- cauze cutanate (arsuri, caldura excesiva, hipertermie, §oc caloric);

Mihaela Vasile

124

- cauze pulmonare (bronhopneumonie);

- cauze dietetice (insuficienta de aport, erori dietetice jw supra- sau subalimentatie, sugar neglijat postoperator)-

- cauze neurologice (coma neglijata). Manifestsiri clinice

- stare generala care se altereaza progresiv;

- febra;

- tegumente §i mucoase uscate, aspre, uneori reci;

- buzele §i limba par arse;

- tegumente de culoare cenu§ie-pamantie;

- facies caracteristici incercanat, incruntat, cu ochii mfundap in orbite, nas ascutit, obraji excavati;

- fontanela anterioara deprimata;

- pliul cutanat lene§ sau persistent;

- in formele avansate se adauga: extremitafi cianotice reci, polipnee, tahicardie, hipotensiune, oligoanurie, urina hiper- croma, alterarea starii de con§tienta, convulsii §i coma. 3.33. Varsaturile Definite: varsatura este un act reflex ce reprezinta evacuarea brusca pe gura a continutului gastric §i/sau intestinal, sub forma spastica (in jet, la distanta) sau atona (prelinsa, fara efort). Tipuri: - varsaturiocazionale;

- varsaturi organice;

- varsaturi reflexe;

- varsaturi neurologice. Cauze - Cauze digestive: pozifia incorecta la alimentafie, aerocolia, supra sau subalimentatia, rinoree, muguet, atrezia de eso- fag, atrezia duodenojejunala, stenoza hipertrofica de pilor, stenoza duodenala, refluxul gastroesofagian, invaginajia intestinal^, apendicita, ulecerul gastroduodenal, gastroente- rita acuta.Cauze neuropsihice: hipertensiune intracraniana, tumori intracraniene, abces cerebral, hematom intracranian, meningite, migrene psihogene, epilepsia abdominala, stari conflictuale, tulburari de comportament. __ Cauze metabolice: hipokaliemie, cetoza, hipoglicemie, al-

calozS metabolica.Puericultura §i pediatrie pentru asistenfi medicali 125

3.34.Durerile abdominale

Caracterisdci clinice

- Localizare: periombilical, epigastric, in hipocrondru, flan- curi, fosele iliace.- Mod de instalare: fie tent, progresiv, fie brutal (in timpul jocului, a meselor sau in somn).

- Durata: de la minute la ore.- Uneori pot fi corelate cu mesele, stresul copilului sau de- fecajia. - Frecven|a: de la 1/saptamana pana la cateva pe zi.Cauze- Cauze organice: boli ale tractului gastrointestinal (ulcer gastroduodenal, parazitoze intestinale, colecistopatii, hepatita cronica paucisimptomatica), boli ale tractului urinar, boli ale peretelui abdominal, boli extraabdominale diverse.- Cauzepsihice:stresemotional.Tipuri

- - -

Dureri abdominale funcjlonale.Dureri abdominale cronice sau recurente. Dureriabdominaleposttraumatice.

Manifestari clinice asociate

- Paloare.

- Grefuri, varsaturi.

- Cefalee, ameteli. I

- Simptomatologia bolilor cauzatoare. 3.35. Anorexia

Definitie: anorexia este o tulburare alimentara caracteriz- prin infometare, scadere in greutate, distorsionarea imaginii c. ■ porale §i o frica intensa de a lua in greutate.

De§i este mai frecventa la fete decat la baiefi, in adolescenfa la adultul tanar, anorexia se intalne§te §i la copiii mici.

Cauze

Factori determinanti:

- nu sunt cunoscuti pentru anorexia psihogena;

- diverse afecfiuni (anemia).

126Factori de rise: Mihaela Vasile

- atitudinile sociale cu privire la aspectul fizic;

- influentele familiale;

- factorii genetici;

- factorii de dezvoltare §i neurochimici. Tipuri

- anorexia restrictiva (extrem de severa, la limita inforae- tarii);

- anorexia de purificare (bulimia). Manifest5ri clinice

- scadere drastica §i rapida in greutate;

- frica intensa de ingra§are, de§i in realitate slabe§te constant;

- imagine distorsionata a propriului corp;

- la fete poate aparea amenoreea; _ activitate fizica excesiva;__ negarea infometarii;__ COmportamente alimentare ciudate; piele uscata;, deshidratare;_ dureri abdominale*- constipatie;_ letargie;- oboseala;- hipotermie;- emaciere;- paloare. 3.36. Apetitul exagerat Definite: apetitul exagerat este o forma detumata §i denaturata a poftei de mancare, care daca nu este restricfionata, conduce spre obezitate precum §i la alte tulburari metabolice (diabet, liti- aze, guta, ateroscleroza, anemii etc). Se caracterizeaza printr-un consum excesiv de

alimente, intr-o perioada scurta de timp, care poate sa apara ocazional (foame excesiva dupa o perioada lunga de hranire subnormals) sau frecvent, episodic sau sistematic. Cauze:

- psihoemojionale (stari conflictuale, depresive); - comportamentale;

- factori culturali, familiali;Puericultura §i pediatrie pentru asistenfi medicali 127

- maladii infecjioase;

- infec|ii parazitare

- ulcergastroduodenal

- tulburari de absorbfie

- diabetul zaharat;

- hipertiroidism;

- stari hipoglicemice;

- afecfiuni hipofizare;

- maladii cerebrale (tumori, traumatisme, sechele ale unor meningite sau encefalite);- efecte adverse ale unor medicamente (neuroleptice, anti histaminice, corticosteroizi, suplimente alimentare luate necontrolat). 3.37. Ascita Definitie: ascita reprezinta starea patologica caracterizata prin acumularea de lichid, de obicei seros, in cavitatea peritoneal! Din punct de vedere al cantitatii de lichid, ascita poate fi:

- cu cantitate mica de lichid;

- medie;

- mare. Cauze:

- ciroza;

- insuficienta renala;

- peritonita;

- dezechilibrul electrolitic;

- hipoalbuminemie;

- ruptura vezicii urinare;

- inflamatii sau infecfii;

- hipotiroidie.Ascita se insote§te de distensie abdominala, voma, anorexie, dispnee, durere la palparea abdomenului. 3,38. Hepatomegalia Definite: hepatomegalia este un semn cardinal, caracterizat prin marirea de volum a ficatului, intalnit atat tn boli hepatice, dar §i extrahepatice.Tipuri

- Hepatomegaliedifuza.

128- HepatomegaliecircumMscrihisae.laVasile Cauze

-

-

- -

-

Boliinflamatoriihepatice:

- hepatitele acute virale;

- hepatite autoimune;

- mononucleoza infecfioasa;

- infecfia cu cytomegalovirus. Boli hepatice cronice:

- hepatite cronice (B, C, D §i E);

- ciroza hepatica;

- granulomatoza hepatica. Boli biliare:

- obstructia biliara; - colestaza.

Bolimetabolice

- steatoza hepatica;

- porfiria hepatica;

- amiloidoza hepatica;

- hemocromatoza;

- boala Wilson;

- glicogenoza congenitala. Tumori:

- -

benigne (adenom, hemangiom, chisturi);maligne (tumori hepatice sau metastaze ale unor cance- re);

-Afec^iuni congenitale , —

chist hidatic.

-ficat polichistic.- Boli vasculare hepatice:

- ficatul de staza;

- insuficienfa ventriculara dreapta;

- pericardita constrictiva;

- insuficienfa cardiaca;

- sindromul Budd-Chiari;

- boli veno-ocluzive.

- Boli hematologice: - leucemie;- limfoame;

- anemii hemolitice.Puericultura §i pediatrie pentru asistenfi medicali 129

3.39. Melena

Definite: melena reprezinta o hemoragie digestiva superioara exteriorizata prin scaune care au un aspect caracteristic (negre ca „pacura“, unsuroase, urat mirositoare).

Cauze

- Boala ulceroasa.

- Gastrita hemoragica.

- Ciroza hepatica avansata. 3.40. Oliguria Definitie: oliguria este o tulburare de diureza, caracterizata prin scaderea diurezei < 800 ml/zi.

Tipuri ,

- Oligurie relativa: diureza = 800-400 ml/zi.

- Oligurie fiziologica. _ Oligune patologicS.- Oligurieabsoluta:diureza<400ml/zi. 3.41. Disuria Definite: disuria reprezinta micfiunea dificila. Cauze:

- hipertrofia §i hipertonia sfincterului vezical;

- megavezica urinara;

- litiaza urinara;- corpiistrainiintravezicali. 3.42. Polakiuria Definite: polakiuria este o tulburare de micfiune caracterizata prin mictiuni frecvente, peste 4-8/zi la copil.Poate fi:- noctuma; - diuma; - mixta.

Cauze: , Cauze extraurinare:

- tumori pelviene compresive;130 Mihaela Vasile

- fisuri anale;- diabetzaharat. Cauze urinare:

- - - - - -

- -

cistita;pericistita;infectii inalte de tract urinar;poliuria;calcul ureteral inclavat la joncfiunea ureterovezicala;

calcul pe uretra prostatica; aciditate urinara crescuta; concentrafii crescute de urafi.

3.43. Enurezisul

Definite: enurezisul este pierderea involuntara de urina lall- copil cu varsta peste 5 ani.

Controlul voluntar al sfincterului urinar in timpul zilei $» instaleaza pana la varsta de 3 ani. La varsta de 5 ani, aproximatr, 15% dintre copii prezinta enurezis mai ales noctum, iar la varsta de 10 ani aproximativ 7%.

Clasifkare

- Enurezis primar (daca nu a existat niciodatS control sfincterian).- Enurezis secundar (cand pierderea controlului sfincterian survine dupa o perioada in care copilul nu a pierdut urina in voluntar).

Enurezisul poate fi:- noctum;- dium.Enurezisul noctum primar este, de regula, benign.Enurezisul noctum secundar survine in boli organice sau este

psihogen.

3.44. Hidronefroza

Definite: hidronefroza se caracterizeaza prin retenfia de urina in bazinet, produsa de un obstacol la nivelul tractului urinar, urmata de dilatarea bazinetului, calicelor §i, in cazuri mai avansate, de atrofia parenchimului renal.

Poate fi:Puericultura §i pediatrie pentru asistenfi medicali 131

- unilaterala; _ bilaterala.

Cauze

_ malformafii congenitale ale bazinetului §i ureterului; _ obstruct ale tractului urinar;_ cudura ureterului;_ calcul la nivelul ureterului;

_ compresiuni tumorale;- obstruct la nivelul colului vezical etc. ManifestSri clinice

- colica renala;

- semne de infectie urinara. 3.45. Tenesmele vezicale Definite: tenesmele vezicale reprezinta senzafia continua, per- manenta §i dureroasa de micfiune §i de urinare incomplete. 3.46. Hematuria Definite: hematuria reprezinta eliminarea de sSnge prin urina. Clasificare:

- hematurie microscopical > 1 000 hematii/mmc/min;- hematurie macroscopica: > 100 000 hematii/mmc/min; aspectul sedimentului urinar este ro§u aprins, vi§iniu, uneori cu cheaguri, depozite de mucus (cistite hematurice).Cauze

- renale:

- tumori renale;

- TBC renala;

- litiaza renala;

- glomerulonefrita acuta;

- pielonefrita acuta; - hidronefroza;

- rinichiul polichistic. - vezicale:

- tumori vezicale;

- cistita;

- litiaza vezicala;

- corpi straini intravezicali; 132- uretroprostatice: Mihaela Vasile

- cauze generale, extrarenale;

- sindroanje hemoragipare;

- boli infectioase. Hematuria poate aparea:

- la efort;- spontan;- posttraumatic;

- in boli infecfioase. Se poate insofi de:

- febra;

- frisoane;

- colica renala;

- albuminurie;

- rinichi mare (rinichi polichistic, neoplasm renal);

- leziuni purpurice;

- cistalgie;

- tenesme;

- retenfie urinara. 3.47. DisartriaDefinifie: disartria reprezinta o tulburare de pronunfie care prezinta caracteristici dislalice §i rinolalice, fiind afectate ritmul ilitatea vocii, cu rezonanta nazala monotona §i cu insuficienfS :. pronunfie. 3 48. Convulsiilepefinitie: convulsiile reprezinta descarcarea electrics excesiva •sincrona datorata depolarizarii neuronilor din sistemul nervos Antral (SNC). Aspectul clinic al convulsiilor la copilul mic este mult diferit je cel al copilului mare.La sugar §i copilul mic se intalnesc frecvent convulsii sub forma de:

- grimase ritmice, repetitive;

- mi§cari de suctiune;

- crize de apnee;Puericultura §i pediatrie pentru asistenfi medicali 133

- devierea pozifiei globilor oculari (nistagmus lateral sau rotator intermitent);

- mi§cari repetitive ale unui singur membra (convulsii focale);- hipertonie generalizata cu deviere conjugata a capului §i ochilor

(convulsii tonice sugerand aspectul de copil dece- rebrat). Forme clinic e:

- convulsiile focale clonice;

- convulsiile multifocale clonice;

- convulsiile tonice;

- convulsiilemioclonice;

- convulsiile subtile care se manifesta prin :

- mi§cari oculare anormale: privire fixa, clipit, deviate orizontala a globilor oculari;

- mi§cari orobucofaringiene: mi§cari de sucfiune, masticate, protrazia limbii, hipersalivafie;

1

134 Mihaela Vasile- mi§cari anormale ale membrelor: mi§cari de pedalare inot,

tremuratiiri, postura tonica a unui membru, vasli. re;- apneea, de obicei fara bradicardie, dar daca apneea dureaza

peste 20 de secunde, apare bradicardia;- starea de rau convulsiv reprezinta persistenfa sau repetitive tatea convulsiilor clinice sau/§i electrice timp de mai mult de 30 de minute.Cauze

- encefalopatia hipoxic-ischemica;

- hemoragia intracraniana;

- malformafii vasculare cerebrale: anevrisme, malformafii arteriovenoase;

- hidrocefalie;

- tulburari de dezvoltare a sistemului nervos central;

- hipoglicemia;

- hipocalcemia;

- hipomagneziemia;

- hiponatremia;

- tulburari ale metabolismului aminoacizilor;

- acidoza metabolica;

- intoleranta la fructoza;

- infecjii bacteriene;

- infectii virale;

- medicamente administrate mamei sau nou-nascutului;

- convulsii neo-natale familiale de etiologie nedeterminata;

- convulsiile neo-natale benigne sau convulsii de ziua a cin- cea (nou-nascut la termen sanatos, convulsii multifocale clonice, cu durata mai mica de 24 ore);

-

convulsii cu etiologie neprecizata, idiopatice.

3.49.Paralizia flasca

Definite: paralizia flasca sau „moale“ reprezinta lipsa de re- zistenfa la mi§carea de flexie, care apare brusc, in curs de cateva zile la un copil de pana la 15 ani.Se intalne§te in:

- poliomielita;- poliradiculonevrita acuta (sindromul Guillain-Barre);

- nevrita traumatica;Puericultura §i pediatrie pentru asistenfi medicali 135

- mielita transversa.

3.50. Contuzia

Definitia: contuzia reprezinta modificarea structural^ §i functionala a fesuturilor produsa in urma unui traumatism inchis, care nu compromite integritatea tegumentelor §i mucoaselor.In urma unei contuzii pot aparea:

- echimoze; - hematom.

3.51. Embolia

*

Definite: embolia este un proces patologie rezultat in urma obstruarii unui vas sangvin sau limfatic de catre un embolus. Tipuri

- Embolia gazoasa.

- Embolia cu lichid amniotic.

- Embolia cerebrala.

- Embolia pulmonara. Cauze - trombiveno§iprofunzi;

- -

-

picaturile de grasime;lichid amniotic;aglomerari de parazifi sau de celule tumorale.

3.52. Echimoza

Definite: echimoza este o hemoragie tisulara localizata, suk forma unui infiltrat sangvin, produsa prin ruptura unor vase d* sange de calibru mic.

Mecanisme de producere

- Echimozele traumatice rezulta:

- prin lovire;

- prin cadere;

- prin strangere sau pi§care;

- prin sucfiune.

- Echimozele nontraumatice apar:

- in cadrul sindromului asfixic (echimoze conjunctivale);

136

- in diverse maladii ce se insotesc de anomalii de coagu- lare

alcoolica).La copii, echimozele apar mai u§or decat la adulti deoarece

Mihaela Vasile

sangvina (scorbut, leucemii, hemofilie, hepatopa- tie

pielea este mai laxa §i mai delicata, ele nereprezentand riscuri majore.

Tipuri de echimoze in func|ie de obiectul cauzal

Un obiect dur de forma sferica produce o echimoza in forma de inel (de exemplu, minge de tenis, minge de cricket).

Lovirea cu un .obiect dur de forma alungita (baj, bata) produce doua linii echimotice paralele linie de tren sau tramvai“.

Daca agentul vulnerant este flexibil (nuia, curea), echimozele sunt curbe.

Echimozele produse cu pulpa degetului, ca rezultat al stran- gerii cu mana, au forma rotunda sau ovalara §i sunt, de obicei, mai mari decat degetele.

gchimozele oculare sunt produse prin lovirea cu pumnul a rgiunii orbitare, msa apar frecvent §i ca urmare a unei fracturi Aa baza de craniu (de exexmplu, accidente rutiere).Echimozele eliptice se produc prin sucfiune.

Evolutia clinicS

Clinic, echimoza trece prin urmatoarele faze:- in ziua I, culoarea este ro§ie inchisa (culoarea sangelui ca- pilar);

- din ziua a Il-a pana in ziua a IV-a sau a Vl-a devine violacee;

- din ziua a Vl-a pana in ziua a X-a - a Xll-a devine maro, verde;

- intre ziua a X-a §i a XV-a culoarea este galbena;

- apoidispare. 3.53. Pete§iile Definitie: pete§iile sunt pete hemoragice de mici dimensiuni (sub 1 cm), rotunde sau ovalare, ro§ii-vi§inii.Ele apar, ca urmare a unei rupturi capilare, in diverse boli infectocontagioase sau in purpura. 3.54. PurpuraDefinitie: purpura este un sindrom clinic caracterizat prin prezenfa

de pete hemoragice ro§ii-violacei care nu dispar la vitro- presiune, Puericultura §i pediatrie pentru asistenfi medicali 137 nedureroase, datorate extravazarii, aparent spontane, a sangelui m

tegumente §i mucoase.Aceste leziuni cutanate hemoragice pot evolua in pusee, disparand in cateva zile cu modificari de culoare ale tegumentului in func|ie de degradarea hemoglobinei (ro§ie-violacee, apoi verde §i, in final, galbena). Cauze Mihaela Vasile

- trombopatii;

- trombopenii;

- fragilitate vasculara.TipuriSunt descrise 5 tipuri de purpure:

- pete§iala - pete purpurice mici, rotunde, bine delimitate-- echimotica - pete hemoragice mai mari, cu contur mai imprecis;- vibicii - purpura liniara situata la nivelul pliurilor de flexie;

- nodulara - purpura de tip infiltrativ;

- necrotica - pete§ii sau echimoze cu zone de necroza. 3.55. Epistaxisul Definite: epistaxisul este o hemoragie nazala, ce poate fi localizata in orice punct al mucoasei nazale. Cea mai frecventa localizare este la nivelul petei vasculare, care este situata pe septul nazal, la 1-3 cm de marginea antero- inferioara. Etiopatogenie Cauze locale:

- traumatisme;

- corpi straini intranazali;

- inflamatii ale mucoasei nazale;

- tumori nazale;

- uscaciunea mucoasei nazale;

- vasodilatatie activa (in caz de insolafie, altitudine mare);

- structura particular^ a petei vasculare. Cauze generale:- hiperpirexia; __ boli infecjioase grave (rujeola hemoragica, gripa);_ boli de sange sau sistem (diatezele hemoragice, leucemiile acute, anemiile grave); - HTA; _ chintele din tusea convulsiva;- boli hepatice grave (ciroza hepatica, hepatita cronica, insuficienfa hepatica);

- boli cardiovasculare (insuficienta cardiaca);

- boli renale (insuficienta renala cronica).Puericultura §i pediatrie pentru asistenfi medicali 139

3.56. Gingivoragiile

Definite: gingivoragia este o hemoragie produsa la nivelul mucoasei gingivale.

Cauze

- boli generale (leucemii, scorbut, hipovitaminoze, anemii etc.);

- unele forme de stomatita;

- parodontopatii cu congestii mari la nivelul gingiilor;

- traumatisme locale. Clasificare

- epistaxis anterior;

- epistaxis posterior. Manifest&ri clinice asociate - grefuri;

- varsaturi cu sange proaspat sau digerat;

- melena;

curs iv

Documents

Transcript of curs iv