Curs 8 – Dr. Penal

Continutul infractiunii

Notiune: totalitatea elementelor ce compun infractiunea, elemente intalnite in textul de lege

Se face diferenta intre Infractiune=/ continut infractiune.

Infractiunea reprezinta trasaturile esentiale care o deosebesc de alte forme ale ilicitului juridic

Continut de infractiune reprezinta conditiile fiecarei infractiuni ce o deosebesc de alte infractiuni.

Continutul generic al infractiunii: notiunea ce a fost elaborata pt a permite studiul conditiilor din continutul infractiunilor ( specific partii generale)

Continutul specific al infractiunii: conditiile din ...

Structura continutului infractiuni:

- Modul cum se grupeaza in cadrul continuturilor de infractiuni celementele componente Sunt aratate elementele obligatorii , esentiale pt infaptuirea infractiunii si cele cu rol doar

cirumstantial

Categorii de conditii pe care legiuitorul le poate prevedea in continutul infractiunilor:

- Actul de conduita propriu-zis ( nu lipsesc din continutul niciunei infractiuni)- Valoarea sociala protejata ( obiectul infractiunii - Persoana care savarseste actul de conduita- Locul si timpul comiterii faptei

Situatie premisa

Clasificarea conditiilor

a) Dupa elementul la care se refera: act de conduita, valoare sociala, pers fapt, locul si timpul savarsirii faptei

b) Dupa rolul si importanta acestor conditiia. -esentiale( constitutive)b. -circumstantiale

c) Dupa existenta lor in raport cu momentul savarsirii faptei:- preezistenta ( o anumita calitate a persoanei)-concomitente- subsecvente

Clasificarea continutului:

1. Juridic: totalitatea conditiilor prevazute de respectiva norma2. Constitutiv : conditiile prevazute de acea norma numai cu privire la actul de conduita

1. Simplu2. Complex1. Integral2. Trunchiat (ex: tentativa)

Obiectul infractiunii

Obiectul infractiunii: este valoarea sociala si relatiile sociale create in jurul acestei valori care sunt periclitate prin savarsirea faptei. Obiectul infractiunii nu se confunda cu mijlocul folosit.

Clasificare:

1. Obiect juridic: obiectul infractiunii2. Obiect material: nu au obiect material infractiunile unde valoarea sociala amenintata nu este

incorporata intr-o entitate materiala. ( viata persoanei-valoarea sociala- e incorporata intr-o entitate materiala- in coprul fiintei uman)Dupa cum infractiunile au sau nu obiect material exista:Infractiuni materiale= au un obiect materialInfractiuni formale= nu au un obiect material

1. Obiect juridic generic: indentificam familia de infractiuni2. Obiect juridic specific: ajuta la identificarea unei infractiuni in cadrul familiei din care face

parteClasificare a ajutat legiuiorul sa sistematizeze partea speciala a CP, infractiunile fiind grupate pe familii de infractiuni.

1. Obiect juridic principal: clasificam infractiunea intr-o familie sau alta2. Obiect juridic secundar sau adiacent:

Clsificare in cazul infractiunilor complexe ( ex: infractiunea de talharie: fapte periculoase asupra persoana +patrimoniu; e o infractiune contra patromnoiului pt ca ob juridic principal e patrimoniul)

Subiectii infractiunii

Se face diferenta de subiectii de dr penal ( care include si relatiile de conformare)

- Subiectul activ: persoana acre savarseste fapta; poate si atat persoana fizica cat si persoana juridica

- Subiectul pasiv: vicitima

Persoana fizica:

conditiile generale pt a fi subiect activ

1. Varsta ( 14 ani-rapunderea penala) sub 14 ani fata sa nu e considerata infractiune14-16 ani: prezumtie in fav faptuitorului minor ca a lucrat fara discernamant; prezumtie relativa care poate fi rasturnata si daca este rasturnata el raspudne penal

2. Responsabilitate: aptitudinea persoanei de a-si da seama de faptele sale, de semnificatia sociala a acestora, precum si de a-si determina si dirija in mod constient vointa in raport cu aceste fapte

3. Libertatea de vointa si de actiune: fapta savarsita nu e suficient sa-i apartina doar dpdv fizic, ci si voit ( e posibil ca persoana sa fi fost constransa, fapta fiind savarsita impotrova vointei sale)Conditii speciale pt a fi subiect activ:

1. Sa fie cetatean, functionar, militar etc. Infractiunile petrecute cu o conditie speciala privind subiectul activ poarta denumirea d einfractiuni proprii.

Persoana juridica- subiect activ al infractiunii ( art 19 CP)- - Conditii privind existenta persoanei juridice:- Persoana juridica trebuie sa existe la mom savarsirii faptei- Sfera pers juridice care pot raspunde penal ( exceptie: statul, autoritatile publice) - Pers fizice care prin faptele lor pot angaja rasp penala a pers juridica ( orice pers care are

legatura cu pers juridica care actionaza in numele pers juridice respective)- Forma de vinovatie ceruta de lege pentru existenta infractiunii: Aceleasi forme de

raspundere si vinovatie ca la pers fizica. Concursul dintre raspunderea penala a pers juridic si cea a pers fizice: Vinovatia persoanei juridce se determina in functie de pers fizica ce a actionat ( conducator, angajat)pta savarsita de catre persfizica in interes propriu exclude raspunderea persoanei juridice.

In general, orice persoana poate fi sub pasiv al infractiunii. Exista unele incriminari unde se prevede o conditie cu privire la sub pasiv: ex: infractiunea de pruncucidere ( omucidere a carei subiect pasiv e un copil nenascut)

Locul si timpul savarsiii faptei; elemente ft rar prevazute in continutul infractiunilor; exista situatii in care legea prevede anumite conditii cu privire la aceste elemnete:

Locul:

- Conditie esential ( ex: ultrajul contra bunelor moravuri, conducerea fara permis -> in public) - Element circumstantial ( ex: furt calificat intr-un loc public, intr-un mijloc de transport )

Timpul:

- Conditie esentiala ( ex: coborarea pavilionului : in timpul luptei)- Element circumstantial (ex: furt calificat : in timpul noptii)

Situatia premisa:

Se refera la preexistenta anumitei realitati pe acre trebuie sa se greveze savarsirea faptei. Maj nu au o situatie premisa. Ea poate exista insa in continutul unora dintre infractori: ex: preexistenta unui rap juridic in baza caruia autorul abuzului de incredere detine bunul mobil al altuia. Ex: existenta unei cauze in care se asculta martori infractiunea de marturie mincinoasa.

Continutul constitutiv-generic

Se refera la conditiile privitoare la actul de conduita intrezis. In continutul constitutiv al infractiunii intalnim 2 categ de conditii:

- Latura obiectiva- continut constitutiv obiectiv, cuprinzand:1. Elementul material2. Urmarea imediata3. Legatura de cauzalitate intre elementul material si urmarea imediata

- Latura subiectiva – continut constitutiv subiectiv1. Vinovatia ( ca element subiect care se diferentiaza de vinovatia ca trasatura esentiala a

infracttiunii2. Mobilul3. Scopul

1. Elemnetul materialSau verbum regens : cuvantul calauzitor; se poate concretiza in: acte materiale, gesturi, cuvinte, vorbe, etc;

- Actiuni: verbum regens se realizeaza prin acctiune majoritatea cauzelor; respectarea cauzelor se face printr-o inactiune.

- Inactiuni : verbum regens consta in pasiviatte; respectarea nromei ar insemna actiuneSe poate prezenta sub forma mai multor modalitati normative ( ex: luare de mita: functionarul pretinde ori primeste ori acepta promisiunea sau nu o respinge - 4 modalitati normative; oricare dintre ele daca e realizata e suficient) Legat de elementul material s eface dif intre:

- Infractiuni comisive: verbum regens actiune; maj lor si se realizeaza prin comisiuni- Infractiuni omisive: verbum regens inactiune; maj lor se realizeaza prin omisiuni

DAR ( o infractiune comisiva poate fi realizata prin omisiune ex: omor: natura comisiva –pp o actiune- se poate comite omorul si prin omisiune – autorul faptei are obligatia sa il ajute pe respectiv; infractiunea nu isi peierde caracterul de infract comisivaO infractiune omisiva realizata printr-o comisiune: faptuitorul desi actioneaza, totusi incalca norma: nedenuntarea unor infractiuni: obligativitatea denuntarii iar faptuitorul nu denunta sau in loc sa denunte pe faptuitor, denunta pe altcineva- isi pastreaza caracterul comisiv) Cerintele esentiale atasate elemeneetlui material – intregesc elementul material- fapta sa se savarseaza intr-un anumit timp sau loc, intr-un anumit mod.

2. Urmarea imediata Consecinta savarsirii faptei interzise- vatamarea adusa valorii sociale. Vatamarea poate fi:

- V materiala: perceptibila dpdv fizic: schimbarea fizica a obiectului infractiunii sau a pozitiei acestuia

- Vatamarea poate consta si intr-o Stare de pericol care nu mai e perceptibila fizic: stare contrara celei existente anterior : emenintarea, nu se poate identifica fizic.Infractiunile care au ca efect vatamare materiala: infractiuni de rezultat ( maj sunt si infr materiale)Infractiunile care au ca efect o stare de pericl: infractiuni pe pericol ( maj sunt si infract formale)

Infractiuni de rezultat – infractiuni de pericolInfractiuni materiale- infractiuni formale DAREx: exista situatii in care o infractiune de pericol pt ca se creaza o stare de pericol, dar cu toate acestea nu e o infrac formala pt ca are obiect material ( obeictul asupra caruia s-a intervenit si care a condus la rezultatul infractiunii) distrugerea sau semnalizarea falsa: i de pericol dar are ob material ( infrac materaialaInrfractiunea de fal ( contrafacerea unu inscris) e o infractiune de rezultat dar nu are un obiect material ( infractiune formala)

3. Legatura de cauzalitate intre elem material si urmarea imediataNu e prevazuta in continutul infractiunii dare unanim acc ca pt a face pe cineva corespunzator de o consecinta trebuie ca verbum regens trebuie infaptuit de el. ( urmarea imediata trebuie sa fie consecinta actului de conduita interzis) Problema dovedirii legaturii de cauzalitate- infract material – cvasitotalitatea cazurilor infractiunilor de rezultat . leg de cauzalitate pt cele formale rezulta ex rei: chiar prin savarsirea lui verbum regens, nu mai exista spatiu care sa afecteze spatiul cauzal) Infractiunile materale: vatamaraea nu se produce imediat uneori, se poate intampla cv care sa schimbe cursul evenimentelorEx: stabilirea leg de cauzalitate : are loc un acc de circulatie, vitcima nu se afla in stare ft grava, dar in drum spre spital ambulanta e implicata intr-un al doilea cc de circulatie, in urma caruia, citima moare. In antecendenta cauzala avem de analizat fapta savarsita de primul conducator si dde al doilea. Exsita teorii cu privire la stabilirea legaturii de cauzalitate:Teorii moniste, sustin ca trebuie sa se opreasca la una din cauza. Au fost criticate pt ca forteaza retinerea unei singure contributii.

- Cauzei eficiente- Cauzei preoponderente- Cauzei proxime- Cauzei adecvate ( tipice)

Teorii pluraliste: exista mai multe conditii- Teoria echivalentei conditiilor: trebuie izolte contributiile si sa se analizeze daca rez s-ar fi

produs independent sau nu de fiecare contirbutie; neajuns: post factum, toate conditiile apar ca fiind esentiale.