Curs Evaluare an III IFR 2015

8/16/2019 Curs Evaluare an III IFR 2015

1/219

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVEFACULTATEA DE COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

EVALUAREA PERFORMANŢEI ANGAJAŢILOR

Note de curs !"#$


2/219

CUPRINS

CURSUL #* E()+u)re) ,er-or.)&/e+or* Ge&er)+'t0/' 1 2Definiţii / 4Generalităţi / 8Istoric / 10

Întrebări de verificare / 20

CURSUL !* S'ste.u+ de e()+u)re 3& Euro,) 4' Ro.5&') 1 !#

Progresele în modalităţile de lată / 28Practici de m!ncă fle"ibilă / 2#Persective egale de m!ncă / 2#Pregătirea forţei de m!ncă / $0

Întrebări de verificare / $2

CURSUL 6* E(o+u/') ),rec'er'' ,er-or.)&/e+or ,ro-es'o&)+e 1 66Istoric / $$P!ncte de vedere / $%Inteligenţa emoţională / $#&val!area si'ologică / 41Performanţe (i cometenţe rofesionale / 41

Întrebări de verificare / 4$

CURSUL 2 C' + + d ' + ' d + 1 22


3/219

CURSUL


4/219

CURSUL #*E()+u)re) ,er-or.)&/e+or* Ge&er)+'t0/'

oto7

„Dacă nu poţi măsura ceva, nu-l poţi înţelege, Dacă nu-l poţi înţelege, nu-l poţi controla,

Dacă nu-l poţi controla, nu-l poţi îmbunătăţi.”

9I9 arrington

,aacitatea de c!noa(tere a om!l!i este insearabilă de abilitatea sa de a eval!a: care

face osibilă selecţia: ierar'iarea (i sistematiarea informaţiilor9 ie că vieaă obiective:

fenomene sa! rocese: lasarea e o an!mită oiţie a !nei scări valorice determină în mod

c!rent atit!dini: deciii (i acţi!ni9

Din ersectiva managerială , arecierea re!ltatelor !nei activităţi: raortate la

obiectivele organiaţiei (i în relaţie c! conte"t!l real în care se desfă(oară: constit!ie o condiţie a

oricăr!i demers de erfecţionare sa! de adatare9 ;a nivel individ!al: de organiaţie sa! sistem:

eval!area corect efect!ată ermite înţelegerea clară a deficienţelor (i desc'ide calea !nor osibile


5/219

DE7

EVALUARE C s9f: Acţi!nea de a evalua (i re!ltat!l ei socoteală: calc!l areciere: reţ!ire9 A EVALUA C vb9: A determina: a stabili reţ!l: valoarea: n!măr!l: cantitatea etc9 a calc!la: a socoti9 A reţ!i: aestima9 Din fr9 Eval!er9

T>e M)c.'++)& E&7+'s> D'ct'o&)r= !"":7

TO APPRA!E FverbF@C 19 Formal to form an oinion abo!t 'oH s!ccessf!l: effective: etc someone or somet'ingis7 @'e coman< Hill 'ire baners and laHetried to assess 'is s!itabilit< for t'e Job9

29 to calc!late H'at somet'ing costs or it Hort'7 !r agent Hill assess t'e val!e of


6/219

@oate aceste ec'ivalente se intersecteaă ca semnificaţie: oferind osibilitatea de a

distinge do!ă asecte7

• ,antitativ aprecierea cantităţii, calculare, măsurare)

• ,alitativ !eterminarea importanţei, aprecierea valorii, recen"are, critică).

altă noţi!ne care se cere e"licitată este aceea de per&ormanţă. În l!crările de

secialitate: erformanţa este înţeleasă ca fiind Krealiarea !n!i an!me l!cr!L: relaţia între

res!rsele care intră în firmă 3 in!t (i ceea ce firma realieaă folosind aceste res!rse 3 o!t!t:

grad!l în care o firmă î(i realieaă obiectivele9

Din îmbinarea celor doi termeni reentaţi mai s!s re!ltă o sintagmă c! !n conţin!t:

desig!r mai comle": definit s!ccesiv (i c!rinător în standard!l I) 119+207 1##87 Kroces!l

de estimare a eficacităţii eficienţei: !tilităţii (i caracter!l!i adecvat al !n!i servici! sa! al !nei

infrastr!ct!riL9

Astfel că evaluarea per&ormanţelor = n!mită (i clasificarea angaJaţilor sa! eval!area

re!ltatelor sa! arecierea angaJaţilor: constă în estimarea grad!l!i în care angaJaţii î(i

îndelinesc resonsabilităţile de servici!9

Moţi!nea de eval!are a erformanţei a fost definită de*a l!ng!l tim!l!i de imortanţi

i li i d i fi d d l d l i l i l i


7/219

Per&ormanţa rereintă o cerinţă f!ndamentală: în condiţiile !nei conc!renţe ce devine

mai acerbă e i ce trece9 &val!area erformanţelor constit!ie o arte deosebit de imortantă a

sistem!l!i de management: în general (i a sistem!l!i management!l!i de res!rse !mane: însecial9

Evaluarea per&ormanţelor rofesionale rereintă !n roces care serve(te at.t

organiaţiei c.t (i angaJaţilor în sco!l cre(terii rod!ctivităţii m!ncii: a calităţii (i a

erfecţionării cometenţelor rofesionale9

Aprecierea per&ormanţelor rofesionale se află la baa t!t!ror deciiilor de ersonal:oferind osibilitatea identificării elementelor de rogres sa! regres rofesional: rec!m (i a

necesităţii !nor c!rs!ri de formare (i erfecţionare rofesională9

&vol!.nd în tim: noţi!nea de eval!area erformanţei s*a devoltat (i ea: aJ!ng.nd la

definiţii mai amle (i m!lt mai comle"e9

Evaluarea per&ormanţelor este activitatea de baă a management!l!i res!rselor !mane:desfă(!rată în vederea determinării grad!l!i în care angaJaţii !nei organiaţii îndelinesc eficient

sarcinile sa! resonsabilităţile ce le revin9 Într*!n sens mai larg: eval!area erformanţelor este

considerată o acţi!ne: !n roces sa! !n an!mit ti de activitate cognitivă: rin care !n eval!ator

areciaă sa! estimeaă erformanţa !nei ersoane în raort c! standardele stabilite: rec!m (i

l i l i d l i i i i i d


8/219

vederea stabilirii necesităţilor de instr!ire (i erfecţionare rofesională: entr! a obţine

informaţii !tile: c! sco!l de a stabili o event!ală lanificare a s!ccesi!nii9

@ot!(i ,ole consideră că rincial!l motiv entr! care se adotă !n sistem de eval!are a ersonal!l!i este de a atrage atenţia as!ra erformanţei angaJaţilor: av.nd ca sco

recomensarea ec'itabilă a acestora (i identificarea celor c! otenţial de romovare sa! transfer9

Ge&er)+'t0/'* Evaluarea-Aprecierea per&ormanţelor este n!mele generic dat roceselor

de obicei bian!ale sa! an!ale6 formaliate (i înregistrate: de revi!ire a mod!l!i (icomortamentelor rin care !n individ î(i desfă(oară activitatea9 De obicei: această

Ks!raveg'ereL este efect!ată de (ef!l direct al ersoanei care este s!!să eval!ării9 De la

această etaă: legat de etaele !rmătoare ale roces!l!i: ărerile desre ce este (i mai ales cum

ar tre)ui &olosit roces!l de eval!are: s!nt îmărţite9 În trec!t: eval!area erformanţelor era

vă!tă e"cl!siv ca o !nealtă în m.inile management!l!i: destinată să arate dacă fiecare angaJatî(i îndelinea f!ncţiile la standardele im!se de comanie9 Istoria concet!l!i de eval!are a

erformanţelor merge în aralel c! sc'imbările din cadr!l g.ndirii manageriale care trece de la

orientarea autocrată la cea !emocrată9

Dar alăt!ri de aceste do!ă direcţii mai e"istă o tendinţă (i an!me aceea a


9/219

od!l în care sistem!l de eval!are este folosit (i maniera în care re!ltatele eval!ării

s!nt com!nicate ot afecta semnificativ moral!l (i climat!l din organiaţie9 ?e!ltatele eval!ării

erformanţelor se ia! în consideraţie entr! alte rocese ce se circ!mscri! management!l!ires!rselor !mane: c!m s!nt7 rocesele de instr!ire: de erfecţionare: romovare: recomensare

etc9 (i contrib!ie la f!ndamentarea deciiilor secifice9

În condiţiile în care n! e"istă !n mecanism desemnat secial entr! eval!area nivel!l!i

de cometenţă al angaJaţilor: eval!area erformanţelor oate avea loc c! o oarecare dific!ltate9

&"istă (ansa: ca în calitate de eval!ator: să îţi dai seama că !n angaJat n! este 100 eficient: s*ar !tea la fel de bine să crei că (tii (i de ce dar: doar în ca!l !nei analie amăn!nţite: în care se

comară cerinţele din fi(a ost!l!i c! activităţile e care angaJat!l le îndeline(te efectiv: reiese

clar sco!l (i nat!ra efectivă a roblemelor9 Iar dacă roblema este analiată (i mai amăn!nţit:

disc!tată c! ersoana în ca!ă: m!lte asecte noi ot fi evidenţiate9 De e"eml!: se oate

constata că angaJat!l n! era comlet con(tient că sarcina în ca!ă era !na din atrib!ţiile l!i: sa! oate !r (i siml! n! (tia c!m să d!că la b!n sf.r(it sarcina resectivă9 )a! la fel de bine

angaJat!l: obi(n!it c! !n roces !(or diferit: să alice (i no!l!i roces acelea(i metode de

realiare care: evident: n! da! cele mai b!ne re!ltate9

Evaluările ne&ormale rin care cond!cătorii eval!eaă ilnic s!bordonaţii: (i invers:


10/219

,orectit!dinea roced!rilor de eval!are a erformanţelor deinde în mare măs!ră de

calitatea metodelor folosite: ceea ce res!!ne7

- vali!itatea re"ultatelor reflectarea adevăr!l!i6- #i!elitatea !eterminărilor rerod!ctibilitatea determinărilor6

- echivalenţa re"ultatelor convergenţa eval!ărilor realiate de eval!atori diferiţi6

- omogenitatea internă constanţa estimărilor arţiale6

- sensibilitatea instrumentelor #olosite grad!l de diferenţiere a re!ltatelor69

&val!area oate fi (i o s!rsă de tensi!ni interne în organiaţiile în care sin!icatul este !ternic e"ercită resi!ni !ternice as!ra administraţiei69 În acest ca: eval!area

erformanţelor este distorsionată de intervenţia sindicat!l!i care va !ne accent!l e vec'imea

ersonal!l!i sa! e alte criterii de ordin social6 (i n! e erformanţe9

Istor'c* )istem!l de eval!are a erformanţelor în )BA a înce!t să se înfirie în erioadadintre 1#1+ (i 1#24: c.nd s*a devoltat (i e"tins raid9 >alter D9 )cott (i colegii săi de la

,arnegie Instit!te of @ec'nolog


11/219

$6 Princial!l factor l!at în considerare în eval!area erformanţelor m!ncitorilor a fost

rereentat de caracteristicile si'ologice ale acestora: fără a se l!a rea m!lt în

considerare legăt!ra dintre sarcinile ost!l!i (i eval!area erformanţei946 &val!area erformanţelor în cadr!l biro!rilor g!vern!l!i federal era realiată în trei a(i7

de eval!atori iniţiali: eval!atori sec!ndari (i de !n comitet de reviie a eval!ării

erformanţei: acesta din !rmă fiind stabilit în fiecare biro! g!vernamental9 ,omitet!l de

reviie era însărcinat c! aJ!starea eval!ării angaJaţilor individ!ali: entr! a asig!ra că

re!ltatele finale !rma! o c!rba de distrib!ţie normală9%6 ,onform oliticii adotate: g!vern!l federal treb!ia să informee angaJaţii: individ!al:

desre eval!area lor finală: aJ!stată9 @ot!(i: eval!atorii iniţiali: care n! era! niciodată

informaţi de motivele aJ!stărilor finale: n! era! în stare să e"lice s!bordonaţilor lor

eval!area finală9

Aceste caracteristici tiice entr! sistem!l american al anilor Q20 sta! la baa sistem!l!i

de eval!are act!al din Raonia9

)istem!l american de eval!are a erformanţei a fost introd!s în Raonia în anii Q20 (i Q$0

ca arte a metodei de management (tiinţific9

Î


12/219

• În al doilea r.nd: metoda scalei de eval!are a fost considerată necores!nătoare în )BA

din ca!a tendinţei de eval!are s!biectivă: iar în 1#$1 a fost ro!să ca alternativă o

metodă de liste de verificare: baată e analia ost!l!i9

• În al treilea r.nd: scala de eval!are grafică entr! eval!area ersonal!l!i g!vern!l!i

federal a fost abandonată în 1#$% (i înloc!ită c! o metodă mai simlificată: care

încorora arţial ideea listei de verificare: av.nd ca re!ltat fat!l că erformanţa !n!i

angaJat era eval!ată în conformitate c! sarcinile ost!l!i să!9 Adotarea noii metode a

reflectat devoltarea analiei ost!l!i (i a te'nicilor resective9

• În al atr!lea r.nd: obiectiv!l f!ndamental al cotit!rii metodelor de eval!are din 1#$% a

fost disensarea de m!ltilele defecţi!ni re!ltate din !tiliarea versi!nii din 1#24 a

scalei grafice de eval!are9 ai m!lt: n! doar că eval!atorii iniţiali n! !tea! să e"lice

eval!area finală s!bordonaţilor: dar (i ace(tia era! nem!lţ!miţi c! eval!area: din ca!a

racticii ree"istente a aJ!stării eval!ării entr! a se otrivi c!rbei de distrib!ţie normală9

Adotarea noii metode de eval!are facilita !n feedbac mai s!l! al re!ltatelor eval!ării

entr! angaJaţii individ!ali9

• În al cincilea r.nd: Act!l ?amsec din 1#40: care secifica stabilirea în fiecare biro!

g!vernamental a !n!i comitet de ree"aminare: alcăt!it din trei ersoane !n rereentat al


13/219

ofensivă (i militantism a sindicatelor: e !(or de înţeles că sistem!l de eval!are a fost introd!s c!

sriJin!l sindicatelor (i că acest sistem a rec!rs la c!no(tinţele diseminate desre sistem!l

american (i imitaţia acest!ia din erioada antebelică9

@abel!l 19 Adotarea sistem!l!i de eval!are a erformanţelor de către firmele rivate: înainte de

1#4% (i .nă în 1#+0 @abel!l se baeaă e re!ltatele sondaJ!l!i cond!s de

A!toritatea Maţională a Personal!l!i în i!nie 1#+096

An 0123 sau mai *evreme

24(35 30(32 33(36 37(31 45 Annecunoscut

$umăr !e #irme %& '& ( %* %% * %%'+$umăr !e #irmean) +.*) +%) +.) +.) +*)

$umăr !e #irme cu o

#orţă !e muncă !e

%. sau mai mare

%* '* % % / &'

+$umăr !e #irmean) +.') +/.&) +.) +.) +) $umăr !e #irme cu o

#orţă !e muncă între

0i 111

' ' 1 * ( %

+$umăr !e #irmean) +.() +'.) +') +') +%)


14/219

lisei sriJin!l!i membrilor9 ,a !rmare: Densan a însărcinat e managerii comaniilor electrice

c! stabilirea conţin!t!l!i sistem!l!i de eval!are a erformanţelor9 Ace(tia: d!ă ce a! e"aminat

sistem!l !tiliat în Raonia antebelică: sa! metoda scalei de eval!are folosită în )BA e scarălargă în anii Q20: a! creat !n sistem de eval!are rori!: e care l*a! !s în alicare în 1#4-9 &ste

foarte osibil ca în tim!l investigaţiilor lor as!ra e"erienţei trec!te: managerii comaniilor

electrice să se fi orientat de la sine: sa! la s!gestia cond!cătorilor Densan9

)istem!l de salariare Densan: care a devenit faimos datorită rocent!l!i legat de v.rstă

(i de cost!l de trai: a determinat efecte semnificative as!ra negocierii salariale colective însector!l rivat (i a fost imitat de !n n!măr de firme9 &l e ren!mit ca !n!l dintre rimele sisteme

salariale baate e vec'ime: adotate în Raonia ostbelică9 Ar treb!i însă să reţinem că: a(a c!m

&ndo a doc!mentat entr! rima dată 1##%6: rocent!l baat e vec'ime al sistem!l!i salarial

Densan: s*a im!s alăt!ri de geamăn!l să!: rocent!l baat e erformanţă9 )istem!l de eval!are

a erformanţei care s!sţinea acest !ltim rocent: a fost introd!s rintr*!n roces mai degrabăci!dat: în care sindicat!l: care ro!sese iniţial !n concet de eval!are: a lăsat în final sarcina

trasării conţin!t!l!i să! în m.inile management!l!i9 Acest l!cr! s!gereaă că e"tinderea

sistem!l!i salarial Densan la alte firme: oate să fi imlicat diseminarea sim!ltană (i a !n!i

sistem de eval!are a erformanţelor9 !Ji!ra ,able ,o9 (i @o


15/219

m!ncitorii de rod!cţie (i de biro!6: rec!m (i g!lerele albe care l!cra! în aceea(i comanie să

fie trataţi la fel9 Această cerere a d!s la formarea !nor sindicate baate e întrerinderi: incl!.nd

at.t m!ncitorii de rod!cţie c.t (i g!lerele albe: ace(tia din !rmă îns!m.nd (i angaJaţii din ost!rile manageriale9 De aceea: era de neconce!t entr! sindicatele c! o asemenea trăsăt!ră să

ceară ca membrii lor să fie eval!aţi de !n sistem de management al res!rselor !mane diferit de

cel alicat ne*membrilor de sindicat * de e"eml!: de !n sistem baat e vec'ime9

,ele (ase rogrese înregistrate de sistem!l american de eval!are a erformanţei: care n!

f!seseră raortate în Raonia: d!ă c!m am arătat anterior: s*a! înrădăcinat în con(tiinţa !blică:la c.ţiva ani d!ă sf.r(it!l răboi!l!i9 Ar treb!i tot!(i arătat că n! toată l!mea a înţeles e delin

toate cele sase rogrese9 Primele trei * cele rivind eval!area ost!l!i * a! fost raid înţelese de

toţi: dar cele trei rămase n! a! fost înţelese bine9

Acest aragraf se focalieaă as!ra rol!l!i J!cat de americani: incl!siv cei afiliaţi la

)edi!l ,entral al ,omandament!l!i )!rem al orţelor Aliate: în diseminarea informaţiilor desre sistem!l de eval!are american în Raonia ostbelică9 Diviia de m!ncă a acestei

organiaţii a realiat: în mod reetat: camanii de relaţii !blice entr! a s!blinia imortanţa

introd!cerii analiei fi(ei ost!l!i la loc!l de m!ncă9 Aceste camanii de relaţii !blice a! atins

doar rim!l s!biect: în tim ce as!ra sistem!l!i de eval!are a erformanţei s*a menţin!t


16/219

1#-27 În deciia sa as!ra ?oHe v9 General otors: c!rtea decide că eval!area

erformanţei să fie g!vernată de @itl!l TII al Act!l!i Dret!rilor ,ivile9

1#-87 Act!l ?eformei )ervici!l!i ,ivic e alicat c! sco!l de a reforma sistem!l deeval!are a erformanţei angaJaţilor g!vern!l!i federal: rin înc!raJarea articiării

angaJaţilor la stabilirea standardelor de erformanţa: care să ermită eval!area e baa de

criterii obiective9

În ceea ce rive(te rest!l anilor Q-0 (i cei care a! !rmat: sistem!l de eval!are a fost forţat

să incororee (i să !tiliee analia fi(ei ost!l!i (i să se transforme într*!n sistem de eval!are

orientat sre comortament (i legat de caracteristicile ost!l!i9 Practica notificării angaJaţilor

as!ra re!ltat!l!i eval!ării lor a devenit: de asemenea: o caracteristică standard a sistem!l!i9 De

fat: aceste sc'imbări s!nt reflectate de !rmătoarele do!ă ractici larg adotate entr! angaJaţi:

înce.nd c! anii 1#-09 Bna este ractica semnării de către angaJaţi a form!larelor de eval!are: la

rimirea re!ltatelor eval!ării9 Aceasta era o garanţie îmotriva roceselor J!ridice de racticare

a !nei eval!ări discriminatorii: iar angaJatorii a! considerat necesar să obţină asemenea

semnăt!ri ca dovada că angaJaţii a! fost notificaţi de re!ltat!l eval!ării9 alte ractică înr!dită

e cea a tiăririi: alăt!ri de saţi!l semnăt!rii: a !nei Knotiţe referitoare la dret!l la deacordL: (i

an!me a !nei notiţe: care e"lică fat!l că semnarea form!lar!l!i n! semnifică a!tomat


17/219

firme: care se orientaseră în această direcţie a! abandonat*o e la miJloc!l anilor Q+0: găsind!*le

neotrivite entr! ost!rile lor9

)e are că doi factori a! determinat e(ec!l acestor încercări9 În rim!l r.nd: din !nct devedere te'nic: introd!cerea analiei fi(ei ost!l!i era dificilă în firmele Jaonee: !nde definiţia

sa! domeni!l ost!l!i n! s!nt strict stabilite9 irmele se baa!: mai degrabă: e ractica

sc'imbării conţin!t!l!i fle"ibil al fi(ei ost!l!i: f!ncţie de ce angaJat era însărcinat c! m!nca

resectivă9 ;oc!rile de m!ncă Jaonee: c! asemenea caracteristici: n! s*a! liat !(or analiei

fi(ei ost!l!i9 ai m!lt: introd!cerea analiei fi(ei de ost are să se fi îngre!nat: o data c!intrarea ţării în faa de cre(tere economică raidă: iar fi(a ost!l!i era într*o contin!ă sc'imbare:

s!b imact!l inovaţiilor te'nologice contin!e (i al scăderii cronice a forţei de m!ncă9 Oi c!m

loc!rile de m!ncă Jaonee n! era! recetive la analia fi(ei ost!l!i: n! era! nici la listele de

verificare baate e re!ltatele analiei fi(ei de ost9

Al doilea factor a fost că sindicatele afiliate la )o'


18/219

caracteristicile nesc'imbate: ca în erioada antebelică9 ,aracteristicile antebelice era! reente:

cel mai robabil: deoarece se otrivea! management!l!i de res!rse !mane din firmele Jaonee9

ai secific: eval!area rin distrib!ţie forţată se are că era folositoare entr! determinareaangaJaţilor să intre în cometiţie c! ceilalţi (i să înc!raJee e cei c! re!ltate slabe să

m!ncească mai m!lt în loc să*(i iardă interes!l entr! o no!a cometiţie (i entr! erformanţe

mai b!ne9 ,.nd s!nt s!!(i !nei analie rin distrib!ţie forţată: angaJaţii s!nt ierar'iaţi în

f!ncţie de re!ltatele fiecăr!ia: care se trad!c event!al în diferenţe de romovare (i mărire a

salari!l!i9 AngaJaţii s!nt înc!raJaţi astfel să intre în cometiţie entr! re!ltate mai b!ne înierar'ie9 În comaraţie c! metoda distrib!ţiei absol!te: care n! oate rod!ce o diferenţiere clară

între angaJaţi: metoda distrib!ţiei forţate e mai ată în stim!larea cometiţiei9 În l!s: m!lţi

angaJaţi care înregistreaă re!ltate slabe n! se simt resin(i: at.ta tim c.t e"istă (i alţii c!

re!ltate (i mai slabe dec.t ei9

;isa: în Raonia: a notificării angaJaţilor as!ra re!ltatelor eval!ării: c.t (i a roced!riide ree"aminare a re!ltatelor este legată: în mod evident: de revalenţa racticii KaJ!stăriiL

re!ltatelor eval!ării (i de imortanţa trăsăt!rilor de ersonalitate9 Dacă re!ltatele eval!ării s!nt

KaJ!stateL: cele finale ot fi diferite de cele emise de eval!atorii iniţiali: de !nde (i dific!ltatea

informării: c! e"licaţii convingătoare a s!bordonaţilor: de către eval!atorii iniţiali9 Oi c!m


19/219

c!venită angaJaţilor care n! venea! c! vec'ime (i care treb!ia! eval!aţi searat9 Dincolo de

această con(tientiare: ca o consecinţă a cre(terii economice raide a ţării: care a ad!s inovaţii

te'nice (i a determinat o cre(tere a n!măr!l!i de m!ncitori c! înaltă calificare: corelaţia dintrevec'imea în m!ncă a angaJaţilor (i abilităţile lor a devenit absol!tă: făc.nd management!l

res!rselor !mane baat e vec'ime nerealist9 Bn alt motiv: aăr!t s!b infl!enţa concet!l!i

5 din )BA: a fost con(tientiarea necesităţii !nei eval!ări a erformanţelor în modalităţi care

să motivee angaJaţii9 Pentr! a n! desc!raJa ent!iasm!l angaJaţilor caabili: ale căror abilităţi

n! !tea! fi eval!ate rin risma anilor de vec'ime: s*a considerat necesar să se eval!eeabilităţile lor într*o modalitate rorie9

Adotarea management!l!i res!rselor !mane e baa abilităţilor a transformat sistem!l

de eval!are în alte c.teva mod!ri9 asemenea transformare imortantă a fost modificarea

abordării relative: baată e distrib!ţia forţată (i alte te'nici9 În tim ce abordarea a rămas la

baă aceea(i ca mai înainte: a fost doar condimentată c! c.teva elemente ale eval!ării absol!te9Adă!garea !nei n!anţe de absol!tiare era indisensabilă: at.t entr! motivarea angaJaţilor c!

re!ltate b!ne: c.t (i a celor c! re!ltate slabe: entr! a*i menţine în cometiţie: fără să*(i iardă

interes!l9 Această logică a determinat adotarea !n!i 'ibrid între abordări absol!te (i relative9

altă transformare a imlicat (i încororarea !nei roced!ri: rin care angaJaţii să*(i


20/219

&tre80r' de (er'-'c)re

19 ,are s!nt diferenţele identificate între roces!l de eval!are a erformanţelor (i

roces!l de areciere a erformanţelor V

29 ,e rereintă erformanţa V

$9 Definiţi eval!area erformanţelor9

49 ,e imlică corectit!dinea roced!rilor de eval!are V%9 &n!meraţi rincialele etae arc!rse în introd!cerea roces!l!i de eval!are a

erformanţelor în Raonia9


21/219

CURSUL !*S'ste.u+ de e()+u)re 3& Euro,) 4' Ro.5&')

Agenda ;isabona este cel mai imortant roiect e!roean de devoltare: este reflectarea

g.ndirii strategice entr! economie (i societate la nivel com!nitar9 G.ndită iniţial entr! a aJ!ta

&!roa să devină Kcea mai cometitivă economie baată e c!noa(tereL .nă în 2010: Agenda

;isabona a s!ferit în martie 200%: la J!mătatea dr!m!l!i: o revi!ire rin care accent!l a fost

m!tat e cre(terea economică baată e rogres te'nologic (i e oc!area forţei de m!ncă9

Activitatea de cercetare devoltare * inovare răm.ne însă cea mai c!nosc!tă comonentă a

Agendei ;isabona (i rinciala acţi!ne*c'eie a Agendei ;isabona: căreia îi este ata(ată cea mai

c!nosc!tă dintre ţintele concrete ale Agendei: (i an!me angaJament!l l!at de ţările membre B&

de a c'elt!i din b!get!l !blic 1 din PI5 entr! cercetare devoltare: (i de a facilita c'elt!ieli

rivate entr! cercetare devoltare de 2 din PI59

Agenda ;isabona este foarte comle"ă (i riorităţile sale ot fi interretate în mod diferit

de către fiecare ţară7 în tim ce B& este m!lt mai reoc!ată de coei!nea socială: crearea de

loc!ri de m!ncă (i sriJin entr! cercetare*devoltare: ?om.nia mai are încă m!lt de l!cr! la

caitol!l desfiinţare loc!ri de m!ncă rin restr!ct!rare6: scăderea inflaţiei (i îmb!nătăţirea


22/219


23/219

să se baee e o metrică favorabilă angaJat!l!i: tot!l d!c.nd la s!biectivism!l ilelor noastre9 În

această rivinţă Agenda ;isabona face legăt!ra între formarea !nei forţe de m!ncă calificate:

bine regătite (i fle"ibile (i regătirea contin!ă (i înc!raJarea o!laţiei să se înscrie la rogramede ed!caţie s!erioară: instr!irea angaJaţilor de către comanii: introd!cerea de sisteme de

eval!are eficiente9

?om.nia a înce!t deJa !n rogram de reformă necesar entr! romovarea !nei

articiări cresc!te la iaţa m!ncii9 ,re(terea economică rob!stă: a(tetată în !rmătorii ani: ar

treb!i să !(!ree crearea de noi loc!ri de m!ncă iar tendinţa de descre(tere a ratei articiării ar treb!i să se sc'imbe9 Dar: în l!s faţă de romovarea cre(terii ca !n miJloc de maJorare a

oc!ării forţei de m!ncă: ?om.nia are nevoie de olitici conce!te entr! a romova o eval!are

transarentă în favoarea angaJat!l!i9 @reb!ie stabilit !n medi! de afaceri cometitiv !nde toţi

actorii imlicaţi să Joace d!ă acelea(i reg!li: ceea ce imlică ren!nţarea la ractica c!rentă ce le

ermite firmelor să oeree doar entr! că a! o forţa de m!ncă n!meroasă sa! entr! că deţincele mai b!ne cone"i!ni olitice9

În &!roa e"istă ractici c!rente rin care angaJat!l!i i se oferă o eval!are corectă: rintr*

!n feedbac oitiv sa! constr!ctiv: faţă de ţara noastră !nde feedbac*!l este de foarte m!lte ori

negativ9 Practica management!l!i în ?om.nia n! este înc!raJată rin nici !n cadr! legislativ: faţă


24/219

Bni!nea &!roeană deJa rec!noa(te angaJaţii (i rereentanţii lor ca arteneri sociali

entr! instit!ţiile acesteia9 Aceasta ermite rereentarea: cons!ltarea (i articiarea în cadr!l

celor trei str!ct!ri9 Arg!ment!l se înv.rte în J!r!l !nei e"tensii a acestei rereentări către sit!aţiicare deă(esc instit!ţiile Bni!nii &!roene9

5reHster 1#44: apu! A9 Price: 200-6 descrie &!roa ca !n continent gre! de sindicaliat9

Particiarea în sindicate variaă de la 8-:4 în Danemarca la #:1 în ranţa vei tabel!l 269

Tariaţiile dintre aceste valori reflectă diferenţa dintre tradiţiile fiecărei ţări: de la model!l

caitalist engle al ieţei libere: la concet!l german de iaţă socială9 5reHster conc'ide că: sredeosebire de ?egat!l Bnit: sindicatele tind să fie m!lt mai imlicate (i să aibă relaţii m!lt mai

oitive (i mai !ţin antagonice c! angaJaţii9

@abel!l 29 Particiarea în sindicate în com!nitatea e!roeană în comaraţie c! )BA (i Raonia

Ţ)r) De&s't)te) S'&d'c)te+orDanemarca 8-:4

inlanda -#90

)!edia -#90

5elgia +#92


25/219

act!ri c! sindicatele să n! aibă s!cces într!c.t g!vern!l n! avea ce oferi în sc'imb9 Peste tot în

&!roa: sindicatele (i*a! ierd!t sriJin!l olitic9 În mod ironic: în )ania (i 5elgia: aliaţii

olitici ai sindicatelor a! fost rincialii s!sţinători ale celor mai d!re măs!ri economice9,onsiliile de m!ncă s!nt cer!te în toate comaniile care a! !n minim de 1000 de

angaJaţi: în do!ă sa! mai m!lte ţări din B&9 Acestea treb!ie să fie informate c! rivire la starea

devoltării organiaţiei (i cons!ltaţi c! rivire la sc'imbările de rod!cţie: m!ncă: restr!ct!rare:

înc'idere9 Peste tot în ranţa (i Germania: comaniile (i*a! modelat roriile consilii baate e

!n format naţional re*stabilit: iar alte organiaţii înc'eie acord!ri e diferite bae9Interretarea (i alicarea legii B& de către ,omisia (i ,!rtea &!roeană este modelată în

f!ncţie de înţelegerea model!l!i social e!roean care vede sindicatele ca arteneri sociali9

,adr!l e"ec!tiv de informare (i cons!ltare al B& e"tinde rol!l rereentaţilor salariaţilor entr!

comaniile care a! minim 1%0 de angaJaţi: sa! loc!rile de m!ncă c! minim 100 de salariaţi9

Acest l!cr! treb!ia să fie imlementat de către g!vernele naţionale .nă la data de 2$ martie200%9 Directiva cere !n roces de informare (i cons!ltare de no!ă etae7

19 @ransmiterea informaţiilor

29 Analiarea informaţiilor

$9 Desfă(!rarea !n!i st!di! adecvat


26/219


27/219

der!lat în erioada 1#8#*1##$ (i a st!diat oliticile: resectiv racticile ?B din 1%000 de firme

aarţin.nd la 18 ţări e!roene9 Princialele concl!ii ale roiect!l!i s!nt reentate de 5ora A9

1###: 91267- diferenţele în rivinţa racticilor ?B s!nt de obicei mai str.ns legate de factorii

naţionali dec.t de mărimea firmelor: forma de rorietate sa! domeni!l de activitate

- n!mai !n n!măr restr.ns de firme ia! în considerare res!rsele !mane at!nci c.nd î(i

f!ndamenteaă strategia iar în ,onsiliile de Administraţie ale firmelor: s!nt c!rin(i

mai !ţin de %0 din directorii resonsabili c! res!rsele !mane- e"istă o tendinţă com!nă sre descentraliarea negocierii salariilor (i cre(terea onderii

salari!l!i variabil

- regătirea forţei de m!ncă este o reoc!are centrală a ?B9

odel!l l!i 5reHster rivind res!rsele !mane rereintă rima încercare de a crea !nmodel e!roean al ?B9 5ora A91###: 9146 d!ă 5reHster areciaă că acest model este

necesar datorită fat!l!i că modelele e"istente în &!roa: diferite s!b asect c!lt!ral: legislativ (i

al formelor de rorietate restr.ng a!tonomia firmelor c! consecinţa că managerii e!roeni a!

mai !ţină libertate entr! a stabili (i imlementa olitici de res!rse !mane comarativ c!


28/219

odel!l alternativ entr! înţelegerea ?B e!roean model!l l!i ,lar67 acest model

înc!raJeaă delasarea de la o abordare etnocentrică la !na olicentrică entr! a st!diacomarativ ?B între diferitele ţări9 &l s!gereaă că nat!ra: ti!l concetelor (i racticilor de

?B care redomină într*o ţară este re!ltat!l !rmătorilor factori7 conte"t!l instit!ţional

internaţional: c!lt!ra naţională caracteriată rin atit!dini: valori (i erceţii: conte"t!l

instit!ţional naţional în sens!l că: conte"te sociale diferite vor cond!ce la căi rorii de

organiare9 Mat!ra ?B dintr*o ţară oate fi re!ltat!l !nei devoltări istorice într*!n conte"tinstit!ţional !nic9 Acest model n! constit!ie !n model e!roean care să oată fi folosit entr!

analie comarative9 ,ercetarea comarativă are ca sco găsirea răs!ns!l!i la întrebarea7 în ce

măs!ră modelele (i noţi!nile rivind ?B dintr*o ţară s!nt reente (i în alte ţări V Pentr! a

realia o abordare olicentrică întrebarea ar treb!i să fie7 ce înţeleg oamenii din diferite ţări ca

fiind ?B V 5ora A9: 200+: 92%695ora A91###: 9$%6 analieaă tendinţe în management!l e!roean al res!rselor !mane9

Pentr! a e"amina similit!dinile (i diferenţele din &!roa faţă de rest!l l!mii se vor analia atr!

s!biecte ale ?B7 rogresele în modalităţile de lată: racticile de m!ncă fle"ibile: egalitatea

ersectivelor (i regătirea forţei de m!ncă9


29/219

de m!ncă ersoane care n! ot l!cra c! rogram normal7 mame: ersoane în v.rstă6: cre(terea

conc!renţei e lan internaţional9 olosirea racticilor de m!ncă fle"ibilă variaă de la o ţară la

alta: între ram!ri (i în f!ncţie de mărimea firmei9 Bn sondaJ făc!t în &!roa a !s în evidenţăfat!l că - din 10 ţări folosesc rogram red!s de l!cr!: angaJarea c! contract e erioadă

determinată sa! c! caracter seonier dec.t alte ractici de m!ncă l!cr!l în sc'imb!ri: tim!l de

m!ncă s!limentar: l!cr!l în ilele de sf.r(it de sătăm.nă: s!nt mai des folosite entr! angaJaţii

tradiţionali69 olosirea tim!l!i de l!cr! s!limentar este limitată rin lege în maJoritatea ţărilor

e!roene: este o metodă mai costisitoare (i mai !ţin rod!ctivă9 AvantaJele racticilor de m!ncăfle"ibilă vol!m!l de m!ncă oate fi !(or modificat: angaJaţii s!nt mai rod!ctivi entr! că simt

resi!nea erioadei red!se: absenteism!l este mai red!s: este mai !ţin robabil ca angaJaţii să

se asociee în sindicate: aceste ersoane n! beneficiaă de avantaJe non*salariale6 deă(esc

deavantaJele aar dific!ltăţi rivind recr!tarea (i selecţia: ata(ament!l faţă de firmă este red!s:

angaJaţii a! (anse mai mici de a fi romovaţi (i deseori accetă de nevoie acest rogram69 Bn alte"eml! de m!ncă fle"ibilă este descris de )ac'elarie : Petri(or M 1##8: 9126 (i an!me

metoda Nins!le de l!cr!L folosită în Germania: angaJaţii desfă(oară rin rotaţie: diverse activităţi

care s!nt !neori comlet diferite: astfel se asig!ră o fle"ibilitate mare faţă de sc'imbări (i

osibilitatea de a cre(te resonsabilitatea fiecăr!i l!crător în cadr!l ec'iei: de m!lte ori


30/219

Pre70t're) -or/e' de .u&c0 3 este foarte imortantă entr! strategia e termen l!ng: se

constată o cre(tere a investiţiilor entr! regătirea forţei de m!ncă la toate nivelele: mai ales entr! ersonal!l calificat (i manageri9 Indiferent dacă regătirea forţei de m!ncă este rivită ca

o c'elt!ială sa! ca o investiţie imortantă s!nt c'elt!ieli alocate de firme care s!nt reflectate în

re!ltatele obţin!te9 Sările e!roene c'elt!iesc în medie 2*$:8 din c'elt!ielile totale c! salariile

nivel ma"im este înregistrat în )!edia (i ranţa6 dar e"istă (i ţări în care este mare rocent!l

firmelor care n! c!nosc mărimea c'elt!ielilor c! regătirea într!c.t n! le !rmăresc9 Mivel!l de regătire al forţei de m!ncă realiat în instit!ţiile de învăţăm.nt se reflectă în mărimea efort!rilor

e care firmele s!nt nevoite să le facă )ania alocă !n n!măr mare de ile entr! regătire iar

Germania !n n!măr mic69 irmele din &!roa se străd!iesc să organiee regătirea forţei de

m!ncă astfel înc.t să*(i armoniee interesele rorii c! cele ale angaJaţilor în ranţa:

Germania: &lveţia (i landa tendinţa este de a fi orientată sre cerinţele angaJaţilor69&senţa ?B este că oamenii s!nt riviţi ca o res!rsă cometitivă care treb!ie motivată:

cond!să: folosită (i erfecţionată care alăt!ri de alte res!rse să contrib!ie la atingerea

obiectivelor firmei9 anagerii treb!ie să considere angaJaţii res!rsă vitală creativă (i n! ca

elemente ale roces!l!i9 În ţările &!roei de &st roces!l de selecţie .nă în 1##0 a fost asiv: în


31/219

* Practici folosite7 se folose(te !cenicia entr! a oc!a ost!rile vacante de

m!ncitori: entr! a facilita recr!tarea !nor calificări ins!ficiente e iaţa forţei de

m!ncă: firmele alică rogram!l de l!cr! fle"ibil (i rogram!l de l!cr! red!s:negliJ.nd racticile de erfecţionare (i recalificare

* Politici de recr!tare (i selecţie * s!nt determinate la nivel!l fiecărei filiale a

firmelor c.nd firmele a! !n sedi! central (i mai m!lte filiale6 (i mai !ţin la

nivel!l loc!rilor de m!ncă deci la management!l de nivel inferior6: de(i tendinţa

generală în ţările e!roene este de a mări resonsabilităţile rivind recr!tarea (iselecţia la managerii de nivel inferior: în Germania această tendinţă este mai !ţin

viibilă9 ?eferitor la s!rsele de recr!tare a managerilor se ractică c! recădere

romovarea internă iar ersonal!l cel mai gre! de recr!tat s!nt m!ncitorii

calificaţi si inginerii9

Gr!a 2 * Danemarca: inlanda: Morvegia: )!edia* Practici folosite7 mai m!lt de %0 din firme a! descentraliat oliticile de recr!tare

(i selecţie la nivel!l firmei deoarece în aceste ţări redomină firmele mici (i

miJlocii: managerii de la nivel!l inferior s!nt foarte imlicaţi în recr!tare (i selecţie:

resonsabilităţile acestora cresc.nd m!lt: iar deartament!l de res!rse !mane


32/219

informaţionale: te'nicieni9 Aceste ţări folosesc recalificarea angaJaţilor: regătirea

noilor angaJaţi: cre(terea salariilor (i a avantaJelor non*salariale: ren!nţarea la

cerinţele rivind v.rsta la angaJare: dar se ractică mai !ţin m!nca fle"ibilă9 Mecesar!l de ersonal se lanifică entr! !n an: se ractică romovarea internă (i

resonsabilitatea recr!tării se îmarte aroae în mod egal între deartament!l de

res!rse !mane (i managerii de la nivel inferior

* Politicile de recr!tare (i selecţie se fac la sedi!l firmelor9

)t!diile făc!te de seciali(ti a! !s în evidenţă fat!l că firmele folosesc în acela(i tim

mai m!lte metode entr! lanificarea forţei de m!ncă dar redomină revii!nea calificărilor

necesare în viitor9 În mod obi(n!it lanificarea se face e !n an9

5ora A9 1###: 9-86 s!bliniaă fat!l că în maJoritatea ţărilor e!roene metodele de

baă folosite în recr!tare s!nt7 comletarea cererii: intervi!l: date biografice: test si'ologic: testgrafologic e"ceţie ranţa6: referinţe: test de atit!dini: centre de eval!are9 )!cces!l !n!i

candidat no! recr!tat n! deinde n!mai de calitatea recr!tării într!c.t intervin (i alţi factori de

nat!ră organiaţională (i interersonală9


33/219

CURSUL 6*E(o+u/') ),rec'er'' ,er-or.)&/e+or ,ro-es'o&)+e

Arecierea erformanţelor rofesionale a devenit: este (i va fi o verigă imortantă în

cond!cerea inteligentă a comaniilor9 mare arte a conflictelor de m!ncă: rec!m (i declin!l

!nor organiaţii a! ca rincială ca!ă !n management defect!os imrimat de ins!ficientele

c!no(tinţe:din vast!l domeni! al management!l!i res!rselor !mane9 Avem de*a face aici c!

cli(eele rovenite de e !rma !nor ractici îndel!ngate a !nei olitici !niforme de ersonal sa!:

siml!: c! lisa de informaţii din domeni!l resectiv9 &ste adevărat că oliticile de ersonal

caracteristice !nei societăţi caitaliste s!nt foarte diversificate: ele devolt.nd!*se într*o an!mită

c!lt!ră (i climat organiaţional: o str!ct!ră economică (i orientare olitică secifică9 ;a acestea

se ada!gă roblemele comle"e ale traniţiei social*economice: c.t (i ale tendinţelor din ce în ce

mai enetrante ale fenomen!l!i de internaţionaliare sa! globaliare9Astfel: aria de răs.ndire e care o c!noa(te arecierea ersonal!l!i sa! eval!area

erformanţelor rofesionale este foarte largă9 serie de statistici menţioneaă că ritm!l de

imlicare în viaţa organiaţională a racticilor de eval!are a ersonal!l!i a c!nosc!t o dinamică

e care !ţini seciali(ti a! băn!it*o9 Această dinamică a re!ltat din fat!l că firmele se


34/219

Însă: ca (tiinţă: originile arecierii erformanţelor rofesionale: dateaă din anii =%0 c.nd

,ororaţia ?AMD din )anta onica: ,alifornia: a fost cea care a introd!s ceea ce avea să se

n!mească analia sistem!l!i de l!cr! în inister!l Aărării9 Aceste idei a! cond!s la devoltarea!n!i )istem de Planificare Programare a 5!get!l!i: !tiliat înt.ia oară de Armată (i introd!s aoi

(i în cadr!l agenţiilor federale non*aărare de către re(edintele Ro'nson la sf.r(it!l anilor =+09

@ot în aceea(i erioadă: rogramele de eval!are a! devenit foarte !tiliate în agenţiile non*

g!vernamentale9 !lte rograme de eval!are se focalia! e realiări (i în tim ce ele oferea!

informaţii desre ceea ce s*a înt.mlat în trec!t: ele n! făcea! referire la calitatea (i eficienţaacestora9 În concl!ie: n! oferea! date desre ceea ce s*ar !tea înt.mla în viitor c! organiaţia9

În cadr!l ind!striei din )BA: si'ologii de la Bniversitatea ,arnegie*ellon: !tilia! în st!diile

de selecţie a v.nătorilor !n sistem de eval!are baat e rincii!l Keval!ării om c! omL care

avea în vedere trăsăt!rile de ersonalitate9 Această te'nica a fost rel!ată !lterior de armata )BA

care a folosit*o la arecierea ofiţerilor din tim!l rim!l!i răboi mondial: te'nică de eval!arecare s*a ăstrat .nă în J!r!l anilor 1#+09

Aariţia cel!i de al doilea răboi mondial a constit!it !n rileJ imortant c.nd si'ologii

a! fost solicitaţi de militari să îmb!nătăţească sistemele de eval!are: astfel fiind devoltate

scalele de eval!are c! grafice: te'nica de eval!are baată e alegerea forţată (i te'nica


35/219

înregistrat !n s!cces rin imact!l e care arecierile de ersonal l*a! av!t as!ra legislaţiei în

n!meroase ţări9 rganiaţiile din )BA (i c.teva ţări e!roene a! demonstrat că eval!ările

eriodice de ersonal: în relaţie c! m!nca de!să: s!nt fidele (i nediscriminatorii9 M!meroasest!dii ale si'ologilor: e această temă: a! determinat formarea !nei bae: at.t (tiinţifică c.t (i

legală: im!n.nd o revigorare a racticilor de selecţie si'ologică rin teste: în conte"t!l

eval!ării otenţial!l!i managerial9

În erioada de d!ă an!l 1#80: organiaţiile a! fost s!!se !n!i roces intensiv de

sc'imbare în conte"t!l general al internaţionaliării globaliării6 iar activitatea managerială estetot mai m!lt concentrată e erformanţă9 Iar în an!l 1##0 era deJa la modă concet!l de

management al erformanţei: rereent.nd o abordare 'olistă în oeraţionaliarea mecanismelor

motivaţionale: otimiarea erformanţelor (i a management!l!i res!rselor !mane9

Astfel: organiaţiile contemorane a! devenit mai dinamice: mai fle"ibile (i mai desc'ise:

d!c.nd la sc'imbarea m!ltora din mit!rile si'ologiei m!ncii (i organiaţionale clasice9 Oi noileorientări ale arecierii de ersonal din organiaţii s!nt astfel orientate însre roblematica

feedbac*!l!i: e referirile tot mai dese la ceea ce s*a n!mit o areciere baată e s!rse m!ltile

de eval!are (i eval!atori m!ltilii: sa! ceea ce este n!mit siml! eval!are $+0 grade9


36/219

În Nan!al!l secialist!l!i în res!rse !maneL 20026: T9A9 ,'i(! ne reintă

artic!larităţile etaelor de devoltare a management!l!i res!rselor !mane: disting.nd atr!

etae de abordare: fiecare av.nd an!mite artic!larităţi9Prima: erioada 1#20*1#40 este caracteriată de !n sistem de abordare Noperaţional L: în

care lisa de coordonare: osibilităţile red!se de gestionare a ersonal!l!i (i centrarea e

activităţi s!nt rincialele f!ncţii ale acest!i sistem9

Brmeaă erioada 1#40*1#+0: c! sistem!l de abordare N &ormal L centrat e legi: norme:

reg!lamente de organiare (i f!ncţionare: !tiliarea rimelor alicaţii informatiate (i rimelecercetări as!ra res!rselor !mane9

)istem!l de abordare NsistemicL caracterieaă erioada 1#+0*1#80: în care f!ncţiile s!nt

centrate e demers!l sistemic: elaborarea !n!i stil de gesti!ne adatat str!ct!rii: gestionarea

oliticii de eval!are a organiaţiei determinarea criteriilor de erformanţă: măs!rarea

randament!l!i6: conceerea (i gestionarea !n!i sistem erformant de rem!nerare (i adatarea (iintegrarea angaJaţilor în noile str!ct!ri organiaţionale9

Bltima erioadă: 1#80*2000: aarţine sistem!l!i de abordare Nstrate%icL ale căr!i f!ncţii

s!nt centrate e ersectiva strategică: gestionarea sistem!l!i de recomense într*o vii!ne

integrată a ec'ităţii e"terne: interne (i individ!ale: gestionarea carierei (i a otenţial!l!i de


37/219

ig!ra 29 odel!l factorilor care infl!enţeaă erformanţa individ!l!i

,ele mai imortante elemente ale model!l!i s!nt7 motivaţia: sarcina, e#ortul, abilitatea,

aptitu!inile, învăţarea, me!iul, rolul percepţiilor, per#ormanţa propriu-"isă.Preciările ad!se de A9 anolesc! 200$: $8-6 vin ca o comletare a celor s!se mai s!s

(i c'iar mai m!lt * rin integrarea eval!ării erformanţelor în concet!l de management al

erformanţei9 Nanagement!l erformanţei constă într*o abordare sistematică a management!l!i

res!rselor !mane în general (i a eval!ării erformanţei în secial: folosind obiectivele:

Aptitudini

Motivaţia

Abilitatea

Sarcinile

Efortul

Învăţarea

Performanţa

Mediul

Percepţiile


38/219

stabilirea !n!i sistem intern de administrare a res!rselor !mane: sa! e"tern: rin rec!rgerea la

serviciile !nei societăţi secialiate: în ambele ca!ri av.nd griJă să n! afectee sa! să n!

deterioree relaţiile inter!maneL9Acest !nct de vedere se otrive(te dest!l de bine organiaţiilor din ţara noastră: care mai

învaţă încă Nmanagement!l din mersL (i ai căror directori e"ec!tivi vor treb!i să înveţe să facă

acela(i l!cr! ca (i rector!l !nei !niversităţi sa! diriJor!l !nei orc'estre de s!cces7 să folosească

otenţial!l !man ca e o c'eie a dr!m!l!i către s!cces (i să dedice tim acest!i obiectiv9

Pentr! a obţine re!ltatele scontate (i c'iar s!remaţia într*!n sector baat e rofesionalism: P9 Dr!cer ne sfăt!ie(te să etrecem m!lt tim îmre!nă c! rofesioni(tii c!

înaltă secialiare care aJ!ng la imerativ!l tre)uie c! sco!l de a treb!i să îi c!no(ti (i să le fii

c!nosc!t: să îi îndr!mi (i să îi asc!lţi: să îi rovoci (i să îi înc!raJei9 @ot el consideră că relaţiile

de m!ncă ot (i treb!ie să fie sistematiate: dar aceasta înseamnă că ele ar !tea deveni

imersonale (i oate că a(a ar treb!i să devină: dar treb!ie ca relaţiile de m!ncă să devinăimortante9

Arecierea erformanţelor s*a demonstrat a fi o temă de mare interes entr! organiaţii:

stim!l.nd astfel !n n!măr mare de cercetări care eriodic a! im!s eval!ări (i sintee: fiind

trasate noi direcţii de investigare9 Astfel: s*a arătat rin sinteele eval!ative realiate că m!lte din

roblemele care a! făc!t obiect!l !nor cercetări intensive n! a! !rmat direcţia dorită de


39/219

,oeficienţii de ondere gradele de imortanţă6 s!nt stabiliţi arbitrar

)tabilirea calificativ!l!i general n! are baă (tiinţifică: fiind o simlă sec!laţie matematică

,orelarea eval!ării c! fi(a ost!l!i este necesară: dar: din demers!rile roced!rale de areciere:n! re!ltă c!m se face acest l!cr!9 ,riteriile de eval!are s!nt e"terioare fi(ei ost!l!iotăr.rea de g!vern 1084/20016

Mimeni n!*(i !ne roblema cometenţei eval!atorilor în a face eval!ări de ersonal

,eea ce a re!ltat din cercetările întrerinse a fost !n asect deosebit de imortant: acela

al rol!l!i J!cat de instr!irea eval!atorilor în efect!area arecierilor9 Problema care s*a !s: în

acest ca este ca eval!atorii să înţeleagă c.t mai bine conţin!t!l standardelor de erformanţă (i

c!m s!nt ele definite9 De aceea: entr! a reolva această roblema este de dorit ca eval!atorii să

facă arte din ec'ia de cercetare care roiecteaă sistem!l resectiv de eval!are9 Instr!irea

eval!atorilor este concentrată reonderent e c!noa(terea (i evitarea erorilor sistematice de

notare: aceasta c! sco!l recis de a cre(te obiectivitatea notărilor9 )e constată o intensificare a

cercetărilor legate de cre(terea reciiei notărilor rin descifrarea mecanismelor cognitive

imlicate în eval!area erformanţelor9 Me referim aici la roblemele ac'iiţionării de informaţii

de către eval!ator: la c!m este informaţia stocată (i react!aliată: c!m este aceasta integrată în

cadr!l altor informaţii necesare eval!ării9

Prin ritm!l alert imrimat roceselor de sc'imbare organiaţională se caracterieaă


40/219

controlăm trăirile afective (i în ceea ce ne rive(te: dar (i în relaţiile c! ceilalţi9 Inteligenţa

emoţională descrie abilităţi distincte: dar (i comlementare c! inteligenţa academică: caacitate

!r cognitivă c!antificabilă rin coeficient!l de inteligenţă IZ9 )*a observat că n!meroase ersoane inteligente din !nct!l de vedere al IZ*!l!i: dar deficitare în ceea ce rive(te inteligenţa

emoţională aJ!ng să m!ncească entr! ersoane c! !n IZ mai scă!t dec.t ei: dar care e"celeaă

în ceea ce rive(te stabilitatea inteligenţei emoţionale9 )!nt m!lţi seciali(ti care a! !blicat

diferite teorii desre inteligenţă: care a! s!bliniat distincţia dintre caacităţile afective (i cele

intelect!ale9 Printre ace(tia se n!mără oHard Gardner: si'olog la arvard: care în 1#8$ a ro!s model!l inteligenţei m!ltile: Peter )alove de la Uale (i Ro'n a


41/219

reintă la nivel organiaţional: e"licaţii si'ologice care acoeră !n evantai larg de noi teme

de cercetare9 dată c! globaliarea: comaniile m!ltinaţionale se confr!ntă c! infl!enţa

c!lt!rilor naţionale (i a valorilor asociate c! m!nca as!ra erformanţelor comaniilor: îngeneral: (i a ersonal!l!i: în secial9 De aceea: în !ltim!l tim: st!diile interc!lt!rale de

si'ologie alicată în domeni!l organiaţiilor s!nt tot mai n!meroase (i tot mai comle"e9

odel!l care se remarcă: în ceea ce rive(te arecierea erformanţelor rofesionale: este

cel al l!i ofstede: în care e"istă c.teva dimensi!ni f!ndamentale: care ot defini orice c!lt!ră9

Acest model define(te do!ă abordări de psi'olo%ie interculturală7 distanţa faţă de !tere (iindivid!alism!l/colectivism!l9 ,!noa(terea dimensi!nilor c!lt!rale ale !nei organiaţii înseamnă

(i o osibilitate de e"licare a !nor e(ec!ri/s!ccese rivitoare la eficienţa imlementării

sistem!l!i resectiv9 Astfel: se ot revedea ti!rile de erori de eval!are care se vor comite c!

reonderenţă: care s!nt cele mai otrivite sisteme de eval!are: care vor fi efectele eval!ării ori

ale feedbac*!l!i9 ,ercetările din această sferă de alicaţii s!nt la înce!t: st!diile iniţiate s!nt !ţine: dar: se refig!reaă o serie de căi de intervenţie9

Per-or.)&/e 4' co.,ete&/e ,ro-es'o&)+e* @ot mai m!lţi manageri n! acordă s!ficientă

imortanţă măs!rării erformanţelor rofesionale: afirm.nd că e rim!l loc se sit!eaă

rod!cţia9 Acesta este !n raţionament fals care n! mai f!ncţioneaă într*o economie de iaţă în


42/219


43/219

la !n an!mit moment9 Pe arc!rs!l carierei rofesionale a !n!i individ aar o serie de

evenimente nerevă!te sa! inerte v.rstei7 decomensări fiice: fiiologice sa! si'ice9

Pierderea sa! red!cerea cometenţei rofesionale este !n fenomen c!nosc!t (i care n! oate fi negliJat at!nci c.nd se ro!ne o eval!are a erformanţelor rofesionale9 Astfel: e"istă

trei forme rinciale de pier*ere a competenţei pro&esionale9 Prima categorie se referă la

sc'imbările te'nologice (i: imlicit: la cre(terea standardelor de rod!ctivitate9 ,a!a o

constit!ie inatit!dinea individ!l!i de a efect!a !n transfer de cometenţă: acest transfer fiind

condiţionat de aroierea caracteristicilor no!l!i ost de ale cel!i vec'i (i de familiariareaindivid!l!i c! transfer!l de cometenţă9 ,ea de a do!a categorie vieaă fat!l că ierderea

cometenţei se oate rod!ce (i în condiţiile restării aceleia(i activităţi: în !rma introd!cerii

!nei noi metode de m!ncă9 Bltima categorie a ierderii cometenţei o constit!ie declin!l

fac!ltăţilor si'ofiice (i mentale odată c! înaintarea în v.rstă9 Astfel: ot aărea (i dereglări de

ordin emoţional trad!se rin mărirea labilităţii afective: toleranţă scă!tă la factori care res!!nrisc sa! dimin!area reistenţei la fr!strare9

9n concluzie: rol!l maJor în dinamica cometenţelor este J!cat de acţi!nile de revenire a

ierderii cometenţei (i de detectare din tim a deb!t!l!i acestor manifestări negative9 Practica

erfecţionării contin!e: rin articiare la c!rs!ri de sensibiliare sa! erfecţionare: e"aminarea

si'ologică (i medicală eriodică s!nt măs!ri !tile în acest domeni!9


44/219

CURSUL 2*C'c+u+ de 7est'o&)re ) ,rocesu+u' de e()+u)re

,onform celor reciate în c!rs!rile anterioare: !n sistem formal de management al

randament!l!i are la baa cicl!rile an!ale de eval!are9 Bn asemenea ciclu conţine7

• stabilirea iniţiala a obiectivelor de randament care treb!ie atinse de fiecare salariat

• verificarea atingerii obiectivelor de randament: la sf.r(it!l !n!i an9

Et),e+e c'c+u+u' de e()+u)re* &ste recomandabil să se !rmărească evol!ţia

randament!l!i de*a l!ng!l mai m!ltor etape intermediare9 ?ol!l acestor etae este de a da

osibilitate manager!l!i (i salariat!l!i să ad!că îmb!nătăţiri randament!l!i într*!n tim !til: sa!

să oată fi aJ!state: event!al: obiectivele de randament la condiţiile reale ale activităţilor9

)alariat!l va avea !n feedbac mai b!n (i va (ti: înainte de a fi rea t.ri!: să acţionee: ce

consecinţe oate avea randament!l rori! as!ra rem!nerării: carierei (i a altor elemente de

interes entr! el9

)inteti.nd cele trei etae ale cicl!l!i de eval!are s!nt7

%. 4tabilirea a0teptărilor pentru anul respectiv C res!!ne revi!irea obiectivelor


45/219

6legerea evaluatorului. Determinarea ersoanei sa! a gr!!l!i de ersoane ce vor

efect!a eval!area angaJaţilor este o roblemă critică în roiectarea !n!i rogram de eval!are9

&ste în general rec!nosc!t fat!l că metoda de eval!are rin s!raveg'ere directă este necesară:iar în m!lte ca!ri eficientă9 @ot!(i: se recomandă ca (i alte ersoane să fie imlicate în roces!l

de eval!are9

Evaluarea reali"ată !e către con!ucătorii !irecţi. Acest ti de eval!are este cel mai des

înt.lnit9 ,ond!cător!l direct are formal a!toritatea necesară entr! a realia eval!area (i a

recomensa ersonal!l în raort c! erformanţele obţin!te9 În l!s: cond!cător!l direct este înmăs!ră să observe erformanţele s!bordonaţilor (i să J!dece dacă aceste erformanţe servesc

obiectivelor gr!!l!i (i organiaţiei9

6utoevaluarea este o metodă rin care angaJaţii identifică !nctele tari (i cele slabe ce îi

caracterieaă: găsind sing!ri metodele de îmb!nătăţire9 etoda ermite a!toed!carea

angaJaţilor care doresc să*(i îmb!nătăţească erformanţele sa! să*(i eval!ee otenţial!l entr!

romovare9

Evaluarea con!ucătorilor, reali"ată !e către subor!onaţi. olosirea acest!i ti de

eval!are îi oate determina e manageri să acorde mai m!ltă atenţie relaţiilor c! s!bordonaţii9

Această metodă !ne în evidenţă: sit!aţiile conflict!ale dintre manageri (i s!bordonaţi (i

identifică managerii incometenţi9


46/219

re!ltatelor obţin!te9 D!ă c!m se observă: imortanţa criteriilor ce vor fi !tiliate în eval!area

erformanţelor oc!ă !n loc central9 De asemenea: se remarcă rol!l ersonal!l!i ce treb!ie să

realiee roces!l de eval!are (i com!nicarea re!ltatelor ersonal!l!i eval!at entr! corectarea erformanţelor dacă este ca!l9

Analiza postului oc!ă o oiţie imortantă în acest demers: fiind !n reer entr!

identificarea criteriilor de încredere: viabile (i ractice9 În acest sens: este necesar să se

e"aminee ost!rile (i mod!l în care sarcinile aferente acestora s!nt derivate din obiectivele

organiaţiei9

biectivele organiaţiei

?esonsabilităţiale ost!l!i

Definireai(a

Alegereametodelor (i

a eriodicităţii

eval!ării

)tabilireaeval!atorilor


47/219

• învăţare din trec!t: ca !n aJ!tor entr! viitor

• rec!noa(tere a abilităţilor (i a otenţial!l!i

• devoltare a c!no(tinţelor: atit!dinilor (i atit!dinilor

• constr!ire baată e s!ccese (i dific!ltăţi învinse

• cre(tere a motivării (i satisfacţiei în m!ncă

• intensificarea relaţiilor (i sriJinirea m!ncii în ec'iă9

&val!area erformanţelor este o practică mana%erială răs.ndită în n!meroase ţări: fiind

înt.lnită: de fat: în fiecare ti de organiaţie9 Astfel: maJoritatea anc'etelor realiate indică

fat!l că este #0 din marile (i micile organiaţii a! pro%rame &ormale de eval!are a

erformanţei: iar aro"imativ %0 din aceste organiaţii a! pro%rame speci&ice entr! eval!area

diferitelor categorii de ersonal9

A9 anolesc! 200$: $#86 consideră eval!area erformanţelor ca !n roces

contin!!: sistematic (i a!toreglator: !nct.nd etapele principale ale acest!ia7 definirea

obiectivelor eval!ării erformanţelor: stabilirea oliticilor de eval!are a erformanţelor:

eriodicitatea efect!ării eval!ării erformanţelor: stabilirea eval!atorilor: mediatiarea în cadr!l

comaniei a sistem!l!i de valori (i a roced!rilor de eval!are: stabilirea criteriilor de eval!are:


48/219

ig!ra %9 ;egăt!rile eval!ării erformanţei c! alte activităţi ale management!l!ires!rselor !mane d!ă A9 anolesc!: 2001: $826

Indiferent de te'nicile (i metodele de eval!are folosite rec!m (i organiarea acestei

DateleEvaluării

Performanţei

Recrutar

e şiselecţie

Evaluareaprogramului

dereproiectare

a m!ncii

Distribuirea plăţilorde merit

Identificarea nevoilorde pregătire

Evaluarea

eficacităţiipregătirii

Promovă

ri

Reducerea forţată


49/219

*eterminărilor legate de erformanţă deinde în mare măs!ră de calitatea meto*elor sa! a

sistemelor *e evaluare: ceea ce res!!ne7

•

vali*itatea rezultatelor : resectiv: caacitatea de a reflecta adevăr!l (i de a realiadeterminări relevante aceasta înseamnă că o b!nă măs!rare a erformanţei treb!ie să

fie relevantă: neinfl!enţată (i fără deficienţe de asemenea: o măs!rare are validitate

sa! !n sistem de eval!are a erformanţei este valid dacă are în vedere evidenţierea

t!t!ror asectelor imortante ale erformanţei: iar factorii irelevanţi să n! infl!enţee

c! toate acestea: eval!ărilor oate fi afectată de !rmătoarele pro)leme%- percepţia sla)ă 3 neobservarea sit!aţiilor sa! a evenimentelor a(a c!m acestea

e"istă

- %:n*irea *ominată *e anumite *orinţe 3 observarea n!mai a sit!aţiilor (i

evenimentelor dorite

-

interpretare sla)ă 3 interretarea incorectă a informaţiilor- proiectare 3 se raorteaă roriile gre(eli la alţi oameni

Problemele menţionate ot fi deă(ite rin adotarea !nei abordări analitice care: e baa

!nor dovei certe: să ermită obţinerea !nor concl!ii c.t mai raţionale9

• &i*elitatea *eterminărilor caacitatea de a f!rnia re!ltate identice la o alicare


50/219

- metodele comarative de ierar'iare clasificarea simlă: clasificarea e baa c!rbei

de distrib!ţie normală6

-

metoda scalelor de areciere comortamentală 5A?)6- metoda management!l!i rin obiective 56

- metoda eval!ării ersonal!l!i e baa erformanţelor9

Pentr! obţinerea !nor re!ltate edificatoare se ot folosi criterii *e per&ormanţă*

Alegerea criteriilor de erformanţă res!!ne identificarea realabilă a celor mai imortantecaracteristici de ersonalitate: resonsabilităţi (i ti!ri secifice fiecăr!i ost9 Identificarea c.t

mai corectă a cerinţelor de erformanţă res!!ne elaborarea realabilă a !nei liste c!rin.nd

obiectivele care treb!ie îndelinite9

Printre criteriile de erformanţă !tem menţiona7

•

reoc!area entr! interes!l general al firmei• adatabilitate la ost

• caacitatea de deciie

• caacitatea de com!nicare

• sirit!l de ec'iă


51/219

• meto!ă.

În literat!ra de secialitate se face reciarea că metoda cea mai des !tiliată entr!

eval!area erformanţelor este cond!cerea rin obiective 8#:#6: fiind !rmată de metodeledescritive 81:%6 (i grilele de eval!are +4:869

Gr'+) de e()+u)re9 )e baeaă e elaborarea !nei liste de criterii: a(a c!m se oate

observa în @abel!l %9

@abel!l %9 odel entr! o fi(ă de eval!are e baă de grilă

M!me[[[[[99 Deartament!l[[[[[ Data[[[[99

5ali#icative ?emar* 5!n edi! )atisfă* Mesatis* cabil cător făcător

Cr'ter''C)+'t)te) .u&c'' ,rest)temetic!loitate îndem.nare: reciie

în e"ec!ţia oeraţiilor etc96Cu&o4t'&/e s,ec'-'ce ,ostu+u'înţelegerea clară a realităţii sa! a

factorilor ce ot infl!enţa activităţileangaJat!l!i

C)+'t0/' ,erso&)+e


52/219

Într!c.t criteriile ot avea imortanţe diferite în raort c! obiectivele firmei: este osibil

ca la determinarea erformanţei globale P să se !tiliee onderi \ J entr! notele obţin!te de

angaJat la fiecare criteri! 8 (i astfel va re!lta erformanţa onderată9Astfel: de e"eml!: entr! l!crător!l A: av.nd calificativele la cele (ase criterii înscrise

e c!rba trasată e grila din @abel!l 4: alicarea form!lei de mai s!s: în condiţiile adatării !nor

onderi \ J egale entr! toate criteriile: dă o notă medie minimă de -:% (i ma"imă de 8:1-9

;!crător!l oate fi considerat între medi! (i b!n9

Acest !nctaJ onderat se oate comara c! !n standard entr! a constata dacă angaJat!lse încadreaă în standard!l fi"at (i dacă rogreseaă în tim: de la o verificare la alta9

&vident: onderile \ J ot fi diferite entr! diversele ost!ri oc!ate în cadr!l firmei9

Sc)+e+e de e()+u)re* ig!reaă rintre cele mai o!lare sisteme de eval!are a

oamenilor9 )ecialist!l american în res!rse !mane Worman 1#-16 noteaă că 8- din

comaniile din )9B9A9 folosesc acest ti de roced!ră de areciere9 )arcina cel!i care face

arecierea este să estimee grad!l în care !n individ osedă sa! n! o an!mită calitate9 )calele a!

ca (i rincii!l de baă eval!area s!biecţilor în mod searat la fiecare asect dintr*!n gr!aJ

care c!rinde set!l de îns!(iri ale angaJaţilor: secifice !nei an!mite rofesii9 Bn astfel de gr!aJ

de asecte rofesionale oate conţine7 cantitatea m!ncii: organiarea m!ncii: discilina:


53/219

@abel!l +9 i(ă de areciere a ersonal!l!i de e"ec!ţie

IO] D& AP?&,I&?& A P&?)MA;B;BIentr! m!ncitori: te'nicieni (i f!ncţionari6

An!l9[[[[[[[9[999 M!mele (i ren!mele[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[T.rsta[[[[9[[9Tec'imea în !nitate[[[[[[[[[[[[[[,alificarea act!ală[[[999[[[[[9[[;oc!l de m!ncă[[[[[[[[[[[99,lasificarea legală a loc!l!i de m!ncă[[[[[[[999De c.t tim salariat!l este7* c!nosc!t de (ef!l să!V[[[[[[99ani se află s!b cond!cerea (ef!l!i să!V[[[[[[999ani: seaflă la loc!l de m!ncă act!alV[[[[99ani9

Pentr! fiecare întrebare: se va încerc!i n!măr!l ce reflectă arecierea d!mneavoastră9

I* A,rec'ere) ,er-or.)&/e'

19 5unoa0terea lucrării I: II: III: IT: T)alariat!l c!noa(te cores!nător l!crareaV[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[

,are s!nt c!no(tinţele comlementare necesare a fi asimilateV[[[[[[[[[[[[[99[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[99

29 5alitatea lucrului prestat I: II: III: IT: T,alitatea l!cr!l!i este cores!nătoareV[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[99Dacă n!: c!m se oate amelioraV[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[9

$9 9olumul !e lucrări utile I: II: III: IT: T


54/219

contin!are @abel!l +

6precierea generală privin! postul I: II: III: IT: T

pe care îl ocupă în pre"ent ţin.ndcont de elementele anterioare65um a evoluat #aţă !e aprecierea anterioarăa se s!blinia arecierea dată6

?ăm.nere în !rmăără sc'imbăriBnele rogreseProgrese imortante

II* Or'e&t)re) ,ro-es'o&)+0

)alariat!l este încadrat cores!nător e ost!l e care îl oc!ăV[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[9&ste calificat entr! alte l!crări: care (i de ceV[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[99

III* Pote&/')+u+ ;otenţialul !e con!ucere I: II: III: IT: Tiniţiativă: sirit de resonsabilitate: tenacitate[6

;otenţialul !e promovare I: II: III: IT: Tsalariat!l are c!no(tinţe cores!nătoare entr!f!ncţii s!erioare faţă de ost!l e care îl oc!ă6[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[99&ste calificat salariat!l entr! o romovareV[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[Dacă da: e ce ostV[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[99


55/219

contin!are @abel!l +

&tre80r' de (er'-'c)re

M!mele (i ren!mele[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[9

)ecţia: atelier!l[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[99,ategoria rofesională[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[999 Mr9 matricol[[[[[[[99

P+)& de ,re70t're ,ro-es'o&)+0

- ?e!ltă din elemente c!rinse la ,aitolele II (i III9- Pro!nerile s!nt făc!te c! acord!l salariat!l!i în !rma disc!ţiilor69

Posibilităţi interne Posibilităţi în afara !nităţii- )tagi!l în cadr!l !nor comartimente

f!ncţionale- Iniţiere erfecţionare6 în informatică- Perfecţionarea rofesională rin c!rs!ri

intensive- Perfecţionarea c!no(tinţelor de limbi

străine etc9


56/219

CURSUL $*E()+u)re) 8)9)t0 ,e co.,ete&/e* Co&s'der)/'' 7e&er)+e )su,r) Ce&tre+or de e()+u)re

&ficienţa activităţii angaJaţilor în cadr!l !nei comanii este re!ltat!l !nei m!ltit!dini de

factori de nat!ră socială: economică: te'nică: ergonomică: si'ologică: fiiologică9 iecare dintre

ace(ti factori oate avea o ondere mai mare sa! mai mică în realiarea obiectivelor ro!se9

,onform celor reentate anterior: scopul !tiliării eval!ării oate fi diferit de la o

comanie la alta7 comararea ersoanelor în sco!ri administrative sco!ri individ!ale: c!m ar fi identificarea nevoilor de devoltare f!rniarea de informaţii: at.t entr! celelalte domenii ale

management!l!i res!rselor !mane: c.t (i entr! lanificarea afacerii doc!mentarea rivind

resectarea revederilor legislaţiei m!ncii9

O)iectivele eval!ărilor s!nt date de valori (i norme: de c!lt!ra organiaţională (i se

concretieaă rin obiective de erformanţă: obiective rivind relaţiile interersonale: obiective rivind s!b!nitatea organiatorică: obiective ersonale interne9

8ompetenţa pro&esională rereintă caacitatea de a alica: transfera (i combina

c!no(tinţe: derinderi în sit!aţii (i medii de m!ncă diverse: entr! a realia activităţile cer!te la

loc!l de m!ncă: la nivel!l calitativ cer!t de standard9 ,ometenţa rofesională este îmbinarea (i


57/219

nivel!l de acoerire a !nor cometenţe: dintr*!n set considerat esenţial sa! relevant entr!

rofesia în ca!ă9

&val!area cometenţelor legate de activitatea rofesională serve(te !nei mai b!necon(tientiări a at!!rilor (i calităţilor: a !nctelor slabe (i slăbici!nilor: a ariilor atit!dinale care

ot fi devoltate9 În !rma acestor eval!ări: angaJat!l î(i oate verifica în mod otim otenţial!l

să! (i oate beneficia de o evol!ţie c.t mai benefică în carieră9 Aceasta se face ornind de la

atit!dinile (i calităţile de baă: la care se ada!gă trete diverse de cometenţe (i abilităţi

ac'iiţionate e arc!rs!l evol!ţiei sale9

,ometenţele e"rimă !n re!ltat care oate fi atins de către o sing!ră ersoană (i n! de

către !n gr! de ersoane9 ,ometenţa este e"rimată în termeni de re!ltate observabile sa!

eval!abile9 Aceasta treb!ie e"rimată ca !n set de re!ltate a(tetate (i să n! fie simle descrieri

ale !nor rocedee sa! ale !nor metode9

,ometenţa conţine !n verb al acţi!nii: !n obiect (i o condiţie9 Pentr! ca să fie coerentă

c! cadr!l concet!al adotat: cometenţa treb!ie form!lată ţin.nd cont de acţi!nea ce va fi

realiată: de miJloacele !tiliate (i de re!ltatele ce treb!ie atinse9

În cadr!l roces!l!i de eval!are treb!ie să se ţină seama de o serie de recoman*ări : at.t

în roiectarea sistemelor de eval!are a cometenţelor: c.t (i în s!sţinerea re!ltatelor obţin!te în

!rma alicării acestora7 criteriile de eval!are treb!ie devoltate e baa analiei ost!rilor


58/219

rofesionale9 Devoltarea carierei găse(te !n s!ort ractic în eval!area (i otimiarea

cometenţelor la nivel!l angaJaţilor9 Această ersectivă leacă de la mo*elul competenţelor :

model care s*a constit!it dret răs!ns la sc'imbările aăr!te la nivel organiaţional: al ost!rilor sa! medi!l!i de l!cr! vei ig!ra +69 )e ot identifica o serie de cometenţe entr!

obţinerea !nor erformanţe ridicate c!m ar fi7 că!tarea de informaţii fle"ibilitatea concet!ală

management!l interacţi!nilor imact!l (i infl!enţa as!ra angaJaţilor/colegilor orientarea sre

re!ltate orientarea sre devoltarea rorie (i a celorlalţi încredere în forţele rorii orientarea

roactivă cometenţe de com!nicare toleranţa/ reistenţa la stres9

INDIVID(faza de proiectare)

- autoevaluarea capacităţilor,abilităţilor, cunoştinţelorprofesionale; clasificarea lor înpuncte tari şi puncte slabe

(eventual la nivel subiectiv) - identificarea intereselor şivalorilor personale - identificarea obiectivelor decarieră, pe ter!en !ediu şi lun"

INDIVID 0I #$%&NI'&I1#

INDIVID(faza de

evaluare)

!onitori+areapro"reselor

feedback


59/219

Parametrii descritivi ai nivel!l!i de cometenţă constit!ie !n ansambl! de elemente

care: clasificate într*!n mod adecvat: ermit diferenţierea activităţilor rofesionale9

Performanţa !n!i angaJat este dată de comortament!l e care această ersoană îl adotă:rereintă ceea ce acesta face într*!n moment bine reciat (i oate fi observat9 &a n! este

consecinţa !nei acţi!ni: ci este însă(i acţi!nea9 Performanţa oate fi eval!ată rin c!antificarea

eficienţei9

D!ă c!m s!sţin ;and< (i ,onte în l!crarea K =ntro!ucere în psihologia in!ustrială 0i

organi"aţionalăL: determinantele erformanţei în m!ncă n! s!nt rereentate de comortamente:

ci de c!no(tinţele declarative: c!no(tinţele (i derinderile roced!rale (i de către motivaţie9

Acestea s!nt redate rintr*!n mo*el ierar'ic al erformanţei în m!ncă: d!ă c!m reiese din

ig!ra -7

unoştinţe şi deprinderiprocedurale !DP"#1unoaşterea a cu! să faciun lucruDeprinderi co"nitiveDeprinderi psio!otriceDeprinderi fi+iceDeprinderi interpersonale

Motivaţie !M"# &le"erea persoaneipotrivite3electarea a ce este defăcutNivelul de efort$e+istenţa la efort

unoştinţe declarative!D"#1unoştinţe despre fapte şilucruri; o înţele"ere acerinţelor unei sarcini5apte4rincipii#biective1unoştinţe


60/219

managerii să adote !n an!me stil de cond!cere: iar dacă stil!l (i în acela(i tim intervi!rile de

eval!are s!nt l!ate în considerare (i disc!tate: toţi managerii vor rec!noa(te imortanţa acestor

robleme9 ,'iar mai m!lt: eval!area erformanţelor sa! cometenţelor oate fi !tilă într*!n

n!măr mare de sit!aţii c! care se confr!ntă at.t managerii c.t (i angaJaţii9

,ambell ,ambell: c,lo


61/219

an!mită sit!aţie a riceerilor (i derinderilor sale: va avea este o an!mită erioadă de tim !n

c! tot!l alt rofil din acest !nct de vedere9

,riteriile de areciere a cometenţelor s!nt diferite în f!ncţie de domeni!l de activitate:

!nele criterii considerate ca intermediare: ot servi ca indici ai cometenţei rori!*ise9

&val!area cometenţelor oate oferi o rivire obiectivă: ea oate indica asectele

ost!l!i act!al care se aseamănă cel mai m!lt c! abilităţile angaJat!l!i9 AngaJat!l oate să se

dovedească foarte recetiv în a disc!ta lan!rile sale de viitor: care să îl aJ!te în lanificarea

carierei9 Dar în această sit!aţie treb!ie ca l!cr!rile să fie manevrate c! atenţie: entr! a n! se

aJ!nge în sit!aţia în care angaJat!l să î(i formee a(tetări e care sl!Jba e care o îndeline(te

n! le oate niciodată satisface9 Diferenţele dintre rol!rile reente (i cele viitoare s!nt de

asemenea manieră înc.t n! s!nt cele mai recomandate în roces!l de identificare a otenţial!l!i9

Ce&tre de e()+u)re* formă secială de eval!are intenţioneaă să identifice otenţial!l

entr! romovare în centre secialiate *e evaluare9 Această formă este alcăt!ită dintr*o serie de

e"erciţii de e"eml!7 gr!!l de disc!ţii: disc!rs!ri de ece min!te: etc9 Bn gr! de candidaţi

este re!nit într*!n loc lăc!t (i iolat: de e"eml! !n 'otel de la ţară sa! o ensi!ne agro*

t!ristică: !nde merg entr! o erioadă c!rinsă între !na (i trei ile entr! reolvarea roblemei

alegerea candidat!l!i dorit69 &i s!nt analiaţi de eval!atori: care s!nt de obicei managerii


62/219

b6 caracteristicile ersonale e"aminate în centre m!lte dintre ele a! o baă si'ologică6 n!

ot fi măs!rate c! e"actitate: într*!n interval de tim de doar trei * atr! ile9

c6 eval!atorii s*ar !tea să n! fie foarte familiariaţi c! detaliile m!ncii: de aceea ar !tea fi

eval!ate calităţi neimortante în raort c! necesităţile sl!Jbei9

d6 arecierea ersonalităţii candidaţilor: rec!m (i a altor caracteristici: deinde inevitabil:

în mare măs!ră: de analiele s!biective ale eval!ator!l!i9

Bna dintre cele mai act!ale metode de eval!are a erformanţelor angaJaţilor o rereintă

8entrul *e evaluare Assessment ,enter69

Bn!l dintre m!ltilele avantaJe ale !n!i ,entr! de eval!are este osibilitatea de a !tilia

diverse te'nici: fiecare gener.nd o arte a imaginii comlete a candidat!l!i9

Astăi: mai m!lt dec.t ieri: devine esenţial să fim con(tienţi de criteriile ce cond!c la

stabilirea te'nicilor folosite în cadr!l fiecăr!i ,entr! de eval!are9 Astfel: n! este s!ficient să se

verifice dacă o ersoană osedă c!no(tinţe (i e"erienţa adecvată: ci (i dacă re!(e(te să alice

comortament!l necesar în as!marea rol!l!i ost!l!i resectiv9 Bn mod obiectiv de a verifica

dacă o ersoană se comortă adecvat * adică dacă osedă (i !ne în ractică an!mite caacităţi

definite ca (i comortamente adotate6 este acela de Ka o !ne la încercareL7 aceasta este

osibilitatea (i oort!nitatea oferită de ,entr!l de eval!are9


63/219

&ficacitatea ,entr!l!i de eval!are deinde în acela(i tim (i de an!mite criterii7 în rim!l

r.nd standardiarea gestionării t!t!ror articianţilor: rec!m (i alicarea obiectivităţii (i

indeendenţei în determinarea !nctelor c'eie ale sim!lărilor: rin J!decata ersonală a

eval!atorilor9 ,entr!l de eval!are se baeaă: de fat: e o m!ltit!dine de eval!ări distincte:

făc!te de către diver(i eval!atori: din a căror confr!ntare (i colaborare re!ltă o deciie !nanimă9

,entr!l de eval!are eval!eaă atit!dinile candidat!l!i c! m!ltă reciie într!c.t se

baeaă e o l!ralitate de te'nici care ermit o eval!are ec'ilibrată9 De fat: în maJoritatea

ca!rilor: ,entr!l de eval!are s*a demonstrat a fi foarte recis: ersoanele considerate ate a!

av!t re!ltate areciabile în e"ercitarea rol!l!i9 De asemenea: a fost osibilă o KfotografiereL

reală a onelor de îmb!nătăţire: în acest sens ,entr!l de eval!are f!rni.nd detalii entr!

definirea lan!rilor de carieră9

Bn alt asect imortant îl rereintă absenţa imact!l!i ,entr!l!i de eval!are as!ra

re!ltat!l!i obţin!t de către candidaţi: rec!m (i as!ra sentiment!l!i rori! de stimă9 În

general: ,entr!l de eval!are este bine recetat (i accetat de către candidaţi: dacă ace(tia s!nt

bine KgestionaţiL: erceţia candidat!l!i fiind oitivă indiferent de re!ltatele obţin!te9

Pe l.ngă cele e"!se: este relevant că ,entr!l de eval!are necesită !n an!mit grad de

imlicarea a organiaţiei: în termeni de tim (i res!rse: dar la fel de imortantă este (i roiectarea


64/219

• @oate re"ultatele sunt integrate într*!n raort comle": în care s!nt reentate:

entr! fiecare cometenţă: !nctele forte (i domeniile de devoltare ale fiecăr!i

candidat9

8e #U reprezintă 8entrul *e evaluare>

Kanel intervieHsL sa! serii de intervi!ri

eval!area rintr*o metodă !nică: fie ea sim!lare sa! n!

baterii de teste Kcreion*'.rtieL

eval!are de către !n sing!r eval!ator rin mai m!lte metode de sim!lare

eval!area de către mai m!lţi eval!atori rin metode diverse: dar fără a integra re!ltatele

rin mediere9

Etapele *es&ă

19 )tabilirea sco!l!i ,entr!l!i de eval!are

29 Definirea cometenţelor necesare a fi eval!ate

$9 &laborarea (i selecţia e"erciţiilor folosite în roces

49 Der!larea rori!*isă a roces!l!i

%9 Integrarea re!ltatelor (i elaborarea raoartelor


65/219

D!ă ce articianţii a! înc'eiat sim!lările: asesorii etrec o i * do!ă: îmărtă(ind!*(i

observaţiile (i !n.nd!*se de acord as!ra eval!ării9 Datele testelor (i intervi!rilor s!nt integrate

roces!l!i de l!are a deciiilor9 &val!ările asesorilor s!nt reentate într*!n raort scris care

incl!de detalii rivind caacităţile (i nevoile de devoltare ale articianţilor (i ot să eval!ee

otenţial!l er ansambl! entr! resectiv!l ost: dacă acesta este sco!l ,entr!l!i de eval!are9

Poate că cel mai imortant asect al acestei metode este acela că relaţioneaă n! c!

erformanţa c!rentă: ci c! cea viitoare9 bserv.nd c!m !n articiant reacţioneaă în faţa !nor

robleme (i rovocări a(a c!m a! fost ele sim!late6: eval!atorii obţin o imagine validă desre

mod!l în care acesta erformeaă e ost!l resectiv9 Acest fat este folositor c.nd se eval!eaă

indivii care a! loc!ri de m!ncă ce n! le oferă oort!nitatea să*(i manifeste comortament!l e

ost!l oc!at9 Acesta este (i ca!l ersoanelor care asiră la oiţii de management: dar care în

reent oc!ă ost!ri ce n! le oferă (ansa să*(i manifeste comortament!l secific f!ncţiei

dorite9

Pentr! o ac!rateţe mai mare în diagnosticare (i selecţie: organiaţiile care !tilieaă !n

,entr! de eval!are se b!c!ră de !n n!măr mare de beneficii indirecte9 ,andidaţii accetă

ac!rateţea (i corectit!dinea deciiilor de romovare mai !(or (i a! o mai b!nă înţelegere a

cerinţelor ost!l!i9 Prin instr!irea managerilor în sco!l de a devenii eval!atori: se genereaă

cre(terea abilităţilor !tiliate în reolvarea (i a altor sarcini manageriale: c!m ar fi der!larea


66/219

!lte organiaţii care a! adotat metodologia ,entr!l!i de eval!are s*a! concentrat: mai

degrabă: as!ra e"erciţiilor de comortament dec.t a testelor creion*'.rtie9

Astăi: testele de inteligenţă 3 în general teste de abilităţi 3 s!nt folosite: din no!:

concomitent c! metoda ,entr!l!i de eval!are9 ,ercetătorii arată că o combinaţie de acest ti de

teste: îmre!nă c! observaţiile comortamentale: f!rnieaă o mai b!nă metodă de eval!are a

!nei ersoane9 Problema folosirii testelor creion*'.rtie (i a altor instr!mente si'ologice este că

acestea necesită efort!ri foarte atente de validare: iar eval!atorii treb!ie să fie instr!iţi: at.t în

interretarea datelor c.t (i în modalitatea de integrare a acestor date c! cele de comortament9

Definirea cometenţelor7

• rereintă c'eia s!cces!l!i întreg!l!i roces: într!c.t este !nct!l de lecare al

activităţii resective

• fiecare cometenţă este definită (i s!nt date comortamente observabile7 oitive*

negative: resectiv nivel!l de devoltare al cometenţei9?ol!l observatorilor este acela de a nota: c.t mai corect (i comlet c! !tinţă:

comortamentele observate în tim!l sim!lării: să evite interretarea J!decata6 (i să răm.nă

obiectivi9

)!rsele de eroare în eval!are: înt.lnite (i în cadr!l acestei metode: s!nt date de 7 efect!l

de 'alo! efect!l de tendinţă centrală ind!lgenţa severitatea rima imresie imresia recentă


67/219

o informaţii desre7 mod!l candidat!l!i de a reolva roblema: calitatea sol!ţiilor

oferite: calitatea com!nicării în scris9

Joc de rol7o sim!leaă sit!aţii de com!nicare faţă în faţă c! colegii: c! s!balternii: c!

s!bordonaţii6

o rol!ri7 cons!ltant!l rol desemnat6 * !n!l sa! mai m!lţi: articiant!l rori!l

rol6

o eval!eaă cometenţe manageriale coac'ing: motivarea altora6: reolvareaconflictelor: !tere de convingere: abilităţile de v.nare (i negociere9

reentarea formală7

o eval!eaă abilităţile de reentare în faţa !n!i gr!: analia (i sintea:

com!nicarea verbală: abilităţi de v.nare: originalitate (i sontaneitate9

teste creion*'.rtie ersonalitate: abilităţi67o eval!eaă7 ersonalitatea: comortament!l 3 test!l @'omas: abilităţi secifice

ost!l!i9

intervi!ri str!ct!rate7

o intervi!ri baate e cometenţele de eval!at


68/219

etoda de eval!are generată de ,entr!l de eval!are este o metodă de eval!are comle"ă

(i e"trem de eficientă: ornind mai ales de la considerent!l că managerii: alăt!ri de angaJaţi:

manifestă sentimente negative faţă de activitatea de eval!are: iar ,entr!l de eval!are este bine

accetat de către candidaţi: erceţia acestora fiind oitivă: indeendent de re!ltatele obţin!te9

8entralizarea rezultatelor eval!ării9 ,lasificarea se referă la mod!l în care cometenţele

s!nt demonstrate de către articianţi9 )e cite(te tot!l entr! fiecare criteri! în arte (i se

marc'eaă evidenţele oitive (i negative entr! fiecare9 În tim ce !nele observaţii se ot referi

la mai m!lte cometenţe: ot e"ista (i omisi!ni de comortament care s!nt de asemenea

esenţiale9 )e s!marieaă e"emlele imortante de comortament: entr! fiecare cometenţă: în

raort!l asesor!l!i iar criteriile se marc'eaă e transcrit!l comortament!l!i9

În cadr!l roces!l!i de eval!are: în conte"t!l organiaţional: ot aărea !nele s!rse de

eroare datorită !nor robleme otenţiale: asecte nereolvate sa! ins!ficient reolvate9 ,ele mai

frecvente ca!e care genereaă erorile ot aărea datorită s!raeval!ării sa! s!beval!ării

an!mitor erformanţe9

8auze care d!c la supraevaluarea an!mitor erformanţe ot aărea din7 tendinţa

managerilor de a evita reentarea !nor asecte negative care ar !tea afecta nefavorabil

imaginea organiaţiei dorinţa managerilor de a c.(tiga b!năvoinţa s!bordonaţilor rin

generoitate reoc!area de a reveni înregistrarea scrisă a !nei erformanţe slabe a angaJat!l!i


69/219

e"cesiv tendinţa managerilor foarte e"igenţi c! ei în(i(i de a alica acela(i sistem de valori (i la

arecierea erformanţelor celorlalţi erceţia gre(ită a noţi!nii de e"igenţă dorinţa de a se

transmite !n mesaJ !n!i angaJat: deoarece se consideră că acesta treb!ie să ărăsească

organiaţia9

Oi în ca!l acestor erori: e"istă !nele modalităţi de revenire sa! estomare: însă

regătirea eval!atorilor oc!ă !n loc rioritar9

&val!area se face folosind s!mar!l comortamentelor din raort!l asesor!l!i: entr! a

decide as!ra 'otăr.rii finale9 Particiant!l se analieaă conform comortament!l!i real: n!

imresiei artistice e care a creat*o (i n! se s!raestimeaă imortanţa !nei sing!re evidenţe

oitive sa! negative9 În mod normal: articianţii demonstreaă !nele cometenţe eficiente (i

!nele mai !ţin eficiente iar în acest moment se folose(te scala de eval!are formată din cinci

trete entr! a l!a deciia finală9 &val!ator!l treb!ie să fie regătit să J!stifice scor!l e care l*a

dat: cit.nd din comortamente9 În redactarea raoartelor individ!ale: comentariile se form!leaă

c! griJă: entr! a n! d!bla m!nca ersoanelor care vor face raoartele finale: se incl!d s!ficiente

informaţii entr! a se !tea s!s

Curs Evaluare an III IFR 2015

Documents

Transcript of Curs Evaluare an III IFR 2015