DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 8,

20.04.2015

CONTINUAREMasura disjungerii se ia prin incheiere care nu este supusa vreunei cai de atac.In situatia in care s-a disjuns de cererea principala,pentru cererea de intereventie

voluntara principala se va constitui un dosar separat, care v-a fi repartizat aceluiasi complet, pentru respectarea principiului continuitatii.

In cazul in care cererea de chemare in judecata si cererea de intereventie voluntara principala s-au solutionat impreuna, se pronunta o singura hotarare, care v-a fi opozabila tuturor partilor.

S-a precizat ca nu pot fi admise in intregime atat cererea de chemare in judecata cat si cererea de interventie voluntara principala, daca au acelasi obiect, deoarece se exclud.

Intr-un asemenea caz, admiterea in intregime a cererii de chemare in judecata, atrage in mod automat respingerea celeilalte si invers. Există însă posibilitatea respingerii ambelor cereri, caz in care paratul din cererea introductive de instant este cel care castiga procesul, astfel incat are dreptul la recuperarea cheltuielilor de judecata avansate, care vor fi recuperate atat de la reclamanat, cat si de la tertul intervenient.

Ipoteza identităţii parţiale de obiect, solutiile pot fi urmatoarele: respingerea ambelor cereri; admiterea în parte a ambelor cereri; respingerea unei cereri si admiterea integral sau in parte a unei alte cereri; admiterea cererii principale şi respingerea cererii incidentale şi invers;

La aceste solutii se mai adauga si admiterea in intregime a cererii de chemare in judecata cat si a cererii de intreventie voluntara principala, insa numai pt situatia in care intre pretentia reclamantului initial si cea a tertului intervenient exista doar o legatura de conexitate, fara a exista si identitate de obiect, nici macar partiala.

Caracterul incidental al cererii de intreventie voluntara principala ridica problemade a sti care este soarta acesteia in ipoteza in care, dupa incuviintarea in principiu, s-ar stinge judecata referitoare la pretentia din cererea introductiva de instanta, fara a se pronunta hotararea pe fond.

Art 66 alin 4 NCPC prevede in mod expres ca intervenţia principală va fi judecată chiar dacă judecarea cererii principale s-a stins prin unul dintre modurile prevăzute de lege. Intervenientul principal are o pozitie independenta in proces, iar cererea de intreventie voluntara principala are caracter de sine statator.

INTERVENTIA VOLUNTARA ACCESORIESediul matereie: art 63 NCPC.DEFINITIE: cererea prin care un tert ce justifica un interes solicita introducerea sa intr-

un litigiu in curs de desfasurare, pentru a sprijini apararea uneia dintre parti, se numeste interventie voluntara accesorie.

Ca natura juridica, intervenţia accesorie nu este decât o simpla aparare. Intervenţia accesorie determină lărgirea cadrului procesual din punctul de vedere al părţilor, niciodată din punctul de vedere al obiectului litigiului.

Ca regula generala, intreventia voluntara accesorie este admibila in orice materie, neexistand niciun text de lege care sa limiteze expres sfera sa de aplicare. Totusi, ca si in cazul

1

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 8,

20.04.2015

intreventiei principale, in litigiile cu caracter strict personal, interventia voluntara accesorie este inadmisibila.

Intervenientul accesorie trebuie sa justifice intotdeauna un interes propriu. Chiar daca nu pretinde un drept propriu in cadrul procesului in care intervine, tertul trebuie sa urmareasca obtinerea unui folos pentru sine, iar nu numai pentru partea a crei pozitie o sustine. Intervenientul accesoriu are deci, un interes preventiv.

Interesul interevenientului accesoriu poate sa fie nu numai de ordine patrimoniala, ci poate sa justifice un interes moral.

FORMA: cererea de intereventie voluntara accesorie este suficient daca este facuta in scris si sa cuprinda elementele prevazute la art 148 alin NCPC.

Cererea de intervenţie accesorie va cuprinde indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul, motivele cererii, precum şi semnătura.

Ca mentiuni particulare, va cuprinde justificarea intersului tretului, la indicarea partii in favoarea careia se intervine si, desigur, la individualizarea procesului (prin indicarea nr dosarului, a instantei si a sectiei, daca este cazul)in care tretul solicita sa fie introdus.

MOMENTUL PANA LA CARE SE FORMULEAZA: intervenţia accesorie poate fi făcută până la închiderea dezbaterilor, în tot cursul judecăţii, chiar şi în căile extraordinare de atac. A fortiori, ea poate fi formulata si in fata instantei de apel pana la momentul inchiderii dezbaterilor asupra fondului caii de atac, fara a fi solicitata acordul partilor initiale.

PROCEDURA DE JUDECATA: prevederile art 64 NCPC ce reglementeaza admisibilitatea in principiu a cererii de intreventie voluntara sunt aplivabile si in cazul intreventiei voluntare accesorii.

Asadar, dupa depunerea cererii de intreventie accesorie, instnata de judecata o va comunica partilor initiale impreuna cu copii de pe inscrisurile care o insotesc.

Dupa ce acestea iau cunstinta de continutul cererii si al inscrisurilor comunicate, pentru a se pronunta asupra admiterii cererii, instant il va asculta pec el ce intervine, precum si partile initiale, dup ace va verifica daca tertul justifica un interes propriu, daca exista legatura intre cererea principala si cererea tertului si daca, in functia de natura pricinii, acesta din urma cererea ar fi admisibila, va hotara asupra incuviintarii in principiu a interventiei voluntare accesorii, printr-o incheiere motivate, cu character interlocutoriu.

In ipoteza in care se incuviinteaza in principiu cererea de intereventie voluntara accesorie, celalate parti au posibilitatea sa formulize intampinare. Partile initiale nu pot sa formulize insa cerere reconventionala impotriva interveninetului accesoriu, deoarece acesta nu supune judecatii o pretentie proprie.

POZITIA PROCESUALA. CONSECINTE: Avand in vedere natura juridical a intreventiei voluntare accesorii, legea stabileste ca

tertul are o pozitie subordonata partii in favoarea careia a intrevenit, art 67 alin 2 NCPC dispunand ca intervenientul accesoriu poate să săvârşească numai actele de procedură care nu contravin interesului părţii în favoarea căreia a intervenit.

2

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 8,

20.04.2015

Potrivit art 65 alin 2 NCPC, tertul intervenient va putea solicita adminsitarea de probe prin cererea de interventie sau cel mai tarziu pana la primul termen de judecata ulterior admiterii cererii de interventie. Dovezile solicitate de acesta sunt de natura a profita partii in folosul careia acesta a intervenit. Cu respectarea aceleiasi conditii, interveninetul accesoriu poate sa invoce si exceptii procesuale sau alte mijloace de aparare, chiar daca partea pentru care a intervenit nu le-a invocat.

Tot ca expresie a subordonarii pozitiei tertului intervenient accesoriu fata de partea in favoarea careia a intervenit, art 67 alin 3 NCPC dispune ca după admiterea în principiu, intervenientul accesoriu poate să renunţe la judecarea cererii de intervenţie doar cu acordul părţii pentru care a intervenit.

Cererea de intreventie voluntara accesorie, fiind o simpla aparare in favoarea uneia dintre partile intre care s-a stabilit raportul juridic procesual initial, se judeca intotdeauna impreuna cu cererea introductive de instant.Desi intreventia voluntara accesorie are natura juridica a unei simple aparari, instant este

obligata sa se pronunte asupra acesteia prin dispozitivul hotararii.HOTARAREA CE SE VA PRONUNTA VA FI OPZABILA TUTUROR PARTILOR

DIN PROCES.SOLUTIA ce se va pronunta cu privire la cererea de interventie voluntara accesorie

depinde de solutia ce se va da asupra cererii de chemare in judecata, urmand a se distinge dupa cum tertul a intervenit in favoarea reclamantului sau a paratului. Astfel distingem urmatoarele solutii posibile:

Dacă terţul a intervenit în folosul pârâtului, iar cererea principală este respinsă, această soluţie va determina admiterea cererii de intervenţie voluntară accesorie. ( apararea tertului urmeaza a fi considerate utila.

dacă cererea principală este admisă în întregime, pe cale de consecinţă va fi respinsa şi cererea de intervenţie voluntară accesorie în folosul pârâtului, ca neîntemeiata.

Dacă terţul a intervenit în folosul reclamantului, iar cererea principală este admisă în întregime, pe cale de consecinţă va fi admisa şi cererea de intervenţie voluntară accesorie în folosul reclamantului.

Daca insa se va respinge cererea principala, va trebui sa fie respinsa ca neintemeiata si intereventia in sustinerea reclamantului, apararea tertului neducand la castigarea litigiului de catre partea pentru care s-a intervenit.Intrcat interveninetul accesoriu nu pretinde un drept propriu, stingerea sau intreruperea

judecatii cu privire la cererea introductiva de instnata antreneaza in mod inevitabil si stingerea sau intreruperea judecatii cu privire la cererea de intreventie voluntara accesorie. In consecinta daca reclamantul renunta la judecata sau la dreptul subiectiv pretins, atunci cererea de interventie facuta in favoarea sa ramane lipsita de obiect.

Cat priveste problema suportarii cheltuielilor de judecata, interveninetul accesoriu nu poate fi obligat la plata acestora, caci, daca partea pentru care a intervenit cade in pretentii, numai acesta va suporta cheltuielile de judecata avansate de adversar.

INTERVENTIA FORTATAChemarea in judecata a altei persoane

3

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 8,

20.04.2015

Sediul materiei art 68-71 NCPC.Ex. în cazul raporturilor juridice obligaţionale cu pluralitate de creditori, dacă debitorul,

care este acţionat în judecată numai de unul sau unii dintre creditori, el poate sa solicite intrducerea in proces si a celorlalti creditori pentru a evita chmerea sa ulterioara in judecata de catre creditorii care nu sunt parte in process.

DEFINITIE: Chemarea în judecată a altei personae poate fi definita ca fiind mijlocul procesual prin care una dintre partile initiale solicita introducerea in proces a unei terte prosoane care ar putea sa pretinda, pe calea unei cereri separate, aceleasi drepturi ca si reclamantul.

Elementele caracteristice ale acestei cereri de intervenţie forţată sunt următoarele: Tertul este introdus in proces nu la cererea sa, ca in cazul intreventiei voluntare, ci la

cererea uneia dintre pers care au deja calitatea de parte in procesul respectv (reclamantul, paratul sau intervenientul principal devenit parte ca urmare a admiterii in principiu a cererii de interventie).

Poate fi atrasa la judecata, prin intermediul acestei forme de interventie fortata, numai persoana care ar fi in masura sa invoce aceleasi drepturi subietive civile cu si reclamantul.CONCLUZIE. Specific aceste forme de interevntie este faptul ca tertul este fortat, din

initiativa uneia dintre partile unui litigiu pendente, saisi valorifice un drept pe care ar putea sa il pretinda impotriva acestora sau numai impotriva uneia dintre ele.

TERMENUL in care se poate depune cererea de chemare in judecata a altei pers care are putea sa invoce aceleasi drepturi ca si reclamantul difera dupa cum cererea este formulata de catre reclamant ori de catre intervenientul principal ori de catre parat.

Cererea făcută de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai târziu până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanţe.

Conform art 68 alin 3 NCPC cererea făcută de pârât se va depune în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării înaintea primei instanţe, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată, iar în situaţia în care întâmpinarea nu este obligatorie, termenul limită pentru formularea de către pârât a cererii de intervenţie forţată a unui terţ care poate pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul este reprezentat de primul termen de judecată, în măsura în care procedura de citare a pârâtului şi de comunicare a cererii de chemare în judecată.

Termenul de introducere a cererii de chemare in judecata a altor personae este un termen legal peremptoriu. Nerespectarea termenul tarage snactiunea decaderii. In conditiile art 186 NCPC, partea interesata poate solicita si repunerea in termen.

Cat priveste caracterul normei care regelementeaza termenul legal peremptoriu de depunere a cereii de chemare in judecata a altor pers aceasta este o norma de ordine privata, astfel incat, daca partile se invoiesc, o cerere de intereventie fortata depusa tardive va putea fi solutionata impreuna cu cererea principala.

POZITIA PROCESUALA: potrivit art 70 NCPC, tertul chemat in judecata, intrucat ar putea pretinde acleasi drepturi ca si reclamantul, dobandeste claitatea de reclamant, iar hotararea care se va pronunta isi va produce efectele si in privinta sa. Sub aspect procesual, cererea

4

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 8,

20.04.2015

intemeiata pe dispozitiile art 68 NCPC este o veritabila cerere de chemare in judecata, asimilata de leguitor cele formulate de reclamant.

Intrucat, ca natura juridica, cererea de chemare in judecata a altor pers este o veritabila cerere de chemare in judecata, supusa platii taxei judiciare de timbre.

Cererea de chemare in judecata a alatei pers constituie un incident procedural care deteremina largirea cadrului procesual din punct de vedere al partilor, nu insa si sub aspectul obiectului litigiului, deoarece tertul nu poate fi introdus fortat in proces decat daca poate pretinde acelasi drept ca si reclamantul.

PROCEDURA DE JUDECATA.NCPC prevede ca instanta trebuie sa se pronunte supra admisibilitatii in principiu a cererii de chemare in judecata a altei pers care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.

Asadar, instanta dezbate admisibilitatea in principiu a cererii de intereventie forta. In cazul admisibilitatii in principiu a cererii de chemare in judecata a altor pers, verificand urmatoarele cerinte:

Daca partea care formuleaza aceasta cerere justifica un interes Daca tertul ar putea sa pertinda, pe cale separata, un drept impotriva partilor din procesul

pendente Daca dreptul pe care ar putea sa il invoce tertul este acleasicu cel pretins de reclamant

(care poate fi, dupa caz, reclamantul din cererea principala, din cererea reconventionala sau interveninentul)

Daca cererea de interventie fortata a fost formulate in termenul prevazut de lege Daca in raport cu natura litigiului dintre partile initiale, ar fi admisibil ca tertul sa pretinda

acelasi drepturi ca si reclamantul Daca sunt indeplinite si celalalte conditii de exercitiu ale formelor proedurale ce

alcatuiesc actiunea civila (calitatea si capacitatea procesuala).De asemenea, instanta va verifica ince masura sunt indeplinite si conditiile de forma ale

cererii de interventie, prevazute de art 194 NCPC.Asupra admisibilitatii in principiu a cererii de chemare in judecata a altei pers, instanta de

judecata se va pronunta pin incheiere motivata prin care se va incuviinta sau seva respinge ca inadmisibila cererea. Incheierea are caracter interlocutoriu.

Dupa incuviintarea in principiu a cererii de chemare in judecata a altor pers, tertul intervenient fortat devine parte in process, avand pozitia procesuala de reclamant in ceea ce priveste pretentia dedusa judecatii prin cererea de intereventie fortata.

UN EFECT SPECIFIC al cererii de chemare in judecata a altei pers este prevazut de art 71 NCPC si consta in Scoaterea pârâtului din proces. Acest efect se produce insa numai in doua situatii si anume:

1. În cazul prevăzut la art. 70, când pârâtul, chemat în judecată pentru o datorie bănească, recunoaşte datoria şi declară că vrea să o execute faţă de cel căruia îi va fi stabilit dreptul pe cale judecătorească, consemand totodata la dispozitia instantei suma respectiva.

2. Tot astfel, pârâtul, chemat în judecată pentru predarea unui bun sau a folosinţei acestuia, va fi scos din proces dacă declară că va preda bunul celui al cărui drept va fi stabilit prin hotărâre judecătorească.

5

DREPT PROCESUAL CIVIL – partea generală,ANUL III, SEMESTRUL II, CURSUL 8,

20.04.2015

In ambele ipoteze, daca sunt indeplinite cerintele legale pentru scoaterea paratului din proces, instanta va dispune aceasta masura, iar judecata va continua doar intre reclamant si tertul chemat in judecata, insa hotararea se va comunica si catre parat, caruia ii este opzabila.

SOLUTII ASPURA CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA A ALTOR PERSOANE: Nu pot fi admise in intregime atat cererea de chemare in judecata (cererea

reconventionala, respectiv cererea de interevntie principala), cat si cererea de chemare in judecata a altei pers, daca acestea au acleasi obiect se exclud reciproc. Intr-un asemenea caz, admiterea in intregime a cereri de chemare in judecata (cererea reconventionala, respectiv cererea de interevntie principala), atrage in mod automat, respingerea celeilalite cereri si invers.

Este insa posibil ca ambele cereri sa fie resoinse, iar in aceasta situatie, paratul din cererea introductiva de instanta este cel care a castigat procesul, asa incat el are dreptul la acoperirea cheltuielilor de judecata avansate, care vor fi recuperate atat de la reclamant, cat si dela tertul interveninet.

De asemenea, este posibil ca ambele cereri sau fie admise numai in parte sau ca una dintre ele sa fie admisa in parte, iar cealata respinsa, in ambele situatii cheltuielile de judecata urmand a fi suportate de toate partile.Daca identitatea de OBIECT ESTE NUMAI PARTIALA, solutiile pot fi:

Respingerea ambelor cereri Admiterea in parte atat a cererii de chemare in judecata, cat si a cererii de interventie

fortata Respingerea unei cereri si admiterea integrala sau in parte a celeilalte cereri Admiterea in intregime a unei cereri si admiterea in parte a celelilate cereri.

6