Hemoragia digestiva superioaraHemoragia digestiva superioara

→→ pierderea de spierderea de saange la nivelul tubului nge la nivelul tubului digestiv superior, adicdigestiv superior, adicaa la nivelul esofagului, la nivelul esofagului, stomacului stomacului ssi duodenului – pi duodenului – paannaa la jonc la joncttiunea iunea duodeno-jejunalduodeno-jejunalaa (ligamentul lui Treitz) (ligamentul lui Treitz)

Ea poate fiEa poate fi clinic manifestclinic manifestaa (acut (acutaa)),, c caand se nd se exteriorizeazexteriorizeazaa a) a) prin hematemezprin hematemezaa (v (vaarsrsaaturi cu turi cu ssaange), nge),

b) b) melenmelenaa (scaune cu s (scaune cu saange digerat) nge digerat) sau sau c) c) hematochezie (rectoragie) (eliminare hematochezie (rectoragie) (eliminare

de sde saange nedigerat pe cale analnge nedigerat pe cale analaa),), d) d) eventual asociate (hematemezeventual asociate (hematemezaa + +

melenmelenaa) ) sau sau ocultocultaa (cronic (cronicaa)),, c caand este nd este

evidenevidenttiatiataa doar prin teste corespunz doar prin teste corespunzaatoare şi prin toare şi prin consecinconsecintta ei – anemia.a ei – anemia.

IncidenIncidenttaa:: 50-150/100000 locuitori /an. 50-150/100000 locuitori /an.

→→ urgenurgentata major majoraa MMortalitateortalitate:: si azi si azi 8-10%8-10%;;

mai maremai mare la la:-:- v vaarstnici rstnici

- - boli asociate (cardio-vasculare,boli asociate (cardio-vasculare,

renale, renale, DZDZ, neoplazii) , neoplazii)

depinde dedepinde de: -: - etiologi etiologie e (mai mare (mai mare inin neoplazii neoplazii digestive, rupturdigestive, rupturaa de varice esofagiene) de varice esofagiene)

-- posibilitatea tratamentului endoscopic posibilitatea tratamentului endoscopic de urgende urgenta (ta (hemostazeihemostazei))

Etiologie: Etiologie: 1. HDS variceale1. HDS variceale

2. HD 2. HDS nevaricealeS nevariceale

A. Cauze frecventeA. Cauze frecvente – – ulcer duodenal ulcer duodenal – – ulcer gastriculcer gastric – – sindrom Mallory Weisssindrom Mallory Weiss – – gastritgastritaa eroziv erozivaa – – bulbitbulbitaa eroziv erozivaa – – esofagitesofagitaa eroziv erozivaa – – cancer gastriccancer gastric – – cancer esofagiancancer esofagian

B. Cauze rareB. Cauze rare – – tumori gastrice benigetumori gastrice benige

(leiomioame, adenoame, (leiomioame, adenoame,

lipoame, neurinoame) lipoame, neurinoame) – – hemangioamehemangioame – – malformamalformattii vasculareii vasculare

(angiodisplazii)(angiodisplazii) – – coagulopatiicoagulopatii – – cancer pancreaticcancer pancreatic

invadantinvadant

C. Cauze foarte rare (sub 1%)C. Cauze foarte rare (sub 1%) – – ulcer Dieulafoyulcer Dieulafoy – – diverticul Meckeldiverticul Meckel – – fistule aorto-entericefistule aorto-enterice – – ischemieischemie – – boalboalaa Crohn cu localizare superioar Crohn cu localizare superioara a – – corpi strcorpi straainiini – – traumatismetraumatisme – – metastaze (din cancer de smetastaze (din cancer de saan, pancreatic,n, pancreatic, pulmonar, renal)pulmonar, renal) – – gastroenteritgastroenteritaa de iradiere de iradiere – – vasculite (de obicei în colagenoze)vasculite (de obicei în colagenoze)

In afara cauzelor locale (esof., gastr., duod.) In afara cauzelor locale (esof., gastr., duod.) pot exista si cauze sistemice sau de vecinatate, pot exista si cauze sistemice sau de vecinatate, incat clasificarea incat clasificarea dupa naturadupa natura cauzelor este cauzelor este mai exaustiva:mai exaustiva:

ClasificareaClasificarea etiologica a HDSetiologica a HDSI. Boli ale tubului digestivI. Boli ale tubului digestiv

1. Boli ale esofagului1. Boli ale esofagului – – varice eso-gastricevarice eso-gastrice – – esofagitesofagitaa – – ulcer esofagianulcer esofagian – – sindrom Mallory-Weisssindrom Mallory-Weiss – – tumori maligne şi benignetumori maligne şi benigne – – alte leziunialte leziuni

esofag

esofag

esofag

2. Boli ale stomacului2. Boli ale stomacului si duodenuluisi duodenului – – ulcer cronic duodenal şi gastriculcer cronic duodenal şi gastric – – ulcer acut de stresulcer acut de stres – – eroziuni gastriceeroziuni gastrice – – gastritgastritaa – – ulcer anastomotic (pepticulcer anastomotic (peptic postoperator)postoperator) – – cancer gastriccancer gastric – – tumori gastrice benignetumori gastrice benigne – – hernie hiatalhernie hiatalaa – – traumatismetraumatisme – – corpi strcorpi straainiini – – prolaps al mucoasei gastrice prolaps al mucoasei gastrice iinn duodenduoden

– – rupturrupturaa de vas sclerotic de vas sclerotic – – ectazie vascularectazie vascularaa gastric gastricaa antralantralaa – – diverticul gastricdiverticul gastric – – infecinfecttii specificeii specifice – – ttesut pancreatic ectopicesut pancreatic ectopic – – alte afecalte afecttiuni gastriceiuni gastrice – – hemoragie postoperatoriehemoragie postoperatorie – – duodeniduodenitata – – diverticul duodenaldiverticul duodenal – – tumortumoraa duodenal duodenalaa – – alte afecalte afecttiuni duodenaleiuni duodenale

stomac

stomac

stomac

duoden

duoden

II. Boli ale organelor vecineII. Boli ale organelor vecine

– – ssaange nge iinghinghittitit – – anevrism, tumoranevrism, tumoraa sau abces rupte sau abces rupte – – boli ale cboli ale caailor biliareilor biliare – – boli pancreaticeboli pancreatice – – boli hepaticeboli hepatice

III. Boli sistemiceIII. Boli sistemice – – SIDASIDA – – amiloidozamiloidozaa – – mielom multiplumielom multiplu – – sarcoidozsarcoidozaa – – insuficieninsuficientata renal renalaa cr. cr. iin uremien uremie – – infecinfecttii sistemiceii sistemice – – boli cardiaceboli cardiace – – boli gastroduodenale ischemiceboli gastroduodenale ischemice – – sarcom Kaposisarcom Kaposi – – colagenozecolagenoze – – neurofibromatozneurofibromatozaa multipl multiplaa – – alte boli sistemicealte boli sistemice

IV. Boli sanguine IV. Boli sanguine ssi ale vaselor sanguinei ale vaselor sanguine 1. Boli sanguine 1. Boli sanguine policitemia vera rubrapolicitemia vera rubra leucemiileucemii limfoamelimfoame anemie pernicioasanemie pernicioasaa purpurpurpuraa trombocitopenic trombocitopenicaa ppurpururpura a netrombocitopenicnetrombocitopenica a (alergic(alergicaa, sindrom Henoch-, sindrom Henoch-

Schönlein)Schönlein) trombocitopatii şi trombastenietrombocitopatii şi trombastenie boalboalaa von Willebrand von Willebrand sensibilitate la eritrocite propriisensibilitate la eritrocite proprii hemofilie Ahemofilie A hemofilie Bhemofilie B hipoprotrombinemiehipoprotrombinemie afibrinogenemie şi disfibrinogenemieafibrinogenemie şi disfibrinogenemie coagulare intravascularcoagulare intravascularaa diseminat diseminataa

2. Boli ale vaselor sanguine2. Boli ale vaselor sanguine teleangiectazie hemoragica ereditarateleangiectazie hemoragica ereditara (b. Rendu-Osler)(b. Rendu-Osler) pseudoxanthoma elasticum (sindr.pseudoxanthoma elasticum (sindr. Gronblad-Strendberg)Gronblad-Strendberg) malformatii vasculare difuzemalformatii vasculare difuze malformatii hemangiomatoase cavernoasemalformatii hemangiomatoase cavernoase boala Ehlers-Danlosboala Ehlers-Danlos alte malformatii vascularealte malformatii vasculare

Tablou clinic HDS acutaTablou clinic HDS acuta HematemezaHematemeza == v vaarsrsaaturi cu sturi cu saangenge ( ( ro rossu, rou, rossu-brun, cu u-brun, cu

cheaguri sau negru, cheaguri sau negru, iin „zan „zatt de cafea”, de cafea”, iin funcn functtie de gradul de ie de gradul de digestie, adicdigestie, adicaa de perioada de stagnare în stomac de perioada de stagnare în stomac).). Este forma Este forma cea mai gravcea mai gravaa de HDS. de HDS.

MelenaMelena == eliminarea de s eliminarea de saange prin scaunnge prin scaun ( ( negru-lucios, „ca negru-lucios, „ca ppaacura”, de obicei moale cura”, de obicei moale ssi cu miros caracteristici cu miros caracteristic)) - - poate fi exteriorizare a unei hemoragii digestive de mijloc poate fi exteriorizare a unei hemoragii digestive de mijloc (enterale) sau chiar inferioare (colon proximal).(enterale) sau chiar inferioare (colon proximal).

Hematochezia (rectoragiaHematochezia (rectoragia)) == eliminarea de s eliminarea de saange pe cale nge pe cale rectalrectala (a (ssaangenge rorossu). u). --rectoragia este o exteriorizare a unei rectoragia este o exteriorizare a unei HDHD inferioare, dar inferioare, dar →→ prin peristaltism accentuat sau o pierdere foarte mare de sprin peristaltism accentuat sau o pierdere foarte mare de saange nge (peste 1000 ml) s(peste 1000 ml) saa fie fie ssi exteriorizarea unei HDSi exteriorizarea unei HDS ( ( s saangele este ngele este mai mai iinchis la culoare, ronchis la culoare, rossu-negricios, iar u-negricios, iar iin apa din vasul de n apa din vasul de toalettoaletaa se poate observa un halou se poate observa un halou rosietic). rosietic).

In afara uneia dintre aceste forme de In afara uneia dintre aceste forme de exteriorizare:exteriorizare:

anemie ac.anemie ac. tulb. hemodinamice ( la peste 500 ml sange tulb. hemodinamice ( la peste 500 ml sange

pierdut)pierdut)

Hemoragie usoaraHemoragie usoara HemoragieHemoragie

mediemedie

Hemoragie Hemoragie grava grava ( >( > 2000 2000

mlml sange) sange) ameamettelieli senzasenzattie ie de de setesete aasteniestenie tahicardietahicardie hTAhTA pierderea de pierderea de 1000ml1000ml sa sangenge→→ ↑↑AV(puls)AV(puls) cu 20 cu 20 bătăi/min bătăi/min ++ ↓↓ TA TA maxime cu 10-20 maxime cu 10-20 mm Hgmm Hg

se adauga:se adauga: transpiratranspirattii reciii reci agitaagitattieie greagreatata lipotimiilipotimii AV>AV>100/min100/min TA TA <<11000 m0 mmmHgHg

se adauga:se adauga: ppaloarealoare borborismeborborisme

intestinaleintestinale ssubfebrilitubfebrilitatatii pierdereapierderea

cunocunosstintinttei ei ssococ

hipovolemichipovolemic

Agravarea unor boli existente:Agravarea unor boli existente:

ciroza hep.ciroza hep.→ encefalopatie hep.→ encefalopatie hep.

Precipitarea unor accidente vasculare Precipitarea unor accidente vasculare (cerebrale, coronariene)(cerebrale, coronariene)

Tablou clinic HDS cronicaTablou clinic HDS cronica

→→ anemie progresivaanemie progresiva

Diagnosticul HDSDiagnosticul HDS Dg. clinicDg. clinic::↑↑ verificat, la nevoie, prin verificat, la nevoie, prin - tuseu rectal- tuseu rectal - sonda naso-gastr.de aspiratie- sonda naso-gastr.de aspiratie Dg. paraclinicDg. paraclinic:: - grad de anemie (Ht, Hb, nr. eritr., sideremie, volum- grad de anemie (Ht, Hb, nr. eritr., sideremie, volum eritr.eritr. - cresterea ureei- cresterea ureei - e- endoscopie digest.sup.ndoscopie digest.sup.! (confirma dg., etiol., ! (confirma dg., etiol.,

gravitatea gravitatea HDS, situatia /activa sau oprita/, aprecierea metodeiHDS, situatia /activa sau oprita/, aprecierea metodei optime terapeutice, chiar terapia adecvata)optime terapeutice, chiar terapia adecvata)

Dupa Dupa ForrestForrest → situatii endoscopice intr-o HDS:→ situatii endoscopice intr-o HDS:

I. Leziune prezentI. Leziune prezentaa cu hemoragie activ cu hemoragie activaa IA – sIA – saangerare ngerare iin jet (arterialn jet (arterialaa)) IB – sIB – saangerare difuzngerare difuzaa, laminar, laminaraa, „, „iin pn paanznzaa” (venoas” (venoasaa)) II. Leziune prezentII. Leziune prezentaa cu stigmate de hemoragie recent cu stigmate de hemoragie recentaa IIa - vas vizibil, nesIIa - vas vizibil, nesaangerngeraand nd IIb - cheag aderent, proaspIIb - cheag aderent, proaspaatt IIc - membrane hematice sau cheag vechiIIc - membrane hematice sau cheag vechi III. Leziune prezentIII. Leziune prezentaa f faarraa stigmate sau lipsa leziunii stigmate sau lipsa leziunii

Toate aspectele Forrest I si II impun un tratam. de urgenta Toate aspectele Forrest I si II impun un tratam. de urgenta (medicamentos, endoscopic, chirurgical)(medicamentos, endoscopic, chirurgical)

Alte elemente de dg. paraclinic:Alte elemente de dg. paraclinic:

- biopsia, dupa caz- biopsia, dupa caz

- in HDS oculte - in HDS oculte → r. Gregerson, r. Adler,→ r. Gregerson, r. Adler,

teste Hemoccultteste Hemoccult

Diagnostic diferentialDiagnostic diferential

→→ cu scu saangerngeraari cu altri cu altaa localizare localizare ssi si saange nge iinghinghittit (epistaxis, gingivoragii, hemoragii it (epistaxis, gingivoragii, hemoragii faringiene, hemoptizie) faringiene, hemoptizie)

→→ false sfalse saangerngeraari: scaune colorate dupri: scaune colorate dupaa anumite alimente (afine, sfeclanumite alimente (afine, sfeclaa ro rossie, ie, ssaangerete) sau medicamente (preparate de Fe ngerete) sau medicamente (preparate de Fe şi Bi).şi Bi).

ComplicatiiComplicatii

DatoritDatoritaa anemiei secundare, HDS pot provoca anemiei secundare, HDS pot provoca accidente cardio-vasculare majore. accidente cardio-vasculare majore.

IIn ciroze, ele pot precipita encefalopatie hepaticn ciroze, ele pot precipita encefalopatie hepaticaa şi sindrom hepato-renal.şi sindrom hepato-renal.

TratamentTratament

IIntr-o HDS existntr-o HDS existaa dou douaa obiective terapeutice: obiective terapeutice: 1. 1. stabilizarea hemodinamicstabilizarea hemodinamicaa 2.2. oprirea hemoragiei. oprirea hemoragiei. IIn vederea ambelor obiective pacientul trebuien vederea ambelor obiective pacientul trebuie internat internat, ,

preferabil preferabil iintr-un serviciu de gastroenterologie sau de terapie ntr-un serviciu de gastroenterologie sau de terapie intensivintensivaa. .

MaMasuri terapeutice generale:suri terapeutice generale: - - oprirea alimentaoprirea alimentattieiiei -- aplicarea unei sonde nazo-gastriceaplicarea unei sonde nazo-gastrice →→ iimpiedicmpiedicaa absorb absorbttia metaboliia metabolittilor toxici prin evacuarea ilor toxici prin evacuarea

ssaangelui ngelui → → permite administrarea pe sondpermite administrarea pe sondaa de substan de substantte e

vasoconstrictoare.vasoconstrictoare.

1.Stabilizarea hemodinamica1.Stabilizarea hemodinamica

adicadicaa reechilibrarea volemiei reechilibrarea volemiei →→ ccaat mai repede posibil!t mai repede posibil!→→ pentru menpentru menttinerea funcinerea functtiilor vitaleiilor vitale→→ oprirea spontanoprirea spontanaa a hemoragiei a hemoragiei iin peste 80%n peste 80% solusoluttii perfuzabile (ser fiziologic, soluii perfuzabile (ser fiziologic, soluttie Ringer). ie Ringer).

Cantitatea de soluCantitatea de soluttii perfuzabile ii perfuzabile →→ functie de PVC functie de PVC Trebuie asiguraTrebuie asiguratata o cale venoas o cale venoasaa eficient eficientaa (evt. dou (evt. douaa), ),

la nevoie prin aplicarea unui cateter.la nevoie prin aplicarea unui cateter. DacDacaa anemia este mare (Ht sub 25%, Hb sub 7,5 g anemia este mare (Ht sub 25%, Hb sub 7,5 g

%)%)→→ transfuzii transfuzii ( (ssaange integralnge integral// mas masaa eritrocitar eritrocitara,a, dacdacaa nu exist nu existaa deficit de coagulare). deficit de coagulare).

OO22 pe sond pe sondaa nazal nazalaa. .

2. Oprirea hemoragiei (hemostaza)2. Oprirea hemoragiei (hemostaza)

/ temporara/ temporara

\ definitiva\ definitiva

/ medicamentoasa/ medicamentoasa

- endoscopica- endoscopica

\ chirugicala\ chirugicala

A. Hemostaza medicamentoasaA. Hemostaza medicamentoasa

RRegim lactat-hidricegim lactat-hidric, cu , cu repaos la patrepaos la pat.. Prin sonda de aspiraPrin sonda de aspirattie ie →→ adrenalinadrenalinaa // noradrenalin noradrenalinaa inhibitori de pompinhibitori de pompa a de protonide protoni ( (OmeprazolOmeprazol 80 mg iv. 80 mg iv. iin n

bolus, urmat de administrarea de 8 mg/h) sau bolus, urmat de administrarea de 8 mg/h) sau inhibitori de inhibitori de receptori H2receptori H2, administra, administratti po. sau iv. i po. sau iv.

IIn HDS prin efracn HDS prin efracttie varicealie variceala a →→ terlipressinterlipressinaa ( (RemestypRemestyp), un ), un analog sintetic al vasopresinei, 2 mg iv., la 6 ore, timp de 48 analog sintetic al vasopresinei, 2 mg iv., la 6 ore, timp de 48 ore. Se pot administra şi somatostatinore. Se pot administra şi somatostatinaa sau octreotide sau octreotide (analogul sintetic al acesteia), cu rezultate similare. (analogul sintetic al acesteia), cu rezultate similare.

Tratamentul medicamentos se aplicTratamentul medicamentos se aplicaa acolo, unde nu se poate acolo, unde nu se poate face tratament endoscopic sau pface tratament endoscopic sau paannaa la aplicarea acestuia, dar şi la aplicarea acestuia, dar şi dupdupaa aceea. aceea.

B. Hemostaza endoscopicaB. Hemostaza endoscopicade urgende urgentata, , iin stadiile IA, IB, IIa Forrestn stadiile IA, IB, IIa Forrest:: Injectarea de soluInjectarea de soluttii hemostaticeii hemostatice →→ cucu solu soluttii de adrenalinii de adrenalinaa

1:10000 sau alcool absolut, 2-3 ml, injectate direct 1:10000 sau alcool absolut, 2-3 ml, injectate direct iin vasul vizibil n vasul vizibil ssi/sau i/sau iin imediata apropiere a sediului sn imediata apropiere a sediului saangerngeraariirii→→ vasoconstricţievasoconstricţie..

IIn HDS varicealen HDS variceale→→ agen agentti sclerozani sclerozanttii→→ tromboz tromboza:a: acizi gra acizi grassii (moruat Na, polidocanol)(moruat Na, polidocanol) sau agen sau agentti deshidratani deshidratanttii (alcool absolut, (alcool absolut, glucoza hipertona)glucoza hipertona)

iin varicele gastrice n varicele gastrice →→ un un aditiv lichid aditiv lichid (Histoacryl), care se (Histoacryl), care se coaguleazcoaguleazaa intravariceal intravariceal

IIn HDS varicealn HDS variceale e →→ ligatura varicelorligatura varicelor FFotocoagulareotocoagularea (a ( prin laser prin laser//prin plasmprin plasmaa de Argon de Argon)) →→ dar foarte dar foarte

costisitoarecostisitoare; ; direct pe sediul hemoragiei.direct pe sediul hemoragiei. EElectrocoagularealectrocoagularea→→ cu electrod monopolar cu electrod monopolar// multipolari. multipolari. Clipsuri mecaniceClipsuri mecanice iin HDS prin efracn HDS prin efracttie varicealie varicealaa →→ sonda cu balonsonda cu balon Sengstaken-Blakemore. Sengstaken-Blakemore.

C. Hemostaza chirurgicalaC. Hemostaza chirurgicala dacadaca cea medicamentoas cea medicamentoasaa şi endoscopic şi endoscopicaa nu au fost eficiente. nu au fost eficiente. alegerea momentului operator alegerea momentului operator ((preferapreferabilbil nunu de urgen de urgentata→→

mortalitatemortalitate d de 10x mai maree 10x mai mare)) alegerea tipului de intervenţie chirurgicalalegerea tipului de intervenţie chirurgicalaa (ligatur (ligatura a vascularvascularaa, ,

vagotomie, gastrectomie parţialvagotomie, gastrectomie parţialaa, shunt porto-sistemic , shunt porto-sistemic intrahepatic transjugular – TIPS). intrahepatic transjugular – TIPS).

Indicatii operatorii:Indicatii operatorii: - - ssaangerare peste 24 orengerare peste 24 ore - - necesitatea administrnecesitatea administraarii de peste 6-8 unitrii de peste 6-8 unitatati de si de saangenge - - instabilitate hemodinamicinstabilitate hemodinamicaa - - ssaangerare arterialngerare arterialaa, neoprit, neopritaa prin hemostaz prin hemostazaa endoscopic endoscopicaa

ProfilaxieProfilaxie

TTratamentul corect al afecratamentul corect al afecttiunilor posibil cauzatoare iunilor posibil cauzatoare de HDS: ulcer gastric şi duodenal, eradicarea Hp de HDS: ulcer gastric şi duodenal, eradicarea Hp iin n gastritele Hp+. gastritele Hp+.

SeSe evita evita:-:- medica medicattia antiinflamatorie po. la pacienia antiinflamatorie po. la pacienttii ii cu ulcer sau gastro-duodenite cu ulcer sau gastro-duodenite

- - folosirea unor preparate cu efecte digestive folosirea unor preparate cu efecte digestive minore, respectiv administrarea concomitentminore, respectiv administrarea concomitentaa a unor a unor preparate protectoare. preparate protectoare.

- - fumatulfumatul

PrognosticPrognostic

depinde dedepinde de:: factorii de gravitate aifactorii de gravitate ai hemoragiei hemoragiei::- prezenprezentta hematemezeia hematemezei- cantitate mare a scantitate mare a saangerngeraariirii- hemodinamichemodinamicaa instabil instabilaa- repetarea srepetarea saangerngeraarii rii - vase vizibile (Forrest IIa)vase vizibile (Forrest IIa)- prezenprezentta ulcerului gastric a ulcerului gastric - localizarea leziunii llocalizarea leziunii laangngaa un vas important un vas important - vvaarsta rsta >> 60 ani 60 ani- altaltee boli cronice (ciroz boli cronice (cirozaa hepatic hepaticaa, boli cardiovasculare, renale, boli cardiovasculare, renale))promtitudinea promtitudinea tratamentultratamentuluiui aplicat aplicat

Hemoragia digestiva inferioaraHemoragia digestiva inferioara

→ → pierderea de sânge la nivelul tubului digestiv pierderea de sânge la nivelul tubului digestiv distal de joncţiunea duodeno-jejunală distal de joncţiunea duodeno-jejunală (ligamentul lui Treitz). (ligamentul lui Treitz).

poate fipoate fi: -: - clinic manifestă clinic manifestă ( ( rectoragierectoragie/ / melenă)melenă)

- - ocultăocultă ( (→→anemianemie)e) iincidenţancidenţa:: 20/100000 locuitori/an 20/100000 locuitori/an ( ( 5x mai rară 5x mai rară

decât HDSdecât HDS)) mmortalitateaortalitatea: : 3-4% 3-4%

EtiologiaEtiologia HemoroiziHemoroizi FisuriFisuri analeanale DiverticulozDiverticulozaa Polipi coloniciPolipi colonici Cancer rectalCancer rectal/ de colon/ de colon BoalBoalaa Crohn Crohn ColitColitaa ulceroas ulceroasaa MalformaMalformattii vasculare ii vasculare

(angiodisplazii)(angiodisplazii) ColitColitaa ischemic ischemicaa Colite infecColite infecttioaseioase

Varice rectaleVarice rectale Ulcer rectalUlcer rectal VasculiteVasculite Diverticul MeckelDiverticul Meckel Tumori de intestin Tumori de intestin

subţiresubţire FistulFistulaa aorto-enteric aorto-entericaa IleiteIleite Ulcer de intestin subţireUlcer de intestin subţire Cauze cu localizCauze cu localizaari ri iin n

tubul digestiv superiortubul digestiv superior

Tablou clinicTablou clinic

hematochezie (rectoragie)hematochezie (rectoragie); melena ( 1/5 din HDS); melena ( 1/5 din HDS) ssaange mai ronge mai rossuu→→ sursa de hemoragie mai distal sursa de hemoragie mai distalaa iin localizn localizaarile rile rectalerectale →→ s saangele proaspngele proaspaat nu este amestecat cu t nu este amestecat cu

fecalelefecalele iin localizn localizaarile pe rile pe colonul descendentcolonul descendent →→ scaunul prezintscaunul prezintaa

striuri sanguinestriuri sanguine sasangerarea masivngerarea masivaa →→ caracteristic caracteristicaa pentru diverticuloz pentru diverticulozaa sau sau

angiodisplazii.angiodisplazii. ddiareeiaree →→ colit colitaa ulceroas ulceroasaa, boal, boalaa Crohn Crohn durere durere iin timpul defecan timpul defecattiei iei → → hemoroizi trombozahemoroizi trombozatti, fisuri, fisuraa

analanalaa durere abdominaldurere abdominalaa → → ischemie intestinalischemie intestinalaa, boli intestinale , boli intestinale

inflamatoriiinflamatorii

Tablou clinic (examen obiectiv)Tablou clinic (examen obiectiv) tuseul rectal – tuseul rectal – obligatorobligator in toate HDI! in toate HDI! ppalparea tumorialparea tumorilorlor abdominale, a colonului abdominale, a colonului

descendent descendent ssi sigmoid rigid (coliti sigmoid rigid (colitaa ulceroas ulceroasaa). ). sufluri abdominale sufluri abdominale →→ aangiodisplaziingiodisplazii ddegete hippocratice egete hippocratice →→ colita ulceroas colita ulceroasaa // boala Crohn. boala Crohn. anemie acută anemie acută tulburări hemodinamice tulburări hemodinamice

HDI cronică HDI cronică →→ anemie progresivă.anemie progresivă.

DiagnosticDiagnostic

clinic (tuseu rectal!)clinic (tuseu rectal!) gradul de anemiegradul de anemie ureea sanguină ureea sanguină ((nu enu e ↑)↑) EDIEDI - a- anuscopia nuscopia →→ hemoroizi externi hemoroizi externi ssi interni, fisuri anale, fistule.i interni, fisuri anale, fistule. - r- rectosigmoidoscopia ectosigmoidoscopia ((dupdupaa clismare clismare)) →→ surse de HDI surse de HDI iinn ampula rectalampula rectalaa ssi i inin sigmoid sigmoid; daca e ; daca e negativnegativaa →→ - c- colonoscopiaolonoscopia ( pregatire ( pregatire cu Fortrans dizolvat cu Fortrans dizolvat iin 4 l de apn 4 l de apa)a) bbiopsia iopsia →→ de cde caate ori este nevoie.te ori este nevoie. irigografiirigografiaa (clism (clismaa baritat baritataa), mai ales ), mai ales iin dublu contrast (cu n dublu contrast (cu

insuflare de aer). insuflare de aer). arteriografia arteriografia →→ angiodisplazii angiodisplazii ssi diverticulozi diverticulozaa videocapsula videocapsula

HDI oculte HDI oculte →→ reac reacttia Gregerson, Adleria Gregerson, Adler, , teste Hemoccuteste Hemoccultlt

Diagnostic diferentialDiagnostic diferential

HDS manifestata prin rectoragieHDS manifestata prin rectoragie

TratamentTratamentobiective terapeutice:obiective terapeutice:-- stabilizarea hemodinamic stabilizarea hemodinamica: ca in HDSa: ca in HDS -- oprirea hemoragiei (hemostaza) oprirea hemoragiei (hemostaza)→→ mmedicamentosedicamentos:: hemoroizi hemoroizi →→ agen agentti locali, i locali, ((mai ales cumai ales cu hidrocortizonhidrocortizon)), b, baai de i de ssezutezut eendoscopicndoscopic : -: - injecta injectare dere de alcool, polidocanol alcool, polidocanol - - polipectomie polipectomie - - fotocoagulare prin laser sau plasmfotocoagulare prin laser sau plasmaa de Argon, de Argon, - electro- electrocoagulare multi- sau monopolarcoagulare multi- sau monopolaraa.. aangiograficngiografic: -: - emboliza embolizarearea surs surseiei de hemoragie cu de hemoragie cu gelfoam gelfoam - - injectinjectare deare de vasopresin vasopresina (a ( mai ales mai ales iinn angiodisplazii angiodisplazii ssi diverticulii diverticuli)) cchirurgicalhirurgical: - : - rezecrezecttie segmentarie segmentaraa - - colectomie totalcolectomie totalaa sau subtotal sau subtotalaa

PrognosticPrognostic

depinde de cauza depinde de cauza hemoragieihemoragiei de conduita terapeuticde conduita terapeutica a aplicataplicataa