Curs I Modificat

7/25/2019 Curs I Modificat

1/10

15.03.201

Curs I Neurologie

Sindromul de neuron motor central piramidal

Motilitatea = miscare

Miscarea este de mai multe feluri:

1. Voluntara este acea miscare pe care intentionam sa o facem, o planific si se serveste

unui scop sau este o reactive la un anumit stimul din mediu. Tot ce tine de ratiune are

sediul in cortex.

2. Reflexa - este cea care trebuie efectuata cat mai repede.

-Pentru a putea fi efectuata cat mai repede, trebuie sa nu existe o cale lunga.-in aceasta cau!a miscarea reflexa nu presupune miscare corticala, adica

gandire.

-"ceasta miscare rapida este reali!ata de un stimul exterior si are sediul

central in maduva spinarii, in cornul anterior.

-# compus dintr-o componenta aferenta si o componenta eferenta $executie

motorie%.

-&si are originea in cornul anterior al maduvei spinarii.

-'riginea este locul unde se gaseste pericarionul, adica neuronul, cel care

generea!a miscarea.

(. Hibrid (autoate! -sunt miscari initial voluntare, invatate, care fiind efectuate atat de

des, devin efectuate rapid.

-)entrul de comanda se afla subcortical, pe traseul pe care in mod

normal ar circula comanda normala. "sta se intampla pentru a castiga timp.

#xemplu : M#*S+. "cest tip de miscare poate fi controlata oricand prin control cortical


2/10

"is#area $oluntara

#ste intruciparea neurologiei pentru neurologi/

': cortex frontal, aria motorie principal 0 3

aria motorie suplimentara 4,5 6 (,1,2

)alea care asigura reali!area miscarii voluntare, este o cale motori!ata formata din doi

neuroni :

1.7euron central8 Pericarionul $celula nervoasa, corpul neuronal, unde are loc initierea

semnalului electric. "cest semnal e trimis catre alti neuroni prin axoni, mai exact prin

terminatiile axonale. "cest neuron central se mai numeste7#+*'7 M'T'* )#7T*"

P&*"M&".

2.7euronul Motor Periferic,situat in Maduva Spinarii. )u alte cuvinte actiunea pleaca din

cortex via maduva spinarii si se duce la efector. "l doilea neuron este comun cailor.

&7#*T#8"9+&)#

)reierul este format din emisferele cerebrale situatesupratentorial$linie ce separa

etaul superior fata de cel inferior, granita fiind membrana tentoriala de la nivelul

cortului cerebelului% care contine urmatorii lobi:

Lobul frontal e alocat in mare masura activitatii motorii, de planificare si reali!are

miscarii voluntare si initiativa. &n partea lui posteriorara se gasesc ariile care

controlea!a miscarile voluntare, iar anterior sunt cele care planifica miscareavoluntara. ' data planificata miscarea ea trebuie sa aiba o anumita frecventa, vite!a.

Lobul parietal este alocat in special activitatii sen!oriale. "ici aung informatiile

despre perceptia sen!itiva,se face anali!a sen!itiva si integrarea sen!itiva.

Lobul occipital este clasic alocat functiei vi!uale. "ici se face proiectarea vederii s

anali!area ei cat si integrarea ei. Proiectare, anali!a, integrare.

Lobul temporal are functii variate, complexe.

# proiectie centrala pentru -au!,

-ecilibru,-miros.

&n !onele profunde, mediale are niste structure implicate in -memorie,

-afect

-reflexele elementare

$cele vitale, care permit supravietuirea individului%.

;;;


3/10

Pe fata ediala se gaseste )orpul )allos.

"ceasta !ona nu contine celule nervoase, ci tracturi.

#le reali!ea!a comunicarea intre o emisfera si cealalta.

aca s-ar sectiona corpul callos $si se face, pentru a diminua cri!ele epileptice spre

exp.% manifestarile anumitor boli ar fi mai rare.

Pericarionul se situea!a in stratul celulelor piramidale de la nivelul lobului frontal.

"ria motorie principala 0 9rodman, repre!inta aproximativ 3, restul fiind situate

in "rii motirii suplimentare 4,5 6 (,2,1. #le sunt appropriate pentru vite!a de

reactive.

)ortexul are mai multe straturi cu neuroni de diferite tipuri, cu cat e mai nou

filogenetic cu atat are mai multe straturi. Pe fiecare strat se afla neuroni. 7euroni

piramidali in stratul 0, neuroni granulari $de relatie%.

"ceasta arie e foarteintinsasis%e#iali&ata.

Plaa de neuroni e foarte intinsa. &n functie de dispo!itia pe care o dau neuronii suntafectate anumite segmente din corp. Plaa aceasta de neuroni se numeste

='M+7)++S M'T'*- reflecta in functie de dimensiune nevoia de control

voluntar.

a ba!a lobului frontal e comandatafata. )ele mai afectate vor fi fata si mana,

deoarece ele fac cele mai complexe si ample miscari.

Limbaare o repre!entare atat de mare deoarece ea trebuie sa execute functia vorbiri

&nteremisferic se afla proiectia membrului inferior.

Antrebrat

Trunchi

&mportanta acestui =omunculus motor este functional.

*aspandirea lor le prote!ea!a, din acest motiv sunt raspandite astfel.

*estul caii este repre!entat de axoni, axoni care au rolul de a transmite comanda generata in

cortex catre maduva spinarii sau nervii cranieni si de aici catre efector.

"cest manunci de axoni formea!a tractul piramidal, tract piramidal care are doua

componente anatomice si functionale:

- >ascicul cortico-spinal fibrele pornesc de la cortex si coboara prin )"PS+"

&7T#*7" $ distrugerea ei e foarte grava % strabat descendent tot trunciul cerebral si la

onctiunea dintre bulb si maduva spinarii, ? din fibre trec pe partea opus $decusatia

piramidala%

- 'rice le!iune deasupra decusatiei se va exprima prin afectare de parte opusa. Sub

decusatia va fi de aceeasi parte. )oboara si face sinapsa cu neuronal din cornul anterior


4/10

al maduvei spinarii. Marea maoritate a comen!ilor sunt distribuite la doua nivele ale

maduvei: cervical $aici se afla plexul braial% si lombar $plexul lombo-sacrat%.

- >asciulul cortico-neural axonii ce conduc informatia de la cortex catre nervii cranieni.

7ervii cranieni asigura functionalitatea segmentului cranial.

7ervul olfactiv $7 & sen!orial%.

7ervul optic $7 && sen!orial%.

7ervul oculomotor $7&&& partial motor. "re o componenta vegetatitva ce asigura o

functie pupilara. *eali!ea!a miscarea in sus, oblic, intern%.

7ervul trolear $7 &@ motor. Trage ociul in os si in afara%.

7ervul trigemen $7 @ clasic functie sensitive-somatica la nivelul fetei%.

7ervul abducens $7 @& msisca globul ocular extern%.

7ervul facial $7 @&& motor in mare masura. #ste nervul mimicii%.

7ervul vestibulo-colear $7 @&&& sen!orial%.

7ervul glosofaringian $7 &A motor. #l reali!ea!a miscarile faringelui si ale

palatului %. 7ervul vag $7 A vegetativ. Permite controlul vegetativ al functiei organelor intern

cardiac, circulator. "re si rol in deglutitie pt mm faringelui si laringelui, cor!ile

vocale%.

7ervul spinalBaccesor $7 A& motor. "sigura inervatia mm gatului S)M, trape!ul%

7ervul ipoglos $7 A&& motor. Misca limba%.

"u nuclei la diferite nivele ale trunciului cerebral. &nformatia circula pe calea piramidala

si se duce in trunci, iar acolo decusea!a si se duce in nucleul nervului cranian de partea

opusa. 'rice lucru decusea!a, motiv pentru care le!iunea se afla de parte opusa. Princorpul callos sunt activate ambele structuri din cele doua emisfere si astfel comanda se

poate reali!a simultan. e exemplu ca sa scot limba sunt activate ambele emisfere prin

intermediul )orpului )allos.

CSclero!a lateral amiotrofica duce la fibro!area tracturilor fibroase.

C &n boala ParDinson pacientul se misca incet sau deloc. "sta inseamna ca sunt afectati gg

ba!ali. 'pusul bolii ParDinson este sindromul coreic.


5/10

S&7*'M+ P&*"M&"

1. #>&)&T+ M'T'*

- 7umai miscare @oluntara

- Topografic exista :

o 1 mb 8M'7'P"*#


6/10

&7T#7S&T"T# 2-08 P"*#


7/10

T'7+S+ M+S)+"*

&nspectie: relief muscular

Palpare : consistenta

Probe pasive

Poate fi unul normal, crescut sau sca!ut.

"l doilea parametru semiologic este afectarea tonusului muscular. "fectarea tonusului

muscular se examinea!a prin inspectie care ne arata relieful muscular, prin palpare unde se va

constata consistenta musculara $comparativ cu segmentul de parte opusa% si prin probele

pasive.

"cestea suntproba Pumn +mar$ se aduce articulatia pumnului in apropiere cat mai mu

in directia umarului, directia fiind frontala. &n mod normal ea e limitata de relieful muscilor.

Se compara ambele brate intre ele. &ntr-o ipotonie aceasta distanta scade, iar intr-o ipertoniedistanta e mare% siproba )alcai- fesa$cred%

)alea piramidala atunci cand nu stimulea!a motoneuronul alfa se produce pare!a, iar cand

nu stimulea!a motoneuronul gamma se produce ipertonia. )alea piramidala nu permite

structurilor spinale sa aiba o activitate excesiva.

)resterea de tonus muscular se numeste spasticitate.

Spasticitatea este asimetric dispusa, ea afectand mai mult flexorii si pronatorii la mb

superior si extensorii si rotatorii la mb inferior.

Pacientul va sta cu mb superior in flexie si pronatie si cu mb inferior in extensie. "ceasta

este postura pacientului paretic. in cau!a aceasta este afectat si mersul. "stfel apare mersul

cosit.

"lt caracter al ipertoniei corticale este elasticitatea. aca incercam sa corectam aceasta

postura in mod pasiv, se va constata ca ea va reveni in aceeasi po!itie.

" treia caracteristica este ca cedea!a in lama de briceag8 la inceput se trage mai tare de

brat, dupa care cedea!a la fel ca lama de la un briceag.

)and le!iunea piramidala se instalea!a brutal, fa!a de ipertonie poate fi precedata de o

fa!a de ipotonie. "cest lucru se intampla de obicei in "@) sau dupa un traumatism medular.

)and ipotonia e data de o le!iune la nivel cerebral 8 diasci!is $ e de scurta durata, 1-2

saptamani%. )and e data de o le!iune la nivel spinal 8 soc spinal $ poate dura si 4 luni%


8/10

in punct de vedere al functionalitatii, se prefera ca pacientul sa aiba un grad de

spasticitate .

*#>#A## 'ST#'-T#7&7'"S# *'T

@ii 8 ample, rapide, repetate $clonoide%

Reflex Centru edular Ner$ efe#tor

9icipital ) $4% Musculocutan

Stiloradial )4 $% *adial

Tricipital )G *adial

)ubitopronator )5 )ubital

*otulian (-0 >emural

"cilian S1 $2% Tibial

$sciatic popliteu intern%

"l treilea parametru este modificarea *'T. #le sunt tot o forma de miscare si cu origine

spinala. *'T vor fi crescute, deoarece controlul modulator piramidal se pierde. #le auamplitudine crescuta si vite!a de producere crescuta.

a nivelul mb superiorsunt reflexele bicipital, tricipital, stilo-radial, cubito-pronator.

a nivelul mb inferiorsunt reflexele rotulian si ailean.

)and se face un reflex, trebuie sa stim ce miscare trebuie sa se produca si ciocanelul se va

tine intre degete. ovirea cu ciocanelul se produce din inceietura.

*#>#A## )+T"7"T#

Tot ca si modificare care apare, sunt modificate si reflexele cutanate. "cest lucru

presupune contractia unor segmente musculare. Sunt reflexele cutanate abdominale $superior

sub nivel costal T5- mamelon, T1- ombilic, T11-inginal%.

&n sindromul piramidal aceste reflexe sunt abolite.


9/10

Mai exista si reflexul cutanat plantar, in care se !garie dinspre calcaie spre ba!a degetelor

$in mod normal degetele fac flexie plantara si piciorul la fel%. &n le!iune piramidala se produce

extensia, cel putin a alucelui si rasfirarea degetului 0-. "cest reflex se numeste semnul

9abinsDi.

S#M7# P"T''E&)#

Sincine!ii: imitatie, coordonare, globale

clonus

-semne de linie mediana: reflexul oculo-palpebral $ cata vreme se face percutia acesta

clipeste asta e patologic %H reflexul Touluse $ se percuta deasupra bu!ei superioare. Pacientu

cu sindrom piramidal va face botic%

- mb superior: Marinescu *adovici $la !garierea eminentei tenare, apare contractia

mentonului de aceeasi parte. Se mai numeste palmo-mentonier%

- mb inf: 9abinsDi

&"E7'ST&)+ T'P'E*">&)

iagnosticul topograpic:

Topografia deficit:

semne asociate:

corticale

nn cranieni

sensibilitate

e!iunea corticala e sugerata de afectarea parcelara a controlului piramidal. Pentru

diferentia intre o le!iune corticala si una spinala, la cea corticala se mai asocia!a si

alte afectari.

cortical: emipare!a controlaterala asimetrica 6 afa!ie, tulb camp vi!ual

capsula interna: emiplegie controlaterala egal distribuita


10/10

e!iunile din capsula interna se vor manifesta pintr-o emiplegie egal distribuita.

)u cat sunt afectati mai multi neuroni cu atat le!iunea va fi mai grava.

a nivel de trunci cerebral apare si afectarea nervilor cranieni. "pare sindromul

altern, adica apare afectarea de aceeasi parte a nucleului nervului cranian si

afectarea de parte opusa a caii piramidale. &n cadrul sindromului piramidal, avem

sindrom altern motor si in cadrul sindromului sen!itiv, sindrom altern sen!itiv.

Subcortical:

a nivelul maduvei spinarii: T): sindrom altern 8 pIr controlat 6

nn cran ipsilat

ex.: Millard - Eubler $pIr 6 @&&%

- le!iune deasupra plexului braial si apare tetraplegia

- le!iune sub nivelul plexului braial paraplegie.

'riginea spinala da si tulburarea de sensibilitate. a o afectare spinala apare si tulburare d

sensibilitate.

Curs I Modificat

Documents

Transcript of Curs I Modificat