Curs 9 Radiologie

7
CURS 9: RADIOLOGIA CLINICA A APARTULUI DIGESTIV PATOLOGIA GASTRICA DATA:05.12.2012 ULCERUL GASTRO-DUODENAL Aspect radiologic: se traduce prin semne de certitudine si semne sau imagini de probabilitate sau de insotire si semne care traduc prezenta complicatiilor ulcerului a)Semnele sau imaginile de certitudine -sunt reprezentate de : *nisa care este o imagine de aditie,de dimensiuni variabile situate pe curburi sau mai rar la nivelul fetelor gastrice *Edemul periulceros-se evidentiaza printr-o banda,linie hipertransparenta la baza nisei (linia Hampton) cand localizarea ulceroasa are proiectie marginala.La nivelul stomacului,nisele sunt mai frecvente pe mica curbura gastrica si pe portiunea verticala.La nivelul bulbului,localizarea este mai frecventa pe fete decat pe curburi. Incidenta sau pozitia de elective pt vizualizarea niselor cu topografie fata este incidenta OAS,iar pt vizualizarea leziunii ulcerative cu topografie pe curbura OAD.Se pot intalni leziuni ulcerative la nivelul canalului piloric;prezinta dimensiuni mici,au tendita de deformare a zonei gastrice si se pot complica cu stenoze O varietate particulara de nisa este nisa pluristratificata = Haudeck,nisa cu dimensiuni mari,certifica penetratia ca o complicatie a bolii ulcerative Semnele de insotire-sunt functionale :hipersecretie,hiperperistaltism,evacuare intarziata,spasm piloric Cele morfologice:convergenta pliurilor,bilocularea gastrica,rigiditate segmentara benigna(retractile localizata),semnul indexului,gastrita de insotire b)Complicatiile bolii ulceroase:

description

Radio

Transcript of Curs 9 Radiologie

Page 1: Curs 9 Radiologie

CURS 9: RADIOLOGIA CLINICA A APARTULUI DIGESTIV

PATOLOGIA GASTRICA

DATA:05.12.2012

ULCERUL GASTRO-DUODENAL

Aspect radiologic: se traduce prin semne de certitudine si semne sau imagini de

probabilitate sau de insotire si semne care traduc prezenta complicatiilor ulcerului

a)Semnele sau imaginile de certitudine-sunt reprezentate de :

*nisa care este o imagine de aditie,de dimensiuni variabile situate pe curburi sau

mai rar la nivelul fetelor gastrice

*Edemul periulceros-se evidentiaza printr-o banda,linie hipertransparenta la baza

nisei (linia Hampton) cand localizarea ulceroasa are proiectie marginala.La nivelul

stomacului,nisele sunt mai frecvente pe mica curbura gastrica si pe portiunea

verticala.La nivelul bulbului,localizarea este mai frecventa pe fete decat pe

curburi.

Incidenta sau pozitia de elective pt vizualizarea niselor cu topografie fata este

incidenta OAS,iar pt vizualizarea leziunii ulcerative cu topografie pe curbura

OAD.Se pot intalni leziuni ulcerative la nivelul canalului piloric;prezinta dimensiuni

mici,au tendita de deformare a zonei gastrice si se pot complica cu stenoze

O varietate particulara de nisa este nisa pluristratificata = Haudeck,nisa cu

dimensiuni mari,certifica penetratia ca o complicatie a bolii ulcerative

Semnele de insotire-sunt functionale :hipersecretie,hiperperistaltism,evacuare

intarziata,spasm piloric

Cele morfologice:convergenta pliurilor,bilocularea gastrica,rigiditate segmentara

benigna(retractile localizata),semnul indexului,gastrita de insotire

b)Complicatiile bolii ulceroase:

Page 2: Curs 9 Radiologie

***HEMORAGIA

-bolnavul prezinta HDS;se contraindica ex radiologic pt ca hiperosmolaritatea

bariului si manevrele de compresie aplicate pe peretele anterior pot genera o

noua sangerare

***PERFORATIA

-cand se suspicioneaza un ulcer gastroduodenal perforat nu se face ex baritat,ci

abdominal simplu

-semnul patognomonic este pneumoperitoneu;imagine

semilunara,hipertransparenta,unica sau bilateral

PENETRATIA

-tradusa prin nisa Haudeck

PERIGASTRITA SI PERIDUODENITA

-determina modificari de forma si de pozitie ale stomacului si duodenului ca

urmare a dezvoltarii si aparitiei aderentelor din jur

STENOZA PILORICA

-determina o marire uneori drastic in volum a stomacului cu cresterea diametrului

lung si celui transvers in care fundul gastric poate sa ajunga pana in creasta

iliaca,varful coloanei baritate nefiind prezent,restul segmentelor digestive

postgastrice : stomacul se dilate,capata un aspect de chiuveta,cu lichid de

hipersecretie in cantitate crescuta,cu alimente digerate cu 24 ore ingerate inainte

-initial exista sindromul hipoton,hipokinetic in care peristaltica incearca sa invinga

obstacolul,ulterior apare sindromul hiperton,hipokinetic (sindrom Altern Barred)

si ultima faza evolutiva : atonia si akinezia gastric cu instalarea tabloului radiologic

anterior amintit

CANCERIZAREA

-tradusa radiologic prin aparitia niselor maligne

Page 3: Curs 9 Radiologie

-pot lua aspecte variate (prezentate in cursul anterior)

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

-se face cu:

*unda pulsatila de contractie

*recesul subcardial

*diverticulul gastric

*ganglioni calcificati in mezocolon

*resturi de bariu suspendate intre pliurile gastrice

*nisa maligna

CANCERUL GASTRIC

-sunt descries 3 forme anatomopatologice :

*cancerul vegetant-sau forma proliferative-apare sub forma de imagine lacunara

cu dimensiuni variabile,contururi sterse ,insotite de semitonuri si pinteni

marginali care dau stenoze excentrice si rigiditati parietale

*cancerul infiltrativ-forma stenozanta;se traduce prin rigiditate parietala,cu

absenta peristaltismului,tulburari de evacuare,stenoze stranse ,contururi

neregulate

-aceasta forma poate avea o interesare localizata (cand vorbim de schir gastric)

sau dimpotriva intreg stomacul poate fi interesat,situatie in care vorbim de linita

plastic

*cancerul ulcerative-apare datorita necrozei leziunilor proliferative sau

infiltrative

-nisele in general au dimensiuni mai mari,baza larga de implantare,pot imbraca

aspectul articular de nisa castrata,nisa in menisc,nisa in platou

Page 4: Curs 9 Radiologie

-uneori exista situatii de certitudine intre nisa maligna si cea benigna

-daca dupa 3 saptamani de tratament nisa nu a disparut,este maligna !

RADIODIAGNOSTICUL COLONULUI

DIVERTICULII COLICI

-sunt expansiuni circumscrise ale peretelui colic in a caror structura intra fie toate

straturile parietale fie numai mucoasa si submucoasa prin punte de slaba

rezistenta carepermit hernierea localizata parietal

-sunt de pulsiune(ca urmare a cresterii presiunii endolumenale) cu aspect rx :

ectazii,rotund ovalari,bine conturati;sau de tractiune (ca urmare aderentelor,baza

larga de implantare,forma triunghiulara)

-uneori datorita continutului colic se pot insoti de procese

infalamatorii,peridiverticulita cand conturul devine mai sters

TUMORILE BENIGNE

-rar intalnite decat cele maligne,adesea intalnim polipi

-manifestari rx: imagini lacunare unice adesea,sau multiple in cadrul polipozei

familiale(stare precanceroasa),omogene,bine conturate,care nu modifica

peristaltica parietala,numai la dimensiuni mari pot devia pliurile adiacente

stergand sau reducand nr de haustre

TUMORILE MALIGNE

-dpdv histopatologic sunt frecvent adenocarcinoame si mai rar sarcoame

-tabloul radiologic: este propriu pt fiecare tip anatomopatologic

*tipul vegetant:cel mai frecvent,dand imagini lacunare centrale,periferice,cu baza

larga de implantare,cu semitonuri si cu pinteni marginali

*tipul infiltrativ: genereaza infiltratii parietale,rigiditati segmentare,excentrice cu

contururi sterse,cu margini abrupte in amonte si in aval

Page 5: Curs 9 Radiologie

*tipul ulcerativ: caracterizat prin nisele in menisc;

In general,putem intalni orice tip si orice aspect de cancer la ori segm al cadrului

colic,dar dat lumenului crescut al cecului si ascendentului,formele proliferative

sunt adesea intalnite;semnul clinic cu care vine pacientul este anemia.Cele de la

nivelul hemicolonului stg se gasesc formatiuni stenozante si apare alternanta

tranzitului intestinal(diaree,constipatie) si tenesmele rectale

ILEITA TERMINALA=BOALA CHRON

-imbraca 2 aspecte:

*tabloul nestenozant-este reprezentat de ingrosarea mucoasei,imagini

pseudopolipoidale,pseudolacunare,multiple,conglomerate,omogene bine

delimitate care apar ca urmare a hiperplaziei placilor Peyer

-placile Peyer sunt formatiuni limfatice

*tabloul stenozant-este compus dintr-un segment prevalvular,ingustat fara relief

cu aspect tubular,rigid si inextensibil;un segment intermediar asimetric,cu o

margine mezenterica incurbata,rigida,sub forma de arc de cerc,sau semnul

coardei Kantor si o margine amezenterica festonata,neregulata;si segmentul

proximal,largit,cu mucoasa modificata,cu aspect de pavaj prin hipertrofia

structurilor ganglionare regionale

In evolutie,se poate produce degenerescenta cu microcolie si cu tabloul radiologic

propriu fiecarei forme

AFECTIUNILE CAILOR BILIARE

TEHNICILE RADIOLOGICE:

*ex abdominal pe gol este folosit pt a pune in evidenta litiazele cailor

biliare,numai cand continutul este cu structura de bilirubinat de calciu;pot

prezenta si fistule biliodigestive traduse prin prezenta de aer in caile biliare adica

aerobilia !

*tehnica cu subst de contrast-aceste subst

Page 6: Curs 9 Radiologie

*colangiocolecistografia-retrograda percutana cu injectare de subst de contrast

iodata pe cale endovenoasa sau pe cale endoscopica si permite efectuarea de

manvre instrumentare(extragere de calculi) sau proba de mucoasa in cazul

suspicionarii anor afectiuni

Daca patologia este reprezentata de litiaza veziculara,aspectul radiologic este de

imagine lacunara,omogena,de dimensiuni variabile,bine conturata;se urmareste

localizarea,nr,rasunetul de staza retrograda data de presiunea calcului biliar

Cand patologia la niv cailor biliare este tumorala maligna,aspectul radiologic pe

imaginea colangiografica este de ingustare treptata sub forma de varf de creion

RADIODIAGNOSTICUL APARATULUI URINAR

TEHNICI RADIOLOGICE

a)Renala simpla-ofera informatii morfologice: inseamna localizare,stabilirea

formei,dimensiunilor,evidentierea prezentei sau absentei de calculi radioopaci pe

traiect reno-uretero-vezical

-calculii urati,sanguinici nu au expresie radiologica,ci doar cei cu oxalat de calciu

!!!

-localizare:retroperitoneal,de o parte si de alta se afla m psoas;situati oblic

dinauntru in afara,se unesc in dreptul vert T10.

b)cu subst de contrast=Urografie-se injecteaza subst endovenos si consta in

efectuarea de clisee radiografice la intervale bine stabilite de timp: la 5 min,15

min,25-30 min;uneori cu completarea cu secvente tardive chiar la o ora sau 2 ore

-aduce informatii,pe langa datele de ordin morfologic,suplimentare de ordin

functional

-functionalitate renala adica secretie si excretie renala

-secretie=momentul aparitiei subst de contrast in arborele pielocaliceal in primele

5 min de la injectare.

Page 7: Curs 9 Radiologie

-capacitatea de concentrare reprez aceeasi intensitate a opacifierii cailor

excretorii

-excretia renala=o anumita arie de distributie a sistemului colector intra si

extrarenal

In momentul in care subst de contrast nu este vizibila dupa 30 min de la injectare

vorbim de o alta modificare a functiei renale si anume absenta secretiei si

excretiei adica rinichiul mut urografic avem nefrograma dar fara pielograma