CURS 6: Pozitii relative drepte si plane, distante, unghiuriusers.utcluj.ro/~todeacos/curs6.pdfCURS...
Transcript of CURS 6: Pozitii relative drepte si plane, distante, unghiuriusers.utcluj.ro/~todeacos/curs6.pdfCURS...
CURS 6: Pozitii relative drepte si plane,distante, unghiuri
Conf. dr. Constantin-Cosmin Todea
Cluj-Napoca
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele
-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)
-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→
Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→
Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2)
sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele
⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
=
B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
=
C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2)
sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate
⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
= D1D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2=
B1B2
= C1C2
= D1D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2=
C1C2
= D1D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2=
D1D2
6.1. Pozitiile relative a 2 plane:
Doua plane ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-paralele-secante (concurente)-confundate
(P1) ∶ A1x +B1y + C1z +D1 = 0→ Ð→n1(A1,B1,C1)
(P2) ∶ A2x +B2y + C2z +D2 = 0→ Ð→n2(A2,B2,C2)
Thm. 6.11 Planele (P1) si (P2) sunt secante
⇐⇒ rang⎛⎜⎝
A1 B1 C1
A2 B2 C2
⎞⎟⎠= 2
2 Planele (P1) si (P2) sunt paralele ⇐⇒ A1A2
= B1B2
= C1C2
≠ D1D2
3 Planele (P1) si (P2) sunt confundate⇐⇒ A1
A2= B1
B2= C1
C2= D1
D2
6.2. Fascicul de plane
Definitie:
Se numeste fascicul de plane multimea tuturor planelor caretrec printr-o dreapta D.
Se da dreapta
(D) ∶ { P1 = 0P2 = 0
ın ecuatie generala
Ecuatia fasciculului determinat de (D) este:
(Pα,β) ∶ αP1 + βP2 = 0 , α, β ∈ R
Daca α ≠ 0 notam λnot= β
α ⇒ fasciculul are ecuatia
(Pλ) ∶ P1 + λP2 = 0.
6.2. Fascicul de plane
Definitie:
Se numeste fascicul de plane multimea tuturor planelor caretrec printr-o dreapta D.
Se da dreapta
(D) ∶ { P1 = 0P2 = 0
ın ecuatie generala
Ecuatia fasciculului determinat de (D) este:
(Pα,β) ∶ αP1 + βP2 = 0 , α, β ∈ R
Daca α ≠ 0 notam λnot= β
α ⇒ fasciculul are ecuatia
(Pλ) ∶ P1 + λP2 = 0.
6.2. Fascicul de plane
Definitie:
Se numeste
fascicul de plane multimea tuturor planelor caretrec printr-o dreapta D.
Se da dreapta
(D) ∶ { P1 = 0P2 = 0
ın ecuatie generala
Ecuatia fasciculului determinat de (D) este:
(Pα,β) ∶ αP1 + βP2 = 0 , α, β ∈ R
Daca α ≠ 0 notam λnot= β
α ⇒ fasciculul are ecuatia
(Pλ) ∶ P1 + λP2 = 0.
6.2. Fascicul de plane
Definitie:
Se numeste fascicul de plane
multimea tuturor planelor caretrec printr-o dreapta D.
Se da dreapta
(D) ∶ { P1 = 0P2 = 0
ın ecuatie generala
Ecuatia fasciculului determinat de (D) este:
(Pα,β) ∶ αP1 + βP2 = 0 , α, β ∈ R
Daca α ≠ 0 notam λnot= β
α ⇒ fasciculul are ecuatia
(Pλ) ∶ P1 + λP2 = 0.
6.2. Fascicul de plane
Definitie:
Se numeste fascicul de plane multimea tuturor planelor
caretrec printr-o dreapta D.
Se da dreapta
(D) ∶ { P1 = 0P2 = 0
ın ecuatie generala
Ecuatia fasciculului determinat de (D) este:
(Pα,β) ∶ αP1 + βP2 = 0 , α, β ∈ R
Daca α ≠ 0 notam λnot= β
α ⇒ fasciculul are ecuatia
(Pλ) ∶ P1 + λP2 = 0.
6.2. Fascicul de plane
Definitie:
Se numeste fascicul de plane multimea tuturor planelor caretrec printr-o dreapta D.
Se da dreapta
(D) ∶ { P1 = 0P2 = 0
ın ecuatie generala
Ecuatia fasciculului determinat de (D) este:
(Pα,β) ∶ αP1 + βP2 = 0 , α, β ∈ R
Daca α ≠ 0 notam λnot= β
α ⇒ fasciculul are ecuatia
(Pλ) ∶ P1 + λP2 = 0.
6.2. Fascicul de plane
Definitie:
Se numeste fascicul de plane multimea tuturor planelor caretrec printr-o dreapta D.
Se da dreapta
(D) ∶ { P1 = 0P2 = 0
ın ecuatie generala
Ecuatia fasciculului determinat de (D) este:
(Pα,β) ∶ αP1 + βP2 = 0 , α, β ∈ R
Daca α ≠ 0 notam λnot= β
α ⇒ fasciculul are ecuatia
(Pλ) ∶ P1 + λP2 = 0.
6.2. Fascicul de plane
Definitie:
Se numeste fascicul de plane multimea tuturor planelor caretrec printr-o dreapta D.
Se da dreapta
(D) ∶ { P1 = 0P2 = 0
ın ecuatie generala
Ecuatia fasciculului determinat de (D) este:
(Pα,β) ∶ αP1 + βP2 = 0 , α, β ∈ R
Daca α ≠ 0 notam λnot= β
α ⇒ fasciculul are ecuatia
(Pλ) ∶ P1 + λP2 = 0.
6.2. Fascicul de plane
Definitie:
Se numeste fascicul de plane multimea tuturor planelor caretrec printr-o dreapta D.
Se da dreapta
(D) ∶ { P1 = 0P2 = 0
ın ecuatie generala
Ecuatia fasciculului
determinat de (D) este:
(Pα,β) ∶ αP1 + βP2 = 0 , α, β ∈ R
Daca α ≠ 0 notam λnot= β
α ⇒ fasciculul are ecuatia
(Pλ) ∶ P1 + λP2 = 0.
6.2. Fascicul de plane
Definitie:
Se numeste fascicul de plane multimea tuturor planelor caretrec printr-o dreapta D.
Se da dreapta
(D) ∶ { P1 = 0P2 = 0
ın ecuatie generala
Ecuatia fasciculului determinat de (D) este:
(Pα,β) ∶ αP1 + βP2 = 0 , α, β ∈ R
Daca α ≠ 0 notam λnot= β
α ⇒ fasciculul are ecuatia
(Pλ) ∶ P1 + λP2 = 0.
6.2. Fascicul de plane
Definitie:
Se numeste fascicul de plane multimea tuturor planelor caretrec printr-o dreapta D.
Se da dreapta
(D) ∶ { P1 = 0P2 = 0
ın ecuatie generala
Ecuatia fasciculului determinat de (D) este:
(Pα,β) ∶ αP1 + βP2 = 0 , α, β ∈ R
Daca α ≠ 0 notam λnot= β
α ⇒ fasciculul are ecuatia
(Pλ) ∶ P1 + λP2 = 0.
6.2. Fascicul de plane
Definitie:
Se numeste fascicul de plane multimea tuturor planelor caretrec printr-o dreapta D.
Se da dreapta
(D) ∶ { P1 = 0P2 = 0
ın ecuatie generala
Ecuatia fasciculului determinat de (D) este:
(Pα,β) ∶ αP1 + βP2 = 0 , α, β ∈ R
Daca α ≠ 0
notam λnot= β
α ⇒ fasciculul are ecuatia
(Pλ) ∶ P1 + λP2 = 0.
6.2. Fascicul de plane
Definitie:
Se numeste fascicul de plane multimea tuturor planelor caretrec printr-o dreapta D.
Se da dreapta
(D) ∶ { P1 = 0P2 = 0
ın ecuatie generala
Ecuatia fasciculului determinat de (D) este:
(Pα,β) ∶ αP1 + βP2 = 0 , α, β ∈ R
Daca α ≠ 0 notam λnot= β
α ⇒ fasciculul are ecuatia
(Pλ) ∶ P1 + λP2 = 0.
6.2. Fascicul de plane
Definitie:
Se numeste fascicul de plane multimea tuturor planelor caretrec printr-o dreapta D.
Se da dreapta
(D) ∶ { P1 = 0P2 = 0
ın ecuatie generala
Ecuatia fasciculului determinat de (D) este:
(Pα,β) ∶ αP1 + βP2 = 0 , α, β ∈ R
Daca α ≠ 0 notam λnot= β
α ⇒ fasciculul are ecuatia
(Pλ) ∶ P1 + λP2 = 0.
Pb:
Sa se scrie ecuatia planului (P)
care trece prin dreapta deintersectie a planelor:
(P1) ∶ 2x + 3y + z − 2 = 0
(P2) ∶ x + 2y − 3z + 1 = 0
si este perpendicular pe planul (P3) ∶ 3x − y + 2z + 2 = 0.
Pb:
Sa se scrie ecuatia planului (P) care trece prin dreapta deintersectie a planelor:
(P1) ∶ 2x + 3y + z − 2 = 0
(P2) ∶ x + 2y − 3z + 1 = 0
si este perpendicular pe planul (P3) ∶ 3x − y + 2z + 2 = 0.
Pb:
Sa se scrie ecuatia planului (P) care trece prin dreapta deintersectie a planelor:
(P1) ∶ 2x + 3y + z − 2 = 0
(P2) ∶ x + 2y − 3z + 1 = 0
si este perpendicular pe planul (P3) ∶ 3x − y + 2z + 2 = 0.
Pb:
Sa se scrie ecuatia planului (P) care trece prin dreapta deintersectie a planelor:
(P1) ∶ 2x + 3y + z − 2 = 0
(P2) ∶ x + 2y − 3z + 1 = 0
si este perpendicular pe planul (P3) ∶ 3x − y + 2z + 2 = 0.
Pb:
Sa se scrie ecuatia planului (P) care trece prin dreapta deintersectie a planelor:
(P1) ∶ 2x + 3y + z − 2 = 0
(P2) ∶ x + 2y − 3z + 1 = 0
si este perpendicular
pe planul (P3) ∶ 3x − y + 2z + 2 = 0.
Pb:
Sa se scrie ecuatia planului (P) care trece prin dreapta deintersectie a planelor:
(P1) ∶ 2x + 3y + z − 2 = 0
(P2) ∶ x + 2y − 3z + 1 = 0
si este perpendicular pe planul (P3) ∶ 3x − y + 2z + 2 = 0.
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente-paralele-confundate
-necoplanareFie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒ Ð→v1(p1,q1, r1) M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒ Ð→v2(p2,q2, r2) M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1p1 q1 r1p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın
spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente-paralele-confundate
-necoplanareFie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒ Ð→v1(p1,q1, r1) M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒ Ð→v2(p2,q2, r2) M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1p1 q1 r1p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente-paralele-confundate
-necoplanareFie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒ Ð→v1(p1,q1, r1) M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒ Ð→v2(p2,q2, r2) M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1p1 q1 r1p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente
-paralele-confundate
-necoplanareFie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒ Ð→v1(p1,q1, r1) M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒ Ð→v2(p2,q2, r2) M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1p1 q1 r1p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente-paralele
-confundate-necoplanare
Fie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒ Ð→v1(p1,q1, r1) M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒ Ð→v2(p2,q2, r2) M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1p1 q1 r1p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente-paralele-confundate
-necoplanareFie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒ Ð→v1(p1,q1, r1) M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒ Ð→v2(p2,q2, r2) M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1p1 q1 r1p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente-paralele-confundate
-necoplanare
Fie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒ Ð→v1(p1,q1, r1) M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒ Ð→v2(p2,q2, r2) M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1p1 q1 r1p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente-paralele-confundate
-necoplanareFie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒
Ð→v1(p1,q1, r1) M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒ Ð→v2(p2,q2, r2) M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1p1 q1 r1p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente-paralele-confundate
-necoplanareFie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒ Ð→v1(p1,q1, r1)
M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒ Ð→v2(p2,q2, r2) M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1p1 q1 r1p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente-paralele-confundate
-necoplanareFie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒ Ð→v1(p1,q1, r1) M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒ Ð→v2(p2,q2, r2) M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1p1 q1 r1p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente-paralele-confundate
-necoplanareFie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒ Ð→v1(p1,q1, r1) M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒
Ð→v2(p2,q2, r2) M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1p1 q1 r1p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente-paralele-confundate
-necoplanareFie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒ Ð→v1(p1,q1, r1) M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒ Ð→v2(p2,q2, r2)
M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1p1 q1 r1p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente-paralele-confundate
-necoplanareFie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒ Ð→v1(p1,q1, r1) M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒ Ð→v2(p2,q2, r2) M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1p1 q1 r1p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente-paralele-confundate
-necoplanareFie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒ Ð→v1(p1,q1, r1) M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒ Ð→v2(p2,q2, r2) M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1
p1 q1 r1p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente-paralele-confundate
-necoplanareFie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒ Ð→v1(p1,q1, r1) M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒ Ð→v2(p2,q2, r2) M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1p1 q1 r1
p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente-paralele-confundate
-necoplanareFie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒ Ð→v1(p1,q1, r1) M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒ Ð→v2(p2,q2, r2) M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1p1 q1 r1p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
6.3. Pozitiile relative a doua drepte:
Doua drepte ın spatiu pot fi
⎧⎪⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎪⎩
-coplanare
⎧⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎩
-concurente-paralele-confundate
-necoplanareFie
(D1) ∶x − x1p1
= y − y1q1
= z − z1r1
⇒ Ð→v1(p1,q1, r1) M1(x1, y1, z1) ∈ (D1)
(D2) ∶x − x2p2
= y − y2q2
= z − z2r2
⇒ Ð→v2(p2,q2, r2) M2(x2, y2, z2) ∈ (D2)
Thm
Dreptele (D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1p1 q1 r1p2 q2 r2
RRRRRRRRRRRRRRRRRRR
= 0 (∗)
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare
⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2
sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗)
ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii
nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M},
coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand
sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese
din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);
De exemplu:⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗)
ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2)
(⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗)
toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale
⇒ (D1) = (D2).
Demonstratie.
(D1) si (D2) sunt coplanare ⇐⇒ ÐÐÐ→M1M2,
Ð→v1 ,Ð→v2 sunt coplanari
⇐⇒ (ÐÐÐ→M1M2,Ð→v1 ,Ð→v2) = 0
Observatii:
a) Daca ın (∗) ultimele doua linii nu sunt proportionale⇒ (D1)⋂(D2) = {M}, coordonatele lui M se determinarezolvand sistemul cu trei ecuatii alese din (D1) si (D2);De exemplu:
⎧⎪⎪⎪⎪⎨⎪⎪⎪⎪⎩
x−x1p1
= y−y1q1
x−x1p1
= z−z1r1
x−x2p2
= y−y2q2
.
b) Daca ın (∗) ultimele doua linii sunt proportionale
⇒ (D1) ∥ (D2) (⇐⇒ p1p2
= q1q2
= r1r2⇐⇒ Ð→v1 ∥ Ð→v2);
c) Daca ın (∗) toate cele trei linii sunt proportionale⇒ (D1) = (D2).