Curs 9 Zarafiu (28.04.2014)

8/10/2019 Curs 9 Zarafiu (28.04.2014)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-9-zarafiu-28042014 1/7

Curs 9 procedura penala (28.04.2014)

1

GRADELE DE JURISDICTIE : JUDECATA IN PRIMA INSTANTA SI JUDECATA IN APEL

Chestiuni introductive privind gradele de jurisdictie

- fiecare tip de judecata se particularizeaza prin norme speciale. In situatia in care cadrul normativ cu

caracter special este incomplet , acesta se va completa cu cadrul normativ general privind judecata.

- faza de judecata , spre deosebire de UP , nu cunoaste ca principiu subordonarea ierarhica. Cu toate

acestea , sistemul piramidal in care este construit sistemul instantelor din Romania , impune o anumita

ierarhie functionala. Ca faza procesuala , faza de judecata se finalizeaza prin ramanerea definitiva a

hotararii de rezolvare a fondului , insa ca urmare a unor exigente ce tin de asigurarea unui proces

echitabil , precum ca si urmare a unor exigente ce tin de asigurarea unui control al legalitatii hotararilor

judecatoresti , pana la ramanerea definitiva a unei hotarari judecatoresti , judecata parcurge mai multe

etape/trepte corespunzatoare modului in care este organizat sistemul piramidal descris. Acestetrepte/etape poarta denumirea de grade de jurisdictie. Reglementarile moderne in desfasurarea

procedurii judiciare , printre care un rol important il joaca art 6 CEDO , garanteaza existenta mai multor

grade de jurisdictie . Cate grade ? Acest lucru ramane la aprecierea suverana a fiecarui stat.

- NCPP a consacrat regula dublului grad de jurisdictie , in baza modelului propus la nivel european. Prin

urmare , cunoastem 2 forme de judecata : judecata in prima instanta ; judecata in apel . Chiar daca intre

acestea exista diferente de continut , in sensul ca etapele care compun aceste grade de jurisdictie pot fi

diferite ( ex : cercetarea judecatoreasca in cadrul judecatii in prima instanta evident are un continut mai

larg decat cea in cadrul judecatii in apel) , dpdv al consecintelor – nu exista diferente , intrucat ambele

tipuri de judecati sunt judecati in fond. (Judecata in fond = tipul de activitate judiciara careevalueaza/antameaza elementele esentiale ale raportului de conflict : fapta , persoana , vinovatie).

- acest sistem al dublului grad de jurisdictie garanteaza partilor in proces (in special inculpatului)

beneficiul unei duble evaluari a fondului cauzei. Parcurgea insa in orice cauza penala a celor 2 grade de

jurisdictie nu este obligatorie , intrucat o hotarare judecatoareasca poate ramane definitiva prin

neapelare.

- judecata in prima instanta apare ca fiind singura etapa obligatorie in rezolvarea fondului cauzei.

Judecata in apel are un caracter special dpdv al normelor care o compun , si un caracter eventual dpdv al

materializarii ei efective.

- in prezent , r ecursul in casatie nu mai corespunde celu i de-al tr eil ea grad de ju r isdicitie , fi ind plasat

in afara succesiuni i normale a activitatii judiciare , ca orice alta cale extr aordinara de atac !

- ceea ce garanteaza CEDO este un dublu grad al jurisidctiilor de fond. Chiar si atunci cand aveam 3

grade de jurisdictie : judecata in fond , judecata in apel si judecata in recurs la ICJJ , cel din urma nu

8/10/2019 Curs 9 Zarafiu (28.04.2014)



2

implica o jurisdictie efectiva a fondului , ci era limitata la evaluarea exclusiva a chestiunilor de drept.

Numai ca , uneori , solutionand cauza in drept , puteai provoca , prin admiterea recursului si rejudecare o

noua evaluare a cauzei pe fond. De aceea noi , din considerente ce tin de celeritatea si simplitatea

activitatii judiciare , am optat pentru acest dublu grad de jurisdictie pe fond : judecata in prima instanta +

judecata in apel.

Dupa aceste judecati ale fondului cauzei si ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti , putem intalni

si alte activitati jurisdictionale , dar obiectul lor este limitat – nu permit automat evaluarea fondului , ci

permit conformitatea cu dreptul (= recursul in casatie) ; aplicarea corecta a normelor de drept

(=contestatia in anularea) ; revizuirea (= reevaluarea elementelor de fond , dar doar daca se descopera

elemente noi). Aceste remedii judiciare nu se plaseaza in succesiunea normala a ceea ce numim proces

penal. Procesul penal exista cata vreme este exercitata actiunea. In momentul in care actiunea se

finalizeaza printr-o hotarare , s-a terminat si procesul penal. Dupa acestea , pot urma incidente

procesuale legate de un proces , care insa nu garanteaza si analiza fondului cauzei.

I.JUDECATA IN PRIMA INSTANTA

- apare ca fiind etapa cu caracter obligatoriu in rezolvarea cauzei pe fond

- activitatile care compun , in ansamblul lor , judecata in prima instanta , pot fi impartite in 2 mari

categorii :

A. Activitati care se desfasoara in afara sedintei de judecata

B. Activitati care se desfasoara in cadrul sedintei de judecata

A. Etape in afara sedintei de judecata :

1) Etapa premergatoare – reglementata la dispozitiile generale privind judecata – repartizarea

dosarelor , stabilirea termenelor , atributiile presed de complet

2) Deliberarea

3) Redactarea si eventual , comunicarea hotararii judecatoresti

- aceste etape nu merg intr-o succesiune normala , intre acestea fiind intercalate etapele care privesc

activitatile ce se desfasoara in cadrul sedintei de judecata.

B. Etape in cadru l sedin tei de judecata

1. Etapa preliminara – art 372-374 NCPP . Este formata din verificari prealabile , citirea actului de

sesizare , lamuriri si informari ale subiectilor procesuali

2. Etapa cercetarii judecatoresti – art 376-387 NCPP – da continut judecatii in prima instanta.

Dureaza cel mai mult si are cea mai mare dimensiune materiala

8/10/2019 Curs 9 Zarafiu (28.04.2014)



3

3. Etapa dezbaterilor (=momentul concluziilor pe fond) – art 388-389 NCPP

4. Etapa pronuntarii hotararii – art 405 NCPP

- in timpul sedintei de judecata , ordinea de desfasurare a etapelor si actelor ce compun sedinta , este nu

numai obligatorie , ci si progresiva , in sensul ca nu poti trece la o alta etapa decat dupa ce ai epuizat-o

pe cea precedenta. Mai mult , pentru a asigura echitatea procesului , presedintele de complet este obligat

sa anunte public in sedinta inceperea si finalizarea unei etape => in art 376 – dispozitii privind inceperea

cercetarii judec ; in art 387 – dispozitii privind declararea terminata a cercetarii judec. Importanta ?

Depinde valabilitatea unor acte procesuale.

SCHEMA – ORDINEA IN CARE SE DESFASOARA ACESTE ETAPE !

1. Etapa premergatoare – in afara sedintei

2. Etapa preliminara –

in sedinta 3. Etapa cercetarii judecatoresti – in sedinta

4. Dezbaterile – in sedinta

5. Deliberarea – in afara sedintei

6. Pronuntarea hotararii – in sedinta atipica , pentru ca nu prezinta toate caracterele unei sedinte de

judecata

7. Redactarea si comunicarea hotararii – in afara sedintei

Acum luam fiecare etapa a judecatii in prima instanta , pe rand :

1.Etapa premergatoare – am discutat deja ceea ce presupune la dispozitii generale privind judecata

*NOTA – chestiuni privind deschiderea sedintei de judecata in prima instanta :

- sedinta de judecata in prima instanta debuteaza cu declararea deschisa a sedintei de catre presedintele

de complet. Acest moment , dincolo de caracterul solemn , marcheaza momentul de la care se activeaza

dreptul presedintelui de complet de a conduce sedinta si de a lua o serie de masuri (dreptul de «politia

audientei » )

- in practica judiciara a instantelor din Romania , supraaglomerate , in momentul de inceput al sedintei

de judecata , imediat dupa declarare , s-a intercalat o etapa cu caracter ad-hoc (cutumiara) in care , pe

loc , se intocmeste o lista de cauze supuse amanarii. Nefiind reglementata in mod expres in NCPP , este

dreptul fiecarui presedinte de complet sa-si particularizeze acest drept , asa cum crede el de cuviinta.

2.Etapa preliminara (art 372-374) - este alcatuita din 3 mari categorii de activitati :

a) Verificari privind pe inculpat

8/10/2019 Curs 9 Zarafiu (28.04.2014)



4

b) Masuri premergatoare

c) Lamuriri si informari ale subiectilor procesuali

a) Verificari privind pe inculpat – sedinta de judecata in penal incepe , in toate situatiile , prin verificarea

identitatii inculpatului (verificarea este realizata in mod personal de catre judecator/presedintele de

complet , dupa caz).

b) Masuri premergatoare - privitoare la martori, experti, interpreti

- dupa ce s-a facut apelul , presedintele pune in vedere martorilor sa paraseasca sala , intrucat acestia nu

trebuie sa fie influentati de actele de cercetare care s-au inceput in cadrul sedintei , mai ales ca acestia

sunt ascultati dupa inculpat + parti.

- expertii si interpretii nu sunt indepartati din sala de sedinta , pentru simplul motiv ca acestia si-au spus

deja parerea.

- desi nu au fost citati sau nu au primit citatia , conform legii , martorii si expertii pot participa la sedinta

de judecata , numai dupa ce li se stabileste identitatea.

c) Lamuriri si informari ale subiectilor procesuali – art 374 NCPP

- in cadrul acestui moment se procedeaza la citirea sau prezentarea succinta a actului de

sesizare/investire a instantei => marcheaza momentul formularii publice a acuzatiei.

- cu titlu de noutate ! citirea actului de sesizare este conditionata de un moment variabil , dat de primul

termen de judecata (cand cauza este in stare de judecata). In absenta unei dispozitii care sa ne spuna

cand o cauza este in stare de judecata , putem aprecia acest moment , dupa modelul procedurii civile ,ca fiind momentul in care partile , legal citite , pot pune concluzii si cauza nu este in stare de amanare.

Dupa ce se procedeaza la citirea actului de sesizare , presedintele de complet are anumite obligatii de

informare : ii explica inculpatului in ce consta invinuirea , contextul , fapta in materialitatea sa ;

instiinteaza inculpatul cu privire la dreptul de a nu face nicio declaratie ; ii arata ca are dreptul de a pune

intrebari si de a da explicatii oricand in cursul judecatii ; informeaza inculpatul ca are dreptul ca judecata

sa aiba loc dupa procedura aplicabila in cazul recunoasterii vinovatiei (aducand la cunostinta dispozitiile

art 396(10) – aratand beneficiul in acest caz) ; de a intreba partile daca propun probe si ce anume

incearca sa probeze prin acesta ; persoanei vatamate i se aduce la cunostinta ca are dreptul de a se

constitui parte civila pana la inceperea cercetarii judecatoresti ; inculpatul si partile pot contesta

probele administrate in timpul UP (in absenta contestarii , probele adm in timpul UP si

necontestate nu mai sunt readministrate – nou NCPP)

3.Etapa cercetar i i judecatoresti (376-387 NCPP)

- etapa cercetarii judecatoresti este cea mai importanta etapa a sedintei de judecata in prima instanta

dpdv al consecintelor si ocupa cea mai mare parte a judecatii in prima instanta. Cercetarea

8/10/2019 Curs 9 Zarafiu (28.04.2014)



5

judecatoreasca sau ancheta judecatoreasca are ca obiect efectuarea unor acte adecvate, acte de cercetare

judecatoreasca constand in administrarea unor probe, potrivit dispozitiilor din partea generala pt fiecare

mijlocde proba in parte. In considerarea rolului instantei de judecata prevazut in art 349 CPP, instanta nu

numai ca nu mai are obligatia de a efectua acte noi de cercetare ci si are posibilitatea unori sa nu mai

efectueze niciun act de cercetare constand in readministrarea probelor din timpul urmaririi penale.

- dimensiunea fiecarei etape de cercetare judecatoreasca difera in functie de particularitatile cauzei.

Potrivit NCPP, cercetarea judecatoreasca depinde, ca forma judiciara si de procesuala a inculpatului

exprimata in prima etapa, in cea preliminara din timpul sedintei.

In economia noilor dispozitii, in cursul judecatii in prima instanta putem identifica 2 eventuale forme de

cercetare judecatoreasca:

- o cercetare judecatoreasca obisnuita, compusa din

acte de cercetare obli gator i i - au caracter obligatoriu audierea inculpatului, prs vatamate si a

partilor. (jurisprudenta strasbourg). Doar inculpatul are beneficiul de a invoca dreptul la tacere.Persoana vatamata si partile nu au acest drept, ele sunt obligate sa dea declaratii, mai ales

persoana vatamata trebuie ascultata. Aceste doua forme depind de pozitia procesuala inculpatului

exprimata public, oral, in sedinta de judecata si personala, de catre inculpat, NU prin

reprezentant.A nu se confunda dreptul pers vatamte de anu participa in proces cu dreptul de a da

declaratii, pt ca declaratia sa reprezinta un element esential in proces.

acte de cercetare eventuale compuse din probele incuviintate de catre instanta.

- o cercetare judecatoreasca abreviata, in cazul in care inculpatul isi recunoaste invinuirea si instantae de acord cu solicitarea, constand intr-un singur act de cercetare, administrarea probei cu inscrisuri.

Cercetarea abreviata o intalnim cand inculpatul solicita aplicarea art 375 CPP, adica atunci cand

recunoaste invinuirea.Cercetarea abreviata din NCPP este formata dintr-un singur act de cercetare –

administrarea probei cu inscrisuri, pt ca ascultarea inculpatului se face in afara cercetarii judecatoresti.

Este o diferenta intre audierea si ascultarea unei persoane.

Cercetarea judecatoreasca obisnuita

Dpdv judiciar, cercetarea judecatoreasca se desfasoara intre 2 momente importante exprimate aproape

tautologic, marcate prin inceperea cercetarii jud art 376 alin si terminarea cercetarii judecatoresti art 387.

Inceperea cercetarii jud e un moment important in cursul procesului penal deoarece marcheaza nu numai

momentul initial de la care pot fi efectuate acte de cercetare dar si momentul maxim pana la care pot fi

efectuate si exercitate legal unele drepturi procesuale. Ce pot face pana la inceperea cercetarii

judecatoresti ? Sa te constitui parte civila ; sa invoci anumite exceptii : exceptia de necompetenta

teritoriala si chiar exceptia de necompetenta materiala si personala daca priveste instanta superioara. Noi

am invatat ca exceptia de necompetenta materiala si personala poate fi invocata oricand, insa poate fi

8/10/2019 Curs 9 Zarafiu (28.04.2014)



6

invocata in 2 mom diferite ; daca priveste competenta instantei inferioare, o invoc oricand, insa daca

priveste competenta instantei superioare o invoc doar pana la inceperea cercetarii jud ; introducerea

fortata in proces a persoanei responsabila civilmente. De aceea acest moment e bine marcat de 376 alin

1.

Actele de cercetare judecatoreasca se efectueaza potrivit unei anumite ordini, ordinea neavand carac

absolut, instanta putand dispune schimbari in ordine.

Prima proba pe care o administreaza instanta ar fi audierea inculpatului prin luarea unei declaratiisi

semnarea unei declaratii (pot sa il ascult si fara sa ii iau declaratii) dupa regulile partii generale.

Inculpatul este singura parte care are dreptul sa nu dea nicio declaratie. Implica 2 manifestari : dr la

tacere (poate fi exercita in mod complet sau partial; consecinta juridica a invocarii acestui dr la tacere

"daca nu te sanctionez, nici nu ti pot aplica vreun beneficiu" - circumstanta atenuanta judiciara) si dr de a

nu contribui la proria invinuire. In noua legislatie este subliniat faptul ca apelarea la aceasta posibilitatea

legala nu are nicio consecinta defavorabila a inculpatului.

Mijloacele de proba care repreinta acte de cercetare obligatorii constau in audierea inculpului, pers

vatamata si a artilor. Audierea unor persoane este un mijloc de proba cu procedeu probator complex -

luarea si consemnarea undei declaratii inseamna 3 mom distince : mom intrebarilor preliminare, etapa

relatarii, etapa interogativa ( intrebarile sunt puse intr-o anumita ordine : presedintele de complet, ceilalti

membri, procurorul si ultimul avocatul)

Intrebarile respinse nu se mai consemneaza in declaratie, ci in incheierea de sedinta.

Spre deosebire de procedura civila unde ascultarea partilor se face printr un mijloc de proba ce psp o

singura etapa, in scris, cea interogativa, princ are aprtea e chemata sa raspunda unor intrebari –

interogatoriu. In procedura penala ii spunem audiere deaorece implica 3 momente distincte, complexe.

Cea de-a doua forma a cercetarii judecatoresti (subiect de examen)

Cercetarea in cazul recunoasterii inviuirii (abreviata)

Cercetarea abreviata este modalitatea prin care procedura speciala introdusa in 2010 a fost adaptata

noului sistem procesual penal.

Aceasta procedura nu mai implica o procedura de judecata speciala ci doar o cercetare atipica.Pana

acum, cand recunosteai invinuirea treceai la un proces special (era ciudat).

Aceasta cercetare psp efectuarea unui singur act de cercetare, respectiv administrarea probei cu inscrisuri

propusa de parti si implica un dublu beneficiu daca este incuviintata pt inculpat:un beneficiu de ordin

substantial constand in cauza de reducere a limitelor de pedeapsa cu 1/3 in cazul inchisorii si 1/4 in cazul

amenzii si un beneficiu de ordin procesual, constand intr o cercetare desfasurata la 1 sau max 2 termene

de judecata. Legea spune ca pt administrarea probei cu inscrisuri care e singurul act de cercetare, instanta

poate acorda un singur termen.

8/10/2019 Curs 9 Zarafiu (28.04.2014)



7

Procedura in cazul recunoasterii invinuirii

Ca orice alt drept procesual, si dreptul de a fi judecat cu cercetare abreviata reprezinta o facultate

si pt a deveni efectiv, el trebuie exercitat in conditiile restrictive ale legii :

1) infractiunea sa nu fie pedepsita cu detentiunea pe viata

2) o cerere formulata de catre inculpat inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, cerere care curinde 2

manifestari de vointa : pe de o parte, recunoasterea in totalitate a faptelor descrise in actul de sesizare.

Recunoasterile partiale ale inculpatuluinu se iau in considerare.

Acest drept devine efectiv cand e exercitat in aceste conditii restrictive. Astfel,cererea implica

recunoasterea in totalitate a faptelor asa cum au fost inscrise in actul de sesizare si mai implica ca

solicitarea sa aiba loc doar pe baza probelor adm in cursul urmaririi penale.

Dupa formularea acestei cereri, instanta procedeaza la ascultarea inculpatului, dupa care acorda

cuvantulprocurorului si partilor pt a pune concluzii pe cererea inculpatului. Prin urmare, cererea de

aplicare a acestei judecati nu este obligatorie pt instanta, procedura nu se declanseaza unilateral si apoi

instata se pronunta asupra cererii avand 2 posibilitati : sa o admita si sa continuie judecata cu o cercetare

abreviata sau sa o respinga si sa continuie judecata cu o cercetare obisnuita.

Curs 9 Zarafiu (28.04.2014)

Documents

Transcript of Curs 9 Zarafiu (28.04.2014)