CURS 6 Ecologie Master 2010

7/25/2019 CURS 6 Ecologie Master 2010

http://slidepdf.com/reader/full/curs-6-ecologie-master-2010 1/10



când aruncam deşeurile din plastic sau hârtie în locurile special amena+ate. 'ecuperareadeşeurilor mena+ere va deveni, probabil, aproape un refle, dar este un proces de durată.7ă nu uitam ca dezvoltarea durabilă este, de asemenea, un concept foarte >tânar@. Aanivel industrial, lucrurile s-au mişcat mult mai repede. =stfel, multe fabrici folosescdeşeuri drept combustibil, iar în anumite localităţi se încearcă implementarea unor

sisteme de încălzire casnică pe baza arderii deşeurilor. Companiile sunt primele care auconştientizat importanţa economică !dar şi ecologică$ a recuperării şi refolosiriideşeurilor. Aester (ron atrage atenţia, în lucrarea >?lanul ( 3./@ asupra conflictuluidintre civilizaţia industrială şi mediul ambiant şi mentionează două aspecte) tendinţa deepuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime şi de hrană, sau consumareacelor regenerabile într-un ritm superior capacităţii lor de regenerare şi deteriorarea fizicăşi poluarea factorilor de mediu) apa, aer, sol. 9n acest contet, el punctează importanţareciclării deşeurilor. Aester '. (ron a creat în 128 %"orldatch Enstitute% şi este promotorul unor serii de studii, materializate în rapoartele anuale privind progresele pecalea structurării unei societăţi durabile) %7tarea lumii% sau %7emne vitale%. % societatedurabilă, spune el, este cea care îşi modelează sistemul economic şi social astfel încât

resursele naturale şi sistemele de suport ale vieţii să fie menţinute%.) E5C4 F 0he "orld Conservation 5nion9n urma unei conferinţe internaţionale organizate la Bontainbleau !Branţa$, în G

octombrie 12;, ia fiinţă 5niunea Enternaţională pentru ?rote+area 4aturii !E5?4$. 9n12GH, organizaţia şi-a schimbat denumirea, devenind 5niunea Enternaţională pentruConservarea 4aturii şi a 'esurselor 4aturale !E5C4$, iar din 122/ denumirea a fost prescurtată la E5C4 F 0he "orld Conservation 5nion !5niunea ondială pentruConservare$. 5niunea cuprinde membri din 1/ de ţări care reprezintă 8/ de state, 1// deagenţii guvernamentale şi 8G/ de 4<-uri. 9n cele şase comisii globale colaborează peste1/ /// de oameni de ştiinţă din 1;/ de ţări, iar membrii sunt implicaţi în G// de proiecte,

ceea ce a produs o adevărată Ireţea verde@, care cuprinde)• 'eţeaua de parteneriat F între instituţii şi oameni pentru a supravegheaconservarea şi refacerea ecosistemelor şi populaţiilor ameninţate cu dispariţiaJ

• 'eţeaua de inovaţii F concentrând stimulente economice şi puterea socială învederea conservăriiJ

• 'eţeaua acţiunii F pentru promovarea distribuţiei costurilor şi beneficiilor conservării şi utilizării durabile a naturii şi resurselor naturale.

Misiune: = influenţa, a încura+a şi a asista societăţile din întreaga lume să conserveintegritatea şi diversitatea naturii şi de a asigura că orice utilizare a resurselor naturaleeste echitabilă şi ecologic durabilă.

Viziune: lume dreaptă, echitabilă care apreciază şi conservă natura.

Activitatea:- consultanţă politică şi suport tehnic pentru secretariatele globale şi pentru

partenerii unor convenţii internaţionaleJ- investigarea tuturor sit-urilor noi propuse de partenerii guvernamentali pentru

?atrimoniul ondialJ- monitorizarea stării speciilor la nivel mondial şi editarea anuală a Ilistei roşii@

E5C4 şi susţinerea evaluării Iillenium@ a ecosistemelorJ

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lester_R._Brown

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lester_R._Brown



- asistenţă tehnică pentru elaborarea 7trategiilor 4aţionale ale (iodiversităţii şi?lanurilor de =cţiuneJ

- colaborarea cu partenerii în protecţia ecosistemelor forestiere, a bazinelor hidrografice etc.J

- suport tehnic pentru elaborarea legislaţiilor naţionale de mediu şi a strategiilor

de management a resurselor naturaleJ- diseminarea cunoştinţelor şi asigurarea epertizei.

=u urmat apoi convenţii internaţionale şi diverse acorduri la care au aderatnumeroase ţări cu diferite niveluri de dezvoltare economică. 9ntre acestea, cea maiimportantă este o convenţie adoptată cu ocazia Conferinţei 4aţiunilor 5nite pentru ediuşi Dezvoltare de la 'io de 6aneiro !1223$, respectiv Convenţia privind Diversitatea(iologică !CD($, semnată de aproape toate ţările !1H; de ţări semnatare$. biectivulgeneral urmărit este reprezentat de conservarea diversităţii biologice, utilizarea durabilă

a componentelor acesteia şi distribuirea echitabilă a beneficiilor provenite din utilizarea

resurselor genetice, inclusiv prin accesul corespunzător la resursele genetice cu autorul

transferului tehnologic, lu!nd "n considerare toate drepturile asupra resurselor respective şi printr-o finanţare adecvată#

0etul convenţiei cuprinde 3 de articole a căror structură evidenţiază caracterulcomple al problematicii în domeniul conservării biodiversităţii şi al protecţiei şiutilizării durabile a ecosistemelor. 9n aceeaşi ordine de idei, amintim Convenţia de la"ashington privind comerţul cu specii sălbatice !CE0#7$, Convenţia de la ?aris privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, Convenţia de la 'amsar, privindzonele umede de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor acvatice ş.a.?oliticile ecologice care vizează protecţia ecosistemelor şi conservarea biodiversităţiitrebuie să găsească modalităţi prin care resursele sociale să fie canalizate în aceastădirecţie în situaţia în care nu eistă alte posibilităţi de prote+are. 9n delimitarea suprafeţei

prote+ate, politicile trebuie să articuleze un obiectiv. Ce anume se prote+ează F un habitat,o specie, un ecosistemK =stfel de întrebări impun adoptarea unor criterii pe baza cărora sevor stabili priorităţile.

Abordarea ecosistemică şi ariile protejate=riile prote+ate constituie cea mai eficientă cale de conservare a biodiversităţii.

Cu toate acestea, dezvoltarea economică şi alte activităţi umane generează o presiunecare face dificilă asigurarea protecţiei unor suprafeţe suficient de mari pentru a cuprindeecosistemele în întregime. ?e altă parte ecosistemele naturale trebuie tratate cu gri+ă,deoarece asigură bunuri şi servicii indispensabile pentru eistenţa umană. 9ndeplinireaobiectivelor de conservare impune restricţii puternice asupra activităţilor umane. 9n acestcontet, ariile prote+ate au fost împărţite în mai multe categorii, în care obiectivele deconservare se îmbină în diferite proporţii cu cele de utilizare durabilă.

Categorii IUCN de arii protejate$ategoria % F &ezervaţie naturală integrată'zonă de natură sălbatică# =rie

prote+ată gestionată în principal în scopuri ştiinţifice sau pentru a prote+a resurselesălbaticeJ



$ategoria %% F (arc naţional# =rie prote+ată gospodărită, în principal, în scopulconservării ecosistemelor şi cu destinaţii recreative. #ste definită ca o zonă naturalăterestră şi*sau marină desemnată pentru)

La prote+a integritatea ecologică a unuia sau mai multor ecosisteme în interesulgeneraţiilor actuale şi viitoareJ

Leliminarea oricărei eploatări sau ocupaţii incompatibile cu obiectivele specificeJLa oferi posibilităţi de vizitare în scopuri recreative, ştiinţifice, turistice şieducative în spiritul respectivului mediu natural şi al culturii comunităţilor localeJ0itlul va fi acordat ariilor prote+ate care îndeplinesc următoarele condiţii)- să fie un teritoriu relativ întins, să cuprindă unul sau mai multe ecosisteme, în

general nemodificate de om şi unde speciile vegetale, animale, formaţiunigeomorfologice, să fie de interes ştiinţific, educativ şi recreativ sau în care eistă peisa+enaturale de mare valoare esteticăJ

- în care autoritatea de stat a ţării a luat toate măsurile pentru a eliminaeploatările economice care ar putea periclita entităţile !biologice, morfologice etc.$ careau +ustificat crearea luiJ

-

unde vizitarea este autorizată în scopuri de recreare, educative sau culturale şi încondiţii bine definite.?arcurile naţionale trebuie să fie în proprietatea şi în administrarea autorităţilor

centrale de stat sau a delegaţiilor acestuia şi să fie declarate ca atare prin lege sau prinhotărâri guvernamentale.

$ategoria %%% F Monument al naturii# =rie prote+ată gospodărită, în principal, înscopul conservării elementelor naturale specifice. #ste o arie care conţine unul sau maimulte elemente naturale sau culturale particulare, unice, de importanţă ecepţională,necesitând a fi prote+ată datorită rarităţii sale, reprezentativităţii, calităţilor estetice sauimportanţei sale culturale intrinseci.

$ategoria %V F &ezervaţie de conservare a naturii# 'eprezintă o suprafaţă

terestră*marină făcând obiectul unei intervenţii active a nivelului de gestionare, de omanieră care garantează menţinerea habitatelor şi*sau satisfacerea eigenţelor speciilor vizate.

$ategoria V F (eisa marin sau terestru proteat# =rie prote+ată gospodărită în principal pentru a asigura conservarea peisa+elor terestre*marine şi cu scopuri recreative.7e defineşte ca o zonă terestră, cuprinzând adesea litoralul şi apele adiacente, undeinteracţiunea dintre om şi natură, de-a lungul timpului, a modelat peisa+ul, având calităţiestetice, ecologice şi*sau culturale specifice şi ecepţionale şi prezintă adesea o marediversitate biologică. ?ăstrarea integrităţii acestei interacţiuni tradiţionale este esenţială pentru protecţia, menţinerea şi evoluţia unei astfel de arii.

$ategoria V% F Arie proteată de resurse naturale# =rie prote+ată, în principal, înscopul utilizării durabile a ecosistemelor naturale. 7e defineşte ca o suprafaţă care conţinesisteme naturale în mare parte nemodificate, gospodărite cu scopul de asigurare a protecţiei şi menţinerii pe termen lung a diversităţii biologice, garantând durabilitateafuncţiunilor şi produselor naturale necesare ca bunuri de consumaţie.

$ategoria V%% F &egiuni biologice naturale# 'ezervaţii antropologice. 7unt arii de protecţie a unor populaţii umane primitive, care nu au fost contaminate de tehnologiamodernă, în scopul conservării diversităţii culturale. 7unt, în general, regiuni izolate, carevor rămâne inaccesibile mult timp.



$ategoria V%%% F &egiuni naturale amenaate pentru utilizări multiple# 7untteritorii întinse, aparţinând statului şi care, cu un cadru peisagistic deosebit, cuprindelemente naturale unice sau ecepţionale, permit o eploatare multiplă a produselor forestiere, a apelor, păşunilor, faunei sălbatice, a produselor marine precum şi utilizărituristice de aer liber. 5nele părţi ale regiunii pot cuprinde aşezări permanente sau să fi

suferit transformări.Categorii de arii protejate conform egii !6"#"$$%)# &ezervaţiile ştiinţifice sunt acele arii naturale prote+ate al căror scop este

protecţia şi conservarea unor habitate naturale terestre şi*sau acvatice, cuprinzândelemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic,speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. 9n perimetrul lor sunt permise doar activităţile ştiinţifice şi numai cu acordul =cademiei 'omâne.

*# (arcurile naţionale sunt acele arii naturale prote+ate al căror scop este protecţiaşi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional,cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic,

faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură,oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice. Aaaceastă categorie de arie naturală prote+ată managementul asigură menţinerea cadruluifizico - geografic în stare naturală şi ecluderea oricărei forme de eploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor incompatibile cu scopul atribuit. #lementele cuvaloare deosebită de pe cuprinsul parcurilor naţionale se pot delimita şi se pun sub regimstrict de protecţie în cadrul unor rezervaţii ştiinţifice.

+# Monumente ale naturii sunt acele arii naturale prote+ate al căror scop este protecţia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică,ştiinţifică, peisagistică deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbaticerare, endemice sau ameninţate cu dispariţia, arbori seculari, asociaţii floristice şi

faunistice, fenomene geologice - peşteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă,cascade şi alte manifestări şi formaţiuni geologice, depozite fosilifere, precum şi alteelemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Dacăele nu sunt cuprinse în perimetrul altor zone aflate sub regim de protecţie, pentruasigurarea integrităţii lor se vor stabili zone de protecţie obligatorie, indiferent dedestinaţia şi deţinătorul terenului. 9n funcţie de vulnerabilitatea monumentului naturii,accesul publicului în zona de protecţie poate fi limitat sau interzis.

# &ezervaţiile naturale sunt acele arii naturale prote+ate al căror scop este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic,faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. ?otrivitscopului pentru care au fost desemnate pot avea caracter predominant) botanic, zoologic,forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zonă umedă, marină, deresurse genetice.

# (arcurile naturale sunt acele arii naturale prote+ate al căror scop este protecţiaşi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cunatura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagisticăşi*sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică. anagementul parcurilor naturale urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin prote+areadiversităţii habitatelor şi peisa+ului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale



terenurilor, încura+area şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale, se oferă publicului posibilităţi de recreare şi turism şi se încura+eazăactivităţile ştiinţifice şi educaţionale.

.# &ezervaţiile biosferei sunt acele arii naturale prote+ate al căror scop este protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice.

9n cadrul acestora se delimitează zone cu regim diferenţiat de protecţie ecologică, deconservare şi de valorificare a resurselor după cum urmează) zone strict proteate

!rezervaţii ştiinţifice$J zone tampon cu rol de protecţie a zonelor strict prote+ateJ zone dereconstrucţie ecologică/ zone valorificabile economic prin practici tradiţionale, ecologicadmise, în limitele capacităţii resurselor.

0# Sit-urile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale prote+ate al căror scop este ocrotirea şi conservarea unor zone de habitat natural încuprinsul cărora eistă elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind deimportanţă universală.

1# Ariile speciale de conservare sunt acele arii naturale prote+ate al căror scop estede a conserva, de a menţine şi, acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de

conservare favorabilă habitatele naturale şi*sau populaţiile speciilor pentru care sit-ul estedesemnat. rice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sit-ului, dar susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ, va face obiectul unui studiu de evaluarea impactului. 4u vor fi acceptate planuri sau proiecte, care afectează aria. =nsamblulariilor speciale de conservare constituite în conformitate cu prevederile Directivei23**CC# din 31 mai 1223 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi fauneisălbatice vor face parte din reţeaua europeană 4=05'= 3///.

2# Ariile de protecţie specială avifaunistică sunt acele arii naturale prote+ate alcăror scop este de a conserva, de a menţine şi, acolo unde este cazul, de a readuce într-ostare de conservare favorabilă habitatele specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor menţionate în aneele nr. şi ale Aegii

H3*3//1. =riile de protecţie specială avifaunistică se constituie în conformitate cuDirectiva 82*/2*CC# din 3 aprilie 1282 privind conservarea păsărilor sălbatice şi vor face parte din reţeaua europeană 4=05'= 3///.

?reocupările privind biodiversitatea se diferenţiază pe două direcţii care reflectă şio succesiune cronologică)

- dispariţia speciilor , reprezentând cea mai mare parte a acestora, unde eistăun fundament ştiinţific valoros, deşi încă perfectibil. =ici scara de evaluare a



efectelor se regăseşte în raport cu disponibilitatea materialului genetic şi potenţialul impact asupra activităţilor de producţie şi consum umaneJ

- menţinerea funcţionării şi elasticităţii ecosistemelor , de dată mai recentă, încare se parcurg etapele iniţiale de formulare a conceptelor şi de delimitare aunităţilor de lucru. #valuarea se regăseşte într-un plan în care interacţiunile

directe sunt înlocuite de influenţe intermediate, decalate, constând în efecteleaccidentelor ecologice rezultate din pierderea de biodiversitate asupraactivităţii umane, asupra bunăstării şi a condiţiilor de eistenţă.

Cuantificarea biodiversită&iiăsurarea biodiversităţii, deşi o preocupare constantă în studiile de biologie,

ecologie şi protecţia mediului, reprezintă una dintre marile provocări în acest domeniu.Baptul este determinat de nevoia de a inventaria speciile, dar şi de a asigura permanentamonitorizare a lor, iar acestea sunt acţiuni care întâmpină multiple dificultăţi. 9n tabelulde mai +os sunt prezentaţi indicatorii biodiversităţii pentru variabilitatea genetică,specifică şi ecologică !a ecosistemelor$. Auând în considerare repartiţia lor pe categorii,

observăm faptul că cea mai mare parte vizează primele două componente, în timp ce lanivel de ecosistem indicatorii sunt legaţi numai de repartiţia spaţială, inclusiv prezenţasuprafeţelor în regim de protecţie.

'tica (n problema mediului (nconjurător#tica protectiei mediului reprezintă o disciplină în cadrul eticii aplicate, care se

ocupă cu analiza din punct de vedere moral a modului în care Iactorii@ !firmele,acţionarii, anga+aţii, cumpărătorii etc.$ acţionează asupra mediului încon+urător. #ticamediului a apărut ca o nouă disciplină care alătură valori etice lumii naturale !&an de&eer şi ?ierce, 122, =rmstrong şi (otzler, 122;$. #tica mediului a apărut şi dezvoltat ca

disciplină academică, care alătură valori etice lumii naturale. Dacă societateacontemporană adera la principiile eticii mediului, protecţia mediului încon+urător şimenţinerea diversităţii biologice vor deveni priorităţi fundamentale, ştiut fiind faptul căetica societăţii încura+ează responsabilitatea personală şi utilizarea eficientă a resurselor naturale asigurând o dezvoltare durabilă a mediului. 7imultan cu ivirea şocului ecologics-a impus atenţiei teoreticienilor şi eponenţilor opiniei publice faptul că mai mult, sauacumulările crescute din sfera economicului, nu se converteşte automat sau de la sine înmai bine, adică în ameliorarea efectivă a traiului pentru toţi membrii societăţii. 9ntr-unsistem economic mondial în care mor anual milioane de copii ca urmare a epidemiilor,malnutriţiei, sărăciei, ciumei sau războiului şi în care sute de specii pe an devin etincte prin distrugerea habitatelor, ne întrebăm dacă avem nevoie de a+ustări minime sau deschimbări de structurăK Complementaritatea dintre prote+area diversităţii biologice şiîmbunătăţirea vieţii oamenilor se poate realiza printr-o legislaţie riguroasă, amenzi şimonitoring de mediu. =ceastă complementaritate ar duce la schimbarea valorilor fundamentale ale societăţii noastre profund materialiste şi depersonalizate.

#istă numeroşi factori care generează efecte de distrugere asupra mediului.0otul pleacă de la principii sau mai bine zis, de la lipsa lor şi se continuă cu o înlănţuirede elemente care îşi sporesc gravitatea şi au un impact negativ asupra mediului în modulcel mai direct posibil. =ceşti factori sunt)



a# 3ipsa de răspundere a cercetării - dorinţa de a obţine profit sau dorinţa derecunoaştere umbresc efectele unei mari realizări şi conştiinţa se trezeşte când este preatârziuJ

b# $ursa "narmărilor - chiar dacă la ora actuală se duce o cursă a dezarmărilor, înspecial a celei de natură nucleară, riscul declanşării unui război nuclear va eista atâta

timp cât armele nucleare vor eistaJc# 4ehnologia - acest fapt înseamnă un consum mai mare de energie, totul duce laslăbirea mediului. 5n eemplu care arată ritmul covârşitor cu care tehnologia avanseazăeste din domeniul informatic. ?e de altă parte, acest progres va a+uta la găsirea unor metode noi de reducere a consumului şi de perfecţionare a celor eistente de+aJ

d# &eligia - credinţa creştină spune că singura raţiune de a fi a naturii este să îlslu+ească pe om. 7ocietăţile occidentale, în special, promovează un astfel de principiumaterialistJ

e# 3ipsa educaţiei ecologice - principiile prote+ării mediului nu sunt cultivateaproape deloc în mediile de învăţare ale copiilor şi adolescenţilor. #ducaţia ecologică ar trebui predată în special în instituţiile universitare cu profil economic, pentru că

absolvenţii lor vor fi printre cei care vor avea puterea de a decide soarta mediului naturalJ f# Supradezvoltarea şi supraconsumul - acesta este principalul factor caregenerează distrugeri asupra mediului, creşterea consumului ameninţă să distrugă resurselenaturale şi să ducă la o creştere fără precedent a nivelului poluăriiJ

g# 3ipsa responsabilităţii sociale a firmelor# ?rin strategii eficiente demanagementul mediului, afacerile vor deveni profitabile fără să fie nevoie de oadministrare lipsită de bun simţ a resurselor limitate ale planetei. ?rin schimbareamentalităţii, în primul rând şi pe baza acestui factor, prin adoptarea unor modele eficientede minimizare a costurilor şi riscurilor şi de creşterii a calităţii şi profitului, o firmă vareuşi să facă faţă unui mediu de afaceri care se vede nevoit să se schimbe. Condiţiileactuale obligă la o regândire a strategiei firmei, care alături de elementele de+a eistente

trebuie să le includă şi pe cele de managementul mediului. întreprindere trebuie să ia în considerare toate aspectele legate de problemelemediului. 5nele pot avea efect direct asupra activităţii şi trebuie tratate cu interes maim,altele pot fi destul de îndepărtate şi pot fi privite ca efecte asupra furnizorilor, clienţilor sau ale economiei în general. Consultarea specialiştilor va crea o bază bună de plecare pentru noua strategie. ?roblemele de mai sus sunt reale şi din ce în ce mai presante, decitrebuie tratate cu seriozitate. 7e va crea astfel un cadru în care managerii pot să gândeascăatent dezvoltarea strategiei şi să ştie cum să facă faţă ameninţărilor, dar şi oportunităţilor. 4umai în acest fel poate fi creat avantaul ecologic. ?e acest plan se poartă disputele celemai aprinse, iar corporaţiile multinaţionale sunt primele incriminate, deoarece distrugerilede mediu, soldate cu numeroase victime, produc efecte grave, adesea ireversibile, nunumai în ţările unde se produc, ci afectează global clima, calitatea apei şi a aerului lascară planetară. Cauzele distrugerilor ecologice sunt aceleaşi ca şi în cazul protecţieiinsuficiente a salariaţilor la locul de muncă) legislaţia foarte permisivă, gradul scăzut decompetenţă tehnologică şi de conştientizare a pericolelor la care se epune populaţialocală, costurile ridicate ale tehnologiilor nepoluante etc.

De fapt, cazul care a adus în centrul atenţiei etica afacerilor internaţionale a fostdezastrul de la (hopal, din Endia. 9n anul 12;, la o uzină chimică a firmei 5nion Carbidedin (hopal, din cauza reducerilor drastice a cheltuielilor de întreţinere şi de siguranţă, şi



mai ales din cauza lipsei de pregătire a personalului, a eplodat un rezervor ce conţinea osubstanţă etrem de toică) izocianat de metil. 7ubstanţa s-a împrăştiat în atmosferă şievenimentul s-a soldat cu peste 3/// de morţi şi circa 3//./// de răniţi mai mult sau mai puţin grav. (hopal nu este nici pe departe un caz singular. 9n 1283, aproape G/// deira:ieni au murit după ce au consumat cereale tratate cu mercur, importate din 75=, fără

etichete de avertizare.7chimbările fundamentale care survin paralel cu implementarea principiilor dezvoltării durabile în procesul globalizării lumii moderne condiţionează anumitemodificări în sferele vieţii spirituale a omului.

'eferiri asupra eticii atitudinii omului faţă de pământ sunt prezente în lucrarea luiAeopold =. !ecologist american, care a influenţat dezvoltarea eticii de mediu modernă şimişcările în scopul protecţiei ariilor sălbatice =utorul reuşeşte să realizeze o paralelă întregri+a manifestată pentru copii şi atitudinea iresponsabilă a omenirii pentru calitateafactorilor de mediu, considerând că deocamdată pe planeta unde urmează să locuiascăcopii noştri încă nu sunt premise etice şi estetice. ?roblema dată rezidă în aprofundarea şidiversificarea cunoştinţelor ecologice. &olumul de cunoştinţe necesar urmează să ne

aducă suportul estetic pentru realizarea politicilor de protecţie a mediului, trezind în noidorinţa de cunoaştere a mecanismului de constituire a naturii. După care vor putea urmaacţiuni eficiente de protecţie a mediului. Enterpretările date de Aeopold =. !122$ asupraeticii sunt epuse în contetul evoluţiei ecologiei. Din punct de vedere al ecologiei, în percepţia autorului citat, etica reprezintă prin sine limitarea libertăţii acţiunii în lupta pentru supravieţuire. Ear din punct de vedere al filosofiei etica reprezintă delimitarea întrecomportamentul social şi antisocial. =ceste două definiţii se referă la una şi aceiaşinoţiune. <eneza noţiunii stă la baza tendinţei interacţiunii indivizilor sau grupurilor deindivizi privind elaborarea diferitelor feluri de colaborare. ?rimele interpretări alegităţilor etice eaminau în fond relaţiile între indivizi. Drept eemplu pot servi celezece porunci din (iblie. 0ratatele mai târzii despre etică, care reflectau relaţiile între

natură, om şi societate. 9n acelaşi timp un cod de reguli ecologice, care ar fi reglementatrelaţiile între m şi ?ământ, animale şi vegetaţie, care se dezvoltă pe 0erra, până în prezent nu eistă. Bapt care ne demonstrează că 0erra mai continuă să fie percepută şieploatată ca o proprietate a speciei Momo 7apiens. =titudinea faţă de pământ până în prezent este determinată de consideraţiuni pur economice, oferind privilegii şineprevăzând responsabilităţi. Endiferent dacă ne place sau nu, ne-am născut cu toţii peaceastă planetă, făcând parte din marea familie umană, şi fiecare dintre noi are acelaşidrept de a trăi într-un mediu curat şi de a fi sănătos, având în acelaşi timp misiunea de alăsa în urma noastră o moştenire nealterată de acţiunile noastre. 9n contetul dezvoltăriidurabile, comunitatea de afaceri conştientizează şi acceptă treptat nevoia de a pune în practică o politică socială şi de mediu. ?rotecţia mediului încon+urător nu mai esteconsiderată drept un domeniu rezervat eclusiv guvernului şi comunităţii, ci mai degrabăo responsabilitate comună a mai multor grupuri de interese) companii, instituţiifinanciare, manageri, creditori, contractori, consumatori, precum şi marele public.Consecinţele financiare, responsabilităţile de mediu şi riscul distrugerii renumelui uneicompanii reprezintă motive importante pentru adoptarea unor standarde deresponsabilitate etică şi de protecţie a mediului în cadrul fiecărei companii.

7ocietatea civilă cere la rândul său să fie consultată de către Iactorii@ dindomeniul industrial, iar organizaţiilor li se solicită din ce în ce mai des să îşi facă publice



standardele de conduită etică, precum şi situaţiile financiare sau valorile de piaţă. 9n prezent, partenerii eterni sunt mai interesaţi ca niciodată de maniera în care managerii îşiconduc întreprinderile. =numite sectoare industriale în mod particular sunt foartesensibile la opinia publică, într-o lume în care comunicarea este globală şi instantanee.5rmărind etica în prote+area mediului, companiile reacţionează prin acţiuni din categoria

responsabilităţii sociale, protecţia mediului constituind un rol important al C7' !corporate social responsabilitN$. 'olurile C7')L?revenirea conflictelor între comportamentul întreprinderii şi aşteptărilesocietăţiiJL?revenirea daunelor reciproce ce apar din lipsa de încredere şi cooperare între părţile interesateJL?revenirea impactului negativ de mediu.#tica în protecţia mediului este vizibilă prin acţiunile de responsabilitate socială

atât a societăţii la propria iniţiativă, cât şi prin intermediul corporaţiilor prin programele propuse de acestea. 9n acest sens, în capitolul următor, am prezentat o serie de eemple de pe plan internaţional, dar şi naţional.

'esponsabilitatea socială este obligaţia unei firme, dincolo de obligaţiile legalesau de cele impuse de restricţiile economice, de a urmări obiective pe termen lung caresunt în folosul societăţii. Birmele responsabile social se simt obligate nu numai faţă deacţionari, ci şi faţă de toţi cei interesaţi de activitatea lor. 7copul urmărit de firme însusţinerea unui comportament responsabil este, pe de o parte, îmbunătăţirea imaginii şi, pe de altă parte, promovarea managementului bazat pe valorile răspândite în cadrulorganizaţiei. 9n viitor, vom avea şi în 'omânia din ce în ce mai multe campanii cu izsocial. ?e de o parte, pentru că probleme sociale eistă şi vor eista. ?e de altă parte, pentru că din ce în ce mai multe organisme internaţionale şi companii private militează pentru ceea ce, în ţările vestice, este cunoscut sub numele de corporate socialresponsabilitN !C7'$ sau corporate citizenship.

CURS 6 Ecologie Master 2010

Documents

Transcript of CURS 6 Ecologie Master 2010