CAIETE DE SARCINI - GENERALITATI - Spitalul Judetean … Sarcini TBC.pdf · P118-99 - Normativ de...

11/2017 - AMENAJARE SPATII FUNCTIONARE LABORATOR ROENTGEN DISPENSAR T.B.C. 1

CAIETE DE SARCINI - GENERALITATI

1. DATE DE IDENTIFICARE

Denumirea obiectivului:

AMENAJARE SPATII FUNCTIONARE LABORATOR ROENTGEN DISPENSAR T.B.C.

Amplasament: Strada CRISANEI 1, Municipiul ALBA IULIA, jud. Alba

Beneficiar: SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA ALBA IULIA

2. DATE GENERALE

1. Caietul de sarcini cuprinde principalele condiţii tehnice si de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarile de construcţii, precum si condiţiile de verificare ce trebuie efectuate pentru a se constata daca aceste condiţii au fost indeplinite.

2. Respectarea condiţiilor tehnice si de calitate trebuie urmarita de sefii formaţiunilor de lucru, de personalul tehnic, insarcinat cu conducerea lucrarilor.

3. Separat se efectueaza verificari pe parcursul execuţiei la terminarea unei faze de lucrari, la recepţia preliminara a obiectelor ce fac parte din obiectivul de investiţii.

4. Verificarea calitaţii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondenţei acestora cu documentatia tehnica in limitele indicatoarelor de calitate si abateri admisibile.

5. Toate condiţiile tehnice cuprinse in aceasta lucrare sunt extrase din prescripţiile tehnice de proiectare, execuţie si recepţie in vigoare.

6. Condiţiile de calitate, recepţia, verificarea lucrarilor de construcţii si instalaţii aferente vor respecta normele in vigoare , pentru a se asigura aplicarea sistemului de calitate in construcţii instituit de legea 10/1995 privind calitatea in construcţii si de actele normative aferente.

3.MASURI GENERALE PRIVIND EXECUŢIA LUCRARILOR SI CONTROLUL CALITAŢII

3.1. MASURI PRIVIND EXECUŢA SI CONTROLUL CALITAŢII

a) Beneficiarul:

1. Beneficiarul va asigura verificarea documentatiei tehnice conform legislaţiei in vigoare.

2. Prin grija beneficiarului se intocmeste cartea tehnica a construcţiei.

b) Executantul (constructorul):

1. Executantul va numi un responsabil tehnic cu calitatea atestat.

2. Executantul va asigura cunoasterea documentatiei tehnice de catre toţi factori care concura la realizarea lucrarii.

3. Se va stabili programul pentru verificarea si recepţia fazelor determinante. Constructorul va solicita prezenţa beneficiarului la recepţionarea lucrarilor cu cel puţin 3 zile inainte.

4. La executarea lucrarilor executantul va respecta prevederile din normativele tehnice si standardele in vigoare la momentul executiei lucrariilor.

5. Executantul va asigura prin mijloace proprii sau in colaborare cu unitaţi specializate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor de laborator necesare conform fiecarui material de constructie si sistem folosit. La cererea beneficiarului, executantul este obligat sa efectueze incercari suplimentare. Executantul va ţine evidenţa zilnica a incercarilor si determinarilor de laborator efectuate, precum si a rezultatelor acestora.

6. Executantul va sesiza beneficiarului eventualele neconcordanţe, omisiuni aparute, pentru a putea fi analizate si a se lua masuri inaintea execuţei respective. In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile proiectului, beneficiarul va dispune oprirea lucrarilor si luarea masurilor pe care le va considera necesare.

7. Executantul poate face propuneri de modificari faţa de soluţiile propuse, care se vor aplica doar dupa insusirea lor si cu acordul beneficiarului.

8. Inainte de punerea in opera a finisajelor (pardoseli, placaje, zugraveli, tavane false etc) executantul va prezenta mostre beneficiarului.

9. La punctul de lucru se vor gasi obligatoriu documentaţia completa de execuţie, registrul cu procese verbale pentru lucrari ascunse, registrul de comunicari de santier, principalele norme care guverneaza execuţia.

10. Controlul execuţei pe santier va fi asigurat de constructor si beneficiar.

11. Controlul execuţiei pe stadii fizice si la fazele determinante se va face in conformitate cu prevederile legale; se vor respecta prevederile documentatiei tehnice privind dimensiunile, culorile si calitatea materialelor, fisele tehnice si procedele tehnologice de punere in opera a materialelor utilizate, conform datelor furnizate de producator, precum si toate celelalte prevederi expuse in documentaţie.

12. Produsele folosite in execuţie vor respecta prevederile legislaţiei in vigoare referitor la stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa a produselor pentru construcţii”, cu completarile ulterioare. Vor avea certificat de


calitate a produsului si agrement tehnic.

13. Pentru preintampinarea unor accidente in timpul execuţiei se vor respecta: prevederile din normele de protecţia si medicina muncii si PSI in vigoare (P118-99 Normativ de siguranţa la foc a construcţiilor; C300-94 Nomativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de construcţii; Regulamentul privind protecţia si igiena muncii in construcţii, Normele generale de protecţia muncii, Norme de protecţia muncii specifice - zidarii, montaj prefabricate, finisaje, cofraje etc, Normele de medicina muncii, Regulamentul muncii in construcţii aprobat de MLPAT etc).

3.2. IN ATENŢIA EXECUTANTULUI SI A BENEFICIARULUI

1. Pe parcursul execuţiei pot aparea lucrari suplimentare faţa de cele prevazute sau situaţii in care unele din articolele prevazute nu trebuie executate in totalitate, motiv pentru care se impune o supraveghere atenta din partea beneficiarului.

2. Pentru lucrarile suplimentare aparute in timpul execuţiei, se va solicita acordul beneficiarului .

3. Lucrarile speciale vor fi executate cu personal specializat pentru astfel de lucrari.

4. La intocmirea ofertei de catre constructor acesta va avea in vedere intreaga documentatie, atat partea scrisa cat si cea desenata, prin studierea in mod obligatoriu a elementelor din listele de cantitati/devize impreuna cu planurile de specialitate si memoriile tehnice aferente .

3.3. LEGISLAŢIE DE REFERINŢA

A. CALITATEA IN CONSTRUCŢII – SISTEMUL CALITAŢII IN CONSTRUCŢII Legea 10/1995 – Legea privind calitatea in construcţii Ordin MLPAT nr 77/N/1996 – Indrumator privind aplicarea „Regulamentului de verificare si expertizare de calitate a proiectelor, execuţiei lucrarilor si construcţiilor” H.G.R. nr 766/1997 cu modificarile si completarile ulterioare (HGR 675/2002 H.G.R. 622/2004) – pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in construcţii H.G.R. nr. 273/1994 cu modificari si completari ulterioare (HGR 940/2006)– privind aprobarea regulamentului de recepţie a lucrarilor de construcţii si instalaţii aferente acestora H.G.R. 622/2004 cu modificarile si completarile ulterioare (HGR 796/2005, HGR 1.708/2005) - privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa a produselor pentru construcţii.

B. VERIFICAREA CALITAŢII SI RECEPŢIA LUCRARILOR DE CONSTRUCŢII SI INSTALAŢII AFERENTE C56-85 - Normativ pentru verificarea calitaţii si recepţia lucrarilor de construcţii si instalaţii aferente. C56-02 - Normativ pentru verificarea calitaţii si recepţia lucrarilor de instalaţii aferente construcţiilor.

C. EXECUŢIA LUCRARILOR

a) trasarea lucrarilor C83-75 – Indrumator privind transarea in detaliu in construcţii

b) norme de execuţie a lucrarilor C16-84 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de construcţii si instalaţii aferente C56-85-Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din oţel ale construcţiilor civile, industriale şi agricole. GE047-02 – Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor in construcţii

c) norme PSI C300-94 – Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor in construcţii si instalaţiilor aferente. P118-99 - Normativ de siguranţa la foc a construcţiilor

d) norme de protecţia, igiena si medicina muncii Lege 90/1996 – legea protecţiei muncii Ordinul comun al M.M.S.S. nr. 508/2002 si M.S.F. nr. 933/2002 – privind aprobarea normelor generale de protecţie a muncii Norme de protecţie si igiena muncii specifice in construcţii

D. RECEPTIA LUCRARILOR La receptia tuturor lucrarilor executate se vor respecta prevederile normelor tehnice in vigoare.

E. CURATENIA FINALA La finalizarea lucrarilor Executantul va asigura efectuarea curateniei generale finale. Curatenia finala se va efectua inainte de receptia preliminara. Pentru curatenie se vor folosi echipamente si substante adecvate in concordanta cu specificatiile furnizorilor. Se vor evacua gunoaiele, surplusurile de materiale precum si constructiile si instalatiile temporare de santier .

F. INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE SI INTRETINERE Executantul va inmana beneficiarului in termen de maximum 15 zile de la receptia la terminarea lucrarilor instructiunile de exploatare si intretinere, inclusiv metodele de curatare si substantele adecvate de folosit pentru fiecare material sau echipament, certificatele de agrementare si certificatele de calitate . Intocmit, ing. Valentin PASCA


CAIET DE SARCINI - ZIDĂRII

Executarea şi recepţionarea lucrărilor la zidării se vor face conform planşelor din documentaţia de execuţie şi au la

bază planşele din borderoul de piese desenate .

Zidăriile din cărămidă plină se vor executa pentru realizarea compartimentării în grupuri sanitare.

1. MATERIALELE COMPONENTE ALE LUCRĂRII

1.1. Pentru lucrările de zidărie de cărămidă, se vor folosi cărămizi sau blocuri ceramice cu goluri verticale şi cărămizi

presate pline. Mărcile şi clasele de mortar pentru cărămizi pline, tip GVP şi blocuri ceramice vor fi alese pentru gradul VII

seismic, funcţie de înălţimea clădirii astfel: pentru H < 4,0 m cărămizi marca 50 şi mortar marca M10-Z; pentru H = 4,0 - 9,0 m

cărămizi marca 75 şi mortar marca M25-Z, pentru H = 9,0 -12,0 cărămizi marca 100 şi mortar marca M50-Z conform Normativ

P2-85.

Cărămizile trebuie să fie de forma unui paralelipiped cu muchii drepte şi feţe plane, depozitarea lor se va face în

rânduri regulate, în stive. Încărcarea în mijloace de transport se face prin aşezarea pe cant. În perioada de îngheţ, trebuie luate

măsuri corespunzătoare de protejare la depozitare şi transport.

Condiţiile de admisibilitate, densităţile aparente şi rezistenţele medii ale cărămizilor sunt cele prevăzute in STAS

5185/1-2-86.

1.2. Pentru lucrările de zidării din blocuri de BCA, se vor folosi blocuri mici GB 35 sau GB 50 pentru pereţi şi plăci

GBT pentru realizarea placajelor termoizolante.

Elementele din BCA trebuie să fie de forma paralelipipedică, cu muchii neştirbite şi feţe plane şi trebuie să

corespundă prevederilor STAS 8036-81, STAS 10833-80. Condiţiile de admisibilitate şi rezistenţă, sunt prevăzute în STAS

7344-86.

1.3. Mortarele folosite la executarea lucrărilor vor fi mortare de zidărie şi mortare de tencuială.

La executarea zidăriilor din cărămidă, mortarele folosite vor fi cele prevăzute la pct.1.1. aliniat 2. Mortarele pentru

tencuirea pereţilor interiori şi exteriori, vor fi M10-Tt, din ciment, var pastă şi nisip.

Condiţiile tehnice de calitate ale mortarelor se referă la consistenţa şi densitatea aparentă, tendinţa de segregare,

capacitatea de reţinere a apei, rezistenţa la compresiune şi la îngheţ-dezgheţ, adeziunea la suport, contracţie şi conţinut de

material nemărunţit. Prescripţiile pentru verificarea calităţii mortarelor sunt cele prevăzute în STAS 1030-85.

Pentru realizarea prevederilor constructive, este necesară respectarea prescripţiilor din “Instrucţiuni tehnice privind

compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”, indicativ C17 - 82.

Mijloacele de transport trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie etanşe; sa fie curate, fără mortar vechi

întărit; să permită uşor golirea totală şi rapidă.

Nu este permisă descărcarea mortarelor direct pe pământ.

Durata maxima de transport trebuie astfel apreciata încât transportul şi punerea în lucrare a mortarelor să se facă:

- în maxim 10 ore de la preparare, în cazul mortarelor de ciment-var, fără întârzietor;

- în maxim 16 ore de la preparare, in cazul mortarelor de ciment-var, cu întârzietor.

2. ALCATUIREA ZIDARIILOR

2.1. Pentru realizarea pereţilor prevăzuţi a fi executaţi din zidărie de cărămidă sau blocuri mici din BCA, se va

utiliza zidărie simplă din cărămizi sau blocuri aşezate pe lat, în rânduri orizontale şi paralele. Pentru realizarea ţeserii la colturi,

ramificaţii, intersecţii şi margini de goluri, se prevăd fracţiuni de cărămizi sau blocuri de dimensiuni mai mici decât cele

curente, care pot fi obţinute prin tăierea celor curente.

Se vor respecta prescripţiile privind ţeserea zidăriei, grosimea rosturilor orizontale şi verticale, legăturile de zidărie

la colţuri şi legăturile la ramificaţiile zidurilor, prevăzute in STAS 10109/0-82, STAS 10109/1-82.

Zidăria de umplutură trebuie să fie bine împănată la partea superioară şi ancorată de elementele structurale ale

construcţiei (stâlpi, diafragme, planşee). Ancorarea se face cu mustăţi de oţel-beton Æ6 mm, cu lungimi de 50 cm, scoase din

stâlpi, diafragme , planşee.

Zidurile despărţitoare din cărămizi sau blocuri aşezate pe cant, se execută cu mortar marca M50-z.

2.2. Executarea pereţilor din elemente de beton celular autoclavizat, se realizează din blocuri sau placi întregi şi

fracţiuni de blocuri şi placi, cu mortar de var-ciment.

Este interzisă înlocuirea parţială a blocurilor mici din BCA, cu cărămizi, la exterior.

Ţeserea zidăriei se face obligatoriu la fiecare rând. Legăturile dintre pereţi se realizează obligatoriu în trepte. Pe

cantul vertical al blocului de zidărie, se aplică mortar cu mistria, după care se aşează blocul lovindu-se cu ciocanul de cauciuc;

apoi se rostuiesc rosturile, ca la zidăria cu rosturi subţiri. Fără a fi udate în prealabil, blocurile se zidesc cu mortar adeziv,

aplicat uniform cu mistria pe suprafaţa respectivă, într-un strat de aproximativ 3 mm grosime. Consistenţa acestui mortar

trebuie să fie de 8-9 cm.

Executarea zidăriilor din BCA se va realiza cu respectarea prevederilor STAS 10109-82.

2.3. Condiţiile de calitate şi verificările calităţii lucrărilor de zidărie sunt cele arătate în STAS 10109/1-82 şi în

“Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi de instalaţii aferente”, indicativ C56-85.

Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect, vor fi următoarele:

a) I. LA DIMENSIUNEA ZIDURILOR ABATERI LIMITA


1. Grosimea de execuţie a zidurilor din cărămidă:

- ziduri cu gros. 7,5 cm + 3 mm

- ziduri cu gros. 12,5 cm + 4 mm / - 6 mm

- ziduri cu gros. 25 cm + 6 mm / - 8 mm

2. Grosimea de execuţie a zidurilor din blocuri

mici şi placi BCA:

- ziduri cu gros. 12,5 cm + 4 mm

- ziduri cu gros. 20 cm + 5 mm

- ziduri cu gros. 35 cm + 8 mm

3. Goluri la ziduri din cărămidă:

- goluri < 100 cm + 10 mm

- goluri > 100 cm + 20 mm / - 10 mm

4. Goluri la ziduri din blocuri mici şi placi din BCA + 20 mm

II. LA DIMENSIUNILE IN PLAN ALE INCAPERILOR

1. Latura încăperii < 300 cm + 15 mm

2. Latura încăperii > 300 cm + 20 mm

III. LA DIMENSIUNILE PARTIALE IN PLAN (nise, şpaleţi) + 10 mm

IV. LA DIMENSIUNILE PARTIALE IN PLAN ALE INTREGII

CLADIRI + 50 mm

V. LA DIMENSIUNILE VERTICALE

- pentru ziduri din cărămidă + 20 mm

- pentru ziduri din blocuri mici şi placi din BCA + 20 mm

B. LA DIMENSIUNEA ROSTURILOR DINTRE CARAMIZI

BLOCURI SAU PLACI

- rosturi orizontale + 5 mm / - 2 mm

- rosturi verticale + 5 mm / - 2 mm

C. LA SUPRAFETE şi MUCHII

- planeitatea suprafeţelor 5 mm/m

- rectiliniaritatea muchiilor 4 mm

- verticalitatea suprafeţelor şi muchiilor 6 mm/m

D. ABATERI FATA DE ORIZONTALA A SUPRAFETELOR

SUPERIOARE ALE FIECARUI RIND DE CARAMIZI SAU

BLOCURI

- ziduri din cărămidă 2 mm/m

- ziduri din blocuri mici şi placi din BCA 6 mm/m

E. LA COAXIALITATEA ZIDURILOR SUPRAPUSE

- dezaxarea de la un nivel la următorul + 10 mm

F. LA ROSTURILE DE DILATATIE, DE TASARE SI ANTISEISMICE

- la lăţimea rostului + 20 mm / - 10 mm

- la verticalitatea muchiilor rostului 2 mm/m

Verificarea calităţii zidăriilor se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor, conform prevederilor cap. 4 din Normativul C

56-85, de către şeful de echipă şi maistru, iar la lucrări ascunse şi de către ajutorul şefului de şantier şi reprezentantul

beneficiarului.

Rezultatele tuturor verificărilor ce se referă la zidării portante ce urmează a se tencui sau care au rol de izolare

termică sau fonică, se înscriu în procesele verbale de lucrări ascunse.

La încheierea fazei la roşu, se fac verificări scriptice şi directe, prin sondaj, pe baza cărora comisia de recepţie

încheie un proces verbal în care se consemnează verificările efectuate, rezultatele obţinute şi concluziile cu privire la

posibilitatea continuării lucrărilor.

La executarea lucrărilor pe timp friguros se vor lua măsurile prevăzute în “Normativ pentru realizarea pe timp

friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”, indicativ C 16-84.


3. STANDARDE, NORMATIVE şi PRESCRIPTII CE TREBUIE RESPECTATE:

- STAS 5185/1-2-86 - Cărămizi şi blocuri cu goluri verticale;

- STAS 457-86 - Cărămizi pline presate pe cale umeda;

- STAS 8036-81 - Beton celular autoclavizat - condiţii tehnice;

- STAS 7344-70 - Beton celular autoclavizat - determinarea condiţiilor fizice

şi mecanice;

- STAS 10833-80 - Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate;

- C 17-82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea

mortarelor de zidărie şi tencuială;

- STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială;

- STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială.

Metode de verificare;

- STAS 10109/0-82 - Lucrări de zidărie. Alcătuire şi date constructive;

- STAS 10109/1-82 - Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor;

- STAS 10109-82 - Lucrări de zidărie. Condiţii de recepţionare a lucrărilor;

- C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de

construcţii şi de instalaţii aferente;

- P 2-85 - Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea

structurilor din zidărie;

- P 104-83 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea

pereţilor şi acoperişurilor din elemente din BCA.

Intocmit,

ing. Valentin PASCA


CAIET DE SARCINI

PERETI INTERIORI DESPARTITORI DIN PANOURI GIPS CARTON

1. GENERALITATI

Prezentul capitol cuprinde specificaţii tehnice de executie privind pereţii despărţitori din panouri gips carton pe

structură metalică.

Furnizorul de produse din gips carton să asigure fisele tehnice de realizare a peretilor, evitând astfel o serie de

neajunsuri care ar putea apărea in corelarea furnizor-monteur.

Atât panourile de gips carton cât şi structura metalică şi accesoriile aferente montării sunt din import.

2. MOSTRE SI TESTARI

Inainte de comandarea şi livrarea oricăror materiale se va pune la dispoziţia beneficiarului şi a proiectantului spre

aprobare, mostre (fragmente) pentru fiecare tip de produs.

Prin aprobarea mostrelor de cãtre consultanţi se întelege şi aprobarea modului de echipare.

3. MATERIALE SI PRODUSE

Panourile de GIPS CARTON folosite în spaţiile cu umiditate mare (bãi sau grupuri sanitare) sã fie rezistente la

umiditate.

Structura metalicã necesarã montãrii panourilor de GIPS CARTON constã din profile cu sectiunea "U" şi profile de

legãturã cu pardoseala, tavanul sau alţi pereţi care se fixeazã cu stift rotativ sau dibluri metalice.

Izolarea fonicã în spaþiul liber din interiorul peretelui se va realiza cu fibre minerale în role sau plãci. Montanţii

verticali (profile) se ordoneazã la interax de 60 cm.

4. MONTAREA SI FINISAREA PERETILOR

Se realizeazã mai întîi structura metalicã din profile. Acolo unde apar obiecte sanitare (chiuvete, spãlãtoare, baterii,

etc) structura metalicã trebuie sã conţinã şi profile orizontale la înãlţimea ce corespunde obiectului ce se monteazã.

Montajul primei feţe a peretelui cu un panou întreg - Panourile se fixeazã cu şuruburi autofiletante aşezate la interax

de 25 cm.

Dupã montarea primei feţe a peretelui şi executarea instalaţiilor sanitare şi electrice, în spaţiul liber din grosimea

viitorului perete se monteazã izolaţia fonicã din fibre minerale.

Prin montarea celei de-a doua feţe, peretele de GIPS CARTON capãtã stabilitatea sa finalã, pregãtit pentru tratarea

rosturilor, legãturilor şi a capetelor de şuruburi.

La îmbinarea panourilor se monteazã o bandã de etanşare în douã straturi care va acoperi perfect îmbinarea dintre

panouri; eventualele imperfecţiuni se vor elimina cu hîrtie abrazivã.

Pe panourile GIPS CARTON cu rosturile prelucrate se aplicã un grund. Prin aplicarea lui se compenseazã diferenţele

de capacitate de absorbţie a suprafeţei de carton şi a zonelor prelucrate cu şpaclu.

La trasare si montaj se va tine seama de deschiderile de usi, pentru care se monteaza profile speciale de bordare a

golurilor. Fixarea profilurilor U de pardoseala si tavan cu partea mediana rigida presata pe un suport cu rol de etansare (in

prealabil pe partea mediana a profilurilor U se aplica banda autoadeziva de polietilena. Fixarea panourilor de structura metalica

se face cu suruburi autofiletante la cel mult 30 cm unul de altul. Suruburile de fixare trebuie sa fie mascate, astfel incit sa

rezulte o suprafata continua, fara distrugerea cartonului care acopera panoul.

Colturile se acopera cu benzi de aluminiu sau coltare intercalate intre straturi de banda. Imbinarea se face prin aplicarea benzii

speciale care trebuie sa acopere perfect si ultimele imperfectiuni.

Peretii realizati din panouri gipscarton vor fi in mod obligatoriu ancorati de structura de rezistenta a cladirii (beton sau

structura metalica) sau de peretii despartitori de alt tip cu care se intersecteaza.

Se va verifica asamblarea corecta a montantilor si elementelor de ghidaj, etanseizarea si finisarea panourilor.

Fetele panourilor trebuie sa aiba aspectul comparabil cu gletul fin de ipsos, pregatit pentru vopsitorie, in incaperile unde

sunt indicate vopsitorii la pereti

Colturile trebuie sa fie acoperite cu benzi sau coltare, pentru a realiza muchii perfecte.

Se va verifica planeitatea si verticalitatea, nu se admit denivelari mai mari de 1 mm/mp, respectiv 1 mm/ml.

Dupã uscarea grundului se aplicã zugrãveala (vopsitorie) cu var plastic lavabil.

Executia se va face conform cu tehnologia specifica, urmarind o calitate superioara din punct de vedere al aspectului si

al rezistentei in exploatare.

5. CONDITII DE CALITATE

Se va urmari :

- aspectul şi starea generalã;

- elemente geometrice: planeitate, verticalitate etc;

- respectarea culorilor în concordanţã cu proiectul;

- fãrã pete, defecte etc.

Eventuale neconcordanţe, executantul cu beneficiarul şi proiectantul vor decide : înlocuri, completãri, modificãri sau

alte situaţii ce se impun.

Caracteristici tehnice minime:

Peretii de 10 cm cm vor avea o rezistenta la foc de minimum 45 minute si vor asigura o izolatie acustica de minimum


46 dB. Conform specificatiilor din planuri se vor folosi foi de gipscarton rezistente la foc si sau umezeala dupa caz.

Pentru montarea obiectelor sanitare se vor utiliza elemente speciale din structura din otel zincat de 2 mm grosime

tipizate specifice. Elementele usoare se monteaza cu accesorii speciale adecvate tehnologiei.

Usitele de vizitare se vor executa conform fiselor tehnice specifice si se placheaza identic cu peretii in care se afla.

Produsele vor avea in mod obligatoriu agrementele tehnice romanesti si certificatele de conformitate a calitatii.

Pentru realizarea golurile din cadrul peretilor din gips-carton pe structura metalica se vor respecta detaliile din fisele

tehnice ale producatorului/furnizorului de sistem pentru realizare pereti din gips-carton.

La ofertare constructorul va lua in calcul toate elementele necesare pentru realizarea peretilor din gips-carton pe

structura metalica , inclusiv accesorii, elemente de prindere, elemente de imbinare, elemente de fixare, elemente de bordare si

rigidizare goluri de usi sau ferestre, termoizolatia din vata minerala, s.a.

6. DECONTAREA LUCRARILOR

Decontarea se face la metru patrat de panou de gipscarton, conform listelor de cantitati, incluzind montantii,

elementele de ghidaj, izolatia din vata minerala, benzile de etansare, toate accesoriile pentru montaj. In pretul pe metru patrat

vor fi incluse si elementele de bordare a golurilor sau de fixare a obiectelor grele, elementele de rigidizare intre placarile

ghenelor, usitele de vizitare tip Knauf, etc. daca nu sunt evidentiate separat.

Intocmit,

ing. Valentin PASCA


CAIET DE SARCINI - TENCUIELI

1. GENERALITĂŢI

Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru realizarea tencuielilor noi sau refacerea tencuielilor existente,

executate pe zidărie de cărămidă şi planşee de beton, inclusiv executarea gletului de var, ipsos sau ipsos-var.

2. STANDARDE ŞI NORMATIVE

STAS 1500-78 – Ciment metalurgic cu adaosuri M30

STAS 1667-76 – Agregate naturale pentru mortare

STAS 146-78 – Var pentru construcţii

C18-83 – Normativ pentru executarea tencuielilor umede

C17-83 – Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor

3. MATERIALE UTILIZATE

- ciment metalurgic M30

- apă

- var pentru construcţii conform STAS 146-78

- nisip conform STAS 1667-76

4. LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT

Materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate. Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul,

depozitarea şi manipularea materialelor şi produselor încât în momentul punerii în operă să corespundă condiţiilor de

calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şi prin normativele în vigoare.

Atenţionăm că perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor, astfel încât să fie utilizate în

condiţii bune la tencuieli, sunt:

- la mortare ciment-var M10T până la 8 ore,

- la mortare ciment var M25T până la 10 ore,

- la mortare ciment var M100T şi M50T fără întârziator până la 10 ore, iar cu întârziator până la 16 ore.

5. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI

Toate materialele vor fi introduse în operă numai după ce în prealabil s-a verificat că au fost livrate cu certificate de

calitate.

Mortarele de la staţii sau centrale pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de fişa care să conţină

caracteristicile tehnice ale acestora.

6. EXECUŢIA LUCRĂRILOR

Cuprinde:

Lucrări de decapare a tencuielilor existente degradate (parţial sau total); se vor decapa toate straturile componente

(zugrăveli, tinci, grund) până la zidărie, se vor adânci şi curăţa rosturile orizontale şi verticale în vederea asigurării unei

bune aderenţe a noii tencuieli.

Lucrări de decapare a straturilor existente de zugrăveli, inclusiv gletul până la grund cu ajutorul unor scule speciale (ex:

raşchete) în cazul tencuielilor care se menţin şi nu prezintă fisuri sau detaşări de stratul suport.

Operaţiuni pregătitoare: lucrările ce trebuie efectuate înaintea începerii executării tencuielilor:

- controlul suprafeţelor care urmează a fi tencuite (mortarul din zidărie să fie întărit, suprafeţele de beton să fie relativ

uscate, abaterile de la planeitate şi verticalitate să nu fie mai mari decât cele admise, etc);

- terminarea lucrărilor a căror execuţie simultană sau ulterioară ar putea provoca deteriorări ale tencuielilor;

- suprafeţele suport să fie curate;

- rosturile zidăriei de cărămidă vor fi curăţate pe o adâncime de 3-5 mm, iar suprafeţele netede (sticloase) de beton vor

fi aduse în stare rugoasă;

- verificarea execuţiei şi recepţiei lucrărilor de protecţie (învelitori, planşee, etc) sau a căror execuţie ulterioară ar putea

provoca deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplării, etc), precum şi dacă au fost montate toate piesele auxiliare

(ghermele, praznuri, suporţi metalici, colţari, etc).

Execuţia amorsării:

- suprafeţele de beton vor fi stropite cu apă, după care se va amorsa cu şpriţ din ciment şi apă în grosime de 3 mm;

- în cazul aplicării de tencuieli cu grosime redusă (5-10 mm) pe tencuieli existente se va respecta aceeaşi tehnologie ca

în cazul tencuielilor cu grosimi normale şi anume: amorsare, şpriţ, tinci, toate reduse corespunzător încât să se

încadreze în grosime normală;

- amorsarea suprafeţelor se va face cât mai uniform, fără discontinuităţi, fără prelingeri pronunţate, având o suprafaţă

rugoasă şi aspră la pipăit.

Execuţia grundului:

- grundul în grosime de 5-15 mm se va aplica pe suprafeţe de beton, după cel puţin 24 de ore de la aplicarea şpriţului, şi

după cel puţin 1 oră în cazul suprafeţelor de cărămidă. Dacă suprafaţa şpriţului este prea uscată aceasta se va uda cu

apă în prealabil de executarea grundului;


- partea superioară a pereţilro şi tavanele încăperilor cu înălţime mai mare de 3,00 m se vor executa de pe platforme de

lucru continue;

- mortarul folosit la grund este cel prevăzut în antemăsurători şi piesele desenate (M10T-M100T);

- grosimea grundului se va verifica în timpul execuţiei în scopul de a obţine în final o suprafaţă plană, fără asperităţi

pronunţate, neregularităţi, goluri, etc;

- înainte de executarea stratului vizibil se va controla ca suprafaţa grundului să fie uscată şi să nu aibă granule de var

nestinse.

Execuţia stratului vizibil:

- stratul vizibil al tencuielilor interioare – tinci – va avea compoziţia ca şi a grundului, însă cu nisip fin de până la 1 mm;

- grosimea tinciului poate varia între 1-5 mm;

- gletul de var la încăperile zugrăvite se va realiza prin închiderea porilor tinciului cu strat subţire de 1-3 mm de var şi

adaos de ipsos, 100 kg la 1 mc de var pastă;

- gletul de ipsos executat pe suprafeţele ce urmează a fi vopsite se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subţire

de cca 2-3 mm de pastă de ipsos;

- gletul de ipsos se va realiza numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, în cantităţi strict necesare,

înainte de terminarea prizei ipsosului;

- la tencuielile sclivisite, stratul vizibil se netezeşte cu drişca de oţel şi se execută numai din pastă de ciment;

- în cazul execuţiei tencuielilor interioare la o temperatură exterioară mai mică de + 5 grade C, se vor lua măsurile

speciale prevăzute în Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp friguros, indicativ C16-79.

7. CONDIŢII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR ŞI RECEPŢIONAREA LOR

Pe parcursul executării tencuielilor se vor verifica respectarea tehnologiilor de execuţie, utilizarea tipurilor şi

compoziţiei mortarelor indicate în proiect, precum şi aplicarea straturilor succesive în grosimea prescrisă.

Se va urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva îngheţului şi uscării forţate şi, dacă este cazul, în primele zile

de la execuţia tencuielilor pe pereţi din blocuri de b.c.a. se va arunca în apă.

Rezultatele încercărilor pe epruvete de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de şantier) în termen de 48 de

ore de la obţinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar în parte.

Încercările de control în care rezultatele sunt sub 75% din marca prescrisă conduc la refacerea lucrărilor respective.

Aceste cazuri se înscriu în registrul de procese verbale.

Recepţia pe fază de lucrări se face, în cazul tencuielilor interioare, prin verificarea:

- rezistenţei mortarului,

- numărului de straturi aplicate şi grosimile acestora, cel puţin un sondaj la fiecare 200 mp (se va verifica prin baterea

de cuie în locuri mai puţin vizibile),

- aderenţa la suport şi între straturi (verificarea se realizează prin batere cu un ciocan de lemn în tencuială, apreciind

sunetul obţinut),

- planeitatea suporturilor şi linearitatea muchiilor (bucată cu bucată).

Rezultatele verificărilor se înscriu în registrul de procese verbale de lucrări ascunse şi se efectuează înainte de execuţia

zugrăvelilor şi vopsitoriilor.

Abaterile admisibile la recepţia calitativă a tencuielilor sunt:

Verificarea aspectelor tencuielilor se vor face vizual cercetând suprafaţa tencuită, forma muchiilor, a intrândurilor şi

ieşindurilor, iar planeitatea suprafeţei se va verifica şi cu dreptarul (de 2 m lungime) orientat pe toate direcţiile.

Suprafeţele tencuite trebuie să fie uniforme, să nu aibă denivelări, ondulaţii, fisuri, împuşcături de var nestins, urme

vizibile de reparaţii locale.

Gradul de netezire al suprafeţelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite (cu palma).

Intocmit,

ing. Valentin PASCA


CAIET DE SARCINI - MORTARE

1. PREVEDERI GENERALE

2. Mortarele sunt amestecuri fine omogenizate de liant, nisip şi apă, care se întăresc prin pierderea apei şi servesc la

legarea între ele a elementelor de construcţie, pentru a forma ziduri, sau pentru protecţia lor prin tencuire.

3. În funcţie de destinaţia lor mortarele sunt de 2 feluri: mortare pentru zidărie şi mortare pentru tencuială.

4. La prepararea mortarelor se va ţine seama de “Instrucţiunile tehnice privind compoziţia se prepararea mortarelor de

zidărie şi tencuială C 17-82.

5. Toate mortarele sunt caracterizate prin marca mortarului, care este o valoare convenţională, privind rezistenţa la

compresiunea care trebuie realizată, la mortarele puse în lucru. Scara de mărci care trebuie realizate sunt stabilite prin

STAS 1030-85. Mortarele obişnuite pentru zidărie şi tencuială, iar verificarea mortarelor se face conform STAS 2624-

80. Mortarele obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Metode de încercare.

2. MATERIALE

La prepararea mortarelor se folosesc: lianţi, agregate, apă, aracet şi aditivi.

Lianţi

2.1. Var pentru construcţii conform standard SR ENV 1 1/2 97 Definiţii şi criterii de conformitate. Se pot folosi toate

tipurile de var stins.

2.2. Se poate folosi şi varul nestins acesta fiind stins de către utilizator, verificându-se proprietăţile fizice şi chimice să

corespundă cu standardul SR ENV 459-1-97.

2.3. Argilă conform STAS 4686 - 71 “Argilă pentru mortar pe bază de ciment argilos sub formă de pastă de consistenţă

13-15 cm.

2.4. Ipsos de construcţii conform STAS 545/1-80. Ipsos pentru construcţii

2.5. Cimenturi prevăzute conform standard SR 1500-96.

Cimenturi compozite uzuale tip II, III, IV şi V.

Agregate

2.6. Nisip natural de carieră sau râu conform, STAS 1667-76. Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi

minerali.

Limitele de granulozitate ale nisipului pentru mortare trebuiesc să se încadreze în limitele din tabelul 2, din Instrucţiunile C 17-

82.

Nisipul natural de carieră poate fi parţial înlocuit cu nisip provenit din concasarea rocilor naturale şi nisip de mare.

Apa

2.7. Se va utiliza apa din reţeaua de alimentaţie, sau în cazul utilizării altei surse, apa trebuie să corespundă condiţiilor

STAS 700-84. Apă pentru betoane şi mortare

Aracet

2.8. La prepararea mortarelor adezive pentru zidării din blocuri mici din b.c.a. cu rosturi subţiri se utilizează următoarele

tipuri de aracet.

- aracet sau similare conform STAS 7058-91 si fiselor tehnice ale acestora.

- aracet , crilorom sau similare conform fiselor tehnice ale acestora.

Aditivi

2.9. În cazul mortarelor de ciment se utilizează aditivi plastifianti pentru antrenare aer conform STAS 8625-90.

Dozarea plastifianţilor organici se va face pe bază de încercări preliminare.

2.10. Accelerator de întărire

- Clorura de calciu care se foloseşte la mortarele de zidărie de marca M50 Z sau mai mare la lucrările executate pe timp

friguros.

2.11. Întârzietor de priză. Pentru mortarele de ipsos se va utiliza Întârzietor de prize pentru ipsos.

3. COMPOZIŢIA MORTARELOR

Compoziţia mortarelor diferă în funcţie de destinaţia lor pentru zidărie sau pentru tencuială.

3.1. Dozajele uzuale ale mortarelor în funcţie de destinaţia lor se alege conform normativului C17-82.

3.2. Alegerea tipului de mortar folosit se face de proiectant, ţinându-se seama de gradul seismic, modul de exploatare,

solicitările la care sunt expuse elementele de construcţie etc., fiind specificate în documentaţia tehnică, economică şi

braviarul de calcul.

4. PREPARAREA MORTARELOR

5. Mortarele se pot prepara manual şi mecanic

Mortarele preparate mecanic pot fi preparate în instalaţii centralizate (staţii de preparare) sau necentralizate la punctul de

lucru.

6. Tehnologia de preparare a mortarelor pentru zidării sau tencuieli se va face conform prescripţiilor tehnice din normativul


C17-82.

7. În cazul în care mortarele se transportă se vor lua măsuri ca să nu se depăşească durata maximă între producerea

mortarului şi punerea lui în operă care este de maxim - 10 ore de la preparare la mortarele fără întârzietor de priză ,

respectiv - 16 ore la mortarele cu întârzietor de priză.

5. CONTROLUL CALITĂŢII

5.1. Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidărie şi tencuială se face conform STAS 2634 - 80 Mortare obişnuite

pentru zidărie şi tencuieli. Metode de încercare.

5.2. Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mortarele vor fi conform STAS 1030-85. Mortare obişnuite

pentru zidărie şi tencuială.

5.3. Prin măsurători cu conul etalon se va verifica la fiecare şarjă consistenţa mortarelor care trebuie să se înscrie în

limitele de mai jos:

8…13 cm la zidărie din cărămidă pline sau din blocuri de beton uşor cu agregate naturale sau uşoare.

7…8 cm pentru zidărie de cărămidă cu găuri sau blocuri ceramice cu găuri.

4…7 cm pentru zidărie din piatră sau blocuri de beton compact.

La mortarele pentru tencuieli aplicate manual consistenţa va fi:

-9 cm pentru şpriţ

7-8 cm pentru grund

9-12 cm pentru stratul vizibil executat din mortar care conţine ipsos

7-8 cm pentru strat vizibil cu mortar fără ipsos.

La mortare de tencuială aplicate mecanizat consistenţa va fi:

12 cm pentru şpriţ

10-12 cm pentru grund

5.4. Punerea în operă a mortarelor se face conform normativelor în vigoare pentru executarea zidurilor şi tencuielilor.

6. STANDARDE, NORMATIVE ŞI PRESCRIPŢII TEHNICE CE TREBUIE RESPECTATE.

- SR ENV 459/L-97 Var pentru construcţii

Partea I definiţii şi criterii de conformitate

- SR ENV 459/2-97 Var pentru construcţii

Partea II Metode de încercare

- STAS 4686-81. Argilă pentru mortare pe bază de ciment argilă

- STAS 545/1-80. Ipsos pentru construcţii

- SR 1500 - 96. Cimenturi compozite uzuale tip. II, III, IV şi V.

- STAS 1667 - 76. Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali.

- STAS 790-84. Apă pentru betoane şi mortare.

- C17-82. Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială.

- C56-85. Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

Intocmit,

ing. Valentin PASCA


CAIET DE SARCINI - PLACAJE DE FAIANŢĂ

1. MATERIALE NECESARE PENTRU APLICAREA FAIANŢEI CU MORTAR

- Plăci de faianţă cu respectarea caracteristicilor tehnice şi de calitate prevăzute în STAS 233-86

- Materiale pentru prepararea mortarului, cu respectarea prevederilor STAS 1667-76, STAS 790-84, STAS 146-80, STAS 7055-

87.



2. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE

La execuţia lucrărilor de montaj a placajului de faianţă se vor respecta prevederile instrucţiunilor tehnice pentru

executarea placajelor din faianţă, indicativ C6-86.

2.1. Tehnologia de execuţie a placajelor de faianţă cuprinde următoarele faze de lucru:

- controlul stratului suport

- controlul lucrărilor premergătoare trebuiesc terminate la începerea placajelor

- crearea condiţiilor de lucru

- pregătirea straturilor suport şi aplicarea placajelor

- verificarea lucrărilor

2.2. Controlul stratului suport

Pereţii portanţi din zidărie de cărămidă vor fi finisaţi după 30 de zile de la executarea zidăriei, după încărcarea cu

greutatea permanentă, pentru a elimina fisurarea finisajelor.

Pereţii de zidărie trebuie să fie curaţi, suprafaţa să nu prezinte abateri de la planeitate, orizontalitate şi verticalitate.

Abaterile admise nu vor depăşi pe cele admise de capitolul 4 zidării din normativul C56/75 (anexa4.1). Verificarea se face

vizual şi prin măsurători (verticalitatea zidăriei se face cu ajutorul firului cu plumb şi a dreptarului de cca. 2,50 m)

Toate lucrările de instalaţii trebuiesc executate şi efectuate probele de funcţionare, probele conductelor de scurgere,

probe de presiune ale conductelor de alimentare cu apă, probe de încălzire (la rece şi la cald).

Vor fi montate dibluri şi dispozitivele pentru fixarea obiectelor sanitare.

Placajele pot fi aplicate după executarea şapelor suport ale pardoselilor sau după executarea stratului final al

pardoselilor reci (mozaic-gresie, exclusiv lustruirea lor).

Placajele de faianţă se montează de la pardoseala finită şi atunci se controlează orizontalitatea perimetrului încăperii

faţă de linia de vagriz şi în cazul corectei execuţii a pardoselii, perimetrul poate fi elementul de bază (orizontal şi de nivel) al

viitorului placaj.

Placajul de faianţă montat pe pline sau scafe prefabricate se va verifica de linia de vagriz şi în cazul corectei execuţii

placajul se foloseşte ca element de bază în conturul plintei sau scafei.

Placajele se încep după montarea şi verificarea funcţionalităţii tâmplăriei interioare şi exterioare. Placarea cu faianţă

se execută după trasarea suprafeţei ce trebuie placată şi după executarea tencuielilor sau tratamentelor la pereţi şi tavane.

Aplicarea plăcilor de faianţă se face pe suprafeţe uscate, şi în prealabil pregătite. La executarea placajelor de faianţă

aplicate la interior trebuie asigurată temperatura minimă de +5°C pe tot parcursul lucrării şi în următoarele 14 zile după

terminarea lucrului.

2.3. Aplicarea plăcilor de faianţă va începe după terminarea operaţiilor de trasare, în următoarea succesiune:

- aplicarea şpriţului, grundului şi tinciului pe suprafaţa ce rămâne tencuită;

- aplicarea şpriţului şi grundului pe suprafaţa ce urmează a fi placată;

- executarea placajelor;

- se curăţă rosturile pe o adâncime de 1 cm, pentru o bună aderare a placajului;

- se aplică un şpriţ de mortar de ciment-nisip având următorul dozaj volumetric

Ciment 1 parte

Nisip (0-3 mm) 2 părţi

Apa până la consistenţa de 10-12 m pe conul etalon

Şpriţul se aplică cu mistria sau canciocul într-un strat de 3-5 mm şi nu se netezeşte.

- plăcile de faianţă se ţin în apă, cel puţin 1 oră înainte de montare; se pun în operă după ce se scurg câteva minute;

- aşezarea plăcilor se face de la colţurile încăperii şi de la plintă (pardoseală) în sus;

Aşezarea se face: de jos în sus, de la colţul încăperii de la stânga spre dreapta;

Se foloseşte dreptarul, firul cu plumb;

Partea de sus a placajului va fi făcută cu placaj rotunjit;

Controlul racordării la partea superioară se face cu şablonul;

Părţile orizontale de placaj (glafuri) se montează cu o uşoară pantă spre interior (2%); Eventualele goluri în mortar

se completează cu mortar la completarea fiecărui rând. Completările la intrânde sau ieşinde se vor efectua prin tăierea

plăcilor de faianţă la dimensiunile necesare.

Umplerea rosturilor orizontale precum şi a rosturilor verticale se va face ulterior cu ciment+colorant de gama

cromatică a plăcilor de faianţă.

ABATERI ADMISIBILE LA CALITATEA PLACAJELOR

Placaje interioare - plăci faianţă


Devierea de la planeitate şi verticalitate a suprafeţei placajului

(distanţa între dreptar şi suprafaţa placajului): 2 mm

Devierea rosturilor dintre faianţe: 1 mm/1 placă

Ştirbituri sau lipsa de glazură la muchiile suprafeţelor glazurate ale plăcilor:

maximum unu la o placă pe o suprafaţă de 1 m2

Porţiuni neumplute cu lapte de ciment în rosturi: nu se admit

Locuri neumplute cu glazură pe suprafaţa placajului: max. 2 pe mp (cu o suprafaţă de 2mmp)

Fisuri pe suprafaţa placajului: nu se admit

3. STANDARDE ŞI NORMATIVE CE TREBUIESC RESPECTATE

C6 - 86 Instrucţiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianţă

Intocmit,

ing. Valentin PASCA


CAIET DE SARCINI - ZUGRĂVELI, VOPSITORII

1. LUCRĂRI CARE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA ZUGRĂVELILOR ŞI VOPSITORIILOR

Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, glet, placaje, instalaţii sanitare,

electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate.

De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci.

Tâmplăria de lemn şi cea metalică trebuie să fie montate definitiv; accesoriile metalice trebuie să fie montate corect

şi buna lor funcţionare trebuie să fie verificată cu excepţia armăturilor, şildurilor şi a pieselor nichelate care se vor fixa după

vopsirea tâmplăriei.

La lucrările de vopsitorie, aplicarea ultimului strat se va face numai după terminarea completă a zugrăvelilor şi

înainte de finisarea pardoselilor (curăţire, lustruire).

Înainte de începerea lucrărilor de zugrăvire sau vopsire a faţadelor, trebuie să fie complet executate toate lucrările de

la faţada construcţiei: cornişe, glafuri, socluri, cofrete pentru instalaţii electrice sau de gaze etc. precum şi trotuarele.

Specificaţiile privind lucrările de finisare sunt conţinute în documentaţia de execuţie.

2. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR

În vederea finisării cu zugrăveli de var, suprafeţele trebuie să fie drişcuite cât mai fin şi gletuite; toate reparaţiile

necesare trebuie să fie executate îngrijit, terminate şi uscate.

În cazul suprafeţelor tencuite sau de beton plane şi netede, toţi porii rămaşi de la turnarea sau găurile survenite de la

transport, montaj ori turnare (în cazul pereţilor din beton monolit) se vor umple cu mortar de ciment după ce în prealabil

bavurile şi alte proeminenţe ieşite în relief au fost îndepărtate. De asemenea feţele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de

şlefuit sau cu perii de sârmă.

Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie să fie plane şi netede, fără

desprinderi sau fisuri; pasta de var folosită trebuie sa aibă o vechime de cel puţin 14 zile.

Pasta de ipsos folosită pentru chituirea defectelor izolate, se prepară din două părţi de ipsos şi o parte de apă .

Pentru şpăcluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte şi pasta de ipsos-var, în proporţie de o parte ipsos şi o parte lapte

de var în volume.

După uscarea porţiunilor separate, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit după care se curata de praf cu perii

uscate.

Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe numai la o temperatură a aerului, în mediul ambiant de cel

puţin +5oC, în cazul zugrăvelilor pe bază de apă şi de cel puţin +15oC, în cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri.

Finisajele exterioare nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la începerea ploii;

de asemenea, se va evita lucrul la faţade în perioadele de însorire maximă sau de vânt puternic, pentru a evita uscarea accelerată

şi crăparea particulelor.

3. CONDITII TEHNICE DE CALITATE

Controlul în timpul execuţiei se face de către executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum şi de

către beneficiar.



Pe parcursul executării lucrărilor de zugrăveli-vopsitorii, se verifică în mod special (de şeful punctului de lucru):

a) îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport, prin procese-verbale de lucrări ascunse;

b) calitatea principalelor materiale ce intră în opera, conform standardelor şi normelor de fabricaţie respective;

c) respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier.

Pentru lucrări găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii pentru remediere sau refacere.

Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.

Prin examinarea vizuala a zugrăvelilor se verifică următoarele:

a) corespondenta zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile proiectului şi dispoziţiile ulterioare, spre a se

constata concordanta lucrărilor executate cu prevederile acestora;

b) aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de var trebuie sa aibă un ton de culoare uniforma, să nu prezinte pete,

scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de păr sau urme de la pensulă sau bidinele;

Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare uşoară cu palma pe perete.

Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:

a) suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de

culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat;

b) la vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafeţelor

metalice bine chituite şi şlefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile să nu fie pătate de vopsea;

c) se va examina vizual dacă ţevile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sunt vopsite în

culorile prescrise şi dacă vopseaua este de culoare uniformă.

d) separaţiile dintre vopsitorii şi zugrăveli pe acelaşi perete precum şi cele dintre zugrăveala pereţilor şi tavanelor

trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii etc.

A. Zugrăveli cu lapte de var

Zugrăvelile cu lapte de var (spoieli) se aplică la exteriorul şi interiorul construcţiilor pe suprafeţe tencuite, pe glet de

var.

Amestecurile preparate pentru zugrăveli cu lapte de var trebuie să fie rezistente la lumină. Compoziţia trebuie sa aibă

o astfel de consistenţă, încât acoperirea suprafeţelor să se poată face corect, fără ca materialul să curgă şi fără să rămână urme


vizibile de bidinea; de asemenea trebuie să aibă pigmenţii bine fixaţi.

Spoielile, preparate din lapte de var (fără pigmenţi şi grăsimi) şi zugrăvelile de var se execută in 2-3 straturi. Primul

strat are rol de grund (constituind stratul de legătură între suprafaţa pregătită şi zugrăveală) şi el creează o suprafaţă uniformă

ca porozitate, putere de absorbţie şi culoare.

Aplicarea primului strat se face imediat după terminarea lucrărilor pregătitoare, cel mult după 2...4 ore; in caz

contrar, ştergerea de praf se va efectua din nou înainte de aplicarea primului strat de zugrăveală.

La aplicarea mecanizata prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat:

- cu acţiune discontinua, la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compoziţia de zugrăveală este necesară

întreruperea lucrului;

- cu acţiune continuă, la care compoziţia de zugrăveala este absorbită de pompa aparatului printr-un furtun dintr-un

vas (recipient alimentat continuu).

La aparatul electric de zugrăvit, înaintea de punere în funcţiune se va face legătura acestuia cu pământul.

B. Zugrăveli cu vopsele lavabile

In prealabil se va face verificarea si rectificarea eventuala a suprafetei de finisat.

Suprafata se curata, inlaturindu-se partile proeminente cu spaclul si eventual cu dalta si ciocanul, apoi se inlatura

partile neaderente prin periere cu peria de paie.

In cazul gaurilor de la turnare sau survenite de la transport, acestea se vor repara cu un mortar de ciment-nisip 0-1

mm (dozaj 1:3 in volume).

De la executarea reparatiilor cu mortar de ciment si pina la aplicarea vopsitoriei propriu-zise se vor lasa 7 zile pentru

uscare. In cazul alveolelor de la turnare sau al adinciturilor, repararea se face folosind un mortar de ciment cu adaos de aracet in

proportie de 3:1:0,5 (nisip, ciment, aracet).

Ca liant se va folosi de preferinta solutie de amorsa specifica tipului de vopsea utilizata(conform fiselor tehice ale

producatorului) .

Granulozitatea nisipului se alege in functie de adincimea reparatiei astfel:

- adincimea 0,5-10 mm - nisip cuartos 0,2 mm

- adincimea peste 10 mm - nisip cuartos 0-2 mm.

Mortarul se prepara in galeata prin amestecarea manuala in cantitati corespunzatoare unei perioade de lucru de

maximum 3 ore.

Mortarul se aplica cu spaclu si se netezeste astfel incit sa nu mai prezinte denivelari fata de suprafata inconjuratoare.

Fiecare strat al mortarului de reparatii cu adaos de aracet, trebuie sa se usuce minimum 16 ore inainte de aplicarea stratului

urmator sau al vopsitoriei propriu-zise.

Dupa terminarea reparatiilor, suprafata stratului suport trebuie sa fie neteda si nu trebuie sa prezinte abateri de la

planeitate mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m si nici vreo unda mai mare de 2 mm la dreptarul de 0,5 m, conform

normativelor P 42-71 si C 140-71.

Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata. Timpul de uscare este de minimum 2 ore de la

temperatura de + 15 grade C si de o ora la temperatura de + 25 grade C sau mai mare.

Dupa executarea gletului se aplica vopseaua lavabila( sau similare).

Inainte de folosire vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2. Bidoanele si vasele se vor inchide etans,

pentru a impiedica formarea de pojghite si evacuarea apei din emulsie. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata in

prealabil.

Executarea manuala a vopsitoriei se realizeaza cu bidineaua sau cu pensula lata.

Executarea mecanizata a vopsitoriei se realizeaza cu aparatul de aplicat tencuiala stropita si masa de spaclu.

C. Vopsitorii şi vopsele de ulei, emailuri şi lacuri alchidice

Vopsitoriile cu vopsea de ulei, emailuri şi lacuri pe bază de alchidal se aplică:

a) la interior: - pe suprafeţe gletuite cu glet de ipsos, ipsos-aracet, nisip fin-aracet;

- pe suprafeţe metalice (tâmplărie, radiatoare etc.);

b) la exterior: - pe suprafeţe metalice (tâmplărie, parapete, alte elemente de construcţii metalice similare).

Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor, trebuie să corespundă prevederilor din standardele de stat şi normele

interne ale unităţilor producătoare.Încăperea unde se vopseşte trebuie să fie lipsită de praf şi bine aerisită.

Vopsitoria de ulei se aplică pe glet de ipsos sau pe suprafeţe de lemn sau metal după terminarea lucrărilor

pregătitoare. Pe glet de ipsos se aplică un grund de îmbibare incolor.

Tâmplăria metalica se furnizează pe şantier gata grunduită cu grund de îmbibare şi respectiv grund anticoroziv.

În cazul unor elemente de lemn sau metal, care au fost confecţionate pe şantier, acestea se vor grundui pe şantier în

funcţie de natura vopsitoriei ce se execută.

Grundurile se vor aplica întotdeauna manual, cu pensula, pentru a se asigura o legătură mai buna a vopsitoriei

ulterioare cu suprafaţa de suport.

Aplicarea vopselei se face de obicei în 2-3 straturi, în funcţie de calitatea cerută. În cazul finisării transparente se

aplică un strat de grund şi 1-2 straturi lac de ulei. După aplicarea primului strat de vopsea, acesta se netezeşte cu pensule

speciale cu parul moale; după uscare, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit H.S. 80. Şlefuirea şi aplicarea unui nou strat se

face numai după minimum 24 ore de la aplicarea stratului precedent, după uscarea acestuia.

La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate, vopsirea se execută cu compoziţii speciale, gata prefabricate,

pentru vopsirea mecanizată, sau cu compoziţii obişnuite de ulei preparate pentru vopsirea manuală, care se diluează până la

compoziţia necesară stropirii.

Vopsitoriile alchidice cu emailuri colorate şi lacuri transparente se execută atât manual cât şi mecanizat. Modul de

lucru este acelaşi ca şi în cazul vopsitoriilor cu ulei folosindu-se însă produsele alchidice indicate mai sus.


La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice, ultimul strat nu necesita operaţia de netezire cu pensule fine sau

operaţia de tufuire ca la vopsirea cu vopsele de ulei, deoarece produsele alchidice au proprietatea de a se întinde superficial şi

de a uniformiza ultimele urme de pensula.

4. VERIFICARI ALE LUCRARILOR. CONDITII DE RECEPTIE

Zugrăvelile şi vopsitoriile fiind lucrări destinate a rămâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului

poate fi verificata oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar a se încheia procese-verbale

de lucrări ascunse.

Verificarea calitatii suportului pe care se aplica zugrăvelile şi vopsitoriile se face în cadrul verificării executării

acestui suport (tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de tâmplărie, instalaţii). Este interzis a se începe executarea oricăror

lucrări de zugrăveli sau vopsitorii înainte ca suportul să fi fost verificat cu atenţie de către şeful punctului de lucru, privind

îndeplinirea condiţiilor de calitate pentru stratul suport.

Verificarea calităţii zugrăvelilor, vopsitoriilor se face numai după uscarea lor completă şi are ca scop principal

depistarea defectelor care depăşesc abaterile admisibile, în vederea efectuării remedierilor şi a eliminării posibilităţii ca aceste

defecte să se repete în continuare.

Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii este necesar a se verifica dacă au fost executate şi

recepţionate toate lucrările destinate a le proteja (învelitori, streşini) sau a căror execuţie ulterioara ar putea provoca

deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplărie) precum şi dacă au fost montate toate piesele auxiliare: dibluri, console,

suporţi pentru obiecte sanitare sau elemente de încălzire.

Conducătorul tehnic al lucrării trebuie să verifice toate materialele înainte de a fi introduse în lucrare. Materialele

trebuiesc livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective, şi agrement tehnic

pentru produsele de import.

Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie, prevăzută în

prescripţii tehnice, utilizarea reţetelor şi compoziţiei amestecurilor indicate, precum şi aplicarea straturilor succesive în ordinea

şi la intervalele de timp prescrise.

Se va urmări aplicarea masurilor de protecţie împotriva uscării bruşte (vânt, însorire) spălări prin ploaie sau dezgheţ.

Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări: se face cel puţin câte una la fiecare încăpere şi cel

puţin una la fiecare 100 m2.

La recepţia preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări, dar cu o frecvenţă de minimum 1/5

din frecvenţa precedentă.

Zugrăveli - verificări pe faze de lucrări.

Prin examinarea vizuală se verifică următoarele:

a) corespondenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile din proiect şi cu eventualele dispoziţii ulterioare;

b) aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apă şi a celor din calcio-vecchio (culoare uniforma, fără pete, scurgeri, stropi,

băşici, şi cojiri, fire de păr, urme de pensule sau bidinele). Urmele de bidinea sunt admise dacă nu se văd de la distanţa de 1m.

Nu se permit corecturi sau retuşuri locale. Pe suprafeţe stropite, stropii trebuie să fie uniform repartizaţi.

Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecarea uşoară cu palma pe perete. O zugrăveală, prin

frecare, nu trebuie să se ia pe palmă.

Înainte de începerea verificării calitatii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă la vopsitoriile în ulei sau la cele pe

bază de polimeri s-a format o peliculă rezistentă. Constatarea se face prin ciocănire a vopselei cu degetul în mai multe puncte.

Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:

a) suprafaţa vopsită cu ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte acelaşi ton de culoare, aspect lucios sau mat, după

cum se prevede în proiect sau în mostre stabilite. Vopseaua de orice fel trebuie aplicată până la “perfect curat”, adică să nu

prezinte straturi străvezii, pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături, fisuri - care pot genera

desprinderea stratului - aglomerări de pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituirea sau şlefuire necorespunzătoare, urme de

pensulă sau de vopsea insuficient frecată la preparare.

b) la vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafeţelor de

lemn sau metalice (chituite şi şlefuite în prealabil). De asemeni se va verifica ca accesoriile metalice (şilduri, drucăre,

cremoane, olivere) să nu fie pătate cu vopsea;

c) nu se admit pete de mortar sau de zugrăveală pe suprafeţe vopsite;

d) înainte de vopsire suprafeţele de vopsit vor fi verificate dacă au fost pregătite corect prin curăţire, şlefuire, chituire

a rosturilor etc.;

e) se va examina vizual pe toate feţele dacă ţevile, radiatoarele, convectoarele etc., sunt vopsite în culorile prescrise

şi dacă vopseaua este uniformă, fără pete, urme de pensulă, crăpături sau alte defecte. Se va verifica, înainte de vopsire, dacă

suprafeţele au fost corect pregătite prin curăţire de rugină, mortar etc.

5. STANDARDE ŞI NORMATIVE CE TREBUIE RESPECTATE

C 3-76 Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii.

C 139-87 Instrucţiuni tehnice pentru protecţie anticorozivă a elementelor de construcţii metalice.

Intocmit,

ing. Valentin PASCA


CAIET DE SARCINI - PARDOSELI

1. GENERALITĂŢI

1.1. La punerea în operă a pardoselilor, care sunt un ansamblu nestructural ce asigură posibilitatea circulaţiei, se vor respecta

detaliile din proietcul de execuţie, condiţiile de alcătuire şi execuţie nominalizate în prezentul caiet de sarcini, şi precizările

suplimentare de execuţie recomandate de producător.

1.2. Utilizarea altor materiale, sau de tehnologii noi, altele decât cele prezentate în prezentul caiet se vor face numai cu avizul

proiectantului lucrării şi în condiţiile stabilite de agrementul tehnologic elaborat pentru materialele noi utilizate.

1.3. La alegerea materialelor componente ale pardoselii, se va ţine cont de clasificarea UPEC a pardoselilor, prezentate în

anexa A a prezentului caiet sau de precizările proiectantului din planşele de execuţie şi de destinaţia încăperilor funcţie de care

se aleg materialele folosite privind: rezistenţa la uzură, efecte mecanice, comportarea la apă şi rezistenţa la agenţi chimici.

1.4. Pardoselile se clasifică după mai multe criterii:

- exterioare aflate în afara spaţiului construit

- interioare aflate în interiorul spaţiului construit

- continue, turnate monolit cu sau fără rosturi

- discontinue din elemente prefabricate, dispuse cu rosturi închise etanş sau neetanş (piatră naturală sau

artificială, mozaic, lemn, polimeri, etc.)

- după senzaţia de rece-cald cuantificată prin energia disipată de contactul piciorului neîncălţat în interval de

un minut – Q1, respectiv 10 minute – Q2 avem : pardoseli calde având Q1 = 40 x 103...50 x 103 J/mp şi Q2 =

200 x 103...300 x 103 J/mp (exemplu covor textil, mochetă de diverse tipuri, pardoseli din lemn sau materiale

lemnoase, covor PVC fără suport textil aplicat pe PAL, covor din PVC pe suport textil sau cu spume de

polimeri aplicat pe şapă), pardoseli semicalde având Q1 = 50 x 103...60 x 103 J/mp şi Q2 = 300 x 103...400 x

103 J/mp ((exemplu mortare polimerice, covoare PVC fără suport textil aplicate pe şapă sau betoane uşoare)

şi pardoseli reci având Q1 = 60 x 103 J/mp şi Q2 > 400 x 103 J/mp (exemplu beton de ciment, mozaic turnat,

piatră naturală sau artificială, sticlă, etc. )

1.5. Straturile principale ale pardoselilor sunt: stratul de uzură, stratul suport, unul sau mai multe straturi intermediare care pot

fi executate monostrat sau multistrat funcţie de condiţiile impuse de materialele utilizate sau de indicaţiile din planşele tehnice,

fiecare strat având rolul său bine determinat în structura pardoselilor.

1.6. Stratul suport şi eventualele straturi intermediare au rolul de a proteja stratul de uzură prin preluarea şi transmiterea către

patul suport al pardoselilor, a sarcinilor statice şi dinamice, să preia diferenţele de solicitări din contracţiile dintre stratul suport

şi îmbrăcăminte, să acopere denivelările planşeului, să asigure izolarea termică şi fonică suplimentară, să acopere eventualele

conducte îngropate în stratul pardoselilor, etc. iar straturile pardoselilor pot fi legate între ele pe toată suprafaţa în puncte 1¸4

laturi sau liberă (flotantă).

1.7. Patul suport este stratul care preia sarcinile statice şi dinamice în timpul exploatării şi poate fi din : pământ placa de beton.

2. EXECUŢIA PARDOSELILOR

La executarea straturilor de pardoseală se va respecta strict documentaţia tehnico-economică, utilizându-se numai

produse şi procedee prevăzute în proiect certificate sau agrementate tehnic, care să asigure cerinţele de calitate conform

clasificării UPEC din anexa A.

Pardoselile se vor executa de personal calificat, efectuându-se controlul calităţii pe faze de execuţie la : stratul suport,

straturile intermediare şi stratul de uzură.

Executarea pardoselilor se face numai după terminarea lucrărilor prevăzute a fi executate sub pardoseli (canale,

conducte, instalaţii electrice, sanitare, încălzire, etc.) a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora pardoselile.

2.1. ŞAPĂ DIN MORTAR DE CIMENT

Este unul din straturile ce se regăseşte la majoritatea pardoselilor fie ca strat suport sau ca strat de egalizare şi se va

executa cu următoarele menţiuni:

- se va executa din mortar de ciment marca M100T, având consistenţa de 5 cm, măsurată pe conul etalon,

mortarul preparându-se în cantităţile strict necesare care pot fi puse în operă înainte de începerea prizei.

- mortarul de ciment se va nivela cu dreptarul după fâşiile de ghidaj din mortar de ciment sau şipci de ghidaj

fixate la nivelul şi grosimea indicată în proiect.

- turnarea şapei se va face în şah, în panouri de 2,0 –2,5 mp, prevăzându-se rosturi longitudinale şi transversale

- în cazul când se cere o suprafaţă foarte netedă se va proceda la sclivisirea feţei văzute a şapei, ex. când este strat

suport pentru pardoseli din PVC

- după executarea sclivisirii, pentru evitarea fisurării datorită acţiunii soarelui sau curenţilor de aer foarte

puternici, suprafaţa va fi protejată cu rogojini sau pânză de sac care va fi stropită cu apă timp de 7 zile

- în cazul când nivelurile şapei în încăperi vecine sunt diferite, linia de demarcaţie dintre acestea va fi la mijlocul

grosimii foi de uşă în poziţie închisă

- pentru o bună aderenţă a şapei suport, la planşeele din beton, respectiv suprafeţele pe care se aplică vor fi curate,

uscate şi lipsite de impurităţi

- abaterile de la planeitate ale stratului suport pentru şapă vor fi de : maxim 20 mm faţă de dreptarul de 2 m

lungime la suprafaţa terenului de fundaţie pregătit pentru executarea pardoselilor şi de maxim 10 m la suprafaţa

stratului rigid din b.a.

- abaterile de la planeitate ale stratului de legătură (intermediare) nu vor depăşi 15 mm faţă de dreptarul de 2 m


lungime, în cazul stratului de nisip şi 20 mm în cazul stratului de pietriş, balast sau piatră spartă

- pe parcursul executării şapei se va urmări obţinerea unui strat cât mai uniform, astfel ca grosimea finală a şapei

să fie de maxim 3 cm

- şapa şi dala flotantă nu trebuie să prezinte la suprafaţă asperităţilor pronunţate, zgârieturi, neregularităţi,

ciupituri, rizuri, bavuri, care vor fi corectate cu piatra de polizor, sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult 2

unde cu săgeata maximă de 1 mm

- rezistenţa mortarului utilizat se verifică prin zgârierea cu un cui care nu trebuie să lase urme mai adânci de 1 mm

- umiditatea suprafeţei trebuie să fie de maxim 4% sau cea indicată de producătorul de pardoseli.

2.2. EXECUTAREA DALEI FLOTANTE

La executarea dalei flotante se va urmări pentru fiecare strat din componenţa sa realizarea nivelului respectiv după

linia de reper trasată pe pereţi, ţinându-se seama şi de precizările de mai jos:

c) Stratul de egalizare realizat din nisip uscat sau şapă trebuie să fie nivelat şi suprafaţa lui să fie perfect orizontală,

având nivelul până la linia de vagriz ( reper orizontal) trasată pe pereţi.

d) Stratul de izolare fonică şi termică dispus pe stratul de egalizare (mortar de ciment sau nisip) cât şi între pereţi şi

dale de beton, precum şi în jurul altor elemente de construcţii şi instalaţii care străpung planşeul va fi realizat din

materiale cu modul de elasticitate scăzut (8...50 N/cmp) ca saltele din vată de sticlă, pâslă, granule din plută, plăci

din fibră de sticlă, polistiren ecruisat, PFL poros bitumat, plăci din vată minerală, spumă din răşini sintetice,

având înălţimea egală cu distanţa dintre planşeu şi faţa superioară a pardoselii şi care va izola dala flotantă pe

contur de pereţi şi străpungerile de conducte prin pardoseală :

- dacă stratul de izolare fonică se execută din materiale în vrac, atunci suprafaţa stratului de egalizare din

nisip va fi acoperită cu un strat de protecţie mecanică realizat din hârtie de protecţie

- stratul fonoizolant realizat din materiale în plăci va fi aşezat direct pe stratul de egalizare din mortar de

ciment sau nisip; plăcile vor fi montate cu un rost de 4-5 mm pentru a permite dilatarea acestora sub

influenţa umidităţii

- stratul de izolare fonică se execută în cazul dalei flotante şi sub toate straturile de uzură executate pe

planşeele clădirilor multietajate, atunci când este necesară izolarea la zgomot de impact

- executarea stratului fonoizolant din PFL poros, serveşte numai pentru stratul de uzură din parchet

lamelar sau lambă şi uluc lipit cu poliacetat de vinil

- plăcile din PFL poros se montează prin simpla aşezare pe un strat de egalizare din nisip uscat max. 3 %

umiditate, bine bătut (compactat) urmărindu-se ca umiditatea în încăpere să fie de maxim 65 %

- între plăci se vor lăsa rosturi de 4 ...6 mm lăţime pentru a permite umflarea în lungime şi lăţime a

acestora sub influenţa umidităţii.

În acelaşi scop, între plăcile de margine şi pereţi se vor lăsa rosturi de 10 –15 mm lăţime, rosturile dintre plăci fiind

ţesute.

- după aşezarea definitivă a plăcilor din PFL, se va lăsa un interval de 24 ore până la lipirea parchetului,

pentru stabilizarea lor sub influenţa umidităţii stratului suport înainte de lipirea parchetului, timp în care

nu se mai execută nici o lucrare în încăperea respectivă.

e) Stratul de protecţie

Stratul tehnologic de protecţie aşezat peste stratul fonoizolant se va executa din hârtie Kraft, folie de polietilenă,

etc. petrecute între ele cu minim 10 cm, iar la margini acestea vor îmbrăca fâşiile din material fonoizolator,

montate pe elementele verticale, în cazul în care dala este turnată monolit.

f) Dala propriu-zisă

- dala din beton va fi armată şi se va executa până la fâşia de material fonoizolator aşezat în lungul pereţilor şi a

elementelor de construcţie ce străpung planşeul

- înaintea turnării dalei din beton se vor executa repere de nivel pentru faţa superioară a acesteia : puncte sau fâşii

la cca 1 m distanţă ce vor servi drept ghidaje pentru dreptarul cu care se face nivelarea; nivelul superior al

reperelor se stabileşte faţă de linia de vagriz, iar eventualele pante se verifică cu dreptarul şi bolobocul.

- suprafaţa dalei se va drişcui fin cu drişca de lemn pentru a se obţine o suprafaţă plană, fără denivelări, fineţea şi

planeitatea drişcuirii se va realiza funcţie de natura îmbrăcăminţii pardoselii ce urmează a fi lipită, astfel ca

eventualele particule de nisip sau denivelări să nu apară desenate pe suprafaţa acesteia

- dacă suprafaţa şapei nu este netedă se va aplica un strat de tinci de 2-3 mm grosime, care se drişcui fin cu drişca

de lemn geluit, până se realizează o suprafaţă plană. Tinciul se va aplica pe dală sau şapa de egalizare din mortar

de ciment, atunci când aceasta s-a întărit suficient (tras) când a rămas o umiditate suficientă pentru asigurarea

aderenţei stratului de tinci

- la pardoselile cu pervaz de lemn se vor încastra în pereţi dibluri din lemn la 50 cm interval, poziţia lor

marcându-se pe pereţi

- executarea dalei din beton se va face cu grijă pentru a nu se deteriora stratul de izolare fonică sau cel de

protecţie mecanică, circulaţia făcându-se pe scânduri aşezate peste protecţia mecanică

- în prima perioadă de întărire, cca 7 zile de la turnare, dala din beton se va menţine umedă prin stropire uşoară

sau prin acoperirea cu folii din polietilenă. Grosimea dalei din beton se dimensionează în funcţie de natura şi

grosimea stratului de izolare fonică şi să reziste la acţiunea sarcinilor din exploatare ca :

- atunci când în pardoseală se ancorează diverse elemente (ex. Bănci , birouri s.a.) se va ţine seama de necesitatea împiedicării

smulgerii acestora din dală. Grosimea dalei va fi aleasă ca elementele de ancoraj (dibluri din lemn) să nu pătrundă în stratul

fonoizolant.

- dala trebuie să aibă o grosime minimă de 35 mm


- betonul din care se execută dala trebuie să aibă consistenţa plastică de 6 – 7 cm conul de tasare, rezistenţa la

compresiune de minim 22,5 N/mmp, rezistenţa la încovoiere minim 4 N/mmp şi se recomandă ca dala să se

execute din beton clasa C25/30 (B300)

ANEXA A

Clasificarea unităţilor funcţionale

Nr. crt. Unităţi funcţionale U* P** E*** C**** I. Clădiri de locuit I.1. Spaţii uscate şi de circulaţie în interiorul unităţii funcţionale a. camere de locuit 2 2 1 0 b. vestibul 2s 2 1 0 c. culoare 2s 2 1 0 d. casa scării 2s 2 1 0 I.2. Spaţii umede în interiorul unităţii funcţionale a. bucătării 2s 2 2 2 b. băi, duş, saună 2 2 2 1 I.3. Spaţii uscate şi de circulaţie comune a. holuri de intrare 3s 2 1 0 b. scări 3 2 1 0 c. paliere 3 2 1 0 I.4. Spaţii exterioare clădirilor a. balcoane, terase, logii accesibile sau nu din exterior 3 3 3 2 b. scări exterioare 4 3 3 2 II. Clădiri civile publice II.1. Spaţii de lucru a. birouri colective 3 3 1 0 b. birouri individuale 2s 1 1 0 c. săli de conferinţă şi biblioteci 3 2 1 0 d. săli de festivităţi 3 3 1 1 e. cămine culturale 3s 3 2 1 f. muzee 3s 3 1 0 g. biserici 3 2 1 0 II.2. Spaţii de circulaţie sau de odihnă a. holuri publice 4 3 2 0 b. săli de aşteptare în aeroporturi, gări 3s 2 1 0 c. scări şi paliere 3 3 1 0 II.3. Spaţii anexe (tehnice) a. arhive 3 3 1 0 b. spaţii sanitare 3 2 2 1 c. spaţii publicitare 3 3 1 0 d. bucătării colective şi anexe 4 4 3 2 VI. Clădiri sociale VI.1. Construcţii sanitare a. camere 3 3 2 2 b. spaţii sanitare 3 3 3 2 c. cantine 4 4s 3 2 d. camere de operaţii 4 3 3 3 e. camere de consultaţii 3 3 2 2 f. camere de sterilizare 3 3 3 3 g. camere de reanimare 3 3 3 3 h. camere de radipterapie 3 3 3 3 i. laboratoare 4 3 3 3 j. săli autopsie 3 3 3 3 VI.2. Cămine de bătrâni

a. holuri şi scări 4 3 2 1 b. camere de locuit 3 2 1 0 c. camere de recreere 3s 3 1 0 d. birouri 3 3 1 0 e. infermerie 3 2 2 2 f. bucătărie 4 4s 3 2 g. cantină 4 3 2 2 h. spaţii sanitare 3 2 3 2

LEGENDĂ :

U* - uzură – defineşte efectele provoacte de mersul pe pardoseală; schimbări de aspect, pierdere de material, exfolieri, etc.

U2 – caracterizează spaţii individuale cu circulaţie normală

U2s - caracterizează spaţii individuale cu circulaţie intensă

U3 - caracterizează spaţii colective cu circulaţie redusă

U3s - caracterizează spaţii colective cu circulaţie normală

U4 - caracterizează spaţii colective cu circulaţie intensă


P** - caracterizeză efectele mecanice de tip poansonare statică provocate de mobilier fix sau mobil, prin deformaţia remanentă;

P2 - caracterizeză efectele mecanice de tip poansonare statică provocate de mobilier fix, uşor (max. 20 kg/cm2), mobilier

mobil uşor, de tipul mobilelor cu rotile, mese de servit cu rotile, cu folosire intensivă şi mobilier mobil, de tipul scaunelor

cu rotile, cu folosire ocazională;

P3 - caracterizeză efectele mecanice de tip poansonare statică provocate de mobilier fix, greu (> 20 kg/cm2), mobilier

mobil, de tipul scaunelor rulante, cu folosire intensivă şi mobilier mobil, de tipul cărucioarelor cu rotile, cu folosire

ocazională;

P4 - caracterizeză efectele mecanice de tip poansonare statică provocate de mobilier fix, greu (> 20 kg/cm2) şi mobilier

mobil, de tipul cărucioarelor cu rotile, cu folosire intensivă;

P4 - caracterizeză efectele mecanice de tip poansonare statică ce provoacă şocuri severe;

E*** - comportarea la apă şi la umiditate – caracterizează frecvenţa prezenţei apei, legată în special de modul de întreţinere

(curăţare curentă, periodică, ocazională)

E0 – prezenţa accidentală a apei, curăţare uscată;

E1 - prezenţa ocazională a apei, curăţare curentă uscată şi curăţare umedă ocazională;

E2 – prezenţa frecventă a apei, curăţare curentă umedă şi curăţare ocazională prin spălare;

E3 – prezenţa prelungită a apei, curăţare curentă prin spălare;

C**** - rezistenţa la agenţi chimici produse alimentare, substanţe de curăţare, produse farmaceutice), intesitatea relativă a

riscului de pătare;

C0 – indică absenţa agenţilor chimici; nu necesită studii specifice speciale, neexistând riscul de pătare;

C1 – indică prezenţa accidentală a agenţilor chimici;

C2 – indică prezenţa curentă a agenţilor chimici.

2.3. ASIGURAREA CALITĂŢII PARDOSELILOR

Realizarea unei calităţi corespunzătoare a pardoselilor, trebuie să se înscrie în prevederile Legii 10/1995.

Pentru aceasta sunt necesare următoarele acţiuni:

- verificarea şi corespondenţa detaliilor de execuţie funcţie de tipurile de pardoseli şi destinaţia încăperilor

conform anexei A;

- verificarea pe parcursul executării pardoselilor a calităţii stratului suport şi eventual a straturilor intermediare şi

a stratului de uzură;

- soluţionarea neconformităţilor a defectelor şi a neconcordanţelor apărute în fazele de execuţie, numai pe baza

soluţiilor stabilite de proiectant şi cu acordul investitorului;

- utilizarea numai a produselor şi procedeelor certificate sau pentru care există agremente tehnice;

- efectuarea încercărilor de calitate la locul de punere în operă, dacă este cazul, la solicitarea proiectantului,

beneficiarului sau organelor de control abilitate;

Verificări obligatorii la toate tipurile de pardoseli în timpul execuţiei la :

- la stratul suport se verifică planeitate care să se încadreze în limitele pct. 2.1, alin. 8, 9, 10, 11 şi 12;

- la straturile intermediare se va urmări realizarea unui strat cu o grosime cât mai uniformă, care să se încadreze în

limitele admise la pct. 2,1 aliniatul 10;

- în cazul executării pardoselilor peste o placă de beton turnate pe sol, se vor prevedea măsuri de ruperea

capilarităţii sau izolaţie termică şi hidrofugă acolo unde se impune;

- stratul de uzură nu va prezenta defecte peste limitele stabilite în Normativul GP 037-98;

- la terminarea executării lucrărilor ascunse se vor încheia procese verbale privind constatarea calităţii lucrărilor.

REGLEMENTĂRI TEHNICE CE TREBUIE RESPECTATE

A. Legislaţia : Legea nr. 10-1995, Legea calităţii în construcţii

B. Reglementări tehnice:

- GP037-98 - Normativ privind proiectarea, execuţia şi asigurarea calităţii pardoselilor la construcţii civile

- C125 – Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie privind protecţia fonică a clădirilor

- C74 – Dale flotante pentru pardoseli

- C16 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente

- STAS 1275- Încercări pe betoane, încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistenţelor mecanice

- STAS 4606 – Determinarea umidităţii nisipului

- STAS 1243 – Teren de fundare. Clasificare şi identificare a pământurilor

- STAS 1913/13 – Terenuri de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea rocilor

- P118 – Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului

- C300-Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora

- Norme republicane de protecţia muncii aprobate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii : 60 şi 34 cu

modificările conform Ordinelor 39 şi 110

- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/1993

3. PARDOSELI CALDE

3.1.PARDOSELI DIN PARCHET LIPITE CU ADEZIV – NU ESTE CAZUL

3.2. PARDOSELI DIN PARCHET FIXAT PRIN BATERE ÎN CUIE – NU ESTE CAZUL

3.3. PARDOSELI DIN PARCHET LAMINAT SAU ALTE MATERIALE ASEMENEA

Se vor executa conform agrementelor tehnice ale producătorului sau a normelor şi tehnologiei de montare dată de

producător.

Parchetul laminat se poate monta pe şapă de mortar de ciment, duşumea oarbă pe grizişoare sau fixată în mastic de bitum.


Calitatea parchetului laminat va corespunde calitativ funcţie de destinaţia încăperilor conform anexei A.

3.4. PARDOSELI DIN COVOR DIN PVC, CAUCIUC, FIBRE SINTETICE SAU NATURALE ŞI DALE DIN MASE

ELASTOPLASTICE

La realizarea pardoselii in zonele de circulatii (holuri), in cabinete si birouri, se va folosi covor PVC de tip tarket

antiderapant omogen avand urmatoarele caracteristici minime: clasa de trafic 34/43, grosime totala 2mm, strat de uzura 2 mm

ranforsat cu poliuretan iQ, greutate totala 2700-3000 g/mp, clasa de abraziune T, stabilitate dimensionala ≤ 0.40%, indentatie

reziduala ≤ 0.1mm, minim rezistenta la alunecare R9.

In mediile sensibile din zonele operative (Radiologie) , camere pentru computere si pentru siguranta produselor

electronice sunt necesare podele static disipative si conductive, covorul pvc sa controleze permanent disiparea statica: incarcare

static < 2kV, rezistenta electrica intre 106-108 ohmi, izolare electrica Ri ≤5x104Ω Pardoselile din PVC tip tarket se vor monta pe o sapa autonivelanta care va avea urmatoarele caracteristici tehnice minime:

adetrenta la stratul suport de 1.5N/mmp, rezistenta la compresiune de 25N/mmp(C20) dupa 28 zile si 1.5 kg/mp/mm grosime..

Se vor respecta in mod obligatoriu specificatiile din fisele tehnice ale produselor respective corespondenta intre covorul pvc si

sapa autonivelanta utilizata.

Pentru suprafete realizate din placi de ciment, placi de mozaic, mozaic continuu sau cu rosturi se va utiliza sapa

autonivelanta pentru suprafete neabsorbante iar pentru suprafete rezultate din turnarea de sape suport se va utiliza sapa

autonivelanta pentru suprafete absorbante .


autonivelanta pentru suprafete neasorbante iar pentru suprafete rezultate din turnarea de sape suport se va utiliza sapa

autonivelanta pentru suprafete absorbante

Verificarea suportului este o faza importanta inaintea aplicarii sapei autonivelante. Suprafetele pe care se aplica sapa

autonivelanta trebuie sa fie:

- plane si netede, astfel incat neuniformitatile de planeitate sa nu depaseasca 2mm/m;

- suportul sa fie curat, uscat,uniform, fara praf, portant, stabil si lipsit de parti neaderente, uleiuri, grasimi si decofrol;

- toate substantele care impiedica aderenta se indeparteaza prin: slefuire, frezare sau sablare

- partile cu aderenta slaba trebuie indepartate, iar defectele suprafetei (gauri sau goluri) trebuie expuse in totalitate;

- fara fisuri. Se admite numai prezenta fisurilor capilare datorate reactiilor de hidratare a cimentului;

- rezistente, compacte si lipsite de parti friabile;

- uscate – umiditatea reziduala masurata in suportul pe care se aplica, la 2-3 cm adancime, sa nu fie mai mare de 2%;

Dupa verificarea suportului, aplicatorul va aspira foarte bine suprafata si va aplica cu pensula sau trafaletul amorsa

adecvata tipului de suport, respective pentru suprafete absorbante sau neabsorbante.

Covoarele pvc utilizate trebuie sa fie rezistente la substante chimice, sa nu favorizeze dezvoltarea bacteriilor si

ciupercilor, respectiv sa fie agrementate pentru utilizare in spatii sanitare/medicale.

Plintele se vor realiza prin ridicarea pe perete a covorului pvc pe o inaltime de minim 10 cm si se vor utiliza profile

de colt si de capat conform fiselor tehnice ale producatorului de covor pvc.

La ofertare constructorul va prezenta fisa tehnica a produselor care se vor utiliza la realizarea pardoselii.

3.4.1. Schema de alcătuire a pardoselilor

- covor din PVC fără suport textil, adeziv, plăci din fibre de lemn aglomerate (18 mm), strat suport (şapă b.a.);

- covor din PVC fără suport textil, adeziv, dală flotantă din BA, strat tehnologic de protecţie a fonoizolaţiei (folie

polietilenă, hârtie Kraft, carton asfaltat, etc.), fonoizolaţie, strat tehnologic de separaţie (hârtie de ambalaj) strat de

egalizare(nisip, şapă), strat suport planşeu (placă) b.a.;

- covor din PVC cu suport textil sau substrat fonoizolant sau mochetă, adeziv, strat suport cu faţa netedă (şapă din mortar

de ciment);

3.4.2. Pregătirea suprafeţei suport

- dacă suprafaţa pe care se aplică covorul, dalele sau mocheta prezintă neregularităţi frecvente, aceasta se va

corecta prin frecare cu piatră abrazivă şi gletuire subţire, maxim 1,5 mm grosime;

- chituirea sau gletuirea stratului suport se va face cu un mortar având următoarea compoziţie : nisip 4 părţi în

volum, ciment PA35 2 părţi în volum, răşină vinilică 1 parte în volum, apă până la consistenţa de 13-14 măsurată

pe conul etalon pentru gletuire sau 9-10 pe conul etalon pentru chituire;

- mortarul pentru glet se aplică cât mai subţire (1¸2 mm), materialul întinzându-se cu un şpaclu lat din PVC sau

cu o drişcă metalică din tablă de oţel flexibilă de 0,4...0,5 mm pentru glet;

- după 3 – 4 ore după aplicarea gletului sau 14-16 ore de la aplicarea chitului, suprafaţa se va şlefui cu o piatră

abrazivă, pentru înlăturarea bavurilor sau alte asperităţi, apoi se va curăţa suprafaţa cu o perie cu păr lung sau cu

o cârpă moale înainte de aplicarea stratului final al pardoselii.

3.4.3. Pregătirea covoarelor pentru aplicare

Pentru montare, covorul se va croi după un plan de montaj, întocmit înainte cu respectarea următoarelor criterii:

- fâşiile de covor se vor amplasa paralel cu unul din pereţii încăperii, cu rosturile dintre ele orientate în direcţia de

circulaţie maximă şi dacă este posibil în direcţia sursei principale de lumină naturală;

- rosturile perpendiculare pe peretele cu uşa nu trebuie să cadă în dreptul uşii iar dacă în două încăperi alăturate

se montează acelaşi tip de covor, nu se va întrerupe în dreptul uşii;

- dacă în două încăperi alăturate se montează covor din culori diferite, sau pardoseala este de altă natură, atunci

rostul de racordare se va amplasa la mijlocul grosimii foii de uşă, în poziţie închisă;

- fâşiile de covor vor fi tăiate cu 2 ...3 cm mai lungi decât este necesar, admiţându-se ca o fâşie să fie executată

din 2 bucăţi, însă nu mai mult de una pentru o încăpere;

- fâşia înnădită se va amplasa la un perete de preferinţă opus uşii sau ferestrei iar rostul de înnădire să fie într-o


poziţie cât mai puţin expusă circulaţiei;

- fâşiile tăiate se vor aşeza în poziţie de montare, lăsându-se desfăşurate timp de 24 ore pentru aclimatizare şi

eliminarea tensiunilor interne apărute în material datorită şederii în sul a covorului;

- după aclimatizare, fâşiile de covor vor fi croite definitiv cu 2...3 mm mai scurte faţă de perete iar la nişe, radiatoare, sobe,

şpaleţi de uşi, etc. fâşiile de covor vor fi ajustate după conturul respectiv, utilizându-se un cuţit pentru croit.

3.4.4. Pregătirea dalelor pentru aplicare :

- dalele vor fi aduse în încăperile care se montează, se vor răspândi pe stratul suport lăsându-se minim 24 ore

pentru aclimatizare;

- montarea dalelor se va face conform modelului dat de proiectant, direcţiile principale de aşezare alegându-se

funcţie de forma şi dimensiunile încăperii şi de poziţiile uşilor;

- de regulă montarea dalelor se face de la centrul suprafeţei pardoselii spre marginile ei;

- după alegerea axelor de montaj se va face trasarea lor pe suprafaţa suport, axe ce vor servi ca linii de reper la

montarea dalelor;

- racordarea pardoselii din dale elastoplastice cu o pardoseală de altă natură, din încăperea învecinată, se caută să

rezulte de preferinţă dale întregi iar linia de demarcaţie va fi la mijlocul grosimii foii de uşă.

3.4.5. Lipirea covoarelor cu adeziv

a) Tehnologia cu „dublă aplicare” a adezivului

- înainte de aplicarea adezivului, suprafaţa stratului suport cât şi spatele fâşiilor de covor se vor curăţa de praf cu perii sau

cârpe, la fel şi încălţămintea muncitorilor care lucrează în încăpere şi nu vor circula cu ea în afara încăperii în care se lucrează;

- fâşiile de covor curăţate vor fi aşezate în poziţia de montaj, cu marginile longitudinale petrecute pe o lăţime de 2 cm, se

îndoaie fâşia de covor spre unul din capete, formând o buclă, iar spatele covorului va fi spre exteriorul fiecărei bucle;

- se aplică adezivul de către doi muncitori concomitent, unul pe jumătatea fâşiei de covor întoarsă iar celălalt pe

suprafaţa stratului suport rămasă neacoperită;

- aplicarea adezivului se face cu un şpaclu cu dinţi, în strat subţire şi cât mai uniform, circa 0,350 kg/mp de covor

şi 0,350 kg/mp de strat suport, marginile fâşiei de covor rămânând neunse pe o zonă de 5 cm lăţime;

- este interzisă circulaţia pe suprafeţele unse cu adeziv;

- lipirea covorului se face după 20 ... 40 minute de la aplicarea adezivului, interval necesar pentru eliminarea

excesului de solvent din adeziv, care variază funcţie de temperatura din încăpere şi gradul de ventilare al

încăperii

- jumătăţile de covor unse se vor aşeza pe suprafaţa suport unsă dintr-o dată, exact în poziţia finală, ulterioare

deplasări numai pot fi făcute fără a provoca deteriorarea adezivului;

- aşezarea covorului se face pe porţiuni mici şi în mod succesiv, pentru a se evita prinderea de bule de aer sub

fâşia de covor. Presarea manuală a fiecărei fâşii în parte se face de la mijlocul fâşiei spre marginile covorului

- după lipirea tuturor fâşiilor de covor, pe fiecare jumătate de cameră, pardoseala va fi presată cu un rulou metalic

cu greutatea de 25 – 30 kg, cu lungimea de 40 – 50 cm şi diametru de 12 ¸15 cm îmbrăcat cu un bandaj elastic la

exterior;

- eventualele urme de adeziv de pe suprafaţa covorului vor fi îndepărtate imediat, după fiecare operaţie de lipire,

cu o cârpă aspră şi uscată pentru a nu se păta covorul;

- la minim24 ore de la lipirea covorului, marginile longitudinale petrecute şi cele de la înnădirea fâşiilor de covor

rămase nelipite, se vor tăia şi lipi;

- după tăiere se vor înlătura ştraifurile, se vor ridica (răsfrânge) marginile fâşiilor, se vor curăţa din nou

suprafeţele pe care se va aplica adezivul cu pensula;

- cu un distanţier din lemn vor fi menţinute răsfrânte marginile covorului cca 20 ... 40 minute după care se vor

aplica pe stratul suport şi se vor presa puternic cu un dispozitiv special de presare, role de cca 20 cm lungime sau

cu partea lată a unui ciocan de 500 ... 1000 g;

- după lipirea marginilor, rosturile vor fi curăţate de toate urmele de adeziv nou apărute;

- la fâşiile de covor mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului şi lipirea covorului se va face într-o singură etapă pe

întreaga suprafaţă a pardoselii.

b) Tehnologia cu „aplicare simplă”

Lipirea se va face ca şi în cazul tehnologiei cu „aplicare dublă”, cu deosebirea că nu se mai aplică adeziv pe spatele

covorului, iar lipirea covorului se face după 10 ... 15 minute de la aplicarea adezivului pe stratul suport cca 0,700 kg/mp

- urmele de adeziv vor fi curăţate imediat cu o cârpă umezită cu apă şi bine stoarsă

3.4.6. Lipirea dalelor cu adeziv

Lipirea dalelor se poate face în tehnologia cu „aplicare dublă” sau „aplicare simplă” prezentate la pct. 3.4.5. alin. a şi

b cu menţiunile următoare :

- la tehnologia cu „aplicare dublă” operaţia de aplicare a adezivului va fi făcută de 3 muncitori, unul va aplica adezivul pe

stratul suport şi ceilalţi doi vor aplica adezivul pe spatele dalelor;

- întinderea adezivului se va face ca şi la punctul 3.4.5.

3.4.7. Croirea şi lipirea dalelor pentru bordură

- croirea dalelor pentru bordură se va face după ce s-au lipit toate dalele din câmp;

- fiecare dală de croit se va aşeza exact peste dala din câmp situată în dreptul locului pentru care se va croi dala;

- linia de tăiere pe dala care urmează a fi croită, se va marca cu un creion pe dala ce urmează a fi croită, folosind

ca ghidaj muchia dalei ajutătoare folosită pentru trasarea conturului peretelui (nişe, decroşuri, etc.);

- se vor tăia dalele pentru bordură, se face o aşezare de probă a bucăţilor croite, fiecare pe locul ei, apoi se

numerotează şi se dau la o parte;


- adezivul se va aplica cu ajutorul unei pensule rotunde, lipindu-se fiecare dală pe locul ei, conform numerotării,

respectându-se succesiunea operaţiilor ca şi la dalele de câmp.

3.4.8. Sudarea rosturilor la pardoselile alcătuite cu stratul de uzură din covoare şi dale din mase elastoplastice

- se execută atunci când în încăperea respectivă este prevăzută executarea sudării rosturilor la pardoselile din

covoare şi dale din mase plastice, din motive igienico-sanitare;

- sudarea rosturilor se va executa cu aparatul de sudat mase plastice;

- sudarea rosturilor se poate executa la pardoselile cu stratul de uzură alcătuit din covoare şi dale mase plastice

fără suport textil, covoare din mase plastice pe suport textil sau covoare din mase plastice cu strat

termofonoizolant din mase plastice expandate;

- sudarea rosturilor este obligatorie în încăperile unde se cere etanşeitate perfectă (ex. laboratoare, laboratoarele

unde se lucrează cu mercur, izotopi, etc.);

- rosturile ce se sudează, de vor pregăti în formă de „V” rotunjit, cu un cuţit special formându-se un şanţ în care

intră şnurul de sudare la cca jumătate din înălţimea sa;

- rostul se poate pregăti şi cu ajutorul unor freze speciale;

- după profilarea rostului, acesta va fi curăţat de deşeuri cu ajutorul unei perii.

3.4.9. Pregătirea stratului suport pentru montarea pervazurilor din profile din mase elastoplastice sau lemn

- pereţii din încăperea unde se montează profilul pervaz din mase elastoplastice trebuie să fie complet finisaţi, iar

în zona de lipire suprafaţa peretelui trebuie să fie plană şi netedă, sub dreptarul de 2 m se admit cel mult 2 unde

cu săgeanta maximă de 1mm, peretele trebuie să fie uscat şi fără pete de vopsea sau produse petroliere;

- pentru pervazuri din lemn se vor aşeza la turnarea în stratul suport al pardoselii, lângă perete, dibluri tronconice

din lemn de brad la cca 50 cm interax, în care se vor fixa pervazurile cu cuie;

- pe zona ocupată de pervaz peretele va fi curăţat până la tencuială de zugrăveală, tapet, etc. şi se îndepărtează

rosturile şi urmele de praf cu o pensulă curată;

- profilul din mase plastice va fi adus în încăpere cu cel puţin 24 ore înainte de lipire pentru aclimatizare;

- profilul pervaz aclimatizat se debitează cu 5 cm mai lung pentru bucăţile mai mari de 2 m şi cu 2 cm mai lung

pentru bucăţile mai scurte (nişe calorifer, decroşuri, uşă, etc.);

- nu se admite discontinuitatea profilului pervaz în câmp, toate porţiunile fiind realizate dintr-o bucată;

-după aclimatizarea profilelor pervaz se taie la lungimile necesare iar la coţurile intrânde sau ieşinde, capetele

profilului vor fi tăiate la unghiul corespunzător formei încăperii;

- se va aplica adeziv pe spatele profilului şi pe suprafaţa pervazului;

- montarea profilului se face la 20 ... 40 minute de la aplicarea adezivului, prin aşezarea lor la locul respectiv,

prin presare puternică, pornindu-se de la una din extremităţi, pe porţiuni de 50 ... 60 cm lungime, până la capăt,

excesul de adeziv fiind curăţat imediat.

3.4.10. Urmărirea şi verificarea calităţii lucrărilor

a) Pe parcursul executării pardoselilor din covoare din PVC, fibre sintetice sau naturale şi dale elastoplastice se verifică în

special următoarele :

- covorul şi dalele trebuie să fie lipite pe toată suprafaţa, la ciocănirea uşoară trebuie să prezinte sunet plin;

- nu se admit colţuri şi margini nelipite sau umflate;

- suprafaţa pardoselii trebuie să fie complet plană şi netedă; nu se admit porţiuni în relief sau adâncituri;

- rosturile dintre dale trebuie să prezinte linii drepte, fără zig-zaguri sau linii frânte, vizibile cu ochiul;

- suprafaţa pardoselilor trebuie să fie curată, lustruită, nu se admit pete;

- racordările cu pardoseli de altă natură, străpungerile, obiectele fixate pe stratul suport, etc. trebuie să fie bine

păsuite la croire

- plinta din mase plastice trebuie să fie lipită în linie dreaptă pe toată lungimea care se află în contact cu peretele

- la colţuri, capetele plintei trebuie să fie bine lipite

b) Pentru criteriile şi nivelurile de performanţă se vor încadra în limitele prezentate în anexa A.

3.5. PARDOSELI DIN DUŞUMEA – NU ESTE CAZUL

4. PARDOSELI SEMICALDE

4.1. Scheme de alcătuire a pardoselilor semicalde :

- covor sau dale din mase plastice, fără suport textil pe şapă din mortar de ciment fin drişcuită, placă sau planşeu

din b.a.;

- covor sau dale din mase plastice, fără suport textil, adeziv, şapă din mortar de ciment fin drişcuită, strat de

protecţie tehnologică din folie polietilenă, strat fonoizolant (plăci rigide din vată minerală, polistiren extrudat),

strat de protecţie din hârtie de ambalaj, strat de egalizare (mortar de ciment) placă sau planşeu din b.a.;

- strat de uzură din răşini sintetice, ce înlocuiesc covorul sau dalele din mase plastice în alcătuirile de mai sus,

care se aplică ca peliculă sau masă de şpaclu, conform fişei tehnice a produsului.

4.2. Condiţii tehnice de execuţie

În încăperile în care se execută pardoseli din mase plastice, se va asigura climatul interior conform fişei tehnice a

produsului sau în lipsa altor indicatori, se vor asigura următoarele:

- temperatura minimă de lucru +20°C;

- umiditatea relativă a aerului max. 65%.

Acest regim se va menţine şi după terminarea lucrărilor cel puţin 2 săptămâni, sau se va proceda în conformitate cu

indicaţiile producătorului, până la darea în folosinţă a încăperilor.

4.2.1. Pregătirea suprafeţei suport


- dacă suprafaţa pe care se aplică covorul, dalele sau mocheta prezintă neregularităţi frecvente, aceasta se va

corecta prin frecare cu piatră abrazivă şi gletuire subţire, maxim 1,5 mm grosime;

- chituirea sau gletuirea stratului suport se va face cu un mortar având următoarea compoziţie : nisip 4 părţi în

volum, ciment PA35 2 părţi în volum, răşină vinilică 1 parte în volum, apă până la consistenţa de 13-14 măsurată

cu conul etalon pentru gletuire sau 9-10 pe conul etalon pentru chituire;

- mortarul pentru glet se aplică cât mai subţire (1,2 mm), materialul întinzându-se cu un şpaclu lat din PVC sau

cu o drişcă metalică din tablă de oţel flexibilă de 0,4...0,5 mm pentru glet;

- după 3 – 4 ore după aplicarea gletului sau 14-16 ore de la aplicarea chitului, suprafaţa se va şlefui cu o piatră

abrazivă, pentru înlăturarea bavurilor sau alte asperităţi, apoi se va curăţa suprafaţa cu o perie cu păr lung sau cu

o cârpă moale înainte de aplicarea stratului final al pardoselii.

4.2.2. Pregătirea covoarelor sau dalelor pentru aplicare

Pentru montare, covorul se va croi după un plan de montaj, întocmit înainte cu respectarea următoarelor criterii:

- fâşiile de covor se vor amplasa paralel cu unul din pereţii încăperii, cu rosturile dintre ele orientate în direcţia de circulaţie

maximă şi dacă este posibil în direcţia sursei principale de lumină naturală;

- rosturile perpendiculare pe peretele cu uşa nu trebuie să cadă în dreptul uşii iar dacă în două încăperi alăturate

se montează acelaşi tip de covor, nu se va întrerupe în dreptul uşii;

- dacă în două încăperi alăturate se montează covor din culori diferite, sau pardoseala este de altă natură, atunci

rostul de racordare se va amplasa la mijlocul grosimii foii de uşă, în poziţie închisă;

- fâşiile de covor vor fi tăiate cu 2 ...3 cm mai lungi decât este necesar, admiţându-se ca o fâşie să fie executată

din 2 bucăţi, însă nu mai mult de una pentru o încăpere;

- fâşia înnădită se va amplasa la un perete de preferinţă opus uşii sau ferestrei iar rostul de înnădire să fie într-o

poziţie cât mai puţin expusă circulaţiei;

- fâşiile tăiate se vor aşeza în poziţie de montare, lăsându-se desfăşurate timp de 24 ore pentru aclimatizare şi

eliminarea tensiunilor interne apărute în material datorită şederii în sul a covorului;

- după aclimatizare, fâşiile de covor vor fi croite definitiv cu 2...3 mm mai scurte faţă de perete iar la nişe, radiatoare, sobe,

şpaleţi de uşi, etc. fâşiile de covor vor fi ajustate după conturul respectiv, utilizându-se un cuţit pentru croit.

4.2.3. Lipirea covoarelor sau dalelor

a) Tehnologia cu „dublă aplicare” a adezivului

- înainte de aplicarea adezivului, suprafaţa stratului suport cât şi spatele fâşiilor de covor se vor curăţa de praf cu perii sau

cârpe, la fel şi încălţămintea muncitorilor care lucrează în încăpere şi nu vor circula cu ea în afara încăperii în care se lucrează;

- fâşiile de covor curăţate vor fi aşezate în poziţia de montaj, cu marginile longitudinale petrecute pe o lăţime de

2 cm, se îndoaie fâşia de covor spre unul din capete, formând o buclă, iar spatele covorului va fi spre exteriorul

fiecărei bucle;

- se aplică adezivul de către doi muncitori concomitent, unul pe jumătatea fâşiei de covor întoarsă iar celălalt pe

suprafaţa stratului suport rămasă neacoperită;

- aplicarea adezivului se face cu un şpaclu cu dinţi, în strat subţire şi cât mai uniform, circa 0,350 kg/mp de covor

şi 0,350 kg/mp de strat suport, marginile fâşiei de covor rămânând neunse pe o zonă de 5 cm lăţime;

- este interzisă circulaţia pe suprafeţele unse cu adeziv;

- lipirea covorului se face după 20 ... 40 minute de la aplicarea adezivului, interval necesar pentru eliminarea

excesului de solvent din adeziv, care variază funcţie de temperatura din încăpere şi gradul de ventilare al

încăperii;

- jumătăţile de covor unse se vor aşeza pe suprafaţa suport unsă dintr-o dată, exact în poziţia finală, ulterioare

deplasări numai pot fi făcute fără a provoca deteriorarea adezivului;

- aşezarea covorului se face pe porţiuni mici şi în mod succesiv, pentru a se evita prinderea de bule de aer sub

fâşia de covor. Presarea manuală a fiecărei fâşii în parte se face de la mijlocul fâşiei spre marginile covorului;

- după lipirea tuturor fâşiilor de covor, pe fiecare jumătate de cameră, pardoseala va fi presată cu un rulou metalic

cu greutatea de 25 – 30 kg, cu lungimea de 40 – 50 cm şi diametru de 12 ¸15 cm îmbrăcat cu un bandaj elastic la

exterior;

- eventualele urme de adeziv de pe suprafaţa covorului vor fi îndepărtate imediat, după fiecare operaţie de lipire,

cu o cârpă aspră şi uscată pentru a nu se păta covorul;

- la minim 24 ore de la lipirea covorului, marginile longitudinale petrecute şi cele de la înnădirea fâşiilor de covor

rămase nelipite, se vor tăia şi lipi;

- după tăiere se vor înlătura ştraifurile, se vor ridica (răsfrânge) marginile fâşiilor, se vor curăţa din nou

suprafeţele pe care se va aplica adezivul cu pensula;

- cu un distanţier din lemn vor fi menţinute răsfrânte marginile covorului cca 20 ... 40 minute după care se vor

aplica pe stratul suport şi se vor presa puternic cu un dispozitiv special de presare, role de cca 20 cm lungime sau

cu partea lată a unui ciocan de 500 ... 1000 g;

- după lipirea marginilor, rosturile vor fi curăţate de toate urmele de adeziv nou apărute;

- la fâşiile de covor mai scurte de 4 m, aplicarea adezivului şi lipirea covorului se va face într-o singură etapă pe

întreaga suprafaţă a pardoselii.

b) Tehnologia cu „aplicare simplă”

Lipirea se va face ca şi în cazul tehnologiei cu „aplicare dublă”, cu deosebirea că nu se mai aplică adeziv pe spatele

covorului, iar lipirea covorului se face după 10 ... 15 minute de la aplicarea adezivului pe stratul suport cca 0,700 kg/mp

- urmele de adeziv vor fi curăţate imediat cu o cârpă umezită cu apă şi bine stoarsă.


c) Lipirea dalelor cu adeziv

Lipirea dalelor se poate face în tehnologia cu „aplicare dublă” sau „aplicare simplă” prezentate la pct. 4.2.3. alin. a şi

b cu menţiunile următoare :

- la tehnologia cu „aplicare dublă” operaţia de aplicare a adezivului va fi făcută de 3 muncitori, unul va aplica adezivul pe

stratul suport şi ceilalţi doi vor aplica adezivul pe spatele dalelor;

- întinderea adezivului se va face ca şi la punctul 4.2.3.

4.2.4. Croirea şi lipirea dalelor pentru bordură

- croirea dalelor pentru bordură se va face după ce s-au lipit toate dalele din câmp;

- fiecare dală de croit se va aşeza exact peste dala din câmp situată în dreptul locului pentru care se va croi dala;

- linia de tăiere pe dala care urmează a fi croită, se va marca cu un creion pe dala ce urmează a fi croită, folosind

ca ghidaj muchia dalei ajutătoare folosită pentru trasarea conturului peretelui (nişe, decroşuri, etc.);

- se vor tăia dalele pentru bordură, se face o aşezare de probă a bucăţilor croite, fiecare pe locul ei, apoi se

numerotează şi se dau la o parte;

- adezivul se va aplica cu ajutorul unei pensule rotunde, lipindu-se fiecare dală pe locul ei, conform numerotării,

respectându-se succesiunea operaţiilor ca şi la dalele de câmp.

4.2.5. Sudarea rosturilor covoarelor sau dalelor din mase plastice

- se execută atunci când în încăperea respectivă este prevăzută executarea sudării rosturilor la pardoselile din

covoare şi dale din mase plastice, din motive igienico-sanitare;

- sudarea rosturilor se va executa cu aparatul de sudat mase plastice;

- sudarea rosturilor se poate executa la pardoselile cu stratul de uzură alcătuit din covoare şi dale mase plastice

fără suport textil, covoare din mase plastice pe suport textil sau covoare din mase plastice cu strat

termofonoizolant din mase plastice expandate;

- sudarea rosturilor este obligatorie în încăperile unde se cere etanşeitate perfectă (ex. laboratoare, laboratoarele

unde se lucrează cu mercur, izotopi, etc.);

- rosturile ce se sudează, de vor pregăti în formă de „V” rotunjit, cu un cuţit special formându-se un şanţ în care

intră şnurul de sudare la cca jumătate din înălţimea sa;

- rostul se poate pregăti şi cu ajutorul unor freze speciale;

- după profilarea rostului, acesta va fi curăţat de deşeuri cu ajutorul unei perii.

4.2.6. Pregătirea stratului suport pentru montarea pervazurilor din profile din mase plastice sau lemn

- pereţii din încăperea unde se montează profilul pervaz din mase elastoplastice trebuie să fie complet finisaţi, iar

în zona de lipire suprafaţa peretelui trebuie să fie plană şi netedă, sub dreptarul de 2 m se admit cel mult 2 unde

cu săgeata maximă de 1mm, peretele trebuie să fie uscat şi fără pete de vopsea sau produse petroliere;

- pentru pervazuri din lemn se vor aşeza la turnarea în stratul suport al pardoselii, lângă perete, dibluri tronconice

din lemn de brad la cca 50 cm interax, în care se vor fixa pervazurile cu cuie;

- pe zona ocupată de pervaz peretele va fi curăţat până la tencuială de zugrăveală, tapet, etc. şi se îndepărtează

rosturile şi urmele de praf cu o pensulă curată;

- profilul din mase plastice va fi adus în încăpere cu cel puţin 24 ore înainte de lipire pentru aclimatizare;

- profilul pervaz aclimatizat se debitează cu 5 cm mai lung pentru bucăţile mai mari de 2 m şi cu 2 cm mai lung

pentru bucăţile mai scurte (nişe calorifer, decroşuri, uşă, etc.);

- nu se admite discontinuitatea profilului pervaz în câmp, toate porţiunile fiind realizate dintr-o bucată;

- după aclimatizarea profilelor pervaz se taie la lungimile necesare iar la colţurile intrânde sau ieşinde, capetele

profilului vor fi tăiate la unghiul corespunzător formei încăperii;

- se va aplica adeziv pe spatele profilului şi pe suprafaţa pervazului;

- montarea profilului se face la 20 ... 40 minute de la aplicarea adezivului, prin aşezarea lor la locul respectiv,

prin presare puternică, pornindu-se de la una din extremităţi, pe porţiuni de 50 ... 60 cm lungime, până la capăt,

excesul de adeziv fiind curăţat imediat.




a) Pe parcursul executării pardoselilor din covoare din PVC, fibre sintetice sau naturale şi dale elastoplastice se verifică în

special următoarele :

- covorul şi dalele trebuie să fie lipite pe toată suprafaţa, la ciocănirea uşoară să prezinte sunet plin;

- nu se admit colţuri şi margini nelipite sau umflate;

- suprafaţa pardoselii trebuie să fie complet plană şi netedă; nu se admit porţiuni în relief sau adâncituri;

- rosturile dintre dale trebuie să prezinte linii drepte, fără zig-zaguri sau linii frânte, vizibile cu ochiul;

- suprafaţa pardoselilor trebuie să fie curată, lustruită, nu se admit pete;

- racordările cu pardoseli de altă natură, străpungerile, obiectele fixate pe stratul suport, etc. trebuie să fie bine

păsuite la croire;

- plinta din mase plastice trebuie să fie lipită în linie dreaptă pe toată lungimea care se află în contact cu peretele;

- la colţuri, capetele plintei trebuie să fie bine lipite.

5. PARDOSELI RECI

5.1. PARDOSELI CU STRAT DE UZURĂ DIN BETON BRUT TURNAT MONOLIT– NU ESTE CAZUL

5.2. PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT– NU ESTE CAZUL

5.3. PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT – NU ESTE CAZUL


5.4. PARDOSELI DIN DALE MOZAICATE – NU ESTE CAZUL

5.5. PARDOSELI DE MARMURĂ NATURALĂ, ARTIFICIALĂ SAU PIATRĂ NATURALĂ – NU ESTE CAZUL

5.6. PARDOSELI DIN GRESIE CERAMICĂ

5.6.1. Scheme de alcătuire :

- pardoselile din gresie ceramică, adeziv de fixare, şapă de egalizare, placă b.a.;

- pardoselile din gresie, adeziv de fixare, şapă suport de 3 cm grosime armată cu OB37, hidroizolaţie 2 c + 3 b,

şapă egalizare, placă b.a.;

- la alcătuirile de mai sus se poate alege şi varianta cu dală flotantă sau cele cu straturi specifice când sunt aşezate

pe pământ.

5.6.2. Condiţii tehnice de executare

- la execuţia pardoselilor se va asigura următorul climat : temperatura minimă de lucru +5°C şi umiditatea

relativă a aerului max. 65%;

- acest regim va fi asigurat şi după terminarea lucrărilor cel puţin două săptămâni până la darea în folosinţă a

pardoselilor.

5.6.3. Execuţia stratului de uzură

Principii generale de executare a pardoselilor cu stratul de uzură din plăci de gresie ceramică:

c) pardoselile cu stratul de uzură din plăci din gresie ceramică se execut pe un strat suport rigid din beton sau pe

un planşeu de beton armat peste care s-a turnat şapa de egalizare cu performanţe asemănătoare;

d) montarea se realizează prin intermediul unui strat de mortar adeziv, după tehnologia indicată de producător;

e) montarea plăcilor din gresie ceramică pe suporturi din beton monolit se face la minimum 3 luni de la turnare;

f) pentru evitarea cumulării efectelor deformaţiilor, între ansamblul de pardoseală – stratul de uzură din plăci de

gresie ceramică şi mortarul adeziv – cu restul structurii, straul suport rigid din beton sau planşeul de beton

armat şi conturul pereţilor, stâlpilor, se vor lua măsuri care să permită deformarea acestora independent

(prevederea de rosturi elastice); se recomandă realizarea unor rosturi elastice la cca 9 m2 (3x3 m), funcţie de

modularea structurii;

g) umplerea rosturilor se face cu chituri hidrofobe la minim 7 zile după montarea plăcilor din gresie ceramicp,

iar la intervalul de la montare şi până la rostuire pardoseala nu va fi dată în circulaţie;

h) la intersecţia pardoselii cu elementele verticale – sub plinte – se vor realiza interspaţii de 5 ... 10 mm care se

vor umple cu chit elastic.


- pardoselile trebuie să corespundă din punct de vedere al criteriilor de performanţă, funcţie de destinaţia

încăperilor prezentate în anexa A;

- inainte de comandarea şi livrarea oricăror materiale se va pune la dispoziţia beneficiarului şi a

proiectantului spre aprobare, mostre (fragmente) pentru fiecare tip de produs.i- denivelarea maximă admisă,

măsurată cu dreptarul metalic de 2 ml, aşezat pe cant este de 1 mm /m;

- aderenţa faţă de stratul suport la ciocănire uşoară să prezinte sunet plin;

- la pardoselile executate cu plăci de diferite culori, după un desen stabilit, se va verifica corespondenţa cu

proiectul;

- la pardoselile realizate într-o singură culoare se va verifica uniformitatea culorilor în cadrul aceleiaşi încăperi.

REGLEMENTĂRI TEHNICE CE TREBUIE RESPECTATE

A. Legislaţia : Legea nr. 10-1995, Legea calităţii în construcţii

B. Reglementări tehnice:

- GP037-98 - Normativ privind proiectarea, execuţia şi asigurarea calităţii pardoselilor la construcţii civile

- C125 – Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie privind protecţia fonică a clădirilor

- C74 – Dale flotante pentru pardoseli

- C16 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente

- STAS 1275- Încercări pe betoane, încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistenţelor mecanice

- STAS 4606 – Determinarea umidităţii nisipului

- STAS 1243 – Teren de fundare. Clasificare şi identificare a pământurilor

- STAS 1913/13 – Terenuri de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea rocilor

- P118 – Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului

- C300- Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente

acestora

- Norme republicane de protecţia muncii aprobate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii : 60 şi 34 cu modificările

conform Ordinelor 39 şi 110

- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/1993

Intocmit,

ing. Valentin PASCA


CAIET DE SARCINI - PARDOSELI

Prezentul capitol se referă la condiţiile, modul de alcătuire şi modul de executare a pardoselilor interioare şi

exterioare, în conformitate cu “Normativul pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor” indicativ C 35-82.

Executarea stratului suport şi a pardoselilor, precizarea materialelor folosite şi condiţiile de finisare a pardoselilor, au

la bază planşe din documentaţie, faza PT.

ŞAPE SUPORT, PREVEDERI GENERALE

Executarea şapei suport se va face numai după terminarea probelor prevăzute sub pardoseli (instalaţii electrice,

sanitare, de încălzire) precum şi după terminarea în încăperea respectivă a tuturor lucrărilor de construcţii montaj.

Înainte de executarea şapei suport, în încăperi se vor monta ferestrele, geamurile, tocurile şi căptuşelile uşilor.

În cazul în care la încăperile vecine sunt executate tipuri diferite de pardoseli, limita de demarcaţie dintre aceste

tipuri diferite de pardoseli, va fi la mijlocul foii de uşă, în poziţie închisă.

Toate tencuielile interioare şi exterioare vor fi complet terminate, instalaţiile de încălzire, inclusiv probele de

verificare, vor fi terminate, iar conductorii pentru instalaţia electrică terminaţi.

Suprafeţele planşeelor din beton armat se vor curăţa de resturi de praf şi moloz. Pentru realizarea unei bune aderenţe

a şapei, suprafeţele planşeelor din beton armat vor fi uscate şi rugoase iar abaterile lor de planeitate nu vor depăşi valorile

admisibile indicate în prescripţiile tehnice în vigoare. Abaterile mai mari decât cele admisibile, se vor rectifica prin cioplirea

ieşindurilor sau prin acoperirea întinderilor mai mari.

Şapele fiind suporturi a căror suprafaţă se mai poate vedea după montarea pardoselii, este necesar ca la terminarea

execuţiei lor să se încheie proces verbal de lucrări ascunse, ţinându-se seama că se cere o anumită calitate a suprafeţelor şapei şi

o anumită rezistenţă faţă de condiţiile de exploatare.

Înainte de începerea lucrărilor şapei suport, se va verifica dacă au executate şi recepţionate toate lucrările destinate a

le proteja, ca de exemplu: învelitori, conducte pentru instalaţii, tâmplărie, ghermele, praguri.

Suprafaţa rezultată după executarea şapei, nu trebuie să prezinte denivelări, ondulaţii, crăpături, porţiuni cu urme de

opriri ale lucrului. Orice reparaţie la şapa suport se va face utilizând aceeaşi compoziţie a mortarului cu care s-a executat iniţial

şapa suport.

LUCRĂRI DE TERMINAT ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR DE PARDOSELI

Lucrările de pardoseli se vor face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli (canale, fundaţii,

conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, etc) şi efectuarea probelor prescrise, precum şi după terminarea în încăperea

respectivă a tuturor lucrărilor de construcţii-montaj a căror execuţie ulterioarăar putea deteriora pardoseala. Conductorii

electrici care se montează sub pardoseală vor trebui protejaţi cu mortar de ciment în grosime strict necesară.

Curăţarea planşeelor şi spălarea lor cu apă de eventualele impurităţi sau resturi de tencuială.

Diversele străpungeri din planşeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planşeului, adânciturile mai mari, etc,

se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de ciment.

Se va verifica dacă instalaţiile sanitare şi termice au fost izolate corespunzător la trecerea prin dreptul planşeelor,

evitând orice contact al acestora cu planşeul şi pardoseala.

Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafeţei suport existente cu ajutorul unui strat de egalizare

(mortar) care trebuie să fie suficient de întărit în momentul trecerii la executarea lucrărilor de pardoseli. Dozajul şi natura

acestui strat de egalizare este prevăzut în antemăsurătorile proiectului pentru fiecare tip de pardoseală în parte.

Executarea stratului suport al pardoselilor:

Atunci când stratul suport al pardoselilor este rigid (mortar de ciment) acesta trebuie să aibă suprafaţa perfect plană

şi netedă. Daca stratul suport este elastic trebuie să fie bine compactat, astfel încât sub încărcările din exploatare să nu se taseze

provocând degradarea îmbrăcăminţii pardoselilor.

Condiţii de calitate: Respectarea condiţiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseală în parte se va face

conform Normativului pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente, indicativ C56-75, capitolul 8

“Pardoseli”.

SCAFE SAU PLINTE

Scafele sau plintele sunt obligatorii la încăperile prevăzute cu instalaţii de apă (grupuri sanitare).

La pardoselile din ciment sclivisit se vor executa scafe de 100…150 mm înălţime, turnate din mortar de ciment

sclivisit cu dozajele şi în condiţiile tehnice indicate la aceste pardoseli.

La pardoselile din mozaic turnat, scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc. Nu se vor aşeza peste tencuială, ci

direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment.

Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele şi în condiţiile tehnice indicate la

pardoselile din mozaic turnate. Înălţimea scafelor sau plintelor va fi de 100..150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilită încât

să depăşească faţa tencuielii cu 5…8 mm.

Scafele din gresie de 100 mm înălţime se vor manta cu mortar de ciment, astfel încât să depăşească faţa tencuielii cu

5…8 mm.

Străpungerile pentru trecerea coloanelor de instalaţii prin pardoseli se fac prin trecerea coloanelor prin manşoane din

ţeavă de oţel ce depăşesc nivelul plintelor cu 4-10 mm; plintele îmbracă aceste puncte de străpungere şi spaţiul astfel închis se

umple cu mortar de ciment iar partea superioară se finisează cu mortar cu mozaic, cu aspect cât mai apropiat de aspectul

materialului plintei sau pardoselii, sau în cazul plăcilor de gresie cu un mortar de ciment cu un adaos de pigment corespunzător

culorii pardoselii.


La pardoselile din covor PVC se vor executa plinte de 100…150 mm înălţime, din covor PVC care se ridica pe

perete în condiţiile tehnice indicate la aceste pardoseli . Plinta va avea prevazute coltare si cordon la partea superioara .

Şpriţul dintre coloana şi manşonul de oţel se burează cu sfoară de azbest sau cu deşeuri de vată minerală şi se

etanşează cu chit permanent elastic.

CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE



Pe parcursul execuţiei lucrărilor, se verifică în mod special (de către şeful punctului de lucru) respectarea

următoarelor condiţii:

- denivelările admise ale stratului suport faţă de dreptar trebuie să fie de cel mult 15 mm în cazul stratului suport de nisip;

- la stratul suport rigid se vor admite denivelări izolate de cel mult 10 mm sub un dreptar de 2 m lungime

În timpul executării pardoselii din beton de ciment se vor face următoarele verificări:

- se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei în betonieră până la terminarea punerii betonului

în operă); acest interval de timp nu trebuie să depăşească o oră pe timp călduros şi o oră şi jumătate pe vreme răcoroasă.

- se va verifica consistenţa betonului prin metoda tasării şi trunchiul de con (STAS 1759-88); consistenţa betonului va fi

plastică (5,1…8 cm, tasare).

- se vor confecţiona cuburi de proba din betonul utilizat, pentru verificarea rezistenţei acestuia.

Se va verifica respectarea condiţiilor tehnice de calitate prevăzute de STAS 2560/1-83 şi de STAS 2560/2-75, prin

metodele de verificare prevăzute de STAS 2560/3-84.

Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau refacere.


autonivelanta pentru suprafete neabsorbante iar pentru suprafete rezultate din turnarea de sape suport se va utiliza sapa

autonivelanta pentru suprafete absorbante .

VERIFICĂRI ALE LUCRĂRILOR LA PARDOSELI. CONDIŢII DE RECEPŢIE

Nici o lucrare de pardoseli nu se va începe decât după verificarea şi recepţionarea suportului, operaţii care se

efectuează şi se înregistrează conform prevederilor capitolelor respective.

O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şi recepţionării lucrărilor de instalaţii ce trebuiesc terminate înainte de

începerea lucrărilor de pardoseli (canale, instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror executare ulterioară ar

putea degrada pardoselile.

Toate materialele, semifabricate şi fabricate care intră în componenţa unei pardoseli nu vor intra în lucrare decât

dacă în prealabil:

- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificate de calitate, care să confirme că

sunt corespunzătoare specificatiilor din proiect si liste de cantitati respectiv conform normelor specifice in vigoare.

- au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor.

- s-au efectuat la locul de punere în operă încercările de calitate .

Betoanele şi mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului vor fi introduse în lucrare

numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice şi de

compoziţie.

Principalele verificări de calitate, comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:

- aspectul şi starea generală

- elemente geometrice (grosime, planeitate, pante)

- fixarea pardoselii pe suport

- rosturile

- racordarea cu alte elemente de construcţii sau instalaţii

- corespondenţa cu proiectul

VERIFICAREA PE FAZE DE LUCRĂRI

Se fac aceleaşi verificări ca cele prescrise pentru parcursul lucrării.

- verificările de aspect se efectuează încăpere cu încăpere

- verificările ce comportă măsurători sau desfaceri se fac cu o frecvenţă de Ľ din aceea prescrisă pentru

verificările de parcurs

Rezultatele verificărilor şi recepţiilor pe faze de lucrări se consemnează în procese verbale conform instrucţiunilor

respective.

LA RECEPŢIA PRELIMINARĂ A OBIECTULUI SE EFECTUEAZĂ:

- examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări

- verificări directe şi anume: pentru aspect, cel puţin 1/5 din încăperi, dar minimum o verificare de 200 mp. Pentru

cele ce comportă măsurători şi desfaceri, verificările directe se vor efectua cu frecvenţa minimă de 1/4 din cea prescrisă pentru

încheierea fazelor de lucrări.

STANDARDE ŞI NORMATIVE

- C35-82 Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor

Intocmit,

ing. Valentin PASCA


CAIET DE SARCINI - TAMPLARIE DIN ALUMINIU SAU METALICA

1. PREVEDERI GENERALE

Tâmplăria din aluminiu sau metalica va fi executată în conformitate cu planşele din documentaţia de execuţie ca:

tablouri de tâmplărie, planuri de arhitectura, detalii etc. Tâmplăria din aluminiu sau metalica poate fi executată din profile

eloxate natur, sau vopsite în câmp electrostatic, în conformitate cu planşele de execuţie. La alegerea profilelor de tâmplărie, a

culorii tâmplăriei de aluminiu şi a feroneriei se va solicita avizul beneficiarului si a proiectantului.

Tâmplăria din aluminiu sau metalica va fi executată din profile cu rupere de punte, termică şi echipată cu geam

termopan.

Tâmplăria interioară poate fi livrată cu geam sau fără geam. În cazul livrării fără geam aceasta va fi livrată cu

garniturile din cauciuc pentru etanşare.

Comandarea tâmplăriei din aluminiu sau metalica se va face după relevarea golurilor rezultate în pereţii construcţiei.



Prin aprobarea mostrelor se întelege şi aprobarea modului de echipare.

Pentru caracteristicile elementelor de tamplarie se vor consulta specificatiile si prescriptiile din tabloul de tamplarie.

Toate materialele, semifabricate şi fabricate care intră în componenţa unei tamplarii nu vor intra în lucrare decât dacă

în prealabil:



Pentru caracteristicile elementelor de tamplarie aluminiu (metalica) se vor respecta specificatiile din tablourile de

tamplarie ale documentatiei tehnice (in care sunt evidentiate caracteristicile minime ale elementelor de tamplarie) , atat pentru

ofertarea lucrarilor cat si pentru executie .

2. MONTAREA TAMPLARIEI DIN ALUMINIU ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE TAMPLARIE.

Tâmplăria din aluminiu sau metalica se livrează de către furnizori în stare montată, complet echipată cu toate

accesoriile. În cazuri deosebite se poate livra în subansamble care să se înscrie în gabaritele uzuale de transport, urmând a fi

montate la faţa locului exemplu pereţi cortină sau vitrină de aluminiu. Montarea tâmplăriei din aluminiu se poate face de către

producător sau de echipe specializate ale constructorului.

La montarea tâmplăriei din aluminiu sau metalica, se va ţine cont de următoarele:

–piesele din oţel care sunt în contact cu profilele de aluminiu, trebuie să fie zincate sau cadmiate.

–golul în care se montează tâmplăria de aluminiu să fie finisat pentru a nu stropi cu mortar profilele de aluminiu, înlăturarea

mortarului ar putea zgâria profilele

–între profilele de aluminiu şi stratul de mortar este prevăzut un spaţiu de 10 mm care se etanşează cu garnituri din neopren,

spumant expandabil sau chit pentru uşurarea montajului şi a exclude contactul aluminiului cu materialul alcalin.

La tâmplăria de aluminiu se verifică:

–prinderea tâmplăriei de zidărie, stâlpi sau diafragme de beton.

–funcţionarea feroneriei şi accesoriilor

–modul în care s-a realizat montarea garniturilor din neopren

–existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate pentru tâmplăria gata confecţionată sosită pe şantier

–corespondenţă cu prevederile din proiect şi cu prescripţiile tehnice de produs, gata confecţionate şi sosite pe şantier

–existenţa şi calitatea accesoriilor de prindere, închidere, manevre, etc.

–existenţa pieselor auxiliare (lăcrimare, pazii de tablă) la ferestre pentru îndepărtarea apelor de ploaie.

La terminarea lucrărilor se va face recepţia calitativă pe faze de lucrări, încheindu-se proces verbal de recepţie

calitativă verificându-se:

–corespondenţa cu prevederile din proiect.

–calitatea lucrărilor executate şi încadrarea în abaterile admisibile prevăzute în Normativul C56-85 Caietul XV.

Intocmit,

ing. Valentin PASCA


CAIET DE SARCINI - TAMPLĂRIE DIN P.V.C.

Tâmplăria din profile de PVC va fi executată conform planşelor din documentaţia de execuţie ca: tablouri de

tâmplărie, faţade, detalii, etc.



Prin aprobarea mostrelor se întelege şi aprobarea modului de echipare(elemente de feronerie inclusiv sistem de

microventilatie si plasa de tantari).

Pentru caracteristicile elementelor de tamplarie se vor consulta specificatiile si prescriptiile din tabloul de tamplarie.

Toate materialele, semifabricate şi fabricate care intră în componenţa unei tamplarii nu vor intra în lucrare decât dacă

în prealabil:



1. MATERIALE, PROPRIETĂŢI FIZICE, DE CALITATE ŞI ASPECT

Ferestrele şi uşile din profile de PVC se livrează complet echipate cu geam, garnituri de etanşare între geam şi cercevea

şi între cercevea şi toc.

Ferestrele exterioare şi uşile de balcon se vor livra echipate cu geam termopan, iar profilele vor fi cu rupere de punte

termică, echipate cu sistem de microventilatie si plasa de tantari.

Ferestrele şi uşile din profile PVC pot fi colorate în masă sau de culoare albă sau conform tabloului de tamplarie.

Tâmplăria din PVC se livrează pentru sisteme de deschidere obişnuită, rotire în jurul unui ax vertical iar ferestrele pot fi

echipate cu sistem roto, care se poate comuta alternativ pentru deschidere pe ax orizontal sau vertical.

Suprafaţa profilelor din PVC trebuie să prezinte aceeaşi culoare, o nuanţă uniformă, o suprafaţă netedă fără adâncituri şi

cu rizuri mai mici de 0,1 mm adâncime.

Nu se admit deformatii/fisuri sau nuanţe diferite de culoare ale montantilor de tamplarie .

Abaterile la lungimi nu trebuie să depăşească ± 1 mm la dimensiuni până la 1500 mm, sau 1,5 mm la elemente mai mari

de 1500 mm.

Tâmplăria va fi livrată împreună cu sistemele de montare, prindere, în golurile în care se montează: ex. praznuri din

foaie de arc de 1 mm grosime şi 30 mm lăţime, protejate împotriva coroziunii din fabrică, şuruburi mecanice, şuruburi

autofiletante, etc.

Comanda tâmplăriei din profile PVC va fi asistată de beneficiar/proiectant, după relevarea golurilor de tâmplărie,

alegându-se culori pastel, evitându-se culorile tari sau în nuanţe închise, care pot periclita comportarea tâmplăriei printr-

o creştere excesivă a temperaturii produsă de expunerea la razele solare, specificându-se dacă se vor monta jaluzele

rulante din PVC, caz în care tâmplăria va fi prevăzută cu profile de ghidaj pentru jaluzele.

2. TRANSPORT ŞI DEPOZITARE

2.1. Elementele de tâmplărie din PVC se livrează în containere pentru transportul tâmplăriei din PVC care asigură

menţinerea calităţii şi protecţia geamurilor în timpul transportului şi manipulării.

2.2. Ferestrele şi uşile din PVC se depozitează în dispozitivele în care au fost transportate, pe cât posibil în încăperi

închise, ferite de radiaţii solare, evitându-se apropierea de surse de căldură, a căror temperatură este mai mare de 60°.

3. MONTAREA TÂMPLĂRIEI DIN PVC

3.1. Montarea elementelor de tâmplărie din PVC este ultima operaţie după executarea celorlalte lucrări de construcţii şi

instalaţii a căror executare ar putea deteriora tâmplăria finisată (tencuieli interioare şi exterioare, gleturi, finisarea

golurilor în care se montează tâmplăria etc.).

3.2. Se va verifica dacă există un rost de 5 mm pe tot conturul tâmplăriei. În caz că sunt abateri mai mari se vor remedia,

îndepărtând părţile în relief şi completând adânciturile.

3.3. Montarea tâmplăriei se va face conform tehnologiei recomandată de producătorul tâmplăriei dacă se face de către

alte echipe decât ale producătorului.

3.4. Se va acorda o atenţie deosebită în cazul montării uşilor de balcon cuplate cu ferestre, în acest caz îmbinarea se va

face prin intermediul unui profil special în forme de T din PVC.

3.5. După fixarea tocului tâmplăriei se va face izolarea termică a rostului cu fâşii din polistiren sau spumă expandabilă.

3.6. Ferestrele şi uşile exterioare din profile PVC se pot monta cu solbancuri şi glafuri prefabricate sau solbancuri din

mortar şi glafuri interioare din lemn.

3.7. Rosturile dintre tâmplărie şi elementele de construcţii se închid elastic. Stratul de chit trebuie să fie continuu presând

atât pe toc cât şi pe elementele construcţiei, tencuială, solbancuri. La interior stratul de chit se netezeşte cu un şpaclu

suprafaţa chitului pentru a deveni plană după care se montează piesa de acoperire prin clipsare.La exterior chitul nu se

netezeşte lăsându-se bombat spre exterior pentru ca la eventualele pierderi de substrate volatile chitul să nu se contragă.

3.8. Tamplaria exterioara va fi prevazuta cu sistem de microventilatie(asigura ventilarea spatiilor prin intredeschiderea

elementelor mobile) montat in cadrul sistemului de deschidere/inchidere a tamplariei exterioare.

3.9. Toate elementele mobile ale tamplariei exterioare vor fi prevazute cu plasa de tantari(plasa, rama, accesorii de

deschidere/inchidere) la partea exterioara a tamplariei .


4. STANDARDE ŞI NORMATIVE CE TREBUIE RESPECTATE.

- La manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în construcţii a tâmplăriei din PVC se vor respecta prevederile

Normativului C185-78.

- STAS 11179-78 - Ferestre şi uşi de balcon şi jaluzele din policlorură de vinil.

- “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”, indicativ C56-85.

CONDIŢII DE RECEPŢIE, ASPECT, CULORI, TOLERANŢE.

La tâmplăria din PVC se va verifica:

a. La livrare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- tâmplăria să se încadreze în tipodimesiunile prevăzute în proiect şi toleranţele să se încadreze în standardul 11179-78 sau

agrementul tehnic al produsului.

- existenţa şi fixarea corectă a feroneriei conform indicaţiilor din proiectul de execuţie sau daca nu sunt specificate se vor

respecta detaliile din fisele tehnice ale producatorului .

- montarea corectă a geamului termopan cu baghete din PVC şi garnituri de etanşare.

- existenţa garniturilor de etanşare pe conturul tocului şi al cercevelei.

- existenţa praznurilor de prindere conform normativului C185-78 sau a altor sisteme de fixare agreate şi recomandate de

producător.

b. În timpul montării:

- se va verifica dacă praznurile au fost fixate în dibluri şi dacă tâmplăria a fost centrată în golul rezervat şi dacă se

deplasează uşor pe orizontală şi verticală.

- aliniamentul tocurilor atât pe orizontală cât şi pe verticală

c. După montare

- verticalitatea şi planeitatea tocului ferestrei sau uşi şi a aliniamentului pe orizontală şi verticală.

- funcţionarea corectă la închidere şi deschidere a uşilor şi cercevelelor, precum şi o etanşeitate bună la închidere.

- etanşarea corectă a rostului dintre tâmplărie şi zid cu fâşii din polistiren celular şi cu chituri la interior şi exterior.

- corespondenţa cu prevederile din proiect privind tipodimensiunile proiectate, respective specificatiile din tabloul de tamplarie,

caiete de sarcini si fise tehnice ale producatorului.

Intocmit,

ing. Valentin PASCA

CAIETE DE SARCINI - GENERALITATI - Spitalul Judetean … Sarcini TBC.pdf · P118-99 - Normativ de...

Documents

Transcript of CAIETE DE SARCINI - GENERALITATI - Spitalul Judetean … Sarcini TBC.pdf · P118-99 - Normativ de...