SIGURANSIGURANŢA LA FOC A ŢA LA FOC A CONSTRUCŢIILORCONSTRUCŢIILOR

NOŢIUNI FUNDAMENTALE PRIVIND NOŢIUNI FUNDAMENTALE PRIVIND COMPORTAREA LA FOC A COMPORTAREA LA FOC A

ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ŞI A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ŞI A CLĂDIRILORCLĂDIRILOR

BibliografieBibliografie. Documente conexe, reglementări . Documente conexe, reglementări tehnice, standarde.tehnice, standarde.

Concepte fundamentale despreConcepte fundamentale despre acţiunea incendiului. acţiunea incendiului. GeneraGeneralităţilităţi

Incendiu real Incendiu real şi incendiu normalizatşi incendiu normalizat Factori cFactori careare influenţează potenţialul distructiv al influenţează potenţialul distructiv al

unui incendiuunui incendiu Stabilirea obiectivelor siguranţei la Stabilirea obiectivelor siguranţei la incendiuincendiu

Bibliografie selectivaBibliografie selectiva Documente conexe: legi, hotăr Documente conexe: legi, hotărââri guvernamentale, ri guvernamentale,

ordine ministerialeordine ministeriale

Legea 10/1995 - Lege privind calitatea în construcţii. Ordonanţa nr.60/1997 -privind apărarea împotriva incendiilor. Legea nr. 212/1997 -privind aprobarea Ordonanţei nr.60/1997. HGR nr.571/1997 Aprobarea categoriilor de construcţii, instalaţii tehnologice şi alte amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind prevenirea şi stingerea incendiilor. HGR nr.766/1997 Regulamente privind încadrarea în categorii de importanţă, întreţinere, exploatare, urmărire în timp şi postutilizare; privind întocmirea şi păstrarea “Cărţii tehnice “ a construcţiei; privind stabilirea categoriilor de importanţă a construcţiilor etc. ORDINUL M.I. nr.775/1998 pentru aprobarea “Normelor generale de

prevenire şi stingere a incendiilor”. ORDINUL M.I. nr. 1023/1999 pentru aprobarea “Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor” –DGPSI - 001 HGR nr.392/1994 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, proceduri, echipamente în construcţii.

Reglementări tehniceReglementări tehnice

P118-99P118-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor. Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor. NP 006NP 006 Normativ privind proiectarea sălilor aglomerate cu vizitatori. Normativ privind proiectarea sălilor aglomerate cu vizitatori. CE1 CE1 Normativ privind siguranţa în exploatare la clădiri civile.Normativ privind siguranţa în exploatare la clădiri civile. I.5 I.5 Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de

ventilare ventilare şi climatizare. şi climatizare. I.5/1I.5/1 Normativ de exploatare a instalaţiilor de ventilare şi climatizare. Normativ de exploatare a instalaţiilor de ventilare şi climatizare. I.6I.6 Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de

alimentare cu gaze naturale. alimentare cu gaze naturale. I.6/1 I.6/1 Normativ de exploatare a sistemelor de alimentare cu gaze Normativ de exploatare a sistemelor de alimentare cu gaze

naturale. naturale. I.7I.7 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu

tensiuni până la 1000 V.c.a.şi 1500 V.c.c.tensiuni până la 1000 V.c.a.şi 1500 V.c.c. I.9 I.9 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare. I.9/1I.9/1 Normativ de exploatare a instalaţiilor sanitare. Normativ de exploatare a instalaţiilor sanitare. I.13 - I.13/1I.13 - I.13/1 Normative pentru proiectarea, executarea şi exploatarea Normative pentru proiectarea, executarea şi exploatarea

instalaţiilor deinstalaţiilor de încălzire centrală. încălzire centrală.

I.20I.20. . Normativ privind proiectarea şi executarea protecţiei contra Normativ privind proiectarea şi executarea protecţiei contra trăsnetului.trăsnetului.

C.58C.58. . Norme tehnice privind ignifugarea materialelor şi produselor Norme tehnice privind ignifugarea materialelor şi produselor combustibile din lemn şi textil utilizate în construcţii. combustibile din lemn şi textil utilizate în construcţii.

C.300C.300. Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata . Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.

P.17 P.17 Normativ pentru proiectara staţiilor de încărcare a bateriilor de Normativ pentru proiectara staţiilor de încărcare a bateriilor de acumulatoare pentru electrovehicule. acumulatoare pentru electrovehicule.

P.E.107P.E.107 Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice. electrice.

C1C1 Prescripţii tehnice I.S.C.I.R. pentru proiectare, executare, Prescripţii tehnice I.S.C.I.R. pentru proiectare, executare, montare, reparare, instalare, exploatare şi verificare a cazanelor montare, reparare, instalare, exploatare şi verificare a cazanelor de abur şi cazanelor de apă fierbinte. de abur şi cazanelor de apă fierbinte.

C5C5 Prescripţii tehnice ISCIR pentru proiectarea, execuţia, repararea, Prescripţii tehnice ISCIR pentru proiectarea, execuţia, repararea, utilizarea şi verificarea recipienţilor, butelii pentru gaze utilizarea şi verificarea recipienţilor, butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.

StandardeStandarde

STAS 297/1STAS 297/1 Culori şi indicatoare de securitate - Condiţii tehnice Culori şi indicatoare de securitate - Condiţii tehnice generale generale ..

STAS 297/2STAS 297/2 Culori şi indicatoare de securitate – Reprezentări. Culori şi indicatoare de securitate – Reprezentări. SR ISO 6309 SR ISO 6309 Protectia impotriva incendiilor. Indicatoare de securitate. Protectia impotriva incendiilor. Indicatoare de securitate. STAS 1478STAS 1478 Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii

civile civile şi industriale. Prescripţii fundamentale de proiectare. şi industriale. Prescripţii fundamentale de proiectare. STAS 6793STAS 6793 Coşuri, canale de fum pentru focare obişnuite la Coşuri, canale de fum pentru focare obişnuite la

construcţii civile. Prescripţii generale. construcţii civile. Prescripţii generale. STAS 9072STAS 9072 Măsuri de siguranţă contra incendiilor.Măsuri Măsuri de siguranţă contra incendiilor.Măsuri

constructive pentru sobe. constructive pentru sobe. STAS 10903/2STAS 10903/2 Determinare sarcinii termice în construcţii. Determinare sarcinii termice în construcţii. SR EN 50014SR EN 50014 Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial

explozive. Prescripţii generale. explozive. Prescripţii generale. SR EN 50028SR EN 50028 Echipamente electrice, pentru atmosfere potenţial Echipamente electrice, pentru atmosfere potenţial

explozive. Încapsulare “m”explozive. Încapsulare “m”..

Introducere. Importanţa studierii comportării la foc a clădirilorIntroducere. Importanţa studierii comportării la foc a clădirilor

Conceptul de performanţă în construcţii cuprinde cerinţele de calitate a Conceptul de performanţă în construcţii cuprinde cerinţele de calitate a construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora.construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora.Conform actualizConform actualizării Legii 10/95 privind calitatea în construcţiiării Legii 10/95 privind calitatea în construcţii (v. Legea (v. Legea nr. 123/07)nr. 123/07), în România sunt obligatorii realizarea şi menţinerea pe , în România sunt obligatorii realizarea şi menţinerea pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor a următoarelor cerinţe:întreaga durată de existenţă a construcţiilor a următoarelor cerinţe:

a)a)- rezistenţă - rezistenţă mecanica mecanica şi stabilitate;şi stabilitate;

b)b)- - securitate la incendiusecuritate la incendiu;;c)c)- - igienigienăă, s, săănnăătate si mediutate si mediu;;d)d)- protec- protecttie împotriva zgomoie împotriva zgomottului;ului;e)e)- refacerea şi protecţia mediului;- refacerea şi protecţia mediului;f)f)- economie de energie şi izolaţie termică;- economie de energie şi izolaţie termică;

Obligaţia asigurării acestor cerinţe, conform art. 6 din legea 10 / 95, Obligaţia asigurării acestor cerinţe, conform art. 6 din legea 10 / 95, revine tuturor factorilor implicaţi în conceperea, realizarea şi exploatarea revine tuturor factorilor implicaţi în conceperea, realizarea şi exploatarea construcţiilor.construcţiilor.

IINCENDIULNCENDIUL reprezintă o sursă de risc majoră, având consecinţe grave reprezintă o sursă de risc majoră, având consecinţe grave,, ca pierderi de vieţi omeneşti şi ca pierderi de vieţi omeneşti şi serioaseserioase pagube materiale. De aceea, pagube materiale. De aceea, este importantă respectarea regulilor de conformare a clădirilor la foc.este importantă respectarea regulilor de conformare a clădirilor la foc.

1. 1. Concepte si notiuni fundamentale despreConcepte si notiuni fundamentale despre acţiunea incendiului. acţiunea incendiului. Generalităţi.Generalităţi.

Acţiunea foculuiAcţiunea focului : se consideră ca o : se consideră ca o acţiune directăacţiune directă, provocând modificări , provocând modificări ale caracteristicilor fizico-mecanice şi de deformaţie ale materialului din care ale caracteristicilor fizico-mecanice şi de deformaţie ale materialului din care este realizat elementul, precum şi este realizat elementul, precum şi ca ca o o acţiune indirectăacţiune indirectă, care provoacă , care provoacă dilatarea termică şi/sau deformaţii termice, determinând stări de eforturidilatarea termică şi/sau deformaţii termice, determinând stări de eforturi in in elementele structurale si in structurelementele structurale si in structurăă in ansamblul ei in ansamblul ei..

Acţiunea termicăAcţiunea termică : este acţiunea fluxului net de căldură asupra elementului : este acţiunea fluxului net de căldură asupra elementului structural.structural.

Analiza comportării la foc a elementului structuralAnaliza comportării la foc a elementului structural : este analiza termică : este analiza termică şi mecanică a elementului structural expus la foc, considerând elementul şi mecanică a elementului structural expus la foc, considerând elementul izolat, aplicându-i condiţii de rezemare corespunzătoare; nu se consideră în izolat, aplicându-i condiţii de rezemare corespunzătoare; nu se consideră în această analiză şi efectele indirecte ale acţiunii focului.această analiză şi efectele indirecte ale acţiunii focului.

Rezistenţa la focRezistenţa la foc : este abilitatea structurii, a unei părţi de structură sau a : este abilitatea structurii, a unei părţi de structură sau a unui unui element structural de a îndeplini criteriul de capacitate portantă şi / element structural de a îndeplini criteriul de capacitate portantă şi / sau criteriul de separare la foc pe timpul considerat al acţiunii focului.sau criteriul de separare la foc pe timpul considerat al acţiunii focului.

Rezistenţa la foc standardRezistenţa la foc standard : este abilitatea structurii sau a unei părţi de : este abilitatea structurii sau a unei părţi de structură, dar în mod obişnuit doar a elementelor structurale, de a îndeplini structură, dar în mod obişnuit doar a elementelor structurale, de a îndeplini criteriul de capacitate portantă şi / sau criteriul de separare la foc standard criteriul de capacitate portantă şi / sau criteriul de separare la foc standard pe o perioadă de timp impusă. Ea se exprimă pentru perioade de timp de pe o perioadă de timp impusă. Ea se exprimă pentru perioade de timp de 30, 45, 60, 90 minute sau mai mult.30, 45, 60, 90 minute sau mai mult.

Scenariul de conformare la Scenariul de conformare la incendiuincendiu prin proiectare prin proiectare : reprezintă o : reprezintă o anume dezvoltare a incendiului luată în considerare în scopul conformării la anume dezvoltare a incendiului luată în considerare în scopul conformării la foc prin proiectare.foc prin proiectare.

Atrium (patio) - incinta inchisa perimetral din interiorul unei Atrium (patio) - incinta inchisa perimetral din interiorul unei constructii sau mai multor construcţii adiacente, delimitata pe una constructii sau mai multor construcţii adiacente, delimitata pe una sau mai multe laturi de cel putin patru niveluri ale constructiei.sau mai multe laturi de cel putin patru niveluri ale constructiei.Atriumurile pot fi acoperite sau neacoperite. Atriumurile pot fi acoperite sau neacoperite. Atriumurile care au cel puţin 30% din suprafaţa acoperişului Atriumurile care au cel puţin 30% din suprafaţa acoperişului deschisă permanent, sau care se deschide automat în caz de deschisă permanent, sau care se deschide automat în caz de incendiu, sunt considerate atriumuri descoperite sau deschise.incendiu, sunt considerate atriumuri descoperite sau deschise.

Clapetă antifoc - dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc,Clapetă antifoc - dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc,montat pe tubulatura de ventilare care străpunge un element de montat pe tubulatura de ventilare care străpunge un element de construcţie antifoc sau rezistent la foc (in pozitie normal deschisă şi construcţie antifoc sau rezistent la foc (in pozitie normal deschisă şi prevăzută cu acţionare prevăzută cu acţionare automată şi manuală în caz de incendiu).automată şi manuală în caz de incendiu).

Cladire înaltă - construcţie civilă (publică) supraterană, la careCladire înaltă - construcţie civilă (publică) supraterană, la carepardoseala ultimului nivel folosibil (în afară de etajele tehnice) este pardoseala ultimului nivel folosibil (în afară de etajele tehnice) este situată la peste 28 m faţă de terenul (carosabilul adiacent) accesibil situată la peste 28 m faţă de terenul (carosabilul adiacent) accesibil autovehiculelor de intervenţie ale pompierilor pe cel puţin două autovehiculelor de intervenţie ale pompierilor pe cel puţin două laturi ale clădirii. Atunci cand ultimele niveluri sunt locuinte de tip laturi ale clădirii. Atunci cand ultimele niveluri sunt locuinte de tip duplex sau triplex se ia in considerare numai nivelul de acces din duplex sau triplex se ia in considerare numai nivelul de acces din circulatiile comune orizontale ale clădirii.circulatiile comune orizontale ale clădirii.Nu sunt considerate clădiri inalte constructiile care nu sunt Nu sunt considerate clădiri inalte constructiile care nu sunt destinate să adăpostească oameni.destinate să adăpostească oameni.

Cladire foarte inaltă- constructie civila (publică) la care pardosealaCladire foarte inaltă- constructie civila (publică) la care pardosealaultimului nivel folosibil este situata la inaltimea de 45 m, sau mai ultimului nivel folosibil este situata la inaltimea de 45 m, sau mai multmult

Clasa de reacţie la focClasa de reacţie la foc – expresie cantitativă, formulată în termeni de– expresie cantitativă, formulată în termeni deperformanţă, pentru modul de comportare a unui produs în condiţii de performanţă, pentru modul de comportare a unui produs în condiţii de utilizareutilizarefinală (pus în operă) care prin propria sa descompunere alimentează un foc lafinală (pus în operă) care prin propria sa descompunere alimentează un foc lacare este expus, exprimată prin nivelul parametrilor specifici, determinaţi în care este expus, exprimată prin nivelul parametrilor specifici, determinaţi în urma unor încercări standardizate. In functie de reacţia lor la foc, produsele urma unor încercări standardizate. In functie de reacţia lor la foc, produsele dedeconstrucţii în condiţii de utilizare finală (puse în operă) pot fi incombustibile construcţii în condiţii de utilizare finală (puse în operă) pot fi incombustibile sausaucombustibile. Produsele şi elementele de construcţii se clasifică in clase decombustibile. Produsele şi elementele de construcţii se clasifică in clase dereacţie la foc:reacţie la foc: A1 – incombustibile;A1 – incombustibile;

A2 – practic incombustibileA2 – practic incombustibileB – practic neinflamabile;B – practic neinflamabile;C – dificil inflamabile;C – dificil inflamabile;D – mediu inflamabileD – mediu inflamabileE – uşor inflamabileE – uşor inflamabileF – foarte uşor inflamabile.F – foarte uşor inflamabile.

Structurarea în niveluri de performanţă a claselor de reacţie la foc este Structurarea în niveluri de performanţă a claselor de reacţie la foc este stabilităstabilităprin Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru prin Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc a acestoraconstrucţii pe baza performanţelor de comportare la foc a acestora

Combustibilitatea materialelor de constructiiCombustibilitatea materialelor de constructii - Capacitatea- Capacitateaacestora de a se aprinde şi arde, contribuind la creşerea cantităţii de caldurăacestora de a se aprinde şi arde, contribuind la creşerea cantităţii de caldurădezvoltată de incendiu. dezvoltată de incendiu. Materialele si substantele care se depoziteaza, se clasifica si in clase de Materialele si substantele care se depoziteaza, se clasifica si in clase de periculozitate, simbolizate P1 la P5.periculozitate, simbolizate P1 la P5.

Condiţii de utilizare finală – Ansamblul condiţiilor în care un produs este încorporat într-o construcţie (pus în operă)

Constructii: obiective construite supraterane (cu sau fara subsoluri oridemisoluri) sau subterane, avand urmatoarele destinatii si functiuni:1). civile (publice) - pentru locuit, administratie, comert, sanatate,cultură, cult, învătământ, sport, turism, etc; 2). de productie si/sau depozitare - pentru activitati specifice debaza sau auxiliare, (hale, ateliere, depozite, etc.);3). mixte – pentru diferite activitati civile (publice), de productie si/sau depozitare, ori civile (publice) si de productie si/sau depozitare, inglobate in acelasi volum construit.4). construcţie (clădire) deschisă - constructie descoperita sau acoperita , deschisa pe minimum 30 % din suprafaţa perimetrală ori delimitata de plasă, trafor, bolţi, etc.).5). constructie (cladire) inchisă - cladire acoperită şi inchisă cu pereti pe mai mult de 70 % din suprafaţa perimetrală6). constructie subterană - constructie realizată în intregime sub nivelul terenului inconjurator (natural sau amenajat).7). constructie (cladire) supraterana - constructie realizata pestecota terenului inconjurator (natural sau amenajat) si care poate avea sau nu niveluri subterane.NOTA : Constructiile agroindustriale si agrozootehnice se trateaza, dupa caz, prin asimilare cu constructiile civile sau de productie ori depozitare, in functie de destinatiile acestora.

Compartiment de incendiuCompartiment de incendiu - construcţie independentă, precum - construcţie independentă, precum sisiconstructii comasate sau grupate, amplasate la distantele constructii comasate sau grupate, amplasate la distantele normate faţă de vecinătăţi, sau volum construit normate faţă de vecinătăţi, sau volum construit compartimentat prin pereti şi planşee antifoc fata de compartimentat prin pereti şi planşee antifoc fata de constructiile adiacente.constructiile adiacente.In cladirile inalte si foarte inalte compartimentul de incendiu In cladirile inalte si foarte inalte compartimentul de incendiu poate fi un volum inchis, constituit din unul sau mai multe poate fi un volum inchis, constituit din unul sau mai multe niveluri succesive, delimitate de elemente antifoc conform niveluri succesive, delimitate de elemente antifoc conform normativului si cu aria desfasurata totala conform normativului si cu aria desfasurata totala conform compartimentului de incendiu admis pentru constructiile civile compartimentului de incendiu admis pentru constructiile civile (publice) din nivelul I de stabilitate la foc.(publice) din nivelul I de stabilitate la foc.Compartimentul de incendiu poate fi constituit de unul sau mai Compartimentul de incendiu poate fi constituit de unul sau mai multe niveluri subterane, indiferent de înălţimea clădirii multe niveluri subterane, indiferent de înălţimea clădirii supraterane şi de nivelul de stabilitate al acesteia, delimitate supraterane şi de nivelul de stabilitate al acesteia, delimitate de elemente antifoc conform normativului.de elemente antifoc conform normativului.

Comportare la focComportare la foc - totalitatea schimbarilor fizice si chimice - totalitatea schimbarilor fizice si chimice intervenite atunci cand un material, produs sau ansamblu, este intervenite atunci cand un material, produs sau ansamblu, este supus actiunilor focului standard.supus actiunilor focului standard.

ComponentComponent – Material care intră în componenţa unui produs – Material care intră în componenţa unui produs neomogen. Componentul este substanţial sau nesubstanţial neomogen. Componentul este substanţial sau nesubstanţial dacă grosimea stratului este peste sau sub 1 mm, precum şi dacă grosimea stratului este peste sau sub 1 mm, precum şi dacă are peste sau sau sub 1 dacă are peste sau sau sub 1 kg/mkg/m22..

Conditii de performanta - exprimarea performantelor produsului prin criterii si niveluri de performanta ale acestuia, corespunzatoare exigentelor de siguranta la foc a utilizatorilor.

Cortina antifoc - element mobil de protectie antifoc sau rezistent la foc, de compartimentare antifoc sau de separare din cadrul compartimentului de incendiu.

Criterii de performanta - conditii in raport de care se evalueaza indeplinirea unei cerinte de performanta.

Degajament protejat - spatiu construit inchis destinat circulatiei/evacuării utilizatorilor, alcatuit si separat de restul constructiei cu elemente de constructie orizontale si verticale incombustibile A1 si rezistente la foc conform normativului, astfel realizat si echipat incat sa nu fie inundat cu fum un timp determinat ; degajamentul protejat nu intră în calculul lungimii căii de evacuare

Densitatea sarcinii termice - potential calorific total al unui spatiu, incapere, etc., raportat la aria pardoselii luată in considerare (MJ/m2).

Demisol - nivel construit al cladirii avand pardoseala situata sub nivelul terenului (carosabilului) inconjurator cu maximum jumatate din inaltimea libera a acestuia si prevazut cu ferestre in peretii de inchidere perimetrala. Demisolul se consideră nivel suprateran al constructiei. Atunci cand pardoseala este situata sub nivelul terenului (carosabilului) inconjurator cu mai mult de jumatate din inaltimea libera, se considera subsol si se include in numarul de niveluri subterane ale constructiei.

Deschideri pentru evacuarea fumului (desfumare) - goluri practicate in treimea superioara a inchiderilor perimetrale sau in acoperisul unei constructii, astfel incat sa permita evacuarea naturală a fumului produs in caz de incendiu (permanent libere sau inchise cu dispozitive care se deschid automat in caz de incendiu).

Element de construcţie – parte de construcţie bine definită din punct devedere al rolului, compoziţiei, alcătuirii şi caracteristicilor sale rezistent la foc (R, REI, EI, E, S) – Elementul rezistent la foc poate fi:

1). Element de construcţie rezistent la foc (R) - Element cu rol structural – stâlpi, coloane, etc., – cu rezistenţa la foc cel putin egală cu nivelul stabilit in normativ, in functie de nivelul de stabilitate la foc al construcţiei, element fără rol de etanşeitate şi izolare termică la foc

2). Element de construcţie rezistent la foc (REI) – Element cu rolstructural – pereţi, planşee, etc., – cu rezistenţa la foc după criteriile de rezistenţă, etanşeitate la foc şi izolare termică la foc, cel putin egală cu nivelul stabilit in normativ, in functie de nivelul de stabilitate la foc al construcţiei.

3). Element de construcţie rezistent la foc (EI) – Element fără rolstructural – pereţi, uşi, obloane, cortine, – cu rezistenţa la foc după criteriile de etanşeitate la foc şi izolare termică la foc, cel putin egală cu nivelul stabilit in normativ, în functie de rolul de protecţie la foc pe care îl are şi de nivelul de stabilitate la foc al construcţiei.

4). Element de construcţie rezistent la foc (E) – (Etanş la foc). Element fără rol structural – pereţi, uşi, obloane, cortine, ecrane, parapeţi, panouri – curezistenţa la foc numai după criteriul de etanşeitate la foc, cel putin egală cunivelul stabilit, in functie de rolul de protecţie la foc stabilit prin normativ.

5). Element de construcţie rezistent la foc (W, S, C, K,)– Element cufuncţie impusă de rezistenţă la radiaţii (W), etanş la fum (S), cu închidere automată (C), sau cu capacitatea de protecţie la foc a acoperirilor (K), – cu rezistenţa la foc pe criteriul respectiv cel putin egală cu nivelul stabilit, in functie de rolul special de protecţie la foc stabilit prin normativ.

Flash-over (Inflamare generalizată) - trecerea brusca la starea de combustiegeneralizata pe întreaga suprafata a materialelor combustibile dintr-un spatiu inchis.

Foc – incendiu standard ai căror parametri de evoluţie sunt stabiliţi prin relaţie matematică. Performanţele de comportare la foc se raportează la incendiul stadard, adică la foc.

Incendiu - proces complex de ardere, cu evolutie necontrolată, datorat prezentei substanţelor combustibile si a surselor de aprindere, a carui aparitie si dezvoltare are efecte negative prin producerea de pierderi de vieti, pagube materiale, etc. si care impune interventia organizata/automată pentru stingere.

Incaperi cu aglomerari de persoane - incaperi in care se pot afla simultan cel putin 50 de persoane, fiecareia din acestea revenindu-i o arie de pardoseala mai mica de 4 m2.

Incapere tampon - incapere (sas) de protectie a golurilor din pereti, astfel conformata, alcatuita si realizata incat sa corespunda prevederilor normativului, potrivit rolului pe care il are in caz de incendiu.

Invelitoare - izolare hidrofuga a acoperisurilor (teraselor), cu rol de asigurare a etanseitatii constructiei fata de intemperii.

Limitarea propagarii incendiilor - ansamblul masurilor constructive si de instalatii, care impiedica pentru durate normate de timp, extinderea incendiului in interiorul compartimentului de incendiu sau in afara acestuia.

Mansardă - spatiu functional amenajat in volumul podului constructiei. Se include in numarul de niveluri supraterane.

Nivel - spatiu construit suprateran sau subteran al constructiilor inchise sau deschise, delimitat de planşee. Constituie nivel supanta a carei arie este mai mare decit 40% din cea a încăperii/spaţiului în care se află.

Nivel de stabilitate la foc - capacitatea globală normată a unei construcţii sau a unui compartiment de incendiu de a răspunde la acţiunea focului. Nivelul de stabilitate la foc al construcţiei este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate

Panouri de invelitoare - elemente autoportante montate pe sarpante ale constructiilor, cu rol de izolare hidrofuga si dupa caz termica.

Perete - element de constructie vertical care delimiteaza două spaţii consecutive ale constructiei, sau o închide perimetral

1Perete cortina - inchidere perimetrala a constructiei, realizata custructura proprie de rezistenta (independenta de cea a constructiei de care numai se ancoreaza), sau panouri de fatada fixate de structura constructiei (fara structura proprie). Dupa caz, pot fi utilizate si combinatii ale celor doua sisteme de inchidere perimetrala cu perete cortina.2). Perete sau planseu antifoc AF (REI)- element de constructie vertical sau orizontal, avand rezistenta la foc după toate cele trei criterii cel putin egala cu nivelul stabilit in functie de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din compartimentele de incendiu pe care le separa, conformat si realizat potrivit prevederilor normativului.3). Perete sau planşeu rezistent la explozie REX - element de constructie vertical sau orizontal, realizat din materiale fara goluri interioare, incombustibile A1, alcatuit si dimensionat prin calcul astfel incat sa reziste la presiunea exploziei volumetrice respective. Atunci cand separa compartimente de incendiu, trebuie sa indeplineasca si conditiile stabilite pentru elemente antifoc AF, iar când separă spaţii din cadrul compartimentului de incendiu, trebuia să îndeplinească şi condiţiile de perete rezistent la foc REI.4). Pereti portanti (REI)- elemente de constructie verticale portante ale constructiei, caracterizate prin rezistenta la foc, etanşeitate şi izolare termică, pentru stabilirea nivelului de stabilitate la foc al cladirii sau compartimentului de incendiu.5). Pereti neportanti (autoportanti)(EI) - idem pereti portanti, dar fără indeplinirea unui rol structural.

Performanta la foc – modul de comportare a unui produs la acţiuneafocului în condiţiile de utilizare finală (pus în operă).

Performanţă la foc exterior – Expresie convenţională a modului decomportare a unui acoperiş sau a unei invelitori care în condiţii de utilizare finală este expus(ă) la un incendiu din afara construcţiei.

Planşeu (REI) - element de constructie orizontal sau inclinat care delimiteaza două niveluri consecutive ale constructiei, luat in calcul pentru determinarea nivelului de stabilitate la foc. Planşeele parţiale (supante), care ocupa mai mult de 40% din aria încăperii în care sunt dispuse, se iau in calcul la determinarea nivelului de stabilitate la foc.

Platformă - element de constructie orizontal cu goluri neprotejate în procent de minimum 30% din arie, (inclusiv tip “grătar”), fără loc permanent de activitate şi destinat vizitării periodice (maxim 8 ori pe schimb).Platformele nu se iau în calcul la determinarea nivelului de stabilitate la foc şi a numărului de niveluri admis conform normativului.

Rezistenta la foc - aptitudinea unor părţi sau elemente de constructie de a-şi păstra, pe timp determinat, unul sau mai multe criterii: capacitatea portantă, izolarea termică sau/şi etanşeitatea la foc, etc., stabilite prin încercări standardizate sau prin calcul efectuat conform Eurocodurilor.

Risc de incendiu - probabilitatea izbucnirii unui incendiu in spatii, încăperi, construcţii sau compartimente de incendiu. Riscului de incendiu i se poate asocia un anumit nivel de securitate la incendiu.

Sală aglomerată - (categorie distincta a incaperilor cu aglomerari de persoane) - incapere sau grup de incaperi care comunica direct intre ele prin goluri (protejate sau neprotejate) in care suprafata ce-i revine unei persoane este mai mica de 4 m2 si in care se pot intruni simultan cel putin 150 de persoane (sali de spectacole, sali de intruniri, incaperi pentru expozitii, muzee, cluburi, cinematografe, comert, cazinouri, discoteci, etc.). Cand sunt situate la parter, se considera sali aglomerate cele cu mai mult de 200 persoane.

Sarcină termică - suma energiilor calorice degajate prin combustiacompleta a tuturor materialelor din spatiul considerat.

Scară de evacuare - circulatie verticală corespunzator dispusa, conformata, dimensionata si protejata, destinata asigurarii conditiilor de evacuare a utilizatorilor in caz de incendiu.

Scenariu de securitate la incendiu - combinatii de valori si relatii intre conditiile si perfomantele la foc asigurate, in scopul realizarii securităţii utilizatorilor.

Sistem de evacuare a fumului – sistem constituit din elemente şi

dispozitive de evacuare naturală sau mecanică a fumului produs de incendiu.

Sistem de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti – sistem constituit din dispozitive de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti si ecrane verticale coborate sub acoperis sau tavan in scopul limitarii propagarii incendiilor in constructiile inchise cu arii libere foarte mari (fara pereti interiori despartitori).

Tambur deschis – sistem de protectie fără elemente de obturare a golurilor de circulatie functională din peretii antifoc, rezistenti la foc sau rezistenti la explozie.

Tunel de evacuare – tunel cu lungimea maxima de 200 m, cu acces în exterior si care este alcatuit din elemente A1 rezistente la foc corespunzator densitatii sarcinii termice a încaperilor adiacente, fara a fi însa mai mici de REI 120 pentru pereti si REI 60 pentru plansee. Usile din peretii tunelului vor fi rezistente la foc EI 60 spre încaperi cu sarcina termica peste 420 MJ/m2 si echipate cu dispozitive de autoînchidere automata în caz de incendiu. Tunelul nu intra în calculul lungimii de evacuare.

Unitate de trecere de evacuare (flux) – valoare cantitativă care cuprinde un număr de persoane care se evacuează în şir, una în spatele celeilalte dintr-un spaţiu. Două sau mai multe unităţi de trecere (fluxuri) se pot evacua în paralel, persoanele deplasându-se una lângă alta, în funcţie de lăţimea normată a căii de evacuare. Nu se admite luarea în considerare de unităţi de trecere succesive (una după alta).

Usi – elemente mobile de inchidere a golurilor de circulatie din pereti.

Uşi de evacuare – elemente mobile de închidere a golurilor de circulatie, cu rol de evacuare, plasate in peretii care delimiteaza diferite spatii construite.

Usi, cortine si obloane rezistente la foc - elemente mobile deprotectie a golurilor de circulatie functionala din pereti cu rol de limitare a propagarii incendiilor, alcatuite si echipate corespunzător funcţiunii de protecţie la foc.

Volet - dispozitiv de inchidere (obturare) rezistent la foc, montat pe tubulaturi (ghene) de evacuare a fumului, normal inchis sau deschis in pozitie de asteptare si prevazut cu actionare automata si manuala in caz de incendiu.

Incendiul, evoluţia şi fazele saleIncendiul, evoluţia şi fazele sale

IncendiulIncendiul reprezintă o ardere iniţiată de o cauză bine definită, reprezintă o ardere iniţiată de o cauză bine definită, voită sau nu, scăpată de sub control, în urma căreia se produc voită sau nu, scăpată de sub control, în urma căreia se produc pagube materiale şi pentru a cărei întrerupere este necesară o pagube materiale şi pentru a cărei întrerupere este necesară o acţiune de stingereacţiune de stingere..

NNu orice ardere constituie un incendiu.u orice ardere constituie un incendiu.

Incendiul este caracterizat de următoarele elemente:Incendiul este caracterizat de următoarele elemente:- existenţa unei arderi scăpate de sub control;- existenţa unei arderi scăpate de sub control;- producerea de pierderi de bunuri materiale - producerea de pierderi de bunuri materiale si/si/sau vieţi sau vieţi omeneşti;omeneşti;- necesitatea intervenţiei printr-o acţiune de stingere pentru - necesitatea intervenţiei printr-o acţiune de stingere pentru întreruperea şi lichidarea arderii.întreruperea şi lichidarea arderii.

Lipsind unul din aceste elemente, nu se poate spune ca o ardere Lipsind unul din aceste elemente, nu se poate spune ca o ardere reprezintă un incendiu.reprezintă un incendiu.

Evoluţiile incendiilor sunt diferite, deoarece în dezvoltarea lor intervin numeroşi factori ca:- forma şi dimensiunile încăperii; - sarcina termică (densitatea sarcinii termice);- deschiderile spre exterior; - natura şi poziţionarea materialelor combustibile; - locul şi modul de iniţiere al incendiului; - dispunerea încăperii în clădire; - prezenţa sistemelor de ventilare sau a sistemelor de semnalare a pompierilor etc.

Fig.1 Evoluţia incendiului într-un spaţiu închis

2. Incendiu real şi incendiu normalizat:

Pentru a înţelege comportarea la acţiunea incendiului a clădirilor este necesară cunoaşterea mecanismului de dezvoltare şi propagare a incendiului şi procesele de natură fizico-chimică pe care acesta le comportă.

Astfel, pentru a surprinde dezvoltarea incendiului, pe baza experienţelor şi a măsurării temperaturilor la incendii s-a conceput o curbă standard de temperatură-timp care caracterizează creşterea temperaturilor în funcţie de timpul de ardere.

Utilizarea unei astfel de curbe standardizate permite evaluarea duratei incendiului, a temperaturilor maxime atinse în timpul acestuia, precum şi a energiei totale degajate pe toată durata incendiului.

Un incendiu real care apare în interiorul unei clădiri are alura curbei temperatură-timp aşa cum se prezintă în figura de mai jos.

Convenţional, dezvoltarea unui incendiu într-o încăpere este compusă din : faza iniţială, cea de combustie sau dezvoltare completă a incendiului şi cea de extincţie:

- Faza iniţială (a-b), a cărei durată este de cca. 20-30 minute şi în care temperatura este relativ mică. Incendiul începe cu aprinderea unui singur produs, după care se poate stinge sau poate creşte într-un incendiu complet dezvoltat;

combustie

Faza de extinctie

1200

1000

800

600

400

200

Timp

Temperatura

( C) o

0

0

20 40 60 (minute)

a b

c

d Faza

initiala

Faza de

Fig. 2 Curba temperatură - timp

- Faza de combustie (b-c), care poate dura 10-30 minute sau mai mult, timp în care temperatura creşte rapid atingând valoarea maximă la sfârşitul ei, în punctul c. Căldura produsă de flăcări şi de gazele fierbinţi se transmite prin convecţie şi radiaţie la materialele combustibile din vecinătatea focarului, producând aprinderea lor. Astfel, din aproape în aproape, incendiul se propagă şi cuprinde întreg spaţiul compartimentului de foc. O situaţie deosebit de periculoasă care poate avea loc în timpul acestei faze este spargerea sau topirea ferestrelor, fapt care permite o mărire a suprafeţei de ventilaţie, iar flăcările se pot extinde la alte părţi ale clădirii neatinse încă de incendiu. Această fază, de dezvoltare completă a incendiului, debutează cu o aprindere generalizată care este caracterizată de extinderea instantanee a flăcării pe toate suprafeţele combustibile din încăpere.

- Faza de extincţie (c-d), în care incendiul scade în intensitate, fie datorită lipsei de oxigen în aer (atunci când spaţiul în care are loc incendiul rămâne închis), fie prin epuizarea materialului combustibil din interiorul compartimentului de foc, fie în urma intervenţiei pompierilor. Temperatura spaţiului în care a avut loc incendiul (compartimentul de foc) scade lent într-o perioadă de timp îndelungată, fapt deosebit de periculos pentru structura de rezistenţă a clădirii, putând provoca cedarea acesteia.

Pentru a se putea evalua rezistenţa la foc a structurilor şi elementelor de structură, atât prin încercări, cât şi prin calcule, s-a propus o curbă temperatură-timp normalizată, care ar corespunde unui incendiu normalizat (standard). Această curbă (figura de mai jos) temperatură-timp (curba ISO-834) variază pe baza relaţiei convenţionale:

θf - θ0 = 345 log10 (8t +1)

în care: θf - temperatura incendiului la timpul t, în C; θ0 - temperatura iniţială a compartimentului de foc, în C; t - timpul în minute, măsurat de la declanşarea incendiului.

Curba standard ISO-834 are rolul de a reproduce în mod convenţional creşterea de temperatură a unui incendiu real.

Pentru evaluarea comportării clădirilor şi a elementelor de construcţie, deosebit de important este conceptul de agresivitate a incendiului (potenţialul distructiv al acestuia), potenţial care, dacă este evaluat corespunzător criteriilor şi exigenţelor de performanţă specifice situaţiei practice date, poate conduce la o corectă evaluare a rezistenţei la foc pe care clădirea şi elementele de construcţie componente trebuie să o atingă.

Potenţialul distructiv al incendiului mai poate fi numit severitatea incendiului. Cercetările recente cu privire la dezvoltarea incendiului, implicarea materialelor combustibile, a fluxului aerului şi a limitelor compartimentului de foc au relevat aspecte noi cu privire la natura definiţiei agresivităţii incendiului.

0'1'3'10'

20'30'

40'50'

60'90' 120'

o

o

o

o 500o 600o 700o 800o 900o1000o

f 0

345 log (8t + 1)f 0 10

Curba ISOt in minute

t

Abordarea anterioară considera temperatura gazelor de ardere din încăpere ca indicator al potenţialului distructiv al incendiului, în schimb limitele încăperii erau considerate ca participanţi pasivi în acest proces, răspunzând doar condiţiilor distructive impuse asupra lor din exterior.

Fig. 3 Curba standardizată ISO temperatură - timp

3. Factori care influenţează dezvoltarea şi potenţialul distructiv al unui incendiu:

Incendiile variază, în general, atât ca intensitate cât şi ca durată, în funcţie de o serie de factori care vor fi analizaţi în continuare. Spre exemplu, intensitatea şi durata unui incendiu depind de puterea calorifică a materialului combustibil, de aportul de oxigen din aer (dacă acest aport este limitat - spaţiu bine închis - temperatura nu va creşte prea mult, însă durata va fi mare); atunci când aportul de oxigen este mare (datorită ferestrelor sparte sau topite), temperatura creşte rapid, atingând valori mari, însă durata incendiului va fi mică (datorită arderii rapide a întregii cantităţi de material combustibil).

a)Influenţa sarcinii termice: Sarcina termică reprezintă raportul între puterea calorifică totală a materialelor combustibile şi suprafaţa compartimentului în care are loc incendiul. Ea cuprinde toate elementele combustibile care fac parte din construcţie, mobilierul şi eventualele substanţe combustibile depozitate în interiorul spaţiului respectiv.

Atunci când sarcina termică nu este uniform repartizată in încăpere, se va ţine seama de eventuala aglomerare a acesteia în apropierea unor elemente de structură, sporind pericolul de cedare a structurii în cazul unui incendiu. Cu cât sarcina termică este mai mare, cu atât incendiul va avea o durată mai mare. Întrucât pentru o construcţie riscul de cedare creşte proporţional cu durata incendiului, sarcina termică reprezintă un parametru deosebit de important pentru stabilirea mijloacelor de protecţie a structurii clădirii.

b) Influenţa ventilaţiei:Ventilaţia compartimentului de incendiu este caracterizata de cantitatea de aer care pătrunde în interiorul său în unitatea de timp. Ea influenţează atât temperatura din interiorul compartimentului de incendiu, cât şi (mai ales) viteza de ardere a materialului combustibil, fiind unul din parametri esenţiali care caracterizează un incendiu real. Experienţa a arătat că aportul de oxigen în cursul unui incendiu este funcţie atât de golurile de ventilaţie, cât şi de posibilitatea de evacuare a gazelor fierbinţi; în cazul în care aceste goluri nu asigură evacuarea gazelor fierbinţi rezultate în urma arderii, arderea rămâne lentă şi în unele cazuri se poate opri.

c) Influenţa inerţiei termice a limitelor încăperii:Aria cuprinsă între curba temperatură-timp şi axa orizontală a

timpului este o măsură a potenţialului distructiv al incendiului. Acest concept sugerează că, dacă pentru două incendii, suprafeţele de sub curbe depăşesc o limită de bază, atunci ele au o agresivitate identică, chiar dacă temperaturile gazelor de ardere sunt diferite (figura nr. 4 de mai jos). Ca un rezultat al cercetărilor a apărut faptul că temperatura gazelor de ardere nu este principalul indicator al potenţialului distructiv al incendiului. Temperatura gazelor de ardere este rezultatul interactiunii dintre gazele de ardere şi încăpere. Datorită acestei interacţiuni apare eficient a privi potenţialul distructiv al incendiului prin prisma efectului asupra limitelor încăperii. Cercetări recente au relevat că măsura potenţialului distructiv al incendiului este „sarcina termică normalizată” care acţionează asupra limitelor încăperii.

Tem

pera

tura

1T

T2

1T > T2

A = A21 incendii cu acelasi potential distructiv

A 1

A 2

Fig. 4 Conceptul care caracterizează severitatea incendiului.

Sarcina termică pe durata de acţiune a incendiului, este căldura totală absorbită de limitele încăperii (pe unitatea de suprafaţă). Normalizarea sarcinii termice se realizează prin raportarea acesteia la inerţia termică a limitelor încăperii.

Astfel, un incendiu cu sarcina termică mare, într-o încăpere cu suprafeţe limită cu inerţie termică mare, are aceeaşi severitate ca şi un incendiu cu sarcina termică mică, dezvoltat într-o încăpere cu suprafeţe limită cu inerţie termică mică.

Două incendii au potenţial distructiv egal atunci când ariile cuprinse între curbele temperatură-timp şi abscisă sunt egale, chiar dacă temperatura gazelor de ardere este diferită (vezi figura 4).

d) Influenţa modului de repartizare a sarcinii termice:Experimental s-a constatat că solicitarea termică este mult mai

mare în cazul dispunerii sarcinii termice concentrat, faţă de cea repartizată uniform în interiorul compartimentului de incendiu.

Studii teoretice şi experimentale actuale au scos în evidenţă factorii principali care influenţează potenţialul distructiv al incendiului, sugestiv exprimaţi în figura 5.

Fig. 5 Factorii care influenţează potenţialul distructiv al unui incendiu.

S-a constatat faptul că severitatea incendiului depinde dominant de natura combustibilului: carbonizabil (celulozicele) sau necarbonizabil (majoritatea plasticelor). Majoritatea informaţiilor actuale obtinute experimental in camerele de ardere au rezultat din încercări pe materiale celulozice. Calculele pentru combustibil celulozic au indicat faptul că potenţialul distructiv al incendiului (exprimat prin sarcina termică normalizată) poate creşte mai lent (decât liniar) cu sarcina incendiului, poate descreşte cu mărirea ventilaţiei încăperii şi, de asemenea, cu creşterea inerţiei termice a limitelor încăperii.

Testul standard la foc reprezintă simularea idealizată a incendiului într-o încăpere şi este conceput a se dezvolta după o singură curbă temperatură-timp. Proprietatea limitelor încăperii de a rezista potenţialului distructiv al incendiului este determinată, în practică, prin realizarea testului standard la foc a eşantioanelor din materialele limitelor încăperii. Sarcina termică normalizată impusă asupra eşantionului este funcţie numai de durata testării. În consecinţă, limitele încăperii trebuie alcătuite din elemente de construcţie capabile sa reziste la testele standard la foc, la o sarcină termică normalizată egală cu cea dezvoltată la un incendiu real.

Pentru a realiza securitatea la incendiu a unei construcţii, un rol important revine deci elementelor de construcţie, care trebuie să fie capabile să suporte expunerea la temperatura produsă de foc un anumit timp, denumit „rezistenţă la foc”. Pentru a intelege comportarea unei structuri la incendiu, trebuie studiate proprietatile materialelor componente la temperaturi ridicate.

4. Stabilirea obiectivelor 4. Stabilirea obiectivelor privind securitateaprivind securitatea la la incendiuincendiu

Prevenirea incendiului sau întârzierea dezvoltării şi răspândirii sale:- Controlarea proprietăţilor - Controlarea proprietăţilor lala incendiu ale materialelor combustibile; incendiu ale materialelor combustibile;- Folosirea unei compartimentări adecvate;- Folosirea unei compartimentări adecvate;- Folosirea unor sisteme automate de stingere a incendiului.- Folosirea unor sisteme automate de stingere a incendiului.

Protejarea ocupanţilor clădirii de efectele incendiului:Protejarea ocupanţilor clădirii de efectele incendiului:-- Notificarea în timp util a serviciilor de urgenţă;Notificarea în timp util a serviciilor de urgenţă;- Protejarea căilor de evacuare;- Protejarea căilor de evacuare;- Prevederea unor zone de refugiu acolo unde sunt necesare.- Prevederea unor zone de refugiu acolo unde sunt necesare.

Minimizarea impactului incendiului:- Prevederea unor compartimentări pe criteriile ocupării, ale utilizării sau

a suprafeţei maxime;- Menţinerea integrităţii structurale a clădirii;- Asigurarea continuităţii activităţii în zonele comune ale clădirii.

Suportul pentru activităţile de stingere a incendiului (ale pompierilor)Suportul pentru activităţile de stingere a incendiului (ale pompierilor) - - Identificarea locaţiei incendiului;Identificarea locaţiei incendiului; - Comunicaţii fiabile cu zonele de refugiu;- Comunicaţii fiabile cu zonele de refugiu;

- Accesul, controlul, comunicarea şi resursele de apă necesare- Accesul, controlul, comunicarea şi resursele de apă necesare pompierilor.pompierilor.