Admitere Master 2010

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Admitere 2010 la

programele de masterat

E d itu ra A SE B u cu reşti

Cuprins

Facultatea de Administrarea A facerilor....................................................................................7(cu predare în lim bi străine)

Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică• Cibernetică econom ică........................................................................................................33• Statistică şi econom etrie.................................................................................................... 41• Informatică econom ică...................................................................................................... 53• Strategii de dezvoltare a afacerilor............................................................................... 65

Facultatea de C om erţ.......................................................................................................................759

Facultatea de Contabilitate şi Informatică de G estiune.......................................................83

Facultatea de Econom ie................................................................................................................... 97

Facultatea de Economie Agroalimentară şi a M ediului.......................................................107

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de V alori................................................117

Facultatea de M anagement• Administraţie publică .........................................................................................................131• M anagement econom ic...................................................................................................... 145

Facultatea de M arketing.................................................................................................................157

Facultatea de R elaţii Economice Internationale.....................................................................1679 9

Facuitatea de Administrarea Afacerilor (cu predare în limbi străine)

Admitere masterat 2009Facultatea:

Administrarea Afacerilor (cu predare în limbi

străine)3 august 2009

Seria a Il-aCod grilă: A A l C

Codul variantei f 1 - 6 )1 2 3 4 5 6

• O O O O O

Modulul de specializare

O

O

O

O

O

2£2222222222222.222'Lru

AtfujLU

V'u.V/

rNr. a b c d e1 o o • o o2 o o o o •3 o o o • o4 • o o o o5 o • o o o6 o • o o o7 o o • o o8 o • o o o9 o • o o o10 • o o o o11 o • o o o12 o o o • o13 o o • o o14 o o o • o15 o o o o •16 • o o o o17 o o • o o18 • o o o o19 o • o o o20 o o • o o21 o • o o o22 o o o • o23 • o o o o24 o • o o o25 o o o • o26 o • o o o27 o o • o o28 • o o o o29 o o • o o30 o • o o o31 o o • o o32 • o o o o33 o o • o o34 o o o • o35 • o o o o36 o o o o o37 o o o o o38 o o o o o39 o o o o o40 o o o o o

AA1 c1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2009Facultatea: Administrarea Afacerilor (cu predare în limbi străine)

TEST-GRILĂ1 ). Mecanismele prin care se stabilesc şi delimitează procesele de muncă fizică şi intelectuală

sunt asociate cu funcţia de: (2p)a) previziune;b) evaluare;c) organizare;d) comandă;e) conducere.

2 ). Maslow a aşezat în vârful piramidei necesităţilor umane:(2p)a) nevoile fiziologice elementare;b) nevoile de securitate;c) nevoile de afiliere;d) nevoile de stimă;e) nevoile de autorealizare.

3 ). Ansamblul formaţiunilor şi interacţiunilor umane cu caracter organizatoric care apar spontanşi natural între componenţii unei organizaţii sunt asociate cu:(2p)a) organizarea ierarhică;b) organizarea formală;c) organizarea funcţională;d) organizarea informală;e) organizarea ierarhico-funcţională.

4 ). La dezvoltarea teoriei privind motivarea managerială a contribuit în mod deosebit: (2p)a) Abraham Maslow;b) Michael Porter;c) Kenichi Ohmae;d) Henry Fayol;e) Jack Welch.

5 ). Stabilirea obiectivelor şi alocarea resurselor pentru realizarea lor se face prin funcţiamanagerială de: (2p)a) control al calităţii;b) previziune;c) organizare;d) coordonarea;e) antrenare.

6 ). Modelul celor cinci forţe pentru analiza mediului competiţional a fost realizat de: (2p)a) Peter Drucker;b) Michael Porter;c) Abraham Maslow;d) Michael Hammer;e) Philip Kotler.

Ao

7 ). Sistemul de management bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor până la nivelulexecutanţilor şi pe corelarea recompenselor cu nivelul de realizare a acestora se numeşte: (2p)a) managementul prin excepţii;b) managementul pe baza centrelor de sarcini;c) managementul prin obiective;d) managementul prin proiecte;e) managementul pe baza centrelor de profit.

8 ). Care dintre elementele de mai jos nu reprezintă funcţie sau atribut al conducerii? (2p)a) previziunea;b) decizia;c) organizarea;d) coordonarea;e) control-evaluarea.

9 ). Principalele patru categorii de factori ai mediului economic naţional care, în opinia luiM.Porter, influenţează major obţinerea de avantaj competitiv de către organizaţie sunt: (2p)a) guvernul, structura şi strategia organizaţiei, condiţiile factorilor de producţie, condiţiile cererii, mediul ecologic;b) concurenţa, condiţiile factorilor de producţie, condiţiile cererii, industriile înrudite şi suportive;c) concurenţa, structura şi strategia organizaţiei, şansa, condiţiile cererii, bursa;d) produsele de substituţie, structura şi strategia organizaţiei, factorii de producţie, condiţiile cererii, guvernul;e) concurenţa, zona maritima, condiţiile factorilor de producţie, condiţiile cererii, industriile înrudite şi suportive.

10 ). Procesul motivării personalului trebuie să îndeplinească simultan mai multe caracteristici:(2p)a) să fie complex, diferenţiat şi gradual;b) să fie transparent, omogen şi legal;c) să fie individualizat, statistic şi puţin costisitor;d) să fie direct, legal şi complex;e) să fie actualizat, simetric şi eficient.

11 ). Reducerea la minimum a distorsiunii, în vederea creşterii eficacităţii comunicării, se încadrează în categoria următoarelor acţiuni: (2p)a) de informatizare a managementului;b) de asigurare a unei comunicări clare şi concise;c) de perfecţionare a managerilor;d) de perfecţionare a structurii organizatorice.;e) de perfecţionare a relaţiilor informale.

12 ). In categoria determinanţilor endogeni ai strategiei nu includem:(2p)a) cultura organizaţională;b) potenţialul uman;c) înzestrarea tehnică şi tehnologică;d) configuraţia reliefului zonei de amplasare;e) dimensiunea firmei.

AA1 c1

AA1 c113 ). Obiectivele fundamentale trebuie să fie: (2p)

a) necuantificabile, mobilizatoare, abstracte, stimulatoare;b) realiste, tehnologice, restrictive, stimulatoare;c) realiste, mobilizatoare, comprehensibile, stimulatoare;d) realiste, educative, incerte, stimulatoare;e) vizionare, sezoniere, punctuale, stimulatoare.

14 ). Pentru a fi viabil, avantajul competitiv trebuie să fie: (2p)a) semnificativ-cantitativ;b) comensurabil-valoric;c) economico-social;d) durabil sau sustenabil;e) zilnic actualizat.

1 5 ). Procesul tipic de management se poate restructura, în funcţie de modul în care sunt concepute şi exercitate atributele sale, în trei faze sau etape principale: (2p)a) faza tehnico-juridică, faza economică, faza de control;b) faza primară, faza secundară, faza terţiară;c) faza de cercetare, faza de producţie, faza de evaluare;d) faza previzională, faza grafică, faza finală;e) faza previzională, faza de operaţionalizare, faza finală.

16 ). Motivarea resurselor umane este folosită în cadrul funcţiei de:(2p)a) antrenare;b) recompensare;c) coordonare;d) promovare;e) control-evaluare.

1 7 ). In organizaţia modernă, control-evaluarea de tip constatativ a dispărut, fiind înlocuită cu o evaluare axată pe analiza relaţiilor: (2p)a) de comunicare;b) de cooperare;c) cauză-efect;d) de producţie;e) financiare.

18 ). Teoria lui A. Maslow pune la baza motivării: (2p)a) necesităţile;b) aşteptările;c) expectaţiile;d) recompensele;e) sancţiunile.

Facultatea: Administrarea Afacerilor (cu predare în limbi străine) AA1 c1

19 ). Pour reussir, une femme doit etre 3 fois.... qu'un homme. lp.a) bonne;b) meilleure;c) imaginative;d) moins

20 ). La remise c'est la reduction accordee par le vendeur 2p.a) pour compenser un defaut de qualite des marchandises;b) pour le paiement au comptant;c) en raison de l'importance de la commande;d) sur le montant des factures de l'annee

21 ). Jacques et Jean travaillent au service commercial dont vous etes responsable. Un jour, Jacques vous declare qu'il n'est plus possible de travailler avec Jean. 1. Pourquoi? Parce qu'il ne vous est pas sympthique ou parce que vous avez peur d'obtenir de mauvais resultats? 2. Qu'est-ce que vous voulez dire exactement? Vous voudriez qu'on le licencie ou qu'on le change de service? 3. Que pensez-vous de lui? Comment le trouvez-vous?. 4. Pourquoi dites-vous 9a? Qu'est-ce qu'il a fait exactement? A. Eh bien, voilâ, c'est la 5e fois qu'il se trompe en 15 jours sur l'evaluation du stock. B. II n'est pas consciencieux. On ne peut pas lui faire confiance. C. Non, mais il faut absolument qu'on se reunisse tous Ies trois et qu'on parle serieusement du probleme. D. J'en ai assez de lui. Je ne peux plus supporter son mauvais caractere. 2p.a) 3D, IC, 2B, 4A ;b) 3D, 1B, 2C, 4A ;c) 1D, 2C, 3 A, 4B ;d) 2D, IC, 3B, 4A

22 ). Le conge de formation. 1. Quelles sont Ies conditions pour beneficier du conge deformation? 2. Qu'est-ce que le conge de formation? 3. Qui paie la formation? 4. Quelle est la duree du conge? 5. L'employeur peut-il refuser un conge de formation? A. La duree maximale du conge est d'un an pour un stage conţinu â plein temps. B. Avoir 24 mois d'anciennete dans la branche professionnelle dont 6 mois dans l'entreprise. C. Les frais de formation sont â la charge de l'employeur qui doit consacrer, chaque annee, 1,1% de la masse salariale a des actions de formation. D. C'est le droit, pour tout salarie, de suivre une formation de son choix pendant les heures normales de travail avec maintien de son contrat de travail. E. Non, l'employeur peut seulement reporter le conge, s'il pense que l'absence est prejudiciable a la bonne marche de l'entreprise. Ce report doit etre motive et ne peut exceder un an. 3p.a) 1D,2E, 3C,4B, 5A;b) 1D, 2E, 3B, 4C, 5A;c) IC, 2A,3E, 4B, 5D;d) 1B, 2D, 3C, 4A, 5E

23 ). Le Directeur General s'engage â tenir compte.... par le personnel,....c'est â.....que reviendra ladecision finale. 2p.a) des avis formules, mais, lui;b) mais, lui, des avis formules;c) mais, des avis formules, lui;d) lui, mais, des avis formules


24 ). Le role principal d'un............ consiste â stocker les marchandises. lp.a) foumisseur;b) grossiste;c) vendeur;d) acheteur

25 ). A la suite de votre.... du 5 fevrier 2009, nous vous conflrmons votre.... en qualite de chef dechantier. lp.a) engagement, entretien;b) entretien, reglement;c) contrat de travail, engagement;d) entretien, engagement

26 ). A. Veuillez agreer........... B. Veuillez me faire parvenir...........C. Messieurs, D. Etant donnel'importance......... lp.a) C+A+D+B;b) C +B+D+A;c) D+C+A+B;d) D+C+B+A

27 ). Devoirs du salarie ou de l'employeur? 1 .Assurer la securite du personnel 2. Remettre unbulletin de salaire 3. Ne pas reveler les secrets de l'entreprise 4. Etablir un reglement interieur5. Prendre soin du materiei 6. Respecter l'egalite professionnelle entre les hommes et les femmes 7. Executer le travail demande 8. Respecter la reglementation du travail 9. Obeir â son patron 10. Verser un salaire au moins egal â celui fixe par la loi 2p.a) Salarie: 3, 1, 5, 2, 7; Employeur: 4, 8, 6, 9, 10;b) Salarie: 1, 2, 4, 6, 10; Employeur: 3, 5, 7, 8, 9;c) Salarie: 3, 5, 7, 8, 9; Employeur: 1, 2, 4, 6,10;d) Salarie: 3, 5, 7, 1, 2; Employeur: 4, 6, 10, 8, 9

28 ). Monsieur, N ous......... reception de votre lettre du 1 2 .............et vous ..............d e ..............confîance. 2p.a) accusons, courant, remercions, votre;b) accusons, actuel, remerciez, sa;c) annontjons, courant, remerciez, votre;d) annonşons, actuel, remercions, sa

Facultatea: Administrarea Afacerilor (cu predare în limbi străine) AA1 c i

29 ). Questionnaire sur le personnel d'une entreprise. 1. Les relations du personnel avec ladirection 2. Y a-t-il souvent des negociations 3. L'absenteisme est-il 4. L'âge moyen du personnel 5. Cherche-t-on â ameliorer 6. L'entreprise connaît-elle une tres grande 7. Existe-t-il unsysteme 8. L'anciennete est-elle 9. Le personnel a-t-il la possibilite 10. Les objectifs sont-ils A. sont-elles bonnes? B. les conditions de travail? C. mobilite du personnel? D. avec les representants du personnel? E. rationnel d'evaluation du personnel? F. est-il inferieur â 40 ans? G. un facteur important de promotion? H. bien definis? I. en diminution, en augmentation ou sans changement? J. de poursuivre sa formation au sein de l'entreprise? 3p.a) 1D, 2F, 3B, 4H, 5C, 6G, 71, 8A, 9J, 10E;b) 1J, 2B, 3A, 4F, 5D, 6C, 7H, 8G, 91, 10E;c) IA, 2D, 31, 4F, 5B, 6C, 7E, 8G, 9J, 10H;d) 1D, 2A, 3H, 4F, 5J, 6C, 7G, 8E, 9B, 101

30 ). A. Etudiant en BTS Action Commerciale â Paris, je suis conscient du challenge europeen quis'ouvre actuellement â nous et je deşire vivement ameliorer ma formation par une pratique commerciale â l'etranger. B. Je peux vous offrir une experience certaine de l'etude et de la prospection commerciale. Par ailleurs, je parle couramment l'anglais (voir CV joint). C. Jean Vaut 237, rue Charenton 75012 PARIS 32 54 67 89 D .Votre annonce referencee ci-dessus a retenu toute mon attention cârje connais la place de leader que vous occupez en France sur le marche du mobilier de loisir. E. Monsieur Amede Tiard Directeur commercial Societe SOLDIFF F. Je vous prie de croire, Monsieur le Directeur, â l'assurance de mes salutations distinguees. G. Je me tiens â votre disposition pour vous rencontrer les mardi ou vendredi apres- midi. H. P.J.: CV I. Objet: demande de stage J.Vos references: annonce 4312AZ5 K.Paris, le 2 fevrier 2007 L.Monsieur le Directeur, M.Jean Vaut 3p.a) C+M+J+I+H+K+E+L+B+D+A+G+F;b) C+E+K+J+I+H+L+D+A+B+G+F+M;c) E+C+J+I+H+K+E+F+L+D+A+B+G;d) E+M+K+C+L+D+A+B+G+F+J+I+H

31). Si les ventes se developpent, le benefice: 2p.a) doublera;b) restera stable;c) augmentera dans la meme proportion;d) diminuera

32 )......................... renseignements, n'hesitez pas â nous contacter. lp.a) Pour plus de;b) Avec des;c) Moyennant;d) Dans quelques


33 ). Un responsable politique dont le parti est au pouvoir repond â la critique del'opposition: 1. Considerons tout d'abord l'evolution des prix.... 2. Un autre exemple est celui del'investissement des entreprises.... 3. Oui, bien sur, ils nous disent, ils nous repetent sans arret,ils veulent nous faire croire que I'economie du pays est en declin. 4. Enfin prenons les chiffres du chomage.... 3p.a) 2, 3, 1,4;b) 4, 1 ,3 ,2 ;c) 3, 1 ,2,4;d ) l ,4 , 2,3

34 ). Monsieur Guerard, directeur commercial de Acior, telephone â sa secretaire. 1. Biensur, Monsieur. Vous partirez en voiture? 2. Allo! Marielle? Ici M. Guerard? Je dois me rendre dans le midi de la France la semaine prochaine. Pourriez-vous organiser mon voyage? 3. Vous rendrez la voiture â Marseille? 4. Faites, s'il vous plaît, une reservation sur le premier voi de lundi. 5. Tres bien, Monsieur. Je vous prepare tout şa. 6. Louez-moi une voiture confortable, mais pas trop grande. J'aurai beaucoup de kilometres â parcourir. 7.Quel jour comptez-vous partir? 8. D'accord, je passerai le voir. II faudra que j'aille aussi â Avignon, Cannes, Montpellier. Soyez gentille de m'etablir mon itineraire de voyage pour que je perde le moins de temps possible.9. Et pour la voiture, quel modele voulez-vous? 10. Non, je prendrai le T.G.V. â Grenoble. J'aurai encore un client â voir dans cette viile. Je vous fais une note avec mon programme de visite de la semaine. 1 l.Ce sera fait, Monsieur... A propos, M. Domec de Nîmes vient de telephoner. II souhaite que vous passiez le voir des que possible. 12. Non. Les routes sont trop glissantes en cette saison. J'irai en avion jusqu'â Marseille. A l'aeroport je prendrai une voiture de location. 3p.a) 7, 8, 10,3, 1, 12 ,2 ,5 ,9 , 4, 11,6;b) 2, 6, 1, 12,3,7, 8, 11, 10, 5, 9, 4;c) 9,3, 1,4, 12, 2, 7, 8, 11, 10,5,6;d) 2, 1 ,12 ,7 ,4 , 9, 6, 11,8,3, 10,5

35 ). Le conge de formation est........ , pour tout salarie, de........une formation de.........pendant lesheures normales de travail avec....... de son contrat de travail. 2p.a) le droit, suivre, son choix, maintien;b) son choix, maintien, suivre, le droit;c) le droit, maintien, son choix, suivre;d) son choix, suivre, maintien, le droit




Seria a Il-aCod grilă: AA2 C

Codul variantei (1 - 6 )1 2 3 4 5 6

• O O O O O


O

O

O

o o

o JNr.Punctaj a b c (1 e2 i o o • o o2 2 o o o o •2 3 o o o • o2 4 • o o o o2 5 o • o o o2 6 o • o o o2 7 o o • o o2 8 o • o o o2 9 o • o o o2 10 • o o o o2 11 o • o o o2 12 o o o • o2 13 o o • o o2- 14 o o o • o2 15 o o o o •2 16 • o o o o2 17 o o • o o2 18 • o o o olr 19 • o o o o

20 o o • o o21 o • o o o22 o o o • o23 o o • o o24 o • o o o

4r 25 o o • o o3? 26 • o o o o*r 27 • o o o o

28 o o o • o*r 29 o • o o o

3ft o o • o o<T 31 • o o o o

't?, o o • o o33 o • o o o

3r 34 o o o o3f 35 • o o o ot

36 o o o o o37 o o o o o38 o o o o o

------ 39 o o o o o------ 40 o o o o o

AA2 c1





3 ). Ansamblul formaţiunilor şi interacţiunilor umane cu caracter organizatoric care apar spontan şi natural între componenţii unei organizaţii sunt asociate cu:(2p)a) organizarea ierarhică;b) organizarea formală;c) organizarea funcţională;d) organizarea informală;e) organizarea ierarhico-funcţională.


5 ). Stabilirea obiectivelor şi alocarea resurselor pentru realizarea lor se face prin funcţia managerială de: (2p)a) control al calităţii;b) previziune;c) organizare;d) coordonarea;e) antrenare.


7 ). Sistemul de management bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor până la nivelulexecutanţilor şi pe corelarea recompenselor cu nivelul de realizare a acestora se numeşte: (2p)a) managementul prin excepţii;b) managementul pe baza centrelor de sarcini;c) managementul prin obiective;d) managementul prin proiecte;e) managementul pe baza centrelor de profit.



10 ). Procesul motivării personalului trebuie să îndeplinească simultan mai multe caracteristici:(2p)a) să fie complex, diferenţiat şi gradual;b) să fie transparent, omogen şi legal;c) să fie individualizat, statistic şi puţin costisitor;d) să fie direct, legal şi complex;e) să fie actualizat, simetric şi eficient.

11 ). Reducerea la minimum a distorsiunii, în vederea creşterii eficacităţii comunicării, seîncadrează în categoria următoarelor acţiuni: (2p)a) de informatizare a managementului;b) de asigurare a unei comunicări clare şi concise;c) de perfecţionare a managerilor;d) de perfecţionare a structurii organizatorice.;e) de perfecţionare a relaţiilor informale.


AA2 c1




15 ). Procesul tipic de management se poate restructura, în funcţie de modul în care suntconcepute şi exercitate atributele sale, în trei faze sau etape principale: (2p)a) faza tehnico-juridică, faza economică, faza de control;b) faza primară, faza secundară, faza terţiară;c) faza de cercetare, faza de producţie, faza de evaluare;d) faza previzională, faza grafică, faza finală;e) faza previzională, faza de operaţionalizare, faza finală.


1 7 ). In organizaţia modernă, control-evaluarea de tip constatativ a dispărut, fiind înlocuită cu o evaluare axată pe analiza relaţiilor: (2p)a) de comunicare;b) de cooperare;c) cauză-efect;d) de producţie;e) financiare.


Z©


19 ). Which of the following sentences expresses the highest degree of probability? (2p.)a) The supplier must have delivered the goods;b) The supplier might have delivered the goods;c) The supplier may have delivered the goods;d) The supplier could have delivered the goods

20 ). Which of the sentences below best translates the following Romanian sentence: "Imposibil să fischimbat termenii de livrare (3p)a) They may have changed the delivery terms;b) They didn't have changed the delivery terms;c) They can't have changed the delivery terms;d) They might not change the delivery terms

21 ). Fiii in the following sentence with a suitable verb form: "H e......... h e .............to take ourcustomers but I don't think h e ......... the truth." (2p.)a) said; won't try; was telling;b) said; wasn't trying; was telling;c) had said; had trying; is telling;d) have said; wasn't trying; was telling

22 ). Choose the correct translation of the following sentence: "Toată ziua am lucrat la planul deafaceri şi încă nu am terminat. "(2p.)a) I had worked on the business plan all day and I haven't fmished yet;b) I've been working on the business plan all day and I hadn't finished yet;c) I was working on the business plan all day and it haven't been finished yet;d) I've been working on the business plan all day and I haven't fmished yet

23 ). Which of the sentences below is the correct Indirect Speech version of the following: "I won'tchange the strategy now; things are going very well."? (2p.)a) The manager said she won't change the strategy now; things are going very well;b) The manager told us she would change the strategy then; things were going very well;c) The manager told us she wouldn't change the strategy then; things were going very well;d) The manager said she won't change the strategy then; things are not going very well

24 ). Which of the altematives (a-d) is the correct Direct Speech version of the following sentence:"He said he hoped I'd got the improved version of the Project Proposal."? (2p.)a) Did you get the improved version of the Project Proposal?;b) I hope you've got the improved version of the Project Proposal;c) Have you got the improved version of the Project Proposal ? ;d) I hope you will get the improved version of the Project Proposal

25 ). Fiii in the following paragraph with the appropriate prepositions: "When I g o t........... theplane, I checked the appendix........... the end of the report. Now I agree.............y o u ............ theneed to cut costs. We can't spend so much money...........distribution." (lp.)a) on, by, with, to, with;b) in, by, to, on, with;c) on, at, with, about, on ;d) in, at, with, to, on

2 \


26 ). Which of the altematives (a-d) is the correct translation of the following sentence:" Nu veiobţine contractul dacă nu vei face câteva concesii" (3p.)a) You won't get the contract unless you make some concessions;b) You won’t get the contract unless you don't make some concessions;c) You will get the contract unless you make some concessions;d) You will get the contract unless you don't make some concessions

27 ). Fiii in with the appropriate business concept: "............. supervise the banking system; fix theminimum interest rate; issue bank notes; control the money supply; influence exchange rates; act as lender of last resort." (2p)a) Central banks;b) Commercial banks;c) Universal banks;d) Investment banks

28 ). Fiii in with the appropriate business concepts:"A person's money in a business is known as hisor h e r .......... " (lp.)a) account;b) deposit;c) fund;d) stake

29 ). Fiii in with the appropriate business concept: " The........... is the part of the profits of acompany that is paid to shareholders for each share that they own." (lp.)a) bonus;b) dividend;c) interest;d) eamings

30 ). Fiii in with the appropriate business concept:" The difference between what a country pays forits imports and receives for its exports refers t o ......... " (2p.)a) aggregate demand;b) aggregate supply;c) balance of payments;d) gross naţional product

31 ). Which of the terms (a-d) complies with the following defînition: "The public's beliefs andperceptions about a particular product." (lp.)a) brand image;b) brand loyalty;c) brand-switcher;d) brand testing

32 ). Which of the terms (a-d) complies with the defînition below: "The market demand thatcorresponds to a whole industry's planned level of marketing expenditure" ? (2p.)a) market potential;b) market environment;c) market forecast;d) market segmentation


33 ). Complete the following sentence referring to methods of payment in internaţional trade: "A pro-forma invoice is the first draft of an exporter's bill to an importer......... " (2p.)a) giving details of the competitors' products and the importer will decide whether to buy or not;b) containing estimated prices, according to which the importer will decide whether to buy or not;c) referring to the quantities of products the exporter will buy;d) containing the prices the importer has accepted to pay

34 ). Catherine Nog established an electronic watch company with six employees in 1979. Thecompany now has over 500 employees. Read the following text and decide which of the statements (a-d) is true:

"What factors have made your business successful?First of all, the advent of LCD watch technology in the 1970s created the vast opportunity for

us. You see although the Swiss were the first to develop a quartz watch, the support of the Swiss manufacturers was not strong as they overlooked the phenomenal growth potential of the market. They believed their mechanical excellence would keep them leaders of the industry and that the quartz watch was only a gimmick and that it would soon fade out. In fact this poor judgement eventually led to the downfall of some companies. As demand was greater than the supply, therefore it wasn't difficult for me to get entry to this market when I first set up my company.

At the end of the first year the number of employees increased to 20 and we moved from office premises to a factory. Our floor space increased from the original 600 sq ft to 2,000 sq feet by the end of the first year, and the company grew more than tenfold in the next five years.

And then a few years later, prices started to become very competitive as the retail market became saturated. So I had to think about certain strategies to tackle this problem, I had to think up a short-term strategy and develop some long-term planning. Like all our competitors, we developed new products such as giftware and luxury items. For example, we designed products with a time device in them and customers could prinţ their logo on the product for promotional purposes. However, competition became severe. It reached a point that any product which had a time module in it became less valuable.

In the short term, we had to cut our costs. However, for certain customers who are less price conscious, I was able to upgrade the quality of our products, for example, by offering better batteries, a longer warranty, etc. We did not want our customers to think we were ripping them off of course if we charged a higher price. For customers who were less focused on quality, we had, of course to reduce our prices. In the end, our customers all thought that our company offered quality products, which were value for money while most of our competitors struggled for survival and cut prices in a very competitive market. Some were even forced out of the market.

On the other hand, we also switched our capacity to producing clocks, cutting our watch production line and training our workers to assemble clock products. Watch production was based on an assembly line. Well we bought components from suppliers and assembled the watches.Clock products involved more components, we had to make them in house and the company started to install machineiy, hire designers and the workflow became more sophisticated and today, we have become one of the best known manufacturers in the world, with ISO 9001 certification."(3p)a) The Swiss believed the quartz watch would lead to huge growth in the market;b) Products with time modules became more valuable;c) The company cut prices for all the products;d) Catherine Nog's floor space increased by 1,400 sq ft by the end of the first year

22»


35 ). Read the text and ehoose the best sentence (a-d) to complete it. "In business negotiations, good people skills, mutual respect and trust are absolutely essential. One of the aims of the first meetingis therefore for the two parties to develop trust and sound each other out..........Doing yourhomework means finding out as much as you can about the company you are dealing with, about its needs and expectations, and about its negotiating style. It also means defining precisely what you want and what your conditions are, as well as deciding in advance what kind of concessions you are willing to make." (3p)a) This phase can be made easier if you do your homework beforehand;b) Let us turn briefly to three serious dangers which often lurk behind negotiations;c) Obviously, it is easier to reach an agreement if both parties take away something from the deal;d) There are three key issues to bear in mind when making concessions

Punctaj




Seria a Il-aCod grilă: AA3 C

Codul variantei (1 - 6 ) 1 2 3 4


O

O

O

O

O

5

O

6

O

£22222222222222222Ar/tP

1Ţ>JPIf

ttP/3-Pl2-P

Jpip• /

i>r. a D c a e1 o o • o o2 o o o o •3 o o o • o4 • o o o o5 o • o o o6 o • o o o7 o o • o o8 o • o o o9 o • o o o10 • o o o o11 o • o o o12 o o o • o13 o o • o o14 o o o • o15 o o o o •16 • o o o o17 o o • o o18 • o o o o19 o o o • o20 o o • o o21 • o o o o22 o • o o o23 o o • o o24 o o o • o25 • o o o o26 o • o o o27 o o • o o28 o o • o o29 o • o o o30 o o • o o31 o o o • o32 o o o • o33 o • o o o34 o o • o o35 o • o o o36 o o o o o37 o o o o o38 o o o o o39 o o o o o40 o o o o o

a r

AA3c1





3 ). Ansamblul formaţiunilor şi interacţiunilor umane cu caracter organizatoric care apar spontan şi natural între componenţii unei organizaţii sunt asociate cu:(2p)a) organizarea ierarhică;b) organizarea formală;c) organizarea funcţională;d) organizarea informală;e) organizarea ierarhico-funcţională.


5 ). Stabilirea obiectivelor şi alocarea resurselor pentru realizarea lor se face prin funcţiamanagerială de: (2p)a) control al calităţii;b) previziune;c) organizare;d) coordonarea;e) antrenare.


J jS

AA3c17 ). Sistemul de management bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor până la nivelul

executanţilor şi pe corelarea recompenselor cu nivelul de realizare a acestora se numeşte: (2p)a) managementul prin excepţii;b) managementul pe baza centrelor de sarcini;c) managementul prin obiective;d) managementul prin proiecte;e) managementul pe baza centrelor de profit.



10 ). Procesul motivării personalului trebuie să îndeplinească simultan mai multe caracteristici:

a) să fie complex, diferenţiat şi gradual;b) să fie transparent, omogen şi legal;c) să fie individualizat, statistic şi puţin costisitor;d) să fie direct, legal şi complex;e) să fie actualizat, simetric şi eficient.

11 ). Reducerea la minimum a distorsiunii, în vederea creşterii eficacităţii comunicării, se încadrează în categoria următoarelor acţiuni: (2p)a) de informatizare a managementului;b) de asigurare a unei comunicări clare şi concise;c) de perfecţionare a managerilor;d) de perfecţionare a structurii organizatorice.;e) de perfecţionare a relaţiilor informale.


(2p)




15 ). Procesul tipic de management se poate restructura, în funcţie de modul în care suntconcepute şi exercitate atributele sale, în trei faze sau etape principale: (2p)a) faza tehnico-juridică, faza economică, faza de control;b) faza primară, faza secundară, faza terţiară;c) faza de cercetare, faza de producţie, faza de evaluare;d) faza previzională, faza grafică, faza finală;e) faza previzională, faza de operaţionalizare, faza finală.


17 ). In organizaţia modernă, control-evaluarea de tip constatativ a dispărut, fiind înlocuită cu oevaluare axată pe analiza relaţiilor: (2p)a) de comunicare;b) de cooperare;c) cauză-efect;d) de producţie;e) financiare.


Facultatea: Administrarea Afacerilor (cu predare în limbi străine) AA3 c i

19 ). Wăhlen Sie die richtige Variante: Einen Bedarf... (1 p)a) bedecken;b) fullen;c) beantworten;d) decken

20 ). Wahlen Sie die richtige Variante: Eine ... Ware ist der Traum eines jeden Kăufers, aber nichtimmer ist diese leicht zu finden. (1 p)a) preisbedingte;b) preisbillige;c) preiswerte;d) preisbewusste

21 ). Wăhlen Sie die richtige Variante: Wir teilen Ihnen ... Wunsch weitere Einzelheiten uberunser ... mit. (1 p)a) auf, Angebot;b) nach, Katalog;c) iiber, Preisliste;d) bei, Produktpalette

22 ). Wăhlen Sie die richtige Variante: Die Versandkosten ... des Bestellers. (1 p)a) ubemimmt die Last;b) gehen zu Lasten;c) tragen die Belastung;d) sind ein Laster

23 ). Wăhlen Sie die richtige Variante: M ita rb e ite re in e Gehaltserhohung ...; Arbeitnehmer....(2p)a) bestellen, befordem, anfordem;b) vorstellen, fordem, befordem;c) einstellen, anfordem, iiberfordem;d) zustellen, befordem, uberfuhren

24 ). Wăhlen Sie die richtige Variante: Werbung soli zunăchst die Aufmerksamkeit... , dann dasInteresse wecken, das Verlangen herausfordem und schlieBlich .... (2 p)a) an sich lenken, den Verkauf mitwirken;b) fur sich beanspruchen, den Ankauf tătigen;c) mit sich bringen, die Kaufmoglichkeit suchen;d) auf sich ziehen, den Kauf bewirken

25 ). Wăhlen Sie die richtige Variante: "Kommerzialisierung" ist Synonym fur: (1 p)a) Vermarktung;b) Marktpositionierung;c) Verkaufsforderung;d) Absatzangebot


26 ). Wăhlen Sie die richtige Variante: Bevor man mit der Ubersetzung des Vertrags begann,... .(2p)a) sollten einige Termini uberpriifen werden;b) mussten einige Termini griindlich uberpriifit werden;c) miissen einige Termini griindlich uberpriifit werden sein;d) mussten einige Termini griindlich tiberpriift worden

27 ). Wăhlen Sie die richtige Variante: Die besondere Funktion des "Cash-and-Carry"-Betriebsliegt im ... Preis, im weiten ... und in der umfangreichen .... (2 p)a) niedrigen, Variation, Lagerung;b) hohen, Varianten, Haltung;c) giinstigen, Sortiment, Lagerhaltung;d) kleinen, Angebot, Kundschafit

28 ). Wăhlen Sie die richtige Variante: Die Westbalkan-Staaten haben ihre okonomischenPolitiken so zu ..., dass Landwirtschafît und andere von der Globalisierung betroffene Wirtschaftssektoren ... fur ... werden. (2 p)a) ftihren, kompatibel, die gesamte Mercosur-Zone;b) mobilisieren, kompetitiv, das Weltall;c) orientieren, konkurrenzfâhig, die gesamteuropăische Wirtschafit;d) machen, konkurrenzmaBgebend, alle Wirtschaftsgebiete

29 ). Wăhlen Sie die richtige Variante: ... deutlicher Wachstumsaussichten in der Branche will derKfz-Hersteller die Produktion ... Ausland verlagem,... einige Konkurrenten auf dem Inlandsmarkt.... (2 p)a) Obwohl, in den, wobei, loswerden;b) Trotz, ins, um, loszuwerden;c) Trotzdem, im, wodurch, losgeworden sind;d) Trotz, in, wăhrend, loswerden sollen

30 ). Wăhlen Sie die richtige Variante: Es stellt sich die Frage,... der zentralasiatische Kleinstaatzum marktfuhrenden Energiezulieferer w ird,... wir uns zuverlăssige Partner finden mochten,... wir langfristig kooperieren konnen. (2 p)a) wenn, weil, mit dem;b) wie, wo, mit deren;c) ob, weil, mit denen;d) wieso, so lange, ohne die

31 ). Wăhlen Sie die richtige Variante: "Die Konkurrenz hat keine Chancen auf diesem neuenMarkt, solange unsere Versicherungsfirma schwarze Zahlen schreibt", sagte der Geschăftsfuhrer. Damit bezog er sich auf... (3 p)a) die von Verlusten charakterisierte Geschăfîtslage der Versicherungsfirma;b) eine Artikelserie in der Lokalpresse, die leider unbeachtet blieb;c) einen konjunkturbedingten Wirtschafitszustand in der Versicherungsbranche;d) die gesunde Geschăfîtslage seiner Firma


32 ). Wăhlen Sie die richtige Variante: "Ohne FleiB kein Preis" (Sprichwort). Das bedeutet: (3 p)a) Alles hat einen Preis, auch wenn man ihn nicht von Anfang an erhălt;b) Oft ist man fleiBig, um den Preis zu bekommen;c) Der FleiB hat einen Aufpreis, aber er wird nicht immer berechnet;d) Nur bei entsprechendem FleiB stellt sich der Erfolg ein

33 ). Welche Idee ist im Text enthalten? Wăhlen Sie die richtige Variante: Die Konkurrenz unterden Messegesellschafîten im Inland ist groB. Das werden auch die wenigen neu einzustellenden Messemanager zu spiiren bekommen. Flexibel, belastbar und teamfahig sollen sie sein, um sich als Projektmanager durchsetzen zu konnen. Wer sein Geld im Messewesen verdienen will, muss die Dienstleistungen absolut in den Vordergrund stellen - teilen die Personalabteilungen mit. Die Bewerber sollten also: (3 p)a) die grofie Konkurrenz ausschalten;b) Durchsetzungsfahigkeit aufzeigen;c) die Dienstleistungen auBer Acht lassen;d) Projektmanagement vermeiden

34 ). Welche Idee ist im Text enthalten? Wăhlen Sie die richtige Variante: Im geschăftlichenBereich solite man auf die Versendung von WeihnachtsgriiBen per E-Mail verzichten, da ihnen die personliche Note fehlt. Wer sich die Zeit nimmt, eine personliche Weihnachtskarte zu verfassen, zeigt dem Geschăftspartner, Kunden, Kollegen oder Mitarbeiter damit seine echte Wertschătzung. (3p)a) In der Geschăftswelt hat man selten Zeit, WeihnachtsgruBe an Partner, Konsumenten oder Mitarbeiter zu senden. Aus diesem Grund verzichtet man auf die elektronische Post;b) Da man sich die Zeit nimmt, WeihnachtsgruBe zu schreiben, schickt man diese per E-Mail;c) Wer Anerkennung oder Achtung den Geschăftspartnem oder Kollegen gegenuber zeigen mochte, wird keine WeihnachtsgruBe per E-Mail verschicken;d) Geschăftspartner oder Kollegen zu respektieren und hoch zu achten, bedeutet diesen WeihnachtsgruBe mit der elektronischen Post auszurichten

35 ). Welche Idee ist im Text enhalten? Wăhlen Sie die richtige Variante: Auch in Deutschlandgibt es inzwischen in Staat und Wirtschaft nicht nur saubere Geschăfte. Uber die Dimensionen der Probleme, die durch Korruption entstehen, kann man nur spekulieren. Doch eines ist allen klar: Korruption ist weder fîir die Marktwirtschafît noch fur die Demokratie gut. Zehn Industriestaaten mochten nun darauf achten, was Untemehmen als illegale Gelder zahlen. Korruption ist liberali da - so die Organisation Transparency International, auf deren Liste im Moment nicht weniger als 54 Staaten existieren. (3 p)a) Man kennt die Dimensionen der Probleme genau;b) Auch deutsche Firmen arbeiten mit unerlaubten Methoden und Mitteln;c) Die Korruption ist in weniger als 54 Lăndem registriert;d) Nur die Politiker sind korrupter als Manager

Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică

Cibernetică economică

Admitere masterat 2009

Facultatea: C.S.I.E.3 august 2009

Seria ICod grilă: CSI El b


O • O O O O


O

O

O

O

O

Nr. a b c (1 ePunctajz 1 • o o o o2 2 o o • o o2 3 • o o o oZ 4 • o o o oz 5 • o o o oz 6 o o o • oz 7 o o o o •z 8 • o o o oz 9 o o o o •z 10 o o • o o1 11 • o o o oz 1 2 • o o o oz 13 o o o o •z 14 o o o • oz 15 o o • o oz 16 o o o • oz 17 o o o o •z 18 o o o • oz 19 o o o • oz 20 o • o o oz 21 • o o o oz 22 o o • o oz 23 o o o • oz 24 o • o o oz 25 o o • o oz 26 o o o • oz 27 • o o o oz 28 o o o o •l 29 • o o o oz 30 o • o o oz 31 o o • o oz o o o • oz • o o o oz 34 o o o o #z 35 • o o o o

36 o o o o o37 o o o o o38 o o o o o

------ 3 9 o o o o o------ 40 o o o o o

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: M astera t 2009Facultatea: Cibernetică. Statistică si Informatică Economică

CSIE1- b2

TEST-GRILA

Notă: fiecare întrebare valorează 2 puncte

I. Fie problema de programare liniară:x, + x2 + 2x3 < 2

(P)2x, + x2 + x3 < 3 x, > 0, x2 > 0,x3 > 0

[max]/ 1Ox, + 9 x2 + 8x3

1. Forma standard a problemei (P) este:

a)

x, 4~ x2 4- 2 x3 x4 — 2

2x, + x2 + x3 + x5 =3Xj > 0, x2 > 0,x3 > 0, x4 > 0, x5 > 0

[max]/ = 10x, + 9 x2 + 8x3

b)

x, + x2 4- 2 x3 - x4 = 22x, + x2 + x3 - x5 =3x, > 0, x2 > 0, x3 > 0, x4 > 0, x5 > 0[max]/ = 1 Ox, + 9 x2 + 8x3

c)

Xj + x2 + 2x3 + x4 = 2

2x, + x2 + x3 - x5 =3 ^ > 0, x2 > 0,x3 > 0, x4 > 0, x5 > 0

[max]/ = lOx, 4- 9 x 2 + 8x3

d)

x, + x2 4- 2x3 = 2 2x, + x2 + x3 = 3 x, > 0, x2 > 0,x3 > 0

[max]/ 10x, + 9 x2 + 8x3

e)

x, + x2 + 2 x3 - x4 = 2

2x, + x2 + x3 + x5 = 3x, > 0, x2 > 0,x3 > 0, x4 > 0, x5 > 0[max]/ = 10x, + 9 x2 + 8x3

2. Problema duală asociată problemei (P) este:w, + 2u2 =10

u, + u2 =9a) 2m, +u2 = 8

m, > 0, u2 > 0

[min]g = 2u] + 3w2

m, + 2u2 >10

m, + u 2 = 9

b) 2 w, + u2 > 8 m, > 0, u2 > 0

[min]g = 2 w, + 3 u2

m, + 2 u2 >10

m, + u2 > 9c) 2«, 4- u2 > 8

m, > 0, u2 > 0

[min]g = 2 w, + 3w2

w, + 2 u2 =10

m, + m2 > 9

d) 2w, + u2 = 8 m, > 0, m2 > 0

[min]g = 2m, + 3m2

u, + 2w2 < 10

w, + m2 < 9

e) 2ux + »2 < 8 m, > 0, u2 > 0

[min]g = 2 w, + 3m2

3. Forma canonică a problemei (P) este:xx+ x 2+ 2x3 < 22x, + x, + x, < 3

1 2 3 b) je, > 0, x2 > 0,x3 > 0 x, > 0, x2 > 0,x3 > 0[max]/ = 1 OjCj + 9x2 + 8x3 [max]/ = 1 Ox, + 9x2 + 8x3

a)

x, + x 2 + 2 x 3 > 2

2x, + x2 + x3 > 3x, + x2 + 2x3 > 2 2x, + x2 + x3 = 3

x, > 0, x2 > 0,x3 > 0 [max]/- = 1 Ox, + 9x2 + 8x3

x, + x2 + 2x3 < 2 x, + x2 + 2 x 3

2x, + x, + x, < 3 2x, + x, + x3 < 3d) e) 1 2 3

x, > 0, x2 > 0,x3 > 0 x, > 0, x2 > 0,x3 > 0[min]/ = 10x, + 9x2 + 8x3 [max]/ = 10x, + 9x2 + 8x3

4. Care dintre vectorii de componente

(P):

constituie o soluţie admisibilă pentru problema

r°^ (i) ( i ) f 21 f 2 )a) 0 ; b) 1 ; «) î ; d) 1 ; e) 3

l°J 1 -5 J

5. Valoarea optimă a funcţiei obiectiv din problema duală este:a ) 2 m m = 1 9 ; b ) g m i n = 2 ° ; C) S m m = 1 5 ; d ) = 5 0 i e ) ^ = 10 .

6. Componenta u[ din soluţia optimă a problemei duale este:a) w* = 10; b) u\ = 4; c) uj = 2; d) «* = 8 ; e) u\ = 6 .

7. Valoarea optimă a funcţiei obiectiv din problema (P) este:a ) / ra» = 20; b ) / max=30; c ) / max=10; d ) / _ = 5 0 ; e ) / max=19.

II. Un consumator are preferinţele ordonate de funcţia de utilitate U : X c R 2 —>R, f/(x,,x2) = ^/x,x2 (X reprezintă mulţimea consumurilor posibile). Preţurile unitare ale celor două bunuri sunt p i , respectiv p 2, iar venitul consumatorului este notat cu R, R > 0 .

Se notează cu X ( p x, P l ’R) 'X i (Pi ,Pi’R) X 2(Pi’P2’R),

cererea necompensată (walrasiană), iar cu

(px{px, p 2,u)cererea compensată (hicksiană), unde u este nivelul minim de

utilitate dorit de consumator.

Atunci:

8. Vectorul optim de consum pentru px = 5u.m., p 2 = 6 u.m. şi R = 60 u.m. este:

a) ' 61 ; b> 51 "20' '10" "10N; c)

J 2 ,; d) ; e)

,10,

9. Funcţia de cerere compensată de bun 1, <px(px,p2,u) , este:

a) (px{px,p2,u) = 2u p - ; b) <px(px,p2,u) = 2w ^ ; c) <px(px,p 2,u) = u ^ p xp 2V Pi V Pi

d) (px{px,p2,u) = u j p x \ e) f t (p , ,p2,u) = uV Pi

10. Funcţia de cerere compensată de bun 2, <p2(px,p2,u) , este:

a) <p2(px,p2,u) = up2; b) <p2(px,p2,u) = 4u c) <p2(px,p 2,u) = u 1- -V Pi V P2

d) <p2{px,p2,u) = 2u — ; e) <p2(px,p2,u) = u j p xp 2V P i

11. Funcţia de cerere necompensată de bun 1, este:

a) X x(px, p 2,R) =R

2 PiR

b) X x(px, p 2,R) - E l - R ’1

c) X l(px, p 2,R) = y ;

d) X l(j>x, p 2,R) = — ; e) X x(px, p 2,R)P i P i

12. Funcţia de cerere necompensată de bun 2, X 2(px,p 2,R) , este:

a) X 2(px, p 2,R) = ^ - ; b) X 2(px, p 2,R) = ^ - ; c) X 2(px, p 2,R) = — ;2 p RR R

d) X 2 i.P\ 1 P2 ’ — ’ ®) " 2 (.Pl ’ P2 ’ — "T • p 2 2

/>2

13. Funcţia de utilitate indirectă, notată V(px,p2,R ) , este:

a) V(px,p2,R) =4 R

J p j h ’b) V(pv p 2,R) . R

2-PiPi

d) V(Pi,p2,R) =2 R

P1P2

e) V(px,p 2,R) = R

\P2

c) V{px, p 2,R) =R2

2PiP2

14. Utilitatea marginală U "(xx,x2) a consumului de bun 1 este:

a) 1— ; b) yjxXx2 ; c) — ; d) ~~~f= \ e) 2-Jx^.V*i 2xxx2 2v xl

III. Un producător are funcţia de producţie _y(x,,jc2) = 8jCj1/4x21/4, unde xj şi X2 reprezintă cantităţile din factorii de producţie 1 şi 2 care au preţurile egale cu unitatea, iar reprezintă cantitatea de bun produs. Preţul unitar al bunului produs este notat cu p.

15. Cererea optimă din primul factor în funcţie de p, xx (p ) , este:

a) xx(p) = ^ ~ ; b) xx(p) = 4 p 4; c) xx(p) = 4p2; d) xx(p) = 16p4; e) xx(p) = 3 p \

16. Cererea optimă din al doilea factor în funcţie de p, x2 (p ) , este:

a) x,(/?) = - ; b ) x2(p) = 3p*;c) x2(p) = \6p4; d) x2(p) = 4 p 2; e) x2(p) = 4p4.

17. Oferta totală y(p) din bunul produs este:

a) y(p) = 4p ; b) y(p) = 4p2; c) y(p) = 2 p ; d) y(p) = ^ ; e) = 16/7.

18. Funcţia profitului 7t(p) este:

a) 7t{p) = ; b) 7t(p) = \ 6 p 2', c) 7r(p) = Ap4; d) *(/>) = 8p 2; e) n(p) = 16p4.

IV. Tehnologia unui producător este caracterizată de funcţia de producţie F(K,L) = \0L4aK 2/), cu a > 0,P > 0 , unde L reprezintă forţa de muncă, iar K reprezintă capitalul firmei.

19. Tehnologia de producţie este cu randamente constante la scară dacă a şi fi verifică relaţia:

a) 2a + P = 3; b) 2a + P = 2; c) 2a + P = 1; d) 2a + P = 0,5; e) 2a + P = 0,6.

20. Elasticitatea funcţiei de producţie F în raport cu factorul L are valoarea 0,8 pentru:3 L 1 1 ^ 1 2a) a = — ; h ) a = ~ - , c) a = — \ d ) a = - ; e) a = J -

21. Elasticitatea funcţiei de producţie F in raport cu factorul K are valoarea 0,6 pentru:

a) p = ^ , b)/? = | ; c ) ^ = | ; d) ^ ; e)y9 = l .

V. 22. într-o economie închisă se cunosc următoarele date pentru anul curent: înclinaţia marginală pentru consum este c = 0,75 iar rata marginală de impozitare este t = 20% . Multiplicatorul investiţiilor este:

a) 2; b) 1,5; c)2,5; d) 3; e) 1.

23. într-o economie deschisă, conform modelului IS-LM-BP se cunosc următoarele date pentru anul curent: înclinaţia marginală pentru consum este c = 0,85; rata marginală de impozitare este t = 20% şi înclinaţia marginală către importuri este z = 0,18. Atunci creşterea cheltuielilor guvernamentale cu 3 mld. lei va conduce la modificarea deficitului bugetar ( A B D ) cu:

a) + 3 mld. lei; b) + 6 mld. lei; c) - 1,8 mld. lei; d) + 1,8 mld. lei; e) - 3 mld. lei.

24. Rata creşterii economice este dată de:a) rata creşterii PIB nominal; b) rata creşterii PIB real; c) rata creşterii consumului;d) rata creşterii investiţiilor; e) nici unul dintre răspunsurile anterioare.

25. Oferta agregată pe termen scurt indică:a) legătura dintre producţie şi costuri; b) legătura dintre PIB real şi PIB nominal;c) legătura dintre PIB real şi preţuri; d) relaţia dintre cerere şi ofertă;e) nici unul dintre răspunsurile anterioare.

5 3

26. într-o economie deschisă, în condiţii de expansiune economică, devalorizarea monedei naţionale conduce la:

a) creşterea importurilor; b) creşterea şomajului; c) creşterea deficitului balanţei comerciale;d) creşterea exporturilor; e) scăderea producţiei.

27. Care dintre următoarele modificări este specifică unei economii deschise, în condiţii de expansiune economică conform modelului IS, dacă scade rata dobânzii?

a) cresc investiţiile; b) scad investiţiile; c) scade consumul;d) scade producţia; e) scade taxele totale.

28. Care dintre următoarele modificări este specifică unei economii deschise conform modelului IS-LM, în care curba LM este verticală, dacă va creşte rata medie de impozitare?

a) creşte PIB; b) scade PIB; c) creşte rata dobânzii;d) creşte consumul; e) scade rata dobânzii.

29. Care dintre următoarele modificări este specifică unei economii închise conform modelului IS-LM, în care cresc transferurile către populaţie ?

a) creşte PIB; b) Scade PIB; c) scade rata dobânzii;d) scade deficitul bugetar; e) scade consumul.

30. Echilibrul pe piaţa muncii se atinge în punctul în care:a) salariul nominal este egal cu salariul real; b) salariul real este egal cu productivitatea muncii;c) salariul nominal este egal cu solicitările sindicatelor;d) creşterea salariului nominal egalează inflaţia; e) nici unul dintre răspunsurile anterioare;

31. Care dintre următoarele măsuri de politică economică nu este o măsură protecţionistă?a) Creşterea taxelor vamale; b) Impunerea de cote la import; c) Controlul preţurilor;d) Creşterea subvenţiilor; e) Controlul cursului de schimb.

32. Care dintre următoarele fenomene economice nu conduce la creşterea inflaţiei în condiţii de expansiune economică?

a) creşterea salariilor; b) creşterea consumului; c) creşterea cheltuielilor guvernamentale;d) creşterea impozitelor; e) devalorizarea monedei naţionale.

33. Şomajul conjunctural este generat de:a) reducerea volumului activităţii economice;b) imperfecţiunea informaţiilor de pe piaţa muncii;c) dezechilibrul între structurile ocupaţional - profesionale;d) aşteptările angajaţilor ce au salarii mici;e) variaţia anotimpurilor.

34. într-o economie deschisă, conform modelului IS-LM-BP se cunosc următoarele date pentru anul curent: înclinaţia marginală pentru consum este c = 0,8; rata marginală de impozitare este t = 20% şi înclinaţia marginală către importuri este z = 0,14. Atunci creşterea cheltuielilor guvernamentale cu 3 mld. lei va conduce la modificarea PIB cu:

a) + 3 mld. lei; b) - 3 mld. lei; c) + 4,5 mld. lei; d) - 4,5 mld. lei; e) 6 mld. lei.

35. într-o economie închisă se cunosc următoarele date pentru anul curent: înclinaţia marginală pentru consum este c = 0,9 iar rata marginală de impozitare este t =1/3. Multiplicatorul taxelor autonome este:

a ) -2,25; b) + 2,25; c)-2,5; d) +2,5; e) 1.

Facuitatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică

Statistică şi econometrie



Seria ICod grilă: CSIE2 C

Codul variantei (1 - 6 )1 2 3 4 5

O

6

O


OO

O

O

O

i> r. a D c <1 ePunctaj

*2 1 o o • o o2 2 o o o • o2 3 o • o o o2 4 o • o o oz 5 o o o • o2 6 o o • o oz 7 o o o o •z> 8 o o o o •-Zj 9 o o • o o

2, in o • o o o2 11 o o • o oZ, 12 o o o • o2 13 o o • o o2 14 o • o o o2 15 • o o o o2, 16 o o • o o2 17 • o o o o2 18 o o o o •2 19 o • o o o2 20 o • o o o2 21 o o • o o2 22 o o o o •2 23 o o • o o-2, 24 • o o o oz 25 o o • o o2 26 • o o o o2 27 • o o o o<2 28 o • o o o<2 29 o o o • o2 • o o o o2 11 o o o • o2 32 o o • o o2 33 o # o o o2 34 o o o % o2 35 o o o • o

36 o o o o o37 o o o o o

------ 38 o o o o o------ 39 o o o o o------ 40 o o o o o

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE CSIE2 c lAdmitere: M a ste ra t2 0 0 9Facultatea: Cibernetică, Statistică si Informatică Economică

TEST-GRILA


1 Indicele agregat(sintetic) al variabilei calitative, constituit cu ajutorul sistemului de ponderare Paasche se determină conform relaţiei(se notează cu x factorul calitativ, cu / factorul cantitativ, cu 0 perioada de bază şi cu 1 perioada curentă):

2 * 1 fo u y lx \f\ A '^dx\f\ ^ h xof\' I V , ’ I * ,/ . ’ s *„/, • 2 > , / . ; e' I * , / . '

2 Pentru o serie cronologică de momente echidistante, nivelul mediu al termenilor seriei se calculează c a :

a. medie aritmetică simplă;b. medie aritmetică ponderată;c. medie geometrică simplă;d. medie cronologică simplă;e. medie cronologică ponderată.

3 într-o populaţie statistică structurată pe grupe(clase) relativ omogene se calculează : dispersia generală(totală) <r2, media dispersiilor grupelor <j2 şi dispersia dintre grupe S 2.

In orice situaţie este adevărată relaţia :

a. S 2 > cr2 ;b. S 2 < a 2 ;c. S 2 = a 2+ â 2 ;d. a 2 =<x2 + S 2 ;e. S 2 < 0.

4 Ce indicator al tendinţei centrale nu este afectat de prezenţa valorilor extreme:

a. media pătratică;b. valoarea mediană;c. media geometrică;d. media cronologică;e. media de ordinul 5.

5 La o bancă se analizează următoarea distribuţie a debitorilor după numărul zilelor de întârziere a rambursării creditelor:

Intervale de variaţie a numărului de zile de întârziere a rambursării creditelor

5-15 15-25 25-35 35-45 45-55

Numărul de debitori 8 22 40 22 8♦Limita inferioară este inclusă în interval.

Valoarea modală a distribuţiei de mai sus este:

a. 225 z ile ;b. 40 debitori;c. 125,3 z ile ;d. 30 zile ;e. - 40 zile.

6 Pentru 100 de agenţi economici a fost analizată valoarea vânzărilor zilnice efectuate în două sectoare ale unui oraş. în urma prelucrării datelor privind vânzările, s-au obţinut următoarele rezultate:

- dispersia generală(totală) a 2 = 32- media dispersiilor grupelor o 2 = 8 .

Calculând coeficientul de determinaţie R2 se poate afirma că variabila de grupare(sectorul) influenţează variaţia vânzărilor în proporţie de :

a. 12% ;b. 150%;c. 75%;d. 9,3%;e. 8,6%.

7 Dacă într-o serie de distribuţie toate valorile individuale se multiplică de k ori( k > 1) atunci dispersia noii serii este :

a. de k ori mai mică decât dispersia seriei iniţiale ;b. de k ori mai mare decât dispersia seriei iniţiale ;c. egală cu dispersia seriei iniţiale;d. de k 2 ori mai mică decât dispersia seriei iniţiale ;e. de k 2 ori mai mare decât dispersia seriei iniţiale .

8 Un salariat din cei 200 de salariaţi ai unei societăţi comerciale câştigă, în medie, într-o lună, 2000 de lei. Ştiind că salariul lunar modal este de 2250 lei, iar coeficientul de asimetrie

x — AfoPearson( Cas = --------- ) al distribuţiei salariilor este de -0,5, atunci valoarea coeficientului de

avariaţie(în procente) este :

a. 120%; b. 200% ; c .-26%; d.137%; e. 25%.

9 Când PIB=PIN+2000, afirmaţia corectă este:

a. consumul intermediar este 2000;b. capitalul fix existent în perioada de bază este 2000;c. alocaţiile pentru consumul de capital fix (ACCF) sunt de 2000;d. capitalul circulant consumat în perioada de bază este 2000;e. nu se poate compara PIB cu PIN.Notă: PIB reprezintă Produsul Intern Brut şi PIN reprezintă Produsul Intern Net.

10 In urma unui sondaj aleator simplu repetat(cu revenire) efectuat pe un eşantion ales dintre salariaţii unei societăţi comerciale a rezultat că vechimea medie în muncă a unui salariat este de10 ani, cu o dispersie de 0,1. Pentru a estima vechimea medie a unui salariat la nivelul întregii societăţi comerciale cu o eroare limită (maxim admisă sau probabilă) de 0,05 ani şi cu o probabilitate de 99,73% ( z al2 = 3) va trebui să includem în eşantion :

a. 101 salariaţi;b. 360 salariaţi;c. 30 salariaţi;d. 205 salariaţi;e. 4010 salariaţi.

11 Componenta sezonieră poate fi detectată pentru una dintre următoarele serii cronologice:

a. PIB/locuitor, valori anuale;b. PIB/locuitor, la preţuri curente, valori anuale;c. volumul vânzărilor de apă minerală, valori lunare, înregistrate în perioada 2000-2008;d. numărul de locuitori ai localităţii Bucureşti, valori anuale la 1 iulie 2008;e. preţul unei acţiuni cotate la Bursa de Valori Bucureşti, valori înregistrate în fiecare

minut al unei singure zile de tranzacţionare.

12 Dacă în anul curent, comparativ cu anul de referinţă(baza de comparaţie), indicii preţurilor de consum au fost:

- mărfuri alimentare: 107%- mărfuri nealimentare: 105%- servicii: 110%

iar structura cheltuielilor de consum în anul de bază a fost:- mărfuri alimentare: 50%- mărfuri nealimentare: 30%- servicii: 20%.

Rata inflaţiei, în anul curent, comparativ cu cel de bază, a fost:

a. 255,30%;b. -3,75%;c. 111,02%;d. 7%;e. 144,60%.

MG

13 Indicatorii macroeconomici de rezultate(agregatele) se determină ca indicatori nominali(în preţuri curente) sau/şi ca indicatori reali(în preţuri comparabile sau constante). Calculul în expresie reală se efectuează(prin deflaţionare) astfel:

a. Agregat real=Agregat nominal-Alocaţia pentru consumul de capital fix(ACCF); Agregat nominal industrial

Indicele preturilor producţiei agricole Agregat nominal

b. Agregat real =

c. Agregat real =Indicele preturilor agregaft//wî'(deflatorulPIB)

d. Agregat real=Agregat nominal x Indicele preţului agregatului(deflatorul PIB);e. Agregat real=Agregat nominal x Indicele Paasche.

14 Venitul personal disponibil(VPD) exprimă veniturile gospodăriilor(menajelor) ce pot fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor personale şi pentru economisire şi se calculează astfel:

a. VPD=VP+IMP;b. VPD=VP-IMP;c. VPD=VN-IVF+TRG;d. VPD=VN+CAS+PNS+SVAB;e. VPD=PIB-IMP+PNS.Notă: VPD - venitul personal disponibil;

VP- venitul personal;IMP - impozite şi taxe plătite de populaţie către guvern;VN - venitul naţional;IVF - impozite pe veniturile firmelor;TRG - transferuri guvernamentale pentru ocuparea forţei de muncă;CAS - contribuţii la asigurările sociale;ŞVAB - soldul valorii adăugate brute în raport cu străinătatea;PIB - Produsul Intern Brut;PNS - profiturile nedistribuite ale societăţilor.

15 Pentru o serie de repartiţie de frecvenţe, media pătratică se calculează ca:

a- xp =| 5 > ,

S Ab x = ■■1 ■---- *

p v1 92 >

c. xp =2» ,

'E x?n‘

| E ,e. xp =i

Z ,

16 Indicatorii macroeconomici(agregatele macroeconomice) se determină la preţurile pieţei şi/sau la preţurile factorilor. Trecerea de la o categorie de preţuri la alta se realizează astfel:

a. preţul factorilor=preţul pieţei-impozitele indirecte+amortismente;b. preţul factorilor=preţul pieţei+impozitele indirecte+subvenţii;c. preţul factorilor=preţul pieţei-impozitele indirecte nete;d. preţul factorilor=preţul pieţei+subvenţiile+formarea brută a capitalului;e. preţul factorilor=preţul pieţei-subvenţiile-amortismente.

17 Dacă salariul real a scăzut cu 5% în condiţiile creşterii salariului nominal cu 9,25%, care a fost rata inflaţiei?

a. 15,0%;b. 33,2%c. 38,5%;d. 0,4%;e. -7,0%.

18 Indicele agregat(sintetic) al variabilei cantitative, constituit cu ajutorul sistemului de ponderare Laspeyres se determină conform relaţiei(se notează cu x factorul calitativ, cu/factorul cantitativ, cu 0 perioada de bază şi cu 1 perioada curentă):

2 > , / . . . X - , / ; L v , I > , fi £ * o / i ' I * . / . • ' £ * , / „ ’ c' l a ’ £ > „ / . ’ e- i * , / „ '

19 Despre vânzările a trei produse, efectuate de un magazin în lunile ianuarie şi martie 2008, se cunosc următoarele date:

ProduseValoarea vânzărilor(mii lei)Ianuarie Martie

A 300 300B 500 900C 1200 1200

Modificarea relativă procentuală(ritmul) a valorii totale a vânzărilor, în martie faţă de ianuarie, a fost:a. -124,35%; b. 20%; c. 1300 mii lei; d. -470 mii lei; e. 240,35%.

20 Dispersia valorilor unei variabile aleatoare X faţă de o constantă a este minimă când:

a .a=0;b. a = x ;c. pentru orice a;d. a = Z * , ;

21 Patronul unui restaurant doreşte să realizeze o investigaţie statistică privind timpul de servire a clienţilor săi. Pentru aceasta este selectat aleator un eşantion de 64 de clienţi, rezultînd în urma sondajului că un client din eşantion este servit în medie, în 20 de minute. Timpul de servire este normal distribuit cu o abatere medie pătratică(abatere standard) de 12 minute.Intervalul de încredere pentru timpul mediu de servire a unui client din populaţia totală, pentru o probabilitate de 95,45%(za/2 = 2 ) este:

a. (153; 267) minute;b. (0; 40) minute;c. (17; 23) minute;d. (-12; 12) minute;e. (0; 60) minute.

22 Dispersia ca indicator statistic al împrăştierii(variaţiei) se exprimă în:a. radical de ordinul trei din unitatea de măsură a variabilei pentru care se calculează;b. procente;c. rădăcina pătrată din unitatea de măsură a variabilei pentru care se calculează;d. numărul % înmulţit cu unitatea de măsură a variabilei pentru care se calculează;e. nu are, de regulă, unitate de măsură cu conţinut economic.

23 Distribuţia a 100 de studenţi după durata săptămânală de studiu individual se prezintă astfel:

Durata de studiu(ore)* 0-5 5-10 10-15 15-20 20-25 TotalNumăr de studenţi 10 20 40 .20 10 100

♦Limita inferioară este inclusă în interval.

Timpul mediu de studiu al unui student din cei 100 este egal cu:

a. 0 oreb. 100 de ore;c. 12,5 ore;d. -10 ore;e. 3,14 ore.

24 în cazul unei distribuţii de frecvenţe pe intervale de variaţie, frecvenţa absolută cumulată crescător a ultimului interval este întotdeauna egală cu:

a. numărul total de observaţii;b. frecvenţa absolută a ultimului interval;c. 333%;d. pătratul frecvenţelor cumulate descrescător;e. rădăcina pătrată a sumei frecvenţelor.

25 Media aritmetică a pătratelor abaterilor individuale ale unor valori de la media lor artimetică este:

a. coeficientul de variaţie;b. coeficientul de asimetrie;c. dispersia;d. mediala;e. momentul centrat de ordinul şapte.

26 Dispersia unei variabile altemative(binare) de tip DA/NU este maximă atunci când:

a. numărul de răspunsuri DA este egal cu numărul de răspunsuri NU;b. toate unităţile populaţiei înregistrează răspunsuri afirmative;c. toate unităţile populaţiei înregistrează răspunsuri negative;d. toate unităţile populaţiei înregistrează fie răspunsuri negative, fie răspunsuri afirmative;e. toate unităţile populaţiei nu înregistrează răspunsuri negative şi afirmative.

27 Coeficientul de variaţie (exprimat procentual) arată:

a. ponderea abaterii standard în media aritmetică;b. cu câte procente este depăşită limita de omogenitate admisă;c. cu câte unităţi de măsură este mai mare abaterea standard faţă de media aritmetică;d. de câte ori se cuprinde abaterea standard în coeficientul de asimetrie;e. câte procente din abaterea standard reprezintă media artimetică.

28 Fie populaţia statistică sistematizată în r grupe după valorile caracteristicii de grupare X şi în m grupe după valorile variabilei analizate Y şi pentru care s-au calculat dispersiile: a 2 - dispersia totală, a 2 - dispersia grupei i, a 2 - media dispersiilor grupelor, S 2 - dispersia dintre grupe. Contribuţia factorului de grupare X la variaţia generală a variabilei Y se măsoară cu indicatorul:

a. R ' = ^ ; b. R > = ~ - , c . R ‘ = 1 - 4 ;cr cr cr

d. Coeficientul de asimetrie Bowley; e. Indicele Gini.

29 Valorile unei variabile statistice X au fost următoarele:7, 1, 5, 30, 10, 9, 7.Valoarea modală este:

a. 30; b. 10; c. 1; d. 7; e . -1.

30 Dacă o distribuţie statistică este simetrică, atunci între cuartilele sale Qi ,/ = 1 ..3 există relaţia:

, r) - Q1 + 03 . t s\L _ 8l 03 [Ol 03 . j* ^ ~ — 2— @2 = V— 2—

/2 ” S i + 03 1 _ 8 i + 83, e. y2 — r— tt-

2

31 Amplitudinea relativă a variaţiei variabilei X se calculează ca:

X —X X —X X —Xq max min . ţ j max min ^ q q . max min ^ q q .

100 5 ' x . 5 ’ x 5mm max

d .10Q;eX X32 Un producător de produse cosmetice organizează un sondaj stratificat fară revenire pentru estimarea preferinţelor consumatorilor. Populaţia statistică este formată din toate magazinele cu desfacere cu amănuntul din Bucureşti. Această populaţie este o populaţie stratificată după mărimea magazinelor şi în plus se cunoaşte pentru fiecare tip de magazin procentul magazinelor care comercializează aceste produse.

Tipul magazinelor(stratul) Număr de magazine( N t )

Ponderea magazinelor care comercializează produse cosmetice(%)

Magazine mici 900 40%Supermarketuri 80 70%Hypermarketuri 20 90%TOTAL N = 1000

Care este volumul eşantionului(«) de magazine necesar pentru a aprecia preferinţele consumatorilor cu o eroare limită (eroare maximă admisibilă) A = 0,03 şi o probabilitate de 95,45%(za/2 - 2)\

a. n<10;b. n e (-10;30);c. n>300;d. n nu se poate calcula;e. n=243.

TO

33 într-un eşantion de 100 de persoane, 50% indică lectura drept activitate preferată de petrecere a timpului liber. Intervalul de încredere, cu o probabilitate de 99,73%( za/2 = 3 ), pentru ponderea persoanelor ce preferă lectura este:

a. (-20%;-12%);b. (35%;65%);c. (1%;120%);d. (-100%;100%);e. (2; 92).

34 Determinaţi media( x ), mediana(Me) şi valoarea modală(M)) pentru următorul eşantion: 18,2; 56,9; 24,6; 13,5.

a. x = 21,4; Me = 21,4; Mo = 21,4;b. 3c = 28,3; Me = 21,4; Mo = 21,4;c. x = 28,3; Me = 1467; Mo = 21,4;d. 3c = 28,3; Me = 21,4; Mo nu există;e. 3c nu există; Me - 21,4; Mo nu există.

35 Valorile ajustate(pentru estimarea trendului) ale unei serii de timp pot fi, faţă de cele înregistrate(observate):

a. <; b. >; c. =; d. < , > , = ; e. nu se pot compara.

A


Informatică economică



Seria ICod gri ia: CSIE3 b

Codul variantei M - 6 ) 1 2 3 4


O

O

O

O

O

v

5

O

6

O

c

b o o i 'N »

3^

Punctaj

<L

L-

^ .L.

2_

2_

l_

L.2.

<L_

*_

LLL.

£

t-

2_

2_

2_

C

2_

2_

<L

L

Nr. a b c d el o o o • o2 o o o • o3 o o • o o4 • o o o o5 o o • o o6 o o • o o7 o o • o o8 o • o o o9 • o o o o10 o • o o o11 • o o o o12 o o o • o13 • o o o o14 o o • o o15 o • o o o16 • o o o o17 • o o o o18 • o o o o19 • o o o o20 • o o o o21 o o • o o22 o o • o o23 • o o o o24 o o o o •25 o o o • o26 o o • o o27 o o • o o28 o o o • o29 o o o o •30 o o o • o31 o o o o •32 o • o o o33 • o o o o34 o o o o •35 • o o o o36 o o o o o37 o o o o o38 o o o o o39 o o o o o40 o o o o o

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: M asterat 2009Facultatea: Cibernetică. Statistică si Informatică Economică

CSIE3 b l

1Fie tabelele:angajaţi (marca number(3), nume_angajat varchar2(35), data_angajarii date, funcţie varchar2(15), salariu number(5), id_departament number(3)) sidepartamente ( id_departament number (3), denumire_dep varchar2(20))

Considerandu-se interogarea SQL-Oracle:SELECT a.nume_angajat, d.denumire_dep FROM angajaţi a, departamente d WHERE a.id_departament (+) = d.id_departament; specificaţi care este operaţia corecta ce se realizeaza:

a) inchidere tranzitivab) o joncţiune externa stanga (left outer join)c) o joncţiune externa completa (full outer join)d) o joncţiune externa dreapta (right outer join)e) un produs cartezian

2Se considera urmatoarea declaraţie:

union zona{ char a; long b;} z;Marimea în octeti a variabilei z determinata cu operatorul sizeof(z) va fi:

a) sizeof(char);b) sizeof(char) + sizeof(long);c) declaraţia este eronata;d) sizeof(long);e) dependenta de valoarea stocata in variabila;

3Fie tabelele:angajaţi (marca number(3), nume_angajat varchar2(35), data_angajarii date, funcţie varchar2(15), salariu number(5), id_departament number(3)) sidepartamente ( id_departament number(3), denumire_dep varchar2(20))Ştiind ca exista mai mulţi angajaţi in fiecare departament, precum si faptul ca exista cel puţin treidepartamente cu denumire_dep specificata, precizaţi ce va afişa urmatoarea interogare SQL-Oracle:SELECT id_departament, nume_angajat, funcţieFROM angajaţiWHERE id_departament =(SELECT id_departament FROM departamente WHERE denumire_dep != 'Vanzari');

a) id-ul departamentului, numele si funcţia pentru fiecare angajat din departamentul Vanzarib) id-ul departamentului, numele si funcţia pentru fiecare angajat care a generat vanzaric) va afişa o eroared) nu va afişa nicio inregistraree) id-ul departamentului, numele si funcţia pentru fiecare angajat, mai puţin pentru cei din departamentul Vanzari

4Se considera tabela: produse (codp number(3), denp varchar2(20), um varchar2(3))Care dintre urmatoarele variante de specificare a parametrului unei proceduri PL/SQL nu este corecta:

a) (p_param VARCHAR2(50))b) (p_param VARCHAR2)c) (p_param IN VARCHAR2)d) (p_param produse.denp%TYPE)

e) (p_param IN OUT VARCHAR2)

5Structurastruct nod { int val, *pVal; struct nod leg; }; este:

a) corecta;b) eronata, deoarece conţine o structura în structura;c) eronata, deoarece conţine o referire recursiva;d) eronata, deoarece conţine un pointer la int ;e) eronata, deoarece nu s-au declarat variabile de tipul structurii.

6Care din urmatoarele comenzi SQL-Oracle nu realizeaza controlul tranzacţiilor:

a) COMMITb) SAVEPOINTc) SELECTd) SET TRANSACTIONe) ROLLBACK

7Ce afiseaza secvenţa de program: y=z=6; x=y==z; printf(”\n x=%d",x);

a) x = true;b) x = false;c) x = 1;d) x = 6;e) x = 0.

8#include <stdio.h>void main() { int x = 3|(8||7); printf("\n %d ",x); } afiseaza:

a) 1b) 3c) 8d) 7e) alta valoare decât cele mentionate

9Fie supraîncărcările: void f (int i, int j = 1) {/*... */} void f (int i) {/*...*/}Care din apelurile de mai jos genereaza ambiguitati:1) f(1,2); 2) f(1,1); 3) f(1)

a) 3b) 2c) 1d) 1+2e) 2+3

10Care dintre urmatoarele variante privind scopul normalizării relaţiilor din cadrul bazelor de date relaţionale este corecta:

a) reducerea complexităţii sistemului informaticb) inlaturarea anomaliilor de actualizarec) sporirea vitezei de răspuns la cererile utilizatorilor

d) sporirea calitatii datelor de intraree) verificarea corelaţiilor logice dintre atributele relaţiei

11In PL/SQL, care dintre urmatoarele atribute ale unui cursor explicit retine numărul total de inregistrari parcurse:

a) %ROWCOUNTb) %FOUNDc) %ROWTYPEd) %COUNTe) %NOTFOUND

12Secvenţa urmatoare: int a = 10; int *p = &a; printf("%d", *p + 7);

a) este eronatab) afiseaza adresa variabilei a + 7c) afiseaza adresa variabilei a + 7 * sizeof(int)d) afiseaza 17e) afiseaza 7

13Dupa declaraţia: char test[ ]="admitere2009"; strlen(test)

a) returneaza 12;b) returneaza 13;c) nu se aplica la şiruri, aici operând sizeof();d) returneaza zero, deoarece nu e precizata dimensiunea şirului de caractere;e) returneaza o valoare nespecificata deoarece şirul nu conţine terminatorul ’\0'

14Ce valoare conţine variabila de tip float x, în urma atribuirii: x=4/2 + 3/4;

a) atribuirea este eronata, deoarece presupune conversie;b) 2.75, caci evaluarea se face în tipul cel mai puternic (float);c) 2, caci evaluarea se face în int;d) nu sunt permise expresii aritmetice formate doar din constante;e) depinde de valoarea anterioara a lui x

15Se considera tabela: angajaţi (marca number(3), nume_angajat varchar2(35), data_angajarii date, funcţie varchar2(15), salariu number(5), id_departament number(3))Specificaţi ce va afişa urmatoarea interogare SQL-Oracle:SELECT MIN(data_angajarii)FROM angajaţiGROUP BY id_departament;

a) data angajarii fiecărei persoaneb) cea mai veche data a angajarii din fiecare departamentc) datele de angajare din tabela angajaţi care conţin valori NULLd) va afişa o eroare pentru ca lipseste id_departament din clauza SELECTe) cea mai veche data a angajarii din toate departamentele

16Care dintre urmatoarele variante este corecta:

a) orice SGBD implementează un model de dateb) doar unele SGBD permit actualizarea structurii de date

TO

c) orice SGBD are implementat cel puţin un operator relaţionald) orice SGBD are implementat limbajul SQLe) orice SGBD implementează mecanismul de cursor explicit

17Se considera tabela: clienţi (codc number(3), denumirec varchar2(25), localitate varchar2(30)) Specificaţi ce se intampla cand se utilizeaza urmatoarea comanda SQL-Oracle:DELETE * FROM clienţi;

a) comanda este eronatab) se actualizeaza tabelac) se şterge un singur rand din tabelad) se şterge denumirea tabeleie) se şterg toate liniile din tabela clienţi

18Programul următor: void incrementare(int *p){p = p + v

}

void mainQ {

int a[] = {1, 2, 3, 4}; int *p = (int*)a; incrementare(p); printf("%d", *p);

}

a) afiseaza 1;b) afiseaza 2;c) este eronat deoarece declaraţia masivului a nu include dimensiunea;d) afiseaza adresa celui de-al doilea element din vector;e) este eronat deoarece nu sunt permise conversii de pointeri la iniţializare;

19Programul:#include <stdio.h> void f(int k){

static int i = 1; printf("%d %d ", i, k); i++;

}

void main(){for( int i=1; i<3; i++){f(i);}}

a) afiseaza 112 2b) afiseaza 112 1c) nu este corect deoarece funcţia f redefineste variabila id) afiseaza 1111e) afiseaza 1112

20Apelul strcpy( “Destinatie”,"Sursa”):

a) este incorect, caci primul parametru nu este Ivaloare;b) este corect si copiaza doua adrese;c) este corect, dar nu poate fi regăsit rezultatul, deoarece nu se cunoaşte adresa destinatiei;d) este incorect, deoarece adresele constante nu pot fi referite;e) returneaza cod de eroare, deoarece strcpy nu corespunde prototipului.

21Limbajele relaţionale de definire a datelor au comenzi pentru:

a) manipularea datelorb) intersectia si reuniunea relaţiilorc) definirea datelor si a restricţiilor de integritated) proiecţia si selecţia datelore) joncţiunea datelor

22In PL/SQL, un trigger pe tabela se poate declanşa la comenzile:

a) INSERT, DELETE, COMMITb) INSERT, LOCK, SELECTc) INSERT, DELETE, UPDATEd) INSERT, DELETE, ROLLBACKe) UPDATE, DELETE, CREATE

23Considerând ca x este o variabila de tip int, expresia xA=x:

a) atribuie valoarea 0 variabilei x;b) atribuie valoarea 1 variabilei x;c) modifica variabila x cu valoarea rezultata prin ridicarea la putere a lui x cu valoarea x;d) expresie eronata pentru ca operatorul A nu exista;e) expresie eronata pentru ca operatorul A nu se poate folosi combinat cu atribuirea;

24Fie tabela: produse (codp number(3), denp varchar2(25), um varchar2(3))Se considera următorul bloc PL/SQL:CREATE OR REPLACE TRIGGER prodjriggBEFORE DELETE ON produseBEGINRAISE_APPLICATION_ERROR(-20201,'Ştergere nepermisa');END;/Precizaţi care afirmaţie este corecta:

a) ultima linie a secvenţei de program trebuie sa fie: END prod_trigg;b) nu este admisa folosirea funcţiei RAISE_APPLICATION_ERROR in cadrul declanşatoruluic) nu este precizat corect momentul de timp al declansarii execuţiei trigger-uluid) declanşatorul trebuia sa fie definit utilizandu-se clauza FOR EACH ROWe) declanşatorul va fi creat cu succes

25Care dintre urmatoarele activitati contribuie la asigurarea integritatii datelor:

a) asigurarea securitatii datelorb) asigurarea eficientei bazei de datec) implementarea SGBDd) salvarea si restaurarea datelore) asigurarea accesului la date al mai multor utilizatori

26Programul:long functie(long *v, int n){

t o

static long z;if(n) {z+=v[n-1]; functie(v,n-1);} return z;

}#include<stdio.h> void main(){

long vec[] = {1,2,3}; int nr=3;printf("\n suma=%d",functie(vec,nr)); printf(" suma=%d",functie(vec,nr));

}afiseaza:

a) suma=12 suma=12b) suma=6 suma=6c) suma=6 suma=12d) o eroare datorita neinitializarii variabilei statice ze) o valoare reziduala existenta in variabila z

27Precizaţi care din urmatoarele cuvinte nu pot constitui identificatori în limbajul C:

a) SUma;b) an_1872;c) 2009data;d) then;e) _produs.

28Se considera tabela: angajaţi (marca number(3), nume_angajat varchar2(35), data_angajarii date, funcţie varchar2(15), salariu number(5), id_departament number(3))

Precizaţi care este efectul execuţiei următorului bloc PL/SQL:DECLARECURSOR c_angajat IS SELECT salariu FROM angajaţi; v_salariu angajaţi.salariu%TYPE;BEGINOPEN c_angajat;FETCH c_angajat INTO v_salariu;CLOSE c_angajat;FETCH c_angajat INTO v_salariu;END;/

a) va fi invocata excepţia TOO_MANY_ROWSb) înregistrarea corespunzătoare primului angajat va fi parcursa de 2 oric) vor fi parcurse inregistrarile corespunzătoare primilor 2 angajaţid) secvenţa de program este eronata si se va invoca excepţia INVALID_CURSORe) blocul PL/SQL se va executa cu succes

29Intr-un bloc PL/SQL o excepţie se defineşte in mod explicit prin comanda:

a) RAISE nume_exceptieb) WHEN OTHERSc) WHEN nume_exceptie THENd) nu se poatee) nume_exceptie EXCEPTION

30#include <stdio.h> void main()

GA

{ int s=0, i=3; while(--i) s+=i; printf("\n %d n,s); } afiseaza:

a) Ob) 11c) eroare deoarece forma prefixata a operatorului de decrementare nu poate fi utilizata in expresii logiced) 3e) 6

31Funcţia:long functie(long *v, int n){

if(n) return v[n-1]*functie(v,n-1); else return 1;

}

a) este eronata fiindcă nu se refera corect elementele vectoruluib) calculeaza suma elementelor vectorului v (n-numarul de elemente)c) calculeaza media geometrica a elementelor vectorului v (n-numarul de elemente)d) este eronata fiindcă se reapeleaza la infinite) calculeaza produsul elementelor vectorului v (n-numarul de elemente)

32Care dintre urmatoarele afirmaţii nu poate fi considerata drept obiectiv al unui sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD):

a) facilitati de utilizare a datelorb) inlaturarea anomaliilor de actualizarec) partajabilitatea datelord) redundanta minima si controlatae) protectia datelor

33O relaţie este in forma normala trei (FN3) daca:

a) este in FN2 si nu exista dependente tranzitiveb) este in FN2 si conţine cel puţin o dependenta tranzitivac) este in FN2 si nu are dependente multivaloared) este in FN2 si are cel puţin o dependenta multivaloaree) este in FN2 si conţine atribute compuse

34Se considera tabela: angajaţi (marca number(3), nume_angajat varchar2(35), data_angajarii date, funcţie varchar2(15), salariu number(5), id_departament number(3))Care din urmatoarele variante de cereri SQL-Oracle va returna o valoare numerica:

a) SELECT SYSDATE + 700 / 20 FROM dual;b) SELECT SYSDATE + 10 FROM dual;c) SELECT ROUND(data_angajarii, ’MONTH') FROM angajaţi;d) SELECT SYSDATE - 8 FROM dual;e) SELECT SYSDATE - data_angajarii FROM angajaţi;

35Secvenţa:

nota=5;switch(nota){case 4: printf("restanta");break;case 5: case 6:case 7:case 8: printf("promovat"); break;default: printf("nimic implicit, totul cu munca!");break;

}

G 2_

a) afiseaza: promovatb) afiseaza: nimic implicit, totul cu munca!c) afiseaza: restanta;d) este eronata, deoarece conţine switch care admite doar valori constante;e) este eronata, deoarece break este incompatibil cu default.


Strategii de dezvoltare a afacerilor

Admitere m asterat 2009Facultatea: C.S.I.E.

3 august 2009 Seria I

Cod grilă: CSIE4 3


• O O O


O

O

O

O

O

5O

6

O

Punctaj

Azzzzzz4)zzzz£zzz%z2,zzZ2ZXzZ

Zzzzzz

Nr. a b c d e1 o o o • o2 o o o • o3 o o o • o4 o • o o o5 o o • o o6 • o o o o7 • o o o o8 • o o o o9 o o o • o10 o • o o o11 o o • o o12 o o o o •13 o o • o o14 • o o o o15 o o o o •16 • o o o o17 • o o o o18 o • o o o19 • o o o o20 o o o • o21 o o o • o22 • o o o o23 • o o o o24 o • o o o25 o o • o o26 • o o o o27 o o • o o28 o o o o •29 o • o o o30 o o o • o31 o • o o o32 o o o o •33 o o o o •34 o • o o o35 o o o • o36 o o o o o37 o o o o o38 o o o o o39 o o o o o40 o o o o o

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE CSIE4- alAdmitere: Masterat 2009Facultatea: Cibernetică. Statistică si Informatică Economică

TEST-GRILA


I. Un consumator are preferinţele ordonate de funcţia de utilitate U : X c R2 - » R, U(xl,x2) = In*! + Inx2 (X reprezintă mulţimea consumurilor posibile). Preţurile unitare ale celor două bunuri sunt p l , respectiv p 2, iar venitul consumatorului este notat cu R, R> 0.

KX 2(pl , p 2,R)JSe notează cu X ( p l , p 1,R) = cererea necompensată (walrasiană), iar cu

q>(px, p 2,u)- ' (Pi (Pi>P2,u)K<Pl(Pl,P2’U)

utilitate dorit de consumator.

cererea compensată (hicksiană), unde u este nivelul minim de

Atunci:

L Funcţia de cerere necompensată de bun 1, X x(pl , p 2,R), este:

R b) X l(p1, p 2,R) = ^ ; c) X l(p l , p 2,R) = ^ ;a) X l(pl, p 2,R) =

d) X x(px, p 2,R) =

Pi R

e) X l(p l, p 2,R) = — . 2 Px Pi

2. Funcţia de cerere necompensată de bun 2, X 2(pt, p 2,R), este:

R b) X 2(px, p 2,R) = ^ ; c) X 2(px, p 2,R) = ^ ;a) X 2(Pl, p 2,R) =

d) X 2(p1, p 2,R) =

PiR

2 P2e) X 2(px, p 2,R) =

R_1_

Pi

3. Vectorul optim de consum pentru p x = 2u.m., p 2 =S u.m. şi R = 100 u.m. este:

a)50"

v20,b)

^10N, 10,

^50^\50y

d)^25^v10,

e)

4. Funcţia de cerere compensată de bun 1, (pl{px, p 2,u), este:

a) <pl(pl, p 2,u) = eu b) <px(px, p 2,u) = eu'2 ; c) <px(px, p 2,u) = euJ p xp 2V A V Pi

d) <px(p i ,p2,u) = eup l \ e) <px(p i ,p 2,u) = 2emi Pi

Q b

5. Funcţia de cerere compensată de bun 2, (p2 (/?, , p 2,u) , este:

a) <P2(Pi’P2 ’u) = eu b)<p2(px, p 2,u) = eup 2\ c) <p2(px,p 2,u) = e"

d) <p2(px, p 2,u) = 2eu e) <p2(px, p 2,u) = e " J p xp 2

6. Utilitatea marginală U™(xx,x2) a consumului de bun 1 este:

a) — ; b) — ; c) 2xx; d) xx ; e) xx + x2.x. x,

7. Utilitatea marginală U™(xx,x2) a consumului de bun 2 este:1 2 2 a) — ; b) — ; c) 2x2; d) x2 ; e) xx+x2.

x2 x2

8. Rata marginală de substituţie a bunului 2 cu bunul 1, RMS2i , este:

9. Funcţia de utilitate mai sus menţionată este:a) strict descrescătoare în raport cub) strict descrescătoare în raport cu x?,c) convexă;d)concavă;e) niciun răspuns anterior.

II. Tehnologia unui producător este caracterizată de funcţia de producţie F(K,L) = \0LanoK p/2°, cu a > 0 , j 3 > 0 , unde L reprezintă forţa de muncă, iar K reprezintă capitalul firmei.

10. Elasticitatea funcţiei de producţie F în raport cu factorul L are valoarea 0,5 pentru:a) a = 2 ; b) a = 5; c) a = 10; d) a = 20; e) a - 4 .

11. Elasticitatea funcţiei de producţie F în raport cu factorul K are valoarea 0,8 pentru:a) >0 = 10; b) /? = 4; c) /? = 16; d)/5 = 20; e)y9 = 5.

12. Tehnologia de producţie este cu randamente constante la scară dacă a şi p verifică relaţia:

a) 2a + P = 60; b) 2a + p = 40; c) 2a + P = 10; d) 2a + p - 30; e) 2a + p - 20.

13. Norma tehnică de substituţie a factorului K prin factorul L este:

III. Un producător are funcţia de producţie y(xl ,x2) = x / /3x21/3, unde X/ şi X2 reprezintă cantităţile din factorii de producţie 1 şi 2 care au preţurile egale cu unitatea, iar y reprezintă cantitatea de bun produs. Preţul unitar al bunului produs este notat cu p.

14. Cererea optimă din primul factor în funcţie de p, x, (p ) , este:3 3 3

a) * i = x x(P) = ^ - ;c) *i(p) = ^ ;d) xi(P) = P*'> e) x](p) = 2 p \

15. Cererea optimă din al doilea factor în funcţie dep, x 2( p ) , este:3 3 3

a) x2(p) = ?>p3-, b) x 2(p) = 2 p 3; c) x 2(p) = — ; d ) x 2(/>) = — ; e ) x 2(/>) = — .

16. Oferta totală y(p) din bunul produs este:

a) y ip) = ^ - l *>) .K/O = y ; C) y(p) = j ^ ; d) y(p) = ^ ~ ; e ) y ( p ) = p 2.

17. Funcţia profitului n(p) este:

a) n(p) = ^ ; b) n(p) = ^ - ; c) n(p) = ; d) n(p) = 2p 2\ e) n(p) = 3p 3.

18. Dacă p = 3 u.m., atunci profitul total este:a) ;r* =2; b);r‘ = l ; c)?r*=5; d)^* =10; e) n - 1 .

19 Dacă o distribuţie statistică este simetrică, atunci între cuartilele sale Qi,i = \..3 există relaţia:

a. Q2 ^2-;b. Qi = ^ r ^ ; c . Qi 0 2 = ( ^ - T ; e . Q2

20 Amplitudinea relativă a variaţiei variabilei X se calculează ca:

X — X X — X X — Xq max ni in . max min |Q Q * £ max min ]Q Q *

100 ’ ■ ’ x „ ’X — X X — X

d. max——— -100; e. — ------100 .X X

21 Determinaţi media( 3c), mediana(Me) şi valoarea modală(M?) pentru următorul eşantion: 18,2; 56,9; 24,6; 13,5.

a. 3c = 21,4; Me — 21,4; Mo = 21,4;b. 3c = 28,3; Me = 21,4; Mo = 21,4;c. 3c = 28,3; Me - 1467; Mo = 21,4;d. 3c = 28,3; Me = 21,4; Mo nu există;e. 3c nu există; Me = 21,4; Mo nu există.

22 Coeficientul de variaţie (exprimat procentual) arată:

a. ponderea abaterii standard în media aritmetică;b. cu câte procente este depăşită limita de omogenitate admisă;c. cu câte unităţi de măsură este mai mare abaterea standard faţă de media aritmetică;d. de câte ori se cuprinde abaterea standard în coeficientul de asimetrie;e. câte procente din abaterea standard reprezintă media artimetică.

23 Dispersia unei variabile altemative(binare) de tip DA/NU este maximă atunci când:

a. numărul de răspunsuri DA este egal cu numărul de răspunsuri NU;b. toate unităţile populaţiei înregistrează răspunsuri afirmative;c. toate unităţile populaţiei înregistrează răspunsuri negative;d. toate unităţile populaţiei înregistrează fie răspunsuri negative, fie răspunsuri afirmative;e. toate unităţile populaţiei nu înregistrează răspunsuri negative şi afirmative.

24 Fie populaţia statistică sistematizată în r grupe după valorile caracteristicii de grupare X şi în m grupe după valorile variabilei analizate Y şi pentru care s-au calculat dispersiile: cr2 - dispersia totală, <r,2 - dispersia grupei i, cr2 - media dispersiilor grupelor, S 2 - dispersia dintre grupe. Contribuţia factorului de grupare X la variaţia generală a variabilei Y se măsoară cu indicatorul:

2 cr2 i 81 2 S 2a. R = —y ; b. R = —- ; c. R = 1 ---- -; d. Coeficientul de asimetrie Bowley; e. Indicele Gini.>2 _

cr‘ a" a ‘

v \

25 Un producător de produse cosmetice organizează un sondaj stratificat fară revenire pentru estimarea preferinţelor consumatorilor. Populaţia statistică este formată din toate magazinele cu desfacere cu amănuntul din Bucureşti. Această populaţie este o populaţie stratificată după mărimea magazinelor şi în plus se cunoaşte pentru fiecare tip de magazin procentul magazinelor care comercializează aceste produse.

Tipul magazinelor(stratul) Număr de magazine( N , )

Pondereamagazinelorcarecomercializeazăprodusecosmetice(%)

Magazine mici 900 40%Supermarketuri 80 70%Hypermarketuri 20 90%TOTAL

ooor*HIICare este volumul eşantionului(w) de magazine necesar pentru a aprecia preferinţele consumatorilor cu o eroare limită (eroare maximă admisibilă) A = 0,03 şi o probabilitate de 95,45%( zan - 2 ):

a. n<10;b. n e (—10;30);c. «>300;d. n nu se poate calcula;e. n=243.

26 în cazul unei distribuţii de frecvenţe pe intervale de variaţie, frecvenţa absolută cumulată crescător a ultimului interval este întotdeauna egală cu:

a. numărul total de observaţii;b. frecvenţa absolută a ultimului interval;c. 333%;d. pătratul frecvenţelor cumulate descrescător;e. rădăcina pătrată a sumei frecvenţelor.

27 Distribuţia a 100 de studenţi după durata săptămânală de studiu individual se prezintă astfel:

Durata de studiu(ore)* 0-5 5-10 10-15 15-20 20-25 TotalNumăr de studenţi 10 20 40 20 10 100

♦Limita inferioară este inclusă în interval.

Timpul mediu de studiu al unui student din cei 100 este egal cu:

a. 0 oreb. 100 de ore;c. 12,5 ore;d. -10 ore;e. 3,14 ore.

28 Dacă tendinţa legăturii dintre două variabile se exprimă printr-o funcţie neliniară atunci intensitatea legăturii se poate măsura prin :

a. coeficientul de corelaţie liniară parţială;b. coeficientul de asimetrie Pearson ;c. coeficientul de variaţie ;d. coeficientul lui Bowley ;e. raportul de corelaţie.

29 Ce indicator al tendinţei centrale nu este afectat de prezenţa valorilor extreme:

a. media pătratică;b. valoarea mediană;c. media geometrică;d. media cronologică;e. media de ordinul 5.

30 Valorile unei variabile statistice X au fost următoarele: 7, 1, 5, 30, 10, 9, 7.Valoarea modală este:

a. 30; b. 10; c. 1; d. 7; e . -1.

31 într-o populaţie statistică structurată pe grupe(clase) relativ omogene se calculează : dispersia generală(totală) cr2 , media dispersiilor grupelor cr2 şi dispersia dintre grupe S 2. în orice situaţie este adevărată relaţia :

a. S 2 > cr2 ;b. S 2 <cr2 ;c. S 2 = cr2 +cF2 ;d. a 2 = cr2 + S 2 ;e. S 2 < 0.

32 Dispersia ca indicator statistic al împrăştierii(variaţiei) se exprimă în:

a. radical de ordinul trei din unitatea de măsură a variabilei pentru care se calculează;b. procente;c. rădăcina pătrată din unitatea de măsură a variabilei pentru care se calculează;d. numărul n înmulţit cu unitatea de măsură a variabilei pentru care se calculează;e. nu are, de regulă, unitate de măsură cu conţinut economic.

33 Un salariat din cei 200 de salariaţi ai unei societăţi comerciale câştigă, în medie, într-o lună, 2000 de lei. Ştiind că salariul lunar modal este de 2250 lei, iar coeficientul de asimetrie

Pearson(Cas = —— al distribuţiei salariilor este de -0,5, atunci valoarea coeficientului de cr

variaţie(în procente) es te :

a. 120%; b .200% ; c . -26%; d.137%; e. 25%.

34 Dacă valoarea coeficientului de corelaţie liniară Pearson( ) este egală cu valoarea raportului de corelaţie(7?), atunci:

a. se poate estima un model logit între cele două variabile;b. cele două variabile sunt corelate liniar;c. poate exista corelaţie, dar neliniară;d. cel mai bun model este un model exponenţial;e. cele două variabile sunt distribuite lognormal.

35 La o bancă se analizează următoarea distribuţie a debitorilor după numărul zilelor de întârziere a rambursării creditelor :

Intervale de variaţie a numărului de zile de întârziere a rambursării creditelor*

5-15 15-25 25-35 35-45 45-55

Numărul de debitori 8 22 40 22 8♦Limita inferioară este inclusă în interval.

Valoarea modală a distribuţiei de mai sus este:

a. 225 z ile ;b. 40 debitori;c. 125,3 z ile ;d. 30 z ile ;e. - 40 zile.

Facultatea de Comerţ9

Punctaj

Admitere m asterat 2009 Facultatea: COMERŢ


Cod grilă: COM1 b



5

O

6

O

ooooo

Nr. a b c d e1 o ® o o o2 o o o o3 ® o o o o4 o o o ® o5 o ® o o o6 o o o o7 o o ® o o8 o o o ® o9 o o o ® o10 o o o o11 ® o o o o12 <£) o o o o13 o o o o14 o o o o ®15 o o ® o o16 o o o o17 o © o o o18 o • o o o19 o o o o20 o o o • o21 o o o o m22 ® o o o o23 o o o o ®24 o <0 o o o25 o o • o o26 o o ® o o27 ® o o o o28 o ® o o o29 o o o ® o30 ® o o o o31 ® o o o o32 o o ® o o33 o o o o ®34 o o o o ®35 ® o o o o36 o o o o o37 o o o o o38 o o o o o39 o o o o o40 o o o o o

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE COM1 b lAdmitere: Masterat 2009Facultatea: COMERŢ

TEST GRILĂ

Notă: Fiecare întrebare valorează 2 puncte

1. Printre elementele de individualizare ale întreprinderii nu se numără:a) numele întreprinderii;b) capitalul social;c) naţionalitatea;d) sediul;e) sigla.

2 . Angrosiştii cash&carry sunt acei angrosişti cu servire limitată care:a) comercializează o gamă limitată de bunuri pentru care îndeplinesc şi funcţiile de transport şi vânzare: de exemplu, comercializarea laptelui, a pâinii etc.;b) folosesc o metodă de vânzare cu autoservire (liber service) practicată într-un depozit de gros unde clienţii detailişti şi utilizatorii profesionali aleg mărfurile, plătesc în numerar, la plecare şi îşi asigură singuri transportul cumpărăturilor făcute;c) îşi vând produsele prin magazine de consignaţie;d) prestează foarte puţine servicii şi îşi expediază marfa prin poştă sau cu diferite mijloace de transport (camioane);e) exportatorii.

3. Din categoria bunurilor imateriale care constituie marfa fac parte:a) asistenţa, consultanţa, informaţiile, serviciile;b) asistenţa, consultanţa, hardware, serviciile;c) combustibilii, consultanţa, informaţiile, serviciile;d) asistenţa, informaţiile, revistele, serviciile;e) consultanţa, informaţiile, revistele, serviciile.

4. Drepturile cu privire la marcă nu se sting dacă:a) încetează activitatea întreprinderii;b) marca nu este folosită cel puţin cinci ani de la înregistrare;c) expiră data de protecţie;d) are loc transmiterea drepturilor cu privire la marcă, altei întreprinderi;e) nu se efectueză formalităţile de reînnoire a drepturilor.

5. Cum pot fi definite serviciile din punct de vedere al marketingului?a) activităţi al căror rezultat este nematerial şi deci nu se concretizează într-un produs cu existenţă de sine stătătoareb) activitatea oferită la vânzare care produce avantaje şi satisfacţii fără a antrena un schimb fizic sub forma unui bunc) activităţi ale căror rezultate sunt omogene si tangibiled) acele activităţi economice care nu sunt nici producţie industrială, nici minerit, nici agriculturăe) schimbări în condiţia unei persoane sau a unui bun, care sunt rezultatul activităţii, pe bază de comandă, a unei alte unităţi economice

6. în ce categorie se înscriu serviciile de comerţ, reparaţii, personale:a) servicii care nu admit migrarea cereriib) servicii care permit migrarea cereriic) servicii care impun migrarea cereriid) servicii care nu admit migrarea ofertei şi a cereriie) nici una dintre acestea

COM1bl7. întreprinderea modernă este tot mai mult o construcţie abstractă formată din:

a) persoane;b) clădiri;c)interese;d) produse;e) active.

8 . Care este piaţa la care o firmă nu poate avea acces, căci aceasta este dependentă de un concurent, pe motiv de o legătură juridică sau economică puternică:a) piaţa de bunuri complementare;b) piaţa bunurilor substituibile;c) piaţa de bunuri industriale;d) piaţa "captivă";e) piaţă invizibilă.

9. Nu constituie un avantaj al sistemului de codificare EAN pentru comercianţi:a) gestionarea eficientă a stocurilor;b) înregistrarea operativă a datelor referitoare la mărfurile vândute;c) urmărirea interesului cumpărătorilor pentru promoţii;d) cunoaşterea structurii pe categorii a cumpărătorilor;e) emiterea automată a comenzilor de mărfuri.

10 După natura beneficiarului (utilizatorului) serviciile se clasifică în:a) materiale şi nematerialeb) intermediare şi finalec) marfa şi ne-marfad) de piaţă şi non-markete) transferabile şi netransferabile

11 Productivitatea relativă a muncii în domeniul serviciilor se obţine raportând:a) ponderea serviciilor în PIB la ponderea serviciilor în populaţia ocupată (PO)b) ponderea serviciilor în PO la ponderea serviciilor în PIBc) valoarea PIB din servicii la PO în serviciid) cifra de afaceri la numărul de lucrătorie) populaţia ocupată la valoarea PIB din servicii

12 Efectele pozitive generate de sectorul IMM într-o economie se concretizează în:a) generarea unui mare număr de locuri de muncă;b) reducerea preţurilor bunurilor de consum ca urmare a creşterii productivităţii;c) reducerea numărului competitorilor pe pieţe;d) creşterea gradului de mecanizare şi automatizare a proceselor economice;e) concentrarea producţiei.

13 Din punct de vedere merceologic, trăsăturile şi însuşirile unui bun care îl particularizează în raport cu alte bunuri şi îi conferă capacitate de satisfacere a unor trebuinţe umane sunt:a) funcţii;b) parametri;c) caracteristici;d) proprietăţi;e) indicatori.

14 Promovarea de către guverne a unor programe de educaţie şi informare a consumatorilor cu privire la sănătate, nutriţie, produse periculoase, etichetarea produselor, legislaţia şi modul de obţinere a despăgubirilor reprezintă:a) un deziderat al organizaţiilor obşteşti;b) un principiu al legislaţiei europene privind protecţia consumatorilor;

COM1bl

c) o măsură precizată în legea consumatorilor;d) un angajament al partidelor în campaniile electorale;e) un principiu director al ONU cu privire la protecţia consumatorilor.

15 Cererea şi oferta de servicii formează:a) sfera serviciilorb) sectorul terţiarc) piaţa serviciilord) sectorul serviciilore) economia serviciilor

16 Asanarea întreprinderii aflate în criză se poate realiza:a) numai cu resurse proprii;b) cu sprijinul creditorilor prin iertarea de datorii;c) prin lichidare;d) prin credite suplimentare pe termen scurt;e) prin moratoriu.

17 Acronimul ISBN are legătură cu domeniul:a) standardelor;b) cărţilor;c) mărcilor;d) certificării;e) etichetării.

18 în sectoarele de servicii cu efecte externe negative este necesară intervenţia statului prin:a) reglementări administrativeb) reglementări tehnicec) controlul preţurilord) naţionalizărie) nu este necesară

19 Reprezintă o caracteristică a sucursalelor unei societăţi comerciale:a) personalitatea juridică proprie;b) autonomia economică şi decizională limitată;c) patrimoniul propriu;d) finanţarea proprie a activităţii;e) asocierea.

20 Ordonarea produselor după apariţia lor constituie principiu al clasificării:a) alfanumerice;b) combinate;c) aleatoare;d) nesistematice;e) sistematice.

21 Printre teoriile economice care de-a lungul timpului au încercat să justifice intervenţia statului în sectorul serviciilor se numără:a) teoria monopolului natural şi a pieţelor contestabile,b) teoria concurenţei distructive,c) teoria efectelor externe pozitive,d) teoria efectelor externe negative,e) toate răspunsurile sunt corecte.

22 La sfârşitul perioadei de leasing, solicitantul are următoarele opţiuni:a) să cumpere obiectul de leasing la valoarea reziduală care este mai mică decât valoarea iniţială; să prelungescă contractul de leasing; să înceteze raporturile contractuale;

t o

C0M1blb) să cumpere obiectul de leasing la valoarea reziduală care este mai mică decât valoarea iniţială; să prelungescă contractul de leasing; să prelungescă raporturile contractuale;c) să cumpere obiectul de leasing la valoarea iniţială; să prelungescă contractul de leasing; să înceteze raporturile contractuale;d) să cumpere obiectul de leasing la valoarea reziduală care este mai mică decât valoarea iniţială; să înceteze contractul de leasing; să înceteze raporturile contractuale;e) să înceteze să plătească ratele.

23 Criteriile de clasificare a hârtiei utilizate în domeniul ambalajelor sunt:a) compoziţie, destinaţie, volum;b) destinaţie, gramaj, umiditate;c) compoziţie, gramaj, reciclabilitate;d) destinaţie, transluciditate, pirostabilitate;e) compoziţie, destinaţie, gramaj.

24 In sens specific, oferta de servicii este reprezentată de:a) producţia de servicii destinată comercializării pe piaţăb) capacitatea organizatorică a furnizorilor de servicii de a satisface în anumite condiţii de calitate, structură şi termene cerinţele beneficiarilorc) nevoia de servicii manifestată la piaţăd) totalitatea tranzacţiilor cu serviciie) utilizarea de servicii în scopul satisfacerii trebuinţelor de consum

25 Constituie element al funcţiei de transport a ambalajului:a) posibilitatea aranjării facile în stivă;b) precizarea cerinţelor de manipulare;c) optimizarea raportului volum / greutate;d) asigurarea rezistenţei la variaţia parametrilor de păstrare;e) indicarea riscurilor de operaţionalizare.

26 Caracteristic pentru o întreprindere mică este:a) diviziunea accentuată a muncii;b) facilitatea obţinerii creditelor;c) expunerea mare la risc;d) cota mare de piaţă;e) numărul mare de acţionari.

27 0 întreprindere de servicii a realizat o cifră de afaceri de 100 mii lei cu un nivel al cheltuielilor de 80 mii lei, din care 75% cheltuieli variabile şi 25% cheltuieli convenţional constante. în aceste condiţii nivelul relativ al cheltuielilor a fost de:a) 80%b) 125%c) 25.000 leid) 75.000 leie) Nu se poate calcula

28 Pot fi înregistrate mărci acelea care:a) conţin imaginea unei persoane notorii;b) au caracter distinctiv;c) conţin aluzii la teme disputabile;d) conţin însemne şi embleme aparţinând altor ţări;e) pot sugera originea geografică a mărfii.

29 Care sunt acele bunuri de consum pe care consumatorul, în procesul de selecţie şi achiziţie, le compară din punctul de vedere al adecvanţei, calităţii, preţului şi stilului? a) bunurile de uz curent;

SA

COM1 blb) bunurile de lux;c) bunurile industriale;d) bunurile intermediare;e) bunurile cu defecte.

30 Negustorul este:a) o persoană care are comerţul ca profesie (la plural poate desemna, în mod generic, reprezentanţii profesiei celor care se ocupă cu comerţul);b) o întreprindere al cărei obiect de activitate principal este comerţul;c) lucrativ, cei care urmăreşte obţinerea de profit;d) orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară acte şi fapte de comerţ (în sens juridic);e) orice persoană care cumpără sau vinde ceva.

31 Semnificaţia de „produs al agriculturii biologice” rezidă în condiţiile:a) lipsei elementelor chimiei de sinteză în fabricare şi limitarea utilizării de îngrăşăminte şi pesticide;b) folosirea reglementată a elementelor chimice de sinteză şi interzicerea folosirii pesticidelor;c) libertatea folosirii îngrăşămintelor chimice şi folosirea judicioasă a pesticidelor;d) folosirea cumpătată a pesticidelor şi a aromelor naturale;e) interdicţia folosirii îngrăşămintelor şi folosirea limitată a aditivilor.

32 Termenul de recuperare a investiţiei se calculează ca:a) raport procentual între valoarea investiţiei şi profitul anual estimat a se realizab) raport între cifra de afaceri anuală previzionată şi valoarea investiţieic) raport între valoarea investiţiei şi profitul anual estimat a se realizad) raport între valoarea investiţiei şi cota anuală de amortizaree) raport între profitul anual şi cheltuielile cu amortizarea

33 Din sectorul terţiar nu fac parte:a) Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor personale şi de uz gospodărescb) Hotelurile şi restaurantelec) Transportul, depozitarea şi comunicaţiiled) Intermedierile financiaree) Construcţiile

34 Printre indicatorii ce exprimă eficienţa socială a serviciilor nu se numără:a) numărul de unităţi de servicii la 1.000 de locuitori,b) număr de locuitori la un medic,c) număr de studenţi la 100.000 locuitori,d) timpul necesar efectuării cumpărăturilor,e) termenul de recuperare a investiţiei

35 Punctul forte al parteneri atu lui angrosist-detailist constă în faptul că:a) poate oferi un avantaj competitiv viabil;b) nu poate oferi un avantaj complementar viabil;c) nu poate oferi un avantaj competitiv viabil;d) poate oferi un avantaj complementar valabil;e) nu există un punct forte.

Facultatea de ContabilitateŞi

Informatică de Gestiune

Punctaj

Admitere m aştera12009

Facultatea: C.I.G.3 august 2009

Seria ICod gri ia: CIG1 b



5

O

6

O

$5"

E"FM

aJIif«tr»

44JÎ3

«*?E^E lE 1E?JE lP IF?JEJFHBlE-1ESIE iEH

•

Nr. a b c d el o o • o o2 o o o • o3 o o o o •4 o o • o o5 • o o o o6 • o o o o7 o • o o o8 o • o o o9 • o o o o10 • o o o o11 o • o o o12 o o • o o13 o o • o o14 o • o o o15 o o o • o16 o • o o o17 o o • o o18 o • o o o19 • o o o o20 • o o o o21 o • o o o22 o • o o o23 o o • o o24 o • o o o25 o o o • o26 o o o • o27 o • o o o28 o • o o o29 o o • o o30 o o o • o31 o o o • o32 o o o o •33 o o • o o34 • o o o o35 o o • o o36 o o o o o37 o o o o o38 o o o o o39 o o o o o40 o o o o o

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2009Facultatea: Contabilitate si Informatica de Gestiune

CIG1 b l

TEST-GRILA

Situaţia stocurilor de materii prime în cursul lunii septembrie este următoarea: 01.09. Sold iniţial 60 buc.x 30 lei/buc; Intrări: 04.09.40 buc.x 40 lei/buc, 18.09. 50 buc.x 45 lei/buc.; Ieşiri: 12.09. 70 buc, 25.09. 60 buc. Care este valoarea ieşirilor din 25.09. şi a stocului final în condiţiile utilizării metodei LIFO: (2p.)

Valoarea ieşirilor Valoarea stocului finala. 2.200 lei 1.200 leib. 2.550 lei 900 leic. 2.550 lei 600 leid. 2.500 lei 900 leie. 1.850 lei 370 lei

2. Care din următoarele formule contabile nu este în concordanţă cu explicaţia dată? (2p.)

a. 2131 = 105 3001ei înregistrarea rezervei dinreevaluare

301 = 401

397 7814

691 = 441

5121 = 419

3001ei Achiziţie de materii prime din import

3001ei Anularea unei ajustări pentru deprecierea mărfurilor

3001ei Plata impozitului pe profit

3001ei încasarea avansului de la clienţi

3. O societate comercială achiziţionează materii prime p e baza facturii: preţ de cumpărare 15.000 lei, remiză 1%, scont de decontare 2%, TVA 19%. In condiţiile utilizării metodei inventarului permanent şi a contabilizării scontului de decontare la momentul facturării, precizaţi formula contabilă privind achiziţia materiilor prime: (2p.)

a. 14.553 lei 301 = 401 17.021 lei2.765 lei 4426 767 297 lei

b. 15.000 lei 301 = 401 17.468 lei2.765 lei 4426 767 297 lei

c. 14.850 lei 601 s= 401 17.615 lei2.765 lei 4426

CIG1 b l

d. 14.850 lei 601 = 401 17.318 lei2.765 lei 4426 767 297 lei

e. 14.850 lei 301 2= 401 17.318 lei2.765 lei 4426 767 297 lei

4. Societatea comercială ABC achiziţionează un echipament de extracţie a petrolului. Pentru achiziţia şi punerea în funcţiune a acestuia, societatea a efectuat următoarele cheltuieli: preţul de cumpărare al echipamentului 45.000 lei, cheltuieli cu amenajarea amplasamentului 8.000 lei, cheltuieli de montaj 6.000 lei, cheltuieli cu reclama pentru lansarea produselor 1.500 lei, piese de schimb înlocuite 7.000 lei pentru a reduce substanţial durata procesului de extracţie. Potrivit LAS 16 Imobilizări corporale, costul de achiziţie al echipamentului se recunoaşte în contabilitate: (2p.)

a. 67.500 lei 2131 — 404 67.500 lei

b. 59.000 lei 2131 = 404 59.000 lei7.0001ei 6024 = 3024 7.0001ei

c. 66.000 lei 2131 = 404 66.000 lei

d. 60.500 lei 2131 = 404 60.500 lei7.000 lei 6024 = 3024 7.000 lei

e. 59.000 lei 2131 - 404 59.000 lei

5. în cursul exerciţiului N, o societate comercială a efectuat următoarele tranzacţii: încasează20.000 lei din vânzarea unei clădiri, încasează 1.500 lei din vânzarea mărfurilor, încasează 2.800 lei din emisiunea de acţiuni, acordă un împrumut pe termen lung în valoare de 4.000 lei, plăteşte 1.000 lei pentru achiziţia de materii prime, plăteşte impozit pe profit 800 lei; achiziţionează autoturisme la un cost total de 60.000 lei, din care 20.000 lei fac obiectul unui contract de leasing financiar, iar restul sunt plătiţi în numerar în cursul anului; încasează dobânzi şi dividende totale în valoare de 600 lei, din care 200 lei provin din activitatea de exploatare; restituie aporturi în numerar 5.000 lei. Care este valoarea fluxului de trezorerie din activitatea de investiţii? (2p.)

Valoarea fluxului de trezoreriedin activitatea de investiţii

a. -23.600 leib. -24.000 leic. -64.000 leid. +24.000 leie. +20.000 lei

6 . O societate comercială deţine un mijloc de transport achiziţionat la data de 20.12.N la costul de achiziţie de 10.000 lei, durata de viaţă utilă 10 ani, metoda de amortizare liniară. La sfârşitul anului N+3, mijlocul de transport este reevaluat, valoarea justă stabilită fiind de 8.400 lei. Care

CIG1 b l

sunt înregistrările contabile <;are se vor efectua la sfârşitul anului N+3, conform IAS 16Imobilizări corporale, în condiţiile reevaluării prin metoda valorii nete: (2p.)

a. 3.000 lei 2813 = 2133 3.000 lei1.400 lei 2133 = 105 1.400 lei

b. 3.000 Iei 2813 = 2133 3.000 lei1.400 lei 2133 = 105 1.400 lei1.200 lei 6813 = 2133 1.200 lei

c. 3.000 lei 2133 = 2813 3.000 lei1.400 lei 105 = 2133 1.400 lei

d. 3.000 lei 2133 — 2813 3.000 lei1.200 lei 6813 = 2133 1.200 lei1.400 lei 105 = 2133 1.400 lei

e. 3.000 lei 2133 = 105 3.000 lei1.400 lei 105 = 2813 1.400 lei

Care din următoarele formule contabile exprimă o operaţie corect înregistrată? (2p.)

a. 8.000 lei 378 = 4428 8.000 lei

b. 8.000 lei 6814 = 397 8.000 lei

c. 8.000 lei 397 = 371 8.000 lei

d. 8.000 lei 4428 = 378 8.000 lei

e. 8.000 lei 6814 = 371 8.000 lei

SC ABC vinde un program informatic la preţul de 10.000 Iei, din care 10% reprezintă serviciide asistenţă tehnică asigurată în următorii 2 ani, după implementarea acestuia. Potrivit IAS 18Venituri, recunoaşterea serviciilor de asistenţă tehnică în al doilea an se contabilizează astfel:(2p.)

a. 1.000 lei 411 = 704 1.000 lei

b. 500 lei 472 = 704 500 lei

c. 500 lei 704 = 472 500 lei

d. 500 lei 411 = 472 500 lei

e. 1.000 lei 411 = 472 1.000 lei

CIG1 b l

9. Conform Cadrului general IASB, o datorie reprezintă: (2p.)

a) o obligaţie actuală a entităţii, provenită din evenimente trecute, şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice;

b) o obligaţie viitoare a entităţii;c) o obligaţie actuală a entităţii, provenită din evenimente actuale, şi prin

decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice;

d) o obligaţie actuală a entităţii, provenită din evenimente trecute, şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o intrare de resurse care încorporează beneficii economice;

e) o obligaţie trecută a entităţii, provenită din evenimente trecute, şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o intrare de resurse care încorporează beneficii economice.

10.0 societate comercială deţine la 01.07. N un stoc iniţial de produse finite în valoare de 40.000 lei. în cursul lunii a efectuat următoarele tranzacţii: obţine produse finite la cost de producţie 30.000 lei şi vinde produse al căror cost de producţie este de 18.000 lei. Stocul final de produse finite constatat la inventariere este de 52.000 lei. în condiţiile utilizării metodei inventarului permanent, precizaţi care sunt formulele contabile: (2p.)

a) 30.000 lei 345 = 711 30.000 lei18.000 lei 711 = 345 18.000 lei

b) 30.000 lei 345 = 711 30.000 lei

c) 40.000 lei 711 = 345 40.000 lei52.000 lei 345 = 711 30.000 lei18.000 lei 711 = 345 18.000 lei

d) 40.000 lei 711 = 345 40.000 lei30.000 lei 345 = 711 30.000 lei52.000 lei 345 = 711 52.000 lei

e) 40.000 lei 711 = 345 40.000 lei52.000 lei 345 = 711 52.000 lei

11. Pentru o societate comercială se cunosc următoarele informaţii la 31.12. N: costul de producţie al produselor finite aflate în stoc 30.000 lei, preţul de vânzare estimat 50.000 lei, costuri estimate necesare vânzării produselor finite 10.000 lei. în situaţiile financiare la 31.12.N, stocurile de produse finite sunt evaluate la valoarea: ' (2p.)

a) 10.000 lei;b) 30.000 lei.c) 40.000 lei;d) 60.000 lei;e) 50.000 lei.

m

CIG1 b l

12. Conform Cadrului general IASB, caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare, sunt: (2p.)

a) reprezentarea fidelă, prevalenţa economicului asupra juridicului, neutralitatea, prudenţa, integralitatea;

b) inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea, neutralitatea;c) inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea, comparabilitatea;d) inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea, integralitatea;e) inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea.

13.0 societate comercială evaluează mărfurile la preţul cu amănuntul, adaosul comercial practicat, 30%. în cursul lunii, achiziţionează mărfuri conform facturii care cuprinde: preţ de cumpărare60.000 lei, rabat 10%, TVA 19%. Preţul de vânzare cu amănuntul afişat de magazin este: (2p.)

a) 92.820 lei;b) 93.798 lei;c) 83.538 lei;d) 70.200 lei;e) 89.538 lei.

14. O societate comercială realizează o construcţie în regie proprie, pentru care a efectuat următoarele cheltuieli: cheltuieli directe 300.000 lei; cheltuieli indirecte 250.000 lei, din care variabile 150.000 lei şi fixe 100.000 lei; cheltuieli administrative 40.000 lei. Societatea utilizează 80% din capacitatea de producţie. Precizaţi formula contabilă de obţinere a construcţiei: (2p.)

a) 212 = 722 550.000 lei

b) 212 = 722 530.000 lei

c) 345 = 711 590.000 lei

d) 212 = 722 570.000 lei

e) 212 = 722 450.000 lei

<3©

15. Stocurile sunt definite de IAS 2 Stocuri, astfel:

CIG1 b l

a) active deţinute numai pentru a fî vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;

b) active sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie;

c) active în curs de producţie ce urmează a fi vândute pe parcursul desfăşurării activităţii extraordinare;

d) active deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; în curs de producţie, în vederea vânzării pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; sau sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii;

e) active stocate de entitate.

16. Care dintre următoarele categorii de utilizatori de situaţii financiare sunt interesaţi îndeosebi, de informaţiile privind performanţa capitalului investit: (2p.)

a) publicul;b) investitorii;c) angajaţii;d) clienţii;e) concurenţa.

17. SC ABC deţine la 31.12.N un stoc de mărfuri la valoarea contabilă de 80.000 lei. Datorită recesiunea economice, valoarea acestora a scăzut la 65.000 lei. Care este tratamentul contabiladecvat? (2p.)

a) 607 = 371 15.000 lei

b) 397 = 7814 15.000 lei

c) 6814 = 397 15.000 lei

d) 371 = 607 15.000 lei

e) 601 = 301 15.000 lei

18. Imobilizările corporale primite de către entitate cu titlu gratuit, se evaluează la: (2p.)

a) costul de achiziţie;b) valoarea justă;c) costul de achiziţie sau valoarea justă;d) costul de producţie;e) costul de achiziţie, costul de producţie sau valoarea justă.

CIG1 b l

19. O societate comercială achiziţionează un utilaj. Pentru achiziţia şi punerea în funcţiune a acestuia, societatea a efectuat următoarele cheltuieli: preţ de cumpărare 30.000 lei, cheltuieli de montaj 7.000 lei, onorariile inginerilor care montează utilajul 4.000 lei, valoarea reziduală22.000 lei. Potrivit IAS 16 Imobilizări corporale, valoarea amortizabilă a utilajului, este: (2p.)

a) 19.000 lei;b) 41.000 lei;c) 22.000 lei;d) 37.000 lei;e) 30.000 lei.

20. în cadrul Situaţiei fluxurilor de numerar, tranzacţiile cu numerar sunt grupate în următoarele activităţi: (2p.)

a) exploatare, investiţii; finanţare;b) exploatare, financiare, extraordinare;c) exploatare, investiţii, extraordinare;d) exploatare, investiţii;e) exploatare, finanţare, financiare.

21. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în conformitate cu IAS 12 „Impozitul asupra rezultatului”? (2p.)

a) în cazul veniturilor în avans, baza fiscală este egală cu valoarea contabilă a veniturilor în avans diminuată cu valoarea veniturilor ce vor fi impozabile în perioadele următoare;

b) diferenţele nefavorabile între valoarea contabilă şi baza de impozitare a datoriilor sunt considerate impozabile;

c) un activ de impozit amânat trebuie să fie contabilizat pentru reportul înainte de pierderi fiscale, în măsura în care nu este probabil să se dispună de beneficii impozabile viitoare, asupra cărora vor putea să fie imputate aceste pierderi fiscale;

d) dacă valoarea contabilă a unui activ este mai mică decât baza sa fiscală, diferenţa temporară este impozabilă;

e) diferenţele temporare deductibile vor genera sume impozabile în determinarea beneficiului impozabil al exerciţiilor viitoare, atunci când valoarea contabilă a activului (datoriei) va fi recuperată (decontată);

22. Care dintre următoarele categorii nu reprezintă active curente, în conformitate cu IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”? (2p.)

a) active destinate să fie vândute sau consumate în cadrul ciclului de exploatare al întreprinderii;b) active destinate a fi realizate într-o perioadă ce depăşeşte 12 luni după închiderea exerciţiului;c) active deţinute, în mod esenţial, pentru a fi tranzacţionate;d) active destinate a fi realizate în următoarele 12 luni după închiderea exerciţiului;e) active care fac parte din categoria lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi;

23. Care dintre următoarele afirmaţii nu este conformă cu IAS 37 „Provizioane, datorii eventuale şi active eventuale”? (2p.)

CIG1 b l

a) valoarea provizionului trebuie să reprezinte cea mai bună estimare a costurilor necesare stingerii obligaţiei actuale la data bilanţului;

b) acolo unde efectul valorii timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului reprezintă valoarea actualizată a cheltuielilor necesare pentru stingerea obligaţiei;

c) se vor înregistra la provizioane doar acele obligaţii generate de evenimente viitoare care sunt dependente de acţiunile viitoare ale întreprinderii;

d) dacă provizionul ce trebuie estimat implică o gamă largă de elemente, se va ţine cont de ponderea tuturor rezultatelor posibile cu probabilităţile de realizare a fiecăruia;

e) un provizion pentru restructurare este constatat atunci când întreprinderea este angajată în mod irevocabil în restructurare;

24. Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată în conformitate cu IAS 16 „Imobilizările corporale”? (2p.)

a) durata de utilitate a unei imobilizări corporale este definită în funcţie de utilitatea aşteptată de la activul respectiv;

b) stabilirea duratei de utilitate a unei imobilizări corporale se bazează pe prevederile reglementărilor fiscale în vigoare;

c) durata de utilitate a unui activ poate să fie mai scurtă decât viaţa sa economică;d) calculul amortizării nu se face totdeauna ţinând cont de anii de utilizare;e) estimarea duratei de utilitate a unei imobilizări corporale este o problemă de judecată

profesională;

25. Care dintre următoarele afirmaţii este conformă cu IAS 37 „Provizioane, datorii eventuale şi active eventuale”? (2p.)

a) datoriile eventuale şi activele eventuale se contabilizează şi se prezintă distinct în bilanţ;b) datoriile eventuale se contabilizează dar activele eventuale nu pot fi contabilizate din motive de

prudenţă;c) datoriile eventuale şi activele eventuale se contabilizează dar în bilanţ se prezintă diferenţa

dintre totalul datoriilor eventuale şi totalul activelor eventuale;d) datoriile eventuale şi activele eventuale nu trebuie contabilizate, dar ele fac obiectul informării

în anexă;e) datoriile eventuale şi activele eventuale se contabilizează şi se prezintă distinct în situaţia

variaţiei capitalurilor proprii;


a) valoarea amortizabilă a unei imobilizări corporale trebuie să fie repartizată, în mod sistematic, pe durata sa de utilitate;

b) metoda de amortizare trebuie să reflecte ritmul şi modul în care sunt consumate avantajele economice viitoare ca urmare a utilizării activului;

c) cheltuiala privind amortizările fiecărui exerciţiu trebuie să afecteze contul de profit şi pierdere, exceptând situaţia în care ea este încorporabilă în valoarea contabilă a unui alt activ;

d) amortizarea economică se determină conform reglementărilor fiscale în vigoare (de exemplu, prevederile codului fiscal);

e) pe măsură ce avantajele economice relative la un activ sunt consumate, pentru a reflecta acest consum, valoarea contabilă a activului se reduce;

27. Care dintre următoarele condiţii privind contabilizarea veniturilor din activităţi ordinare care provin din vânzarea de bunuri nu este în conformitate cu IAS 18 „Veniturile activităţilor ordinare”? (2p.)

CIG1 b l

a) întreprinderea a transferat la cumpărător principalele riscuri şi avantaje inerente proprietăţii;b) întreprinderea continuă să fie implicată în gestiune, aşa cum aceasta îl vizează, în mod normal,

pe proprietar şi în controlul efectiv al bunurilor cedate;c) mărimea veniturilor activităţilor ordinare poate să fie măsurată în mod fiabil;d) este probabil ca întreprinderea să obţină avantaje economice viitoare asociate tranzacţiei;e) costurile angajate sau de angajat, care vizează operaţia, pot să fie măsurate în mod fiabil;

28. Care dintre următoarele elemente nu reprezintă o componentă a costului de achiziţie, în conformitate cu IAS 16 „Imobilizările corporale”? (2p.)

a) onorariile cuvenite arhitecţilor şi inginerilor;b) cheltuielile de demarare a exploatării;c) cheltuielile de amenajare a amplasamentului;d) preţul de cumpărare;e) cheltuielile de instalare;

29. Care dintre următoarele afirmaţii nu este în conformitate cu IAS 18 „Veniturile activităţilor ordinare”? (2p.)

a) veniturile din activităţi ordinare trebuie să fie evaluate la valoarea justă a elementelor primite sau de primit de întreprindere în nume propriu;

b) redeventele sunt contabilizate, în măsura în care îndeplinesc condiţiile generale de constatare a veniturilor, pe baza contabilităţii de angajamente, conform realităţii economice a contractului;

c) când rezultatul unei tranzacţii ce implică prestarea de servicii poate să fie estimat în mod fiabil, venitul trebuie recunoscut doar în limita cheltuielilor recuperabile;

d) primele de rambursare sunt contabilizate la venituri, la nivelul proratei dobânzilor angajate;e) dobânzile sunt contabilizate, în măsura în care îndeplinesc condiţiile generale de constatare a

veniturilor, în funcţie de timpul scurs;


a) reevaluările trebuie să fie efectuate cu o regularitate suficientă, pentru ca valoarea contabilă să nu difere semnificativ de cea care ar fi fost determinată prin utilizarea valorii juste la data închiderii exerciţiului;

b) un activ nu poate să fie reevaluat în mod izolat, reevaluarea trebuind să se aplice la ansamblul bunurilor din aceeaşi categorie;

c) rezerva din reevaluare cuprinsă în capitalurile proprii poate să fie transferată, în mod direct, în rezultatul reportat, atunci când rezerva din reevaluare este realizată;

d) transferul rezervelor din reevaluare la rezultatul reportat trece prin contul de profit şi pierdere;e) frecvenţa reevaluării depinde de fluctuaţiile valorii juste a imobilizărilor corporale care au fost

reevaluate;

31. Care dintre următoarele afirmaţii nu este în conformitate cu IAS 2 „Stocurile”? (2p.)a) repartizarea cheltuielilor generale fixe de producţie în costurile de transformare este bazată pe

capacitatea normală a instalaţiilor de producţie;b) tehnicile de evaluare a costului stocurilor, ca de exemplu metoda costului standard sau metoda

preţului de vânzare cu amănuntul, pot să fie utilizate, dacă aceste metode conduc la rezultate apropiate de cost;

c) costul stocurilor de elemente care, în mod obişnuit, nu sunt confundabile şi de bunuri sau servicii produse sau prestate şi afectate proiectelor specifice trebuie să fie determinat printr-o identificare distinctă a costurilor lor individuale;

CIG1 b l

d) costul altor stocuri decât cele care sunt identificabile trebuie să fie determinat prin utilizarea metodei „costul mediu ponderat”, a metodei „ultimul intrat-primul ieşit” sau a metodei „primul intrat-primul ieşit”;

e) la închiderea exerciţiului, stocurile trebuie să fie evaluate la costul lor sau ia valoarea lor realizabilă netă, dacă aceasta din urmă este mai mică;

32. în conformitate cu IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie”, efectul variaţiilor cursurilor lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi deţinute sau datorate: (2p.)

a) este prezentat doar în note, fără să afecte tabloul fluxurilor de trezorerie;b) este prezentat în tabloul fluxurilor de trezorerie la activităţi de exploatare;c) este prezentat în tabloul fluxurilor de trezorerie la activităţi de investiţii;d) este prezentat în tabloul fluxurilor de trezorerie la activităţi de finanţare;e) este prezentat în tabloul fluxurilor de trezorerie separat de fluxurile de trezorerie generate de

activităţile de exploatare, de investiţii şi de finanţare;

33. Care dintre următoarele fluxuri nu sunt aferente activităţilor de investiţii, în cazul unei întreprinderi industriale: (2p.)

a) încasări care decurg din rambursarea avaflsurilor de trezorerie şi împrumuturilor acordate terţilor;

b) plăţi privind achiziţia de titluri de la asocierile în participaţie;c) încasări din emisiunea de împrumuturi obligatare;d) plăţile implicate de imobilizările produse de întreprindere pentru sine;e) încasări care decurg din vânzarea de imobilizări corporale;

34. Care dintre următoarele caracteristici ale informaţiilor contabile nu este considerată principală în conformitate cu cadrul conceptual internaţional? (2p.)

a) neutralitatea;b) inteligibilitatea;c) fiabilitatea (credibilitatea);d) relevanţa;e) comparabilitatea;

35. Care dintre următoarele practici nu reprezintă o consecinţă a aplicării postulatului independenţei exerciţiilor? (2p.)

a) practicarea unei contabilităţi de angajamente;b) utilizarea conturilor de regularizare;c) interzicerea contabilizării evenimentelor posterioare închiderii exerciţiului dar anterioare

închiderii conturilor;d) necesitatea calculului amortizărilor şi provizioanelor la sfârşitul fiecărui exerciţiu;e) menţionarea în anexă a cheltuielilor şi veniturilor privind exerciţiile anterioare;

Facuitatea de Economie

Admitere m asterat 2009 Facultatea: ECONOMIE

3 august 2009 Seria a lî-a

Cod grilă: ECON1 b


• O O O O O


O

O

O

O

O

A n4 >

<$/}

&

4 °4 f i4 a

/

« p

f a

â /

%

b

(&>

/

Nr. a b c d e1 o o • o o2 o o o • o3 o • o o o4 o • o o o5 o • o o o6 . • o o o o7 o • o o o8 o o • o o9 o o o • o10 o • o o o11 o o o • o12 o o • o o13 • o o o o14 o o o o •15 o • o o o16 o o o • o17 • o o o o18 o • o o o19 o • o o o20 o o • o o21 • o o o o22 o o o o •23 o o • o o24 o o o • o25 o o o • o26 o o • o o27 • o o o o28 o o o • o29 • o o o o30 o o • o o31 o • o o o32 o o o • o33 o o o • o34 o o o # o35 o o o • o36 o o o o o37 o o o o o38 o o o o o39 o o o o o40 o o o o o

3<3

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEADMITERE MASTERAT 2009

ECON1 b l

TEST-GRILĂ

Curba care arată combinaţiile de bunuri pe care economia poate să ie producă la un moment dat utilizând resursele disponibile este (2p):a) funcţia de producţie;b) curba expansiunii producţiei;c) curba posibilităţilor de producţie;d) linia bugetului;e) curba de indiferenţă.

Intr-o economie de piaţă, alocarea resurselor se realizează prin (2p):a) deciziile guvernului;b) deciziile administrative;c) tehnologiile de producţie;d) sistemul de preţuri;e) plan.

O economie produce doar două bunuri X şi Y. în cazul în care curba posibilităţilor de producţie este o curbă concavă faţă de origine (2p):a) costul de oportunitate pentru bunul X în raport cu bunul Y este constant;b) costul de oportunitate pentru bunul X în raport cu bunul Y este crescător;c) costul de oportunitate pentru bunul X în raport cu bunul Y este descrescător;d) economia este ineficientă;e) costul de oportunitate este crescător până la un punct, apoi descrescător.

Enunţul “Pentru a fi competitive, întreprinderile româneşti ar trebui să investească în tehnologie avansată” este o afirmaţie (2p):a) pozitivă;b) normativă;c) empirică;d) explicativă;e) descriptivă.

Faptul că producţia creşte mai repede la niveluri reduse ale utilizării factorilor de producţie şi mai lent la volume considerabile ale factorilor de producţie utilizaţi, se datorează (2p):a) randamentelor de scară crescătoare;b) randamentelor de scară descrescătoare;c) randamentelor de scară constante;d) ineficienţei utilizării factorilor de producţie;e) diferenţei de producţie faţă de alte firme.

/\o o


ECON1 bl

6. Se caracterizează prin eficienţă alocativă (2p):a) concurenţa perfectă;b) monopolul;c) oligopolul;d) monopsonul;e) concurenţa monopolistică.

7. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică, echilibrul pe termen scurt presupune (2p):a) Vmg=Cmg şi Vmg>P;b) Vmg=Cmg şi Vmg<P;c) Vmg=Cmg şi Vmg=P;d) Vmg=Cmg=P şi P=CTM;e) Vmg>Cmg şi P=Cmg.

8. Un monopolist îşi maximizează profitul atunci când (2p):a) costul total mediu este egal cu încasarea marginală;b) costul variabil mediu este egal cu încasarea marginală;c) costul marginal este egal cu încasarea marginală;d) costul total mediu este minim;e) încasarea totală este maximă.

9. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă? (2p)a) barierele legale la intrarea pe piaţă constituie o cauză a formării monopolurilor;b) structura costurilor monopolului natural evidenţiază importante economii de scară;c) un monopol poate obţine un profit mai mare impunând preţuri diferite pe segmente

diferite de piaţă;d) preţul este o variabilă exogenă în condiţii de oligopol;e) pe o piaţă de oligopol producătorii pot practica concurenţa prin preţ.

10. Dacă o industrie este dominată de un singur producător, una din următoarele relaţii este adevărată în situaţia de echilibru (2p):a) preţul este mai mic decât încasarea marginală;b) preţul este mai mare decât costul marginal;c) încasarea marginală este egală cu încasarea medie;d) încasările marginale sunt negative;e) preţul este egal cu încasările marginale.

11. Vânzarea unui produs pentru care pe piaţă sunt reprezentate mai multe mărci, de către un număr mare de producători caracterizează piaţa (2p):a) cu concurenţă perfectă;b) de monopson;c) de oligopol;d) monopolistică;e) de monopol.


ECON1 bl

12. O piaţă de monopol este ineficientă deoarece (2p):a) preţul este mai mic decât costul marginal;b) încasarea marginală este mai mică decât costul marginal;c) preţul este mai mare decât costul marginal;d) încasarea marginală este mai mare decât costul marginal;e) costul marginal este egal cu costul fix mediu.

13. Calculul produsului intern brut după metoda cheltuielilor nu ia în considerare (2p):a) indemnizaţiile de şomaj;b) exportul net;c) consumul colectiv;d) consumul individual;e) variaţia stocurilor.

14. Ce tranzacţii generatoare de bunuri şi servicii nu sunt luate în calcul la determinarea PIB (2p):a) deţinerea unui al doilea serviciu, nedeclarat;b) jocurile ilegale de noroc;c) munca prestată de imigranţii ilegali;d) primirea de bacşişuri nedeclarate integral;e) toate cele de mai sus.

15. Produsul intern brut efectiv este mai mic decât cel potenţial. Pentru creşterea produsului intern brut la nivelul său potenţial, J. M. Keynes recomandă (2p):a) creşterea cotei rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale;b) creşterea cheltuielilor guvernamentale;c) creşterea ratei dobânzii;d) reducerea cheltuielilor guvernamentale;e) diminuarea deficitului bugetar.

16. într-o economie închisă, consumul personal de bunuri şi servicii plus consumul de stat de bunuri şi servicii plus investiţiile brute reprezintă (2p):a) PGB;b) PIN;c) PNB;d) PIB;e) VN.

17. Şomajul natural descrie acel nivel al şomajului la care (2p):a) producţia economiei corespunde nivelului potenţial;b) are loc accelerarea inflaţiei;c) şomajul fricţional este nul;d) şomajul structural este nul;e) şomajul tehnologic este nul.


ECON1 bl

18. Şomajul apare atunci când (2p):a) cererea este mai mare decât oferta pe piaţa muncii;b) cererea este mai mică decât oferta pe piaţa muncii;c) cererea este egală cu oferta pe piaţa muncii;d) există exces de cerere pe piaţa muncii;e) piaţa muncii este în echilibru.

19. Diferenţa dintre indicii Laspeyres şi Paasche este dată de (2p):a) referinţa temporală a preţurilor;b) referinţa temporală a cantităţilor;c) nivelul de dezvoltare al economiei;d) modalitatea de eşantionare;e) orizontul temporal (scurt, mediu, lung).

20. Legea lui Okun corelează (2p):a) modificarea preţurilor cu modificarea salariilor;b) modificarea efectivă a preţurilor cu modificarea lor anticipată;c) rata şomajului cu producţia;d) rata şomajului cu iluzia monetară;e) rata şomajului cu modificarea salariilor.

21. în condiţiile inflaţiei neanticipate (2p):a) creditorii pierd, iar debitorii câştigă;b) creditorii câştigă, iar debitorii pierd;c) atât debitorii, cât şi creditorii pierd;d) atât debitorii, cât şi creditorii câştigă;e) puterea de cumpărare a banilor creşte.

22. Inflaţia are efecte negative asupra (2p):a) agenţilor economici care-şi convertesc disponibilităţile băneşti în valute stabile;b) debitorilor;c) agenţilor economici cu venituri indexate la inflaţie;d) agenţilor economici care iau măsuri pentru a contracara instabilitatea preţurilor;e) agenţilor economici care au venituri fixe.

23. Cea mai relevantă măsură a inflaţiei are în vedere (2p):a) deflatorul produsului intern brut;b) deflatorul consumului individual;c) indicele preţurilor de consum;d) indicele preţurilor mărfurilor alimentare de consum;e) indicele preţurilor mărfurilor nealimentare de consum.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE ADMITERE MASTERAT 2009

ECON1 bl

24. Nu poate fi considerat un principiu al globalizării (2p):a) sectorul privat este sectorul principal al creşterii economice;b) debirocratizarea statului;c) liberalizarea comerţului exterior;d) creşterea restricţiilor pentru investiţiile externe;e) liberalizarea pieţelor de capital.

25. Nu poate fi considerat un beneficiu evident al globalizării economiei (2p):a) noi oportunităţi pentru dezvoltare;b) alocare mai bună a resurselor;c) accesul facil la pieţele de capital;d) extinderea crimei organizate la nivel global cu atingeri în sfera politicului, afacerilor

şi poliţiei;e) difuzie rapidă a inovării.

26. Una dintre următoarele nu reprezintă o cauză principală a problemelor cu care se confruntă ţările în dezvoltare (2p):a) nivelul educaţional redus;b) pieţe financiare imature;c) sistemele legale adecvate;d) abundenţa de forţă de muncă calificată;e) nivelul ridicat al inegalităţii veniturilor.

27. Principalii piloni ai strategiei adoptate de ţările în tranziţie către o economie funcţională de piaţă au fost (2p):a) privatizare şi liberalizare;b) protecţionism şi liberalizare;c) privatizare şi protecţionism;d) protecţionism şi autarhie;e) autarhie şi privatizare.

28. O economie poate produce 1000 unităţi din bunul X şi 50 din Y sau 800 unităţi din bunul X şi 70 din Y. în cazul în care costul de oportunitate al producţiei de bunuri Y (în raport cu bunul X) este crescător, care dintre următoarele combinaţii de bunuri X şi Y nu poate fi un punct situat pe curba posibilităţilor de producţie pentru economia respectivă? (2p)a) 940 X Şi 60 Y;b) 930 X Şi 60 Y;c) 920 X Şi 60 Y;d) 890 X Şi 60 Y;e) 910 X Şi 60 Y.


ECON1 bl

29. Se consideră funcţia de producţie Y = 10 ■ K 0A • L0,6, unde Y este producţia, K reprezintă capitalul, iar L este forţa de muncă. Randamentele factorilor sunt (2p):a) descrescătoare atât pentru K, cât şi pentru L;b) crescătoare atât pentru K, cât şi pentru L;c) constante atât pentru K, cât şi pentru L;d) crescătoare pentru K şi descrescătoare pentru L;e) descrescătoare pentru K şi crescătoare pentru L.

30. Un monopolist are costul marginal dat de relaţia Cmg = 4 Q , unde Cmg este costulmarginal, iar Q este producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P = 30 - Q , unde P este preţul. în scopul maximizării profitului, producţia trebuie să fie (2p):a) 3;b) 4;c) 5;d) 10;e) 20 .

31. Consumul populaţiei a reprezentat 80% din produsul intern brut, consumul guvernamental 6%, iar investiţiile 22%. în aceste condiţii (2p):a) exportul a fost mai mare decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern

brut;b) exportul a fost mai mic decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern

brut;c) exportul net a fost pozitiv, reprezentând 8% din produsul intern brut;d) exportul net a fost nul;e) balanţa comercială şi balanţa serviciilor au fost, cumulat, excedentare.

32. Importul de bunuri depinde de produsul intern brut conform relaţiei IM = 100 + 0,1 - Y , unde IM reprezintă importul, iar Y, produsul intern brut. Dacă exportul net de bunuri este 50, iar produsul intern brut, 500, atunci exportul de bunuri este (2p):a) 0;b) 50;c) 75;d) 200;e) 25.

33. Dacă în perioada To-Tj, preţurile au crescut de 2 ori, iar în perioada T1-T2, de trei ori, atunci rata inflaţiei în T2 faţă de To este de (2p):a) 100%;b) 200%;c) 300%;d) 500%;e) 600%.

A o * r


ECON1 bl

34. O firmă ce acţionează în condiţii de concurenţă perfectă urmăreşte maximizarea profitului obţinut din producţia bunului X. Preţul pieţei este de 50 um; funcţia costului total are forma CTM = 15/Q + 5Q. Determinaţi producţia optimă şi nivelul profitului aferent acesteia (2p):a) 10 şi 140;b) 15 şi 110;c) 10 şi 250;d) 5 şi 110;e) 5 şi 250.

35. Consumul personal de bunuri şi servicii este 200 miliarde u.m., consumul de stat de bunuri şi servicii 40 miliarde u.m., investiţiile brute 30 miliarde u.m., consumul de capital fix 10 miliarde u.m., exportul 6 miliarde u.m., iar importul 4 miliarde u.m. Produsul intern brut, produsul intern net şi investiţiile nete sunt, în miliarde u.m. (2p):a) 276; 266; 10;b) 274; 264; 10;c) 276; 264; 20;d) 272; 262; 20;e) 276; 266; 20.

'lo Q

Facultatea de Economie Agroalimentarăşi a Mediului

Admitere masterat 2009Facultatea: E.A.M.


Cod grilă: EAM1 b



O

O

O

O

O

5

O

6

O

Punctaji>r. a D c d e

1 o o • o o2 o o o • o3 o o o • o4 • o o o o5 o o o o •6 o • o o o7 o o o o •8 o o • o o9 • o o o o10 o o • o o11 o o • o o12 o o o • o13 • o o o o14 o • o o o15 o • o o o16 o o o • o17 o o • o o18 o • o o o19 o o • o o20 o o o o •21 • o o o o22 • o o o o23 • o o o o24 • o o o o25 • o o o o26 o o o o •27 o o o o #28 o • o o o29 o • o o o30 o o o o •31 o • o o o32 o o o o •33 • o o o o34 • o o o o35 o o • o o36 o o o o o37 o o o o o38 o o o o o39 o o o o o40 o o o o o

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTIADMITERE MASTERAT AUGUST 2009

EAM1 b1

1 ). Ansamblul de ramuri, care formează structura de producţie, influenţează rezultatele de producţie şiprofitul exploataţiei prin (2p):a) modul în care este utilizat capitalul de exploatare;b) metodele de combatere a bolilor şi a dăunătorilor;c) modul în care este utilizat capitalul de exploatare, cât şi prin intermediul veniturilor pe care le generează;d) condiţiile ce trebuie respectate la transportul produselor intrate pe filieră;e) intermediul veniturilor pe care le generează

2 ). Tendinţa de simplificare a structurii de producţie nu este generată de acţiunea unor factori, cum ar fi

(2p):a) adaptarea strictă a structurii la condiţiile, de diferite feluri, existente în exploataţia agricolă;b) proporţionarea raţională a ramurilor;c) accentuarea procesului de specializare a exploataţiilor agricole;d) atenuarea caracterului sezonier al producţiei agricole;e) practicarea, de către unele exploataţii, a agriculturii cu timp parţial

3 ). După gradul în care asigură continuitatea proceselor de muncă, în exploataţiile agricole se întâlnescramuri (2p):a) aflate în relaţii de condiţionare;b) însoţitoare;c) de bază;d) în care procesele de muncă au un pronunţat caracter sezonier;e) concurente

4 ). Adaptarea profilului la noile cerinţe apărute se realizează mai uşor în cazul exploataţiilor în care acestaeste (2p):a) cerealier sau legumicol;b) pomicol;c) viticol;d) cerealier şi pomicol;e) legumicol şi viticol

5 ). Specializarea exploataţiilor agricole nu are printre avantaje (2p):a) omogenitatea procesului de producţie;b) creşterea calificării forţei de muncă;c) asigurarea unor producţii omogene şi în cantităţi mari;d) o mai bună punere în valoare a unor condiţii naturale;e) vulnerabilitatea mai mare a exploataţiei, accentuându-se riscul unor pierderi parţiale sau totale de recoltă

6 ). Pentru a apăra interesele producătorilor agricoli sunt create întreprinderi (2p):a) familiale;b) cooperatiste;c) artizanale;d) de stat;e) comerciale

Mo

EAM1 b17 ). Printre factorii care influenţează formarea şi manifestarea spiritului întreprinzător nu se regăsesc (2p):

a) factorii familiali;b) nevoia de realizare de sine;c) factorii educaţionali;d) cultura economică şi generală;e) particularităţile întreprinderilor agroalimentare

8 ). Majoritatea funcţiilor sunt îndeplinite de şeful întreprinderii în cazul sistemului de producţie (2p):a) manufacturier;b) industrial;c) artizanal;d) cooperatist;e) manufacturier şi cooperatist

9 ). întreprinderile din industria alimentară sunt incluse în această ramură în funcţie de (2p):a) destinaţia produsului finit obţinut;b) amplasarea teritorială a întreprinderilor;c) modul în care se asigură diferite utilităţi necesare proceselor de producţie;d) raportul dintre pregătirea tehnică şi material-organizatorică a producţiei;e) structura capitalului întreprinderilor

10 ). Printre factorii care solicită crearea de noi întreprinderi nu se regăsesc (2p):a) lupta împotriva şomajului;b) mersul ascendent al economiei;c) reglementările financiare;d) punerea în valoare a unor resurse;e) creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă

11). Nu reprezintă o dimensiune a gamei de produse alimentare (2p):a) lărgimea;b) lungimea;c) adâncimea;d) profunzimea;e) omogenitatea

12 ). Cea mai spectaculoasă dezvoltare ca ambalaj au cunoscut-o (2p):a) cartonul şi hârtia;b) metalul;c) sticla;d) materialele plastice;e) lemnul

EAM1 bl13 ). Subcalitatea produselor agroalimentare poate fi definită prin următoarea relaţie (în care, Q = satisfacţia

adusă de produs/satisfacţia dorită de client) (2p):a) Q<1;b) Q=1;c) Q>1;d) Q<0;e) Q>0

14 ). Metodele de analiză a calităţii produselor alimentare se clasifică în două mari grupe (2p):a) fizice şi chimice;b) organoleptice şi de laborator;c) chimice şi biologice;d) principale şi secundare;e) tehnologice şi biologice

15 ). Calitatea parţială a unui aliment constând în satisfacerea nevoilor fiziologice necesare exitenţeioamenilor este (2p):a) igienică;b) nutriţională şi dietetică;c) organoleptică;d) de folosire;e) comercială

16 ). Organismele care, prin utilizarea unei surse de energie nebiologică, au capacitatea de a producesubstanţe organice pornind de la substanţe anorganice sunt (2p):a) carnivorele mari;b) bacteriile şi alte organisme inferioare;c) zooplanctonul oceanic;d) producătorii primari;e) producătorii secundari

17 ). Conform legii factorilor de creştere (2p):a) fiecare specie prezintă limite de toleranţă în raport cu toţi factorii ecologici, între acestea diferenţiindu- se domenii de carenţă, optim ecologic şi exces;b) creşterea factorilor nutritivi conduce întotdeauna la sporuri proporţionale ale recoltei;c) creşterea factorilor nutritivi nu se traduce prin sporuri proporţionale ale recoltei, ci prin creşteri tot mai mici;d) sporurile de recoltă sunt invers proporţionale cu creşterea factorilor nutritivi;e) cele mai mari recolte se obţin atunci când factorii ecologici sunt în exces

18 ). Conform legii lui Gause, condiţia pentru ca două specii să existe într-o nişă ecologică este (2p):a) relaţia de pradă-prădător;b) segregarea ecologică;c) coevoluţia;d) relaţia gazdă-parazit;e) apropierea filogenetică

EAM1 b119) . Radiaţia solară şi forţa gravitaţională a altor corpuri cereşti sunt componente ale mediului (2p):

a) orografic;b) edafic;c) cosmic;d) geofizic;e) geochimic

20 ). Un factor cheie pentru menţinerea capacităţii de autoepurare a apelor este (2p):a) asigurarea echilibrului între intrările şi ieşirile de potasiu;b) prezenţa plantelor superioare;c) volumul mare al nectonului;d) realizarea de dragări periodice (cel puţin de două ori pe an);e) asigurarea echilibrului între intrările şi ieşirile de oxigen

21 ). Cauza originară a apariţiei externalităţilor de mediu este reprezentată de (2p)a) imposibilitatea aproprierii tuturor variabilelor funcţiei de producţie şi de consum;b) lipsa de cultură economică a producătorilor şi consumatorilor;c) natura antagonistă a intereselor producătorilor şi consumatorilor;d) incoerenţa politicii economico-sociale;e) tendinţa de globalizare a sistemului socio-economic

22 ). Extemalitatea de mediu reprezintă un efect care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii (2p):a) efectul nu este reflectat de mecanismul pieţei;b) efectul nu este reflectat în legislaţia economico-socială;c) efectul trebuie să aibă un nivel cât mai apropiat de zero;d) între părţile implicate în gestionarea efectului să existe un acord;e) efectul trebuie să reprezinte exclusiv o pagubă de mediu

23 ). Economia mediului are ca principale direcţii de dezvoltare (2p):a) fundamentarea politicii de mediu;b) identificarea relaţiilor structurale şi funcţionale ce caracterizează dinamica ecosistemelor aparţinând capitalului natural;c) fundamentarea posibilităţilor de integrare a capitalului natural în reţelele ecologice regionale şi globale;d) fundamentarea capacităţii de suport a capitalului natural;e) evaluarea posibilităţilor şi stabilirea limitelor de substituire a capitalului natural cu cel antropic

24 ). Atunci când suportul cu ajutorul căruia un efect se transformă în externalitate de mediu este un factor de producţie, aceasta se încadrează în următoarea tipologie (2p):a) externalitate tehnologică;b) deseconomie de producţie;c) externalitate reversibilă;d) externalitate negativă;e) deseconomie de consum

EAM1 b125 ). Principalele forme de externalităţi de mediu sunt (2p):

a) economii de producţie ;b) externalităţi tehnologice;c) externalităţi reversibile;d) externalităţi negative;e) externalităţi marginale

26 ). Un larg proces de comunicare pentru a obţine idei, puncte de vedere şi judecăţi de valoare necesareunei bune fundamentări a nivelului şi structurii obiectivelor, se regăseşte în cazul următoarelor funcţii ale managementului (2p):a) organizare;b) antrenare-motivaţie;c) control-evaluare;d) de producţie;e) de previziune

27 ). Realizării unor legături ale întreprinderii cu diferite componente ale mediului ambiant serveştecomunicarea (2p):a) ascendentă;b) operaţională internă;c) multilaterală;d) informală;e) operaţională externă

28 ). Comunicarea pe care o are managerul în afara relaţiilor de subordonare impuse de structuraorganizatorică este o componentă (formă) a comunicării (2p):a) reciproc directe;b) informale;c) oblice;d) unilaterale directe;e) operaţionale externe

29 ). Riscuri, cum ar fi înţelegerea insuficientă, trunchiată ori deformată a mesajului, se regăsesc, mai cuseamă, în cazul comunicării (2p):a) scrise;b) verbale;c) nonverbale;d) informale şi scrise;e) regăsită sub formă de ordine, dispoziţii, solicitări de informaţii

30 ). Comunicarea verbală este favorizată de capacitatea omului de a (2p):a) acumula cunoştinţe de specialitate şi culturale;b) se perfecţiona profesional;c) lucra în echipă;d) coordona procese transformatoare în subsistemul operaţional al întreprinderii;e) articula cuvinte

i

EAM1 b131 ), Până la începutul anilor '80 se distingeau următoarele tipuri de produse alimentare (2p):

a) de elită, superioare, inferioare;b) de elită, de consum, intermediare;c) de lux, superioare, inferioare;d) de lux, de consum, intermediare;e) superioare, intermediare, inferioare

32 ). Alimentele de calitate cuprind pe cele (2p):a) ecologice, dietetice, de lux;b) ecologice, biologice, de lux;c) dietetice, festive, de lux;d) biologice, festive, de lux;e) biologice, dietetice, festive

33 ). în sistemul de gestionare a prospeţimii alimentelor, stocarea dinamică a producţiei înseamnărespectarea principiului (2p):a) primul intrat - primul ieşit;b) primul intrat - ultimul ieşit;c) ultimul intrat - primul ieşit;d) preţul mediu ponderat;e) calitatea medie

34 ). în cadrul unei game de produse alimentare, produsul reglator este cel (2p):a) care corectează variaţiile sezoniere ale încasărilor realizate de celelalte produse;b) cu cel mai mic cost;c) cu cel mai mic preţ;d) cu cea mai bună caliltate;e) îmbunătăţit

35 ). Caracteristicile de calitate care se referă la aptitudinea produselor de a-şi realiza funcţiile utile de-alungul duratei lor de viaţă sunt (2p):a) tehnice;b) psihosenzoriale;c) de disponibilitate;d) economice;e) de ordin social

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

Admitere m asterat 2009Facultatea: F.A.B.B.V.

3 august 2009 Seria a Il-a

Cod grilă: FINI b



O

O

O

O

O

5

O

6

O

P îefe dk 0 ^ 7 ' A ^ 7 Op*Ti/ujQAxt&

Punctaj

JLXXXXXXXXXXXXX

XXXXXXX4XJLX

XXXXXXXXX<X

Nr. a b c d e1 o o • o o2 o o o o •3 o o • o o4 • o o o o5 o • o o o6 • o o o o7 o o • o o8 o • o o o9 o o • o o10 • o o o o11 • o o o o12 o o o • o13 o o o o #14 • o o o o15 o o o • o16 o o • o o17 o • o o o18 o • o o o19 • o o o o20 o o o o •21 o • o o o22 o • o o o23 o • o o o24 o o • o o25 • o o o o26 o o • o o27 o o o • o28 o o o o •29 o o o • o30 o o • o o31 o • o o o32 o o • o o33 • o o o o34 o o o o •35 o o o o •36 o o o o o37 o o o o o38 o o o o o39 o o o o o40 o o o o o

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FINI b lAdmitere: Masterat 2009Facultatea: Finanţe. AsiaurărL Bănci si Burse de Valori

TEST-GRILA

1. Nerambursabilitatea sumelor alocate şi cheltuite este un principiu pentru: 2 p.

a. impozite directe;b. taxe consulare;c. cheltuieli bugetare;d. împrumuturi de stat;e. intrări anuale de credite externe.

2. Potrivit valorii prezente nete (VPN) vor fi luate în considerare numai proiectele pentru care:2 p.

a. VPN<0;b. VPN este minim;c. VPN are aceiaşi valoare cu valoarea prezentă (VP);d. VPN este între -1 şi 0;e. VPN>0.

3. Factorii sociali care influenţează resursele financiare publice presupun: 2 p.

a. o anumită evoluţie a produsului intern brut menită să determine diminuarea veniturilor impozabile;

b. creşterea preţurilor, accentuarea fenomenelor inflaţioniste ce generează reducerea resurselor din impozite;

c. redistribuirea resurselor în scopul asigurării nevoilor de educaţie, protecţie şi asigurări sociale, sănătate.

d. creşterea numărului populaţiei active şi sporirea numărului contribuabililor;e. sporirea producţiei şi a veniturilor prin măsurile de politică economică, socială sau

financiară.

4. Subiectul impozitului este: 2 p.

a. persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata impozitului;b. persoana juridică care stabileşte efectiv cota impozitului;c. materia supusă impunerii;d. impozitul aferent unei unităţi de impunere;e. venitul sau averea din care se plăteşte impozitul.

IZO

Facultatea: Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori FINI b l

5. Dobânda la împrumuturile de stat reprezintă: 2 p.

a. serviciul prestat de o instituţie publică în schimbul sumelor contractate;b. preţul pe care statul îl plăteşte creditorilor săi pentru folosirea sumei împrumutate;c. elementul tehnic al împrumuturilor de stat ce poate fi negociat şi după încheierea

contractului de împrumut;d. parte facultativă a contractului de împrumut;e. suma pe care o încasează statul de la creditori.

6 . Deteminaţi modificarea absolută a cheltuielilor publice (CP) în perioada 2008-2009 ştiind că

7. Deteminaţi modificarea ponderii în PIB a veniturilor publice (VP) în perioada 2008-2009 ştiind că VP2oo8=240.000 u.m., PIB2oo8=800.000, VP 2009-3 10.000 u.m. şi PIB2009- 1.000.000

CP2oo8=8600 u.m. şi CP2oo9=8500 u.m. 2 p.

a. -100 u.m.;b. 17100 u.m.;c. 8500 u.m.;d. 8600 u.m.;e. -0,98.

u.m. 2 p.

a. 31 puncte procentuale;b. 30 puncte procentuale;c. 1 punct procentual;d. 200.000 u.m.;e. 70.000 u.m.

A24


8. Beneficiarul asigurarii este: 2p.1. întotdeauna persoana fizica sau juridica care poate incheia o asigurare obţinând

calitatea de asigurat2 . intotdeauna persoana fizica sau juridica care poate incheia o asigurare fara a

obţine calitatea de asigurat3. persoana care are dreptul sa încaseze indemnizaţia de asigurare4. intotdeauna o persoana distincta de contractantul asigurarii5. noţiune specifica ,in special, asigurărilor de persoane

Varianta corecta este:a. 1+4+5b. 3+5c. 1+3+5d. 2+5e. 3+4+5

1. fenomenul a cărui acţiune este înregistrata in evidenta statistica pe o perioada cat mai îndelungata

2 . orice eveniment generator de pagube3. posibilitatea de distrugere a bunurilor de către fenomene imprevizibile4. evenimentul a cărui producere nu depinde de voinţa asiguratului sau a

beneficiarului asigurarii5. fenomenul care are o anumita regularitate in producere si un grad de dispersie in

teritoriu cat mai mare.

Varianta corecta este:a. 1+2+3b. 2+4+5c. 1+3+4+5d. 2+3+5e. 1+2+5

1. este un principiu de baza ,de respectarea caruia depinde buna desfasurare a activitatii de asigurare

2 . consta in preocuparea asigurătorilor de a selecta riscurile pe care le acopera in ideea de a le alege pe cele cu probabilitate mare de producere

3. apare in mod evident la asigurarile facultative4. este o modalitate de a influenta oferta pe piaţa de asigurari5. posibilitatea practicarii acesteia poate conduce la diminuarea spiritului de

prevedere al diferitelor categorii de persoane

9. Riscul asigurat este: 2p.

10. Anteselectia riscurilor : 2p.

Varianta corecta este:a. 3+5b. 2+4+5c. 2+4

AZ2_

1


d. 2+3+4e. 2+3+5

11. Un contract de asigurare incheiat pentru suma de 2150000 um face obiectul unui contract de reasigurare excedent de suma asigurata la care plinul de conservare este de 50000 um.Participarea unui reasigurator este de 150000 um .Excedentul de suma asigurata care se cedeaza in reasigurare este: 2p.

a. 42 plinuri de conservareb. 43 plinuri de conservarec. 3 plinuri de conservared. 1 plin de conservaree. 40 plinuri de conservare

12. Un contract de asigurare in suma de 6200000 um face obiectul unui contract de reasigurare excedent de dauna la care prioritatea este de 200000 um.iar reasiguratorul nivel I acopera partea de dauna care se incadreaza intre 200001 si 1000000 um;nivelul II acopera partea de dauna cuprinsa intre 1000001 si 3000000 um,iar nivelul III partea de dauna care depăşeşte 3000000 um.Producerea riscului asigurat genereaza o dauna evaluata la 3500000 um.Raspunderea reasiguratorului nivel Illeste de: 2p.

a. 600000 umb. 400000 umc. 200000 umd. 500000 ume. 300000 um

13. Fondul de siguranţa: 2p.1. este un indicator care se comunica CSA incepand cu exerciţiul financiar

corespunzător anului aderarii României la UE2. are o limita minima stabilita prin norme legale3. nu este corelat ca nivel cu marja minima a asigurătorului4. valoarea minima a acestuia este stabilita prin norme legale diferentiat5. valoarea minima a acestuia este stabilita prin norme legale exprimata in euro

Varianta corecta este:a. 1+2+3b. 3+4c. 2+3+4d. 2+3+5e. 1+2+4+5

14. Despre interesul asigurabil se pot face urmatoarele afirmaţii: 2p.a. este un element care condiţionează valabilitatea contractului de asigurareb. apariţia acestuia nu este determinata de existenta risculuic. aceast element se confunda cu prejudiciul pe care il suferă asiguratul

daca se produce riscul asiguratd. orice risc este urmat in mod obligatoriu de un interes asigurabile. nu este legat de asigurat si/sau contractantul asigurarii


15. Cash flow-ul disponibil (CFD) este expresia monetară a cash flow-ului de exploatare (CF expl) rezultat după: (2p.)

a. acoperirea cheltuielilor cu amortizareab. acoperirea cheltuielilor cu dobânzilec. suportarea cheltuielilor cu impozitul pe profitd. finanţarea creşterii economice (A Imobilizări + A Active curente nete)e. finanţarea activităţii extraordinare

16. în legătură cu ratele de structură a capitalurilor se pot formula următoarele afirmaţii: (2 p.)1. sunt indicatori de exprimare a riscului;2. exprimă profitabilitatea întreprinderii;3. pot fi calculate ca pondere a datoriilor totale în total pasiv;4. se calculează ca raport între datoriile totale şi cifra de afaceri;5. pot fi calculate ca pondere a datoriilor totale faţă de capitalurile proprii

Răspunsul corect este:a. 1+2+3b. 2+3+4c. 1+3+5d. 3+4+5e. 2+3+5

17. Simularea diferitelor mărimi posibile în viitor ale fiecărui factor determinant pentru fluxurile de trezorerie generate de un proiect de investiţii, în condiţiile păstrării nemodificate a celorlalţi factori şi determinarea valorii actuale nete (VAN) pentru fiecare situaţie posibilă, se realizează în cadrul: (2 P-)

a. analizei în mediul certb. analizei de senzitivitatec. arborelui de decizied. tehnicii scenariilore. tehnicii Monte Carlo

18. Coeficientul de capitalizare bursieră (PER = Price to Eamings Ratio) este: (2 p.)a. raportul dintre dividendul per acţiune şi cursul bursier al acţiuniib. raportul dintre cursul bursier al unei acţiuni a întreprinderii şi profitul net per

acţiunec. expresia directă a profitabilităţii întreprinderiid. raportul dintre capitalizarea bursieră şi activul net contabile. expresia valorii economice adăugate

19. Rata rentabilităţii financiare poate fi descompusă în următoarele componente (sistemul Du Pont): (2 P-)1. rata marjei nete2. rata de lichiditate generală3. rata de rotaţie a capitalurilor prin cifra de afaceri4. rata de solvabilitate patrimonială5. rata de structură a capitalurilor Răspunsul corect este:

a. 1 ,3 ,5b. 1,2,3c. 3 ,4 ,5d. 2 ,3 ,4e. 2,4, 5

'UM

Facultatea: Finanţe, A sigurări, B ănci şi B urse de Valori FINI b l

20 . O întreprindere realizează o cifră de afaceri anuală de 12.000 mii lei, cu cheltuieli variabile aferente de 80%. în condiţiile în care cheltuielile fixe de exploatare sunt de 1.400 mii lei, iar cheltuielile financiare cu dobânzile de 600 mii lei, pragul de rentabilitate global va fi de (mii lei): (2 p.)

a. 2.400b. 60.000c. 9.600d. 1.000e. 10.000

21. Despre trei proiecte de investiţii neconcurente aveţi următoarele informaţii: (2 p.)

Proiectul 1 2 3Costul iniţial al investiţiei (Io) (mii lei) 10.000 15.000 20.000Valoarea actuală netă (VAN) (mii lei) 6.000 18.000 5.000

Ierarhizaţi cele trei proiecte, de la cel mai performant la cel mai puţin performant, în funcţie de criteriul indice de profitabilitate:

a. 2 ,3 ,1b. 2 ,1 ,3c. 1 ,2 ,3d. 1 ,3 ,2e. 3 ,2 ,1

Facultatea: Finanţe, Asigurări, Banei si Burse de ValoriFINI bl

22 ). Daca rentabilitatea activului fara risc (Rf) creste cu 1%, iar rentabilitatea aşteptata a portofoliului de risc minim (V) situat pe frontiera Markowitz se reduce cu 2%, atunci indicatorul BETA al portofoliului pieţei (M): (2 p.)a) creste cu 1%;b) nu se modifica;c) scade cu 1%;d) creste cu 2%;e) creste cu 3%

23 ). Prima unei opţiuni PUT de tip european, avand ca activ suport o acţiune care plăteşte dividende, creşte dacă: (2 p.)a) creste cursul bursier al acţiunii suport;b) creste volatilitatea activului suport;c) scade preţul de exerciţiu;d) scade volatilitatea activului suport;e) scade indicatorul BETA al activului suport

24 ). Pe o piaţă cotează un număr de 2009 de active financiare. Se presupune carentabilitatea aşteptata a tuturor activelor creşte cu câte 9%. în această situaţie rentabilitatea aşteptata a portofoliului de risc minim (V) situat pe frontiera Markowitz: (2 p.)a) nu se modifică;b) scade cu 9%;c) creşte cu 9%;d) creşte cu 3%;e) scade cu 3%

25 ). Se considera o opţiune PUT de tip european, avand ca activ suport o acţiune careplăteşte dividende cu o rata q = 1%. în cazul în care atât cursul activului suport (S), cât şi preţul de exerciţiu (E) cresc cu 5% să se precizeze care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: (2 p.)a) prima opţiunii creste cu 5%;b) prima opţiunii nu se modifica;c) prima opţiunii scade cu 6%;d) prima opţiunii creste cu 6%;e) prima opţiunii scade cu 4%

Facultatea: Finanţe, Asigurări, Banei si Burse de ValoriFINI bl

26 ). Politica stabilizata de dividend presupune: (2 p.)a) obligaţia de plata a dividendului ca o variabila reziduala;b) variaţia anuala a dividendului in funcţie de variaţia profitului si de rata de distribuire stabilita;c) evitarea diminuării dividendului in cazul deteriorării situatiei financiare a emitentului;d) posibilitatea reducerii dividendului conform cu nevoia de reţinere a profitului pentru autofinanţare;e) stabilirea unui dividend ca diferenţa intre profitul obtinut si necesarul pentru autofinanţare

27 ). Alegeţi afirmaţia corecta referitoare la indicele BET: (2 p.)a) este indice oficial al pieţei de capital din Romania calculat si publicat numai in moneda naţionala;b) reflecta tendinta de ansamblu a celor mai lichide 25 de acţiuni tranzactionate la categoria I a BVB;c) a avut ca valoare de start 10.000 de puncte de indice;d) se constituie ca suport pentru tranzacţiile cu produse derivate;e) este un indice bursier de generaţia II calculat ca media aritmetica simpla a cursului acţiunilor componente

28 ). Pentru o opţiune avand ca suport 100 acţiuni X, opţiune ce aduce cumpărătorului sau un rezultat de 2.000 u.m. in cazul unui curs de piaţa al titlurilor suport de 680 u.m. si un rezultat de 5.000 u.m. daca titlurile suport au un curs de piaţa de 710 u.m., punctul morteste: (2 p.)a) 710;b) 680;c) 310;d) 580;e) 660

Facultatea: Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

F IN 1 b l

29 ). După efectuarea testelor de rezistenţă la factori de risc, structura fondurilor proprii la nivelul unei instituţii de credit din Romania este următoarea: (1) fonduri proprii de bază cu valoarea de 20 mii. lei, (2) fonduri proprii complementare cu valoarea de 25 mii. lei. Care dintre măsurile următoare este adecvată pentru obţinerea unui nivel al ratei de solvabilitate de 10 la sută, în condiţiile în care valoarea ponderată la risc a activelor şi elementelor extrabilantiere este de 500 mii. lei?a. vânzarea unui pachet de credite ipotecare a cărui valoare ponderată la risc este de 50 mii lei;b. creşterea capitalului social cu 2.5 mii. lei;c. vânzarea unui pachet de credite de trezorerie în valoare de 75 de mii. acordate unor întreprinderi mici şi mijlocii;d. creşterea capitalului social cu 5 mii. lei;e. menţinerea nemodifxcată a structurii bilanţiere şi a angajamentelor date (2 p)

30 ). Despre instituţia de credit ASB se cunosc următoarele informaţii: efectul de pârghie10, rata de solvabilitate 12 la sută, rata profitului 10 la sută, rata utilizării activelor 20 la sută. Nivelul rentabilităţii financiare este:a. 0,36;b. 0,28;c. 0,2;d. 0,01;e. 0,3 (2 p)

31 ). Riscul de rată a dobânzii se încadrează în categoria riscurilor:a. comerciale;b. financiare;c. de contrapartidă;d. operaţionale;e. de gestiune internă (2 p)

32 ). Care dintre următorii indicatori de prudenţă bancară sunt utilizaţi la nivelulcomponentei privind adecvarea capitalului din cadrul sistemului de rating CAAMPL: (1) rata generală de risc; (2) ponderea creditelor restante şi îndoielnice în total active; (3) rata de solvabilitate; (4) rata rentabilităţii activităţii de bază; (5) raportul dintre active curente şi pasive curente; (6) gradul de acoperire cu provizioane a riscului de credit; (7) capital propriu/total active. Alegeţi combinaţia corectă.a. 2+4;b. 4+6;c. 3+7;d. 1+4;e. 5+6 (2 p)

Facultatea: Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

FINI bl

33 ). în cadrul operaţiunilor derulate de instituţiile de credit se includ: 1) activităţi decreditare; 2) formarea fondurilor proprii; 3) acordarea de împrumuturi pe gaj de efecte publice; 4) achiziţia de acţiuni; 5) constituirea depozitelor; 6) operaţiuni de refmanţare. Care dintre acestea sunt operaţiuni de activ?a. 1+3+4;b. 3+4+5;c. 2+5+6;d. 2+4+5;e. 1+3+5 (2 p)

34 ). Variabilele care pot fi avute în vedere ca obiective intermediare de politică monetarăsunt:a. cursul de schimb;b. rata dobânzii de piaţă;c. agregatele monetare;d. nivelul creditului în economie;e. nivelul deficitului de cont curentNu este valabil un enunţ (2 p)

35 ). în cadrul instrumentelor indirecte de politică monetară se încadrează: (1) creditele derefmanţare; (2) plafonul de credite; (3) mecanismul RMO; (4) creditele direcţionate; (5) facilităţile permanente; (6) activele lichide obligatorii; (7) operaţiunile pe piaţa deschisă. Este corectă combinaţia:a. 1+2+5;b. 3+4+6;c. 2+5+7;d. 2+4+6;e. 3+5+7 (2 p)

t o

Facuitatea de Management

Administraţie publică

Admitere masterat 2009Facultatea: Management - Administraţie Publică


Cod grilă: MAPI a

Codul variantei M - 6 ) 1 2 3 4

• O O O


5O

6

O

.‘-ui?.

PunctajJNr. a b c d e

1 • o o o o2 o o o • o3 o o o • o4 o o o o •5 o o • o o6 o o o o •7 o o o o •8 o • o o o9 o o o • o10 o o o o •11 o o o o •12 • o o o o13 o • o o o14 o • o o o15 o o o o •16 • o o o o17 o o • o o18 o o o • o19 o o o • o20 o o • o o21 o o o • o22 • o o o o23 o o o • o24 o o • o o25 • o o o o26 • o o o o27 o o o o •28 o o o o •29 • o o o o30 ' • o o o o31 • o o o o32 o • o o o33 • o o o o34 o • o o o35 • o o o o36 o o o o o37 o o o o o38 o o o o o39 o o o o o40 o o o o o

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2009Facultatea: Management - Administraţie Publică

MAPI a l

TEST-GRILĂ

1. Arătaţi care dintre următoarele combinaţii reprezintă definiţia noţiunii de stat:1. statul reprezintă o chintesenţă a puterii politice, o adevărată personificare a acesteia2. statul este ansamblul autorităţilor publice care asigură guvernarea, adică aparatul prin care se realizează direcţionarea societăţii3. statul desemnează maniera în care sunt rezolvate treburile curente cu caracter public, procedeele folosite pentru rezolvarea acestora şi modul în care sunt gestionate serviciile publice4. din punct de vedere funcţional, statul semnifică activitatea de stabilire a mijloacelor necesare pentru satisfacerea intereselor generale, a scopurilor avute în vedere5. din punct de vedere organizaţional, statul reprezintă instrumentul pus la îndemână să realizeze, adică ansamblul instituţiilor care sunt responsabile cu aplicarea deciziilor adoptate.6. statul reprezintă un set de instituţii identificabile ca făcând parte din sfera publică7. statul este o organizare politică a societăţii, deci a unei populaţii în limitele unui teritoriu istoric recunoscut de comunitatea internaţională, în care puterea şi libertatea se înfruntă şi coexistă pentru asigurarea prosperităţii fiecăruia şi a binelui comun.Indicaţi varianta corectă:a) 1,2,6,7b) 1,3,5,6c) 2,4,6,7d) 1,2,5,6e) 3,4,6,7

2. Arătaţi care dintre următoarele afirmaţii se referă la regimul deconcentrat:a) în regimul deconcentrat, colectivităţile locale au dreptul la patrimoniu propriu necesar îndeplinirii atribuţiilor administrative determinate prin legile de organizareb) deconcentrarea implică dreptul subdiviziunilor teritoriale ale statului de a-şi edicta normele generale şi obiectivele de conducerec) deconcentrarea presupune dreptul colectivităţilor locale de a-şi alege singure administratoriid) deconcentrarea nu reprezintă o reformă definitivă sau ireversibilăe) prin deconcentrare , interesele cetăţenilor sunt considerate ca fiind identice şi sunt satisfăcute prin regulamente uniforme pe întreg teritoriul

3. Arătaţi care dintre următoarele afirmaţii nu reprezintă argumente în favoarea administraţiei politizate în regimurile pluraliste:

a) existenţa unei astfel de administraţii permite partidelor să-şi sporească numărul militanţilorb) printr-o astfel de administraţie , se evită constituirea unui corp de funcţionari permanenţi, legaţi de privilegiile lorc) o astfel de administraţie permite unui număr mare de cetăţeni să aibă acces la funcţiile publice, prin rotaţied) în lipsa unei astfel de administraţii, continuitatea acţiunii administrative riscă să aibă de suferit din cauza schimbărilor de personale) administraţia politizată rezolvă cel puţin parţial problema finanţării partidelor

4. Arătaţi care dintre următoarele afirmaţii se referă la caracteristica de continuitate a administraţiei

a) nevoile publice , altele decât apărarea naţională sunt satisfăcute prin intermediul administraţiei civileb) această caracteristică facilitează transmiterea ordinelor prin verigile organizatorice succesive, repartizarea responsabilităţilor şi supravegherea executăriic) această caracteristică asigură coeziunea şi disciplina administraţieid) această caracteristică este determinată de multitudinea şi complexitatea sarcinilor cărora administraţia trebuie să le facă faţăe) această caracteristică este determinată în parte de faptul că administraţia este realizată pe lângă reprezentanţii aleşi ai populaţiei şi funcţionari temporari , mai ales de funcţionari permanenţi care formează corpul funcţionarilor publici

5. Arătaţi care dintre următoarele afirmaţii reprezintă definiţia statelor regionalea) statele regionale sunt acelea care nu posedă decât un centru de putere politică şi guvernamentalăb) statele regionale sunt acelea care se reprezintă singure în relaţiile internaţionale, sunt constituite din statele membre care şi-au păstrat unele prerogative ale suveranităţii interne şi, mai ales, puterea legislativăc) statele regionale sunt acelea în care nu există decât o singură ordine constituţională, acea a statului central originar, iar Constituţia acestuia determină statutele şi atribuţiile organelor locale, dar după principiul federalist al unei repartiţii orizontale a competenţelor legislatived) statele regionale sunt acelea în care se creează o dedublare a administraţiei, prin suprapunerea celor două nivele administrative fără, însă, să existe o legătură organică între acesteae) statele regionale sunt acelea care sunt formate din regiuni independente

6. Arătaţi care dintre următoarele afirmaţii nu reprezintă caracteristici ale regimului bazat pe descentralizarea administrativă:

a) flecare organism din ierarhia administrativă trebuie să aibă personalitate juridică, capacitatea de a fi subiectiv activ şi pasiv de drepturi şi obligaţii recunoscute prin legile de organizareb) statul trebuie să acorde unităţilor sale teritoriale anumite drepturi de putere publică, care să nu constituie însă concesiunea unui drept de autoguvernare, autorităţile centrale ale puterii executive rezervându-şi dreptul de a supraveghea activitatea autorităţilor locale, exercitând asupra acestora un anumit tip de controlc) colectivităţile locale trebuie să li se acorde dreptul de a-şi alege ele însele administratorii, organele însărcinate cu gestiunea intereselor localed) colectivităţile teritoriale trebuie să aibă dreptul de a avea un patrimoniu necesar îndeplinirii atribuţiilor administrative determinate prin legile de organizaree) interesele şi nevoile cetăţenilor, până în cele mai mici amănunte, sunt considerate de către puterea centrală ca fiind identice, în acelaşi timp şi în orice punct al teritoriului statului

7. Arătaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la principiile autonomiei financiare a colectivităţilor locale nu sunt adevărate :

1) Pe cât posibil, subvenţiile acordate colectivităţilor locale nu trebuie să fie destinate finanţării unor proiecte punctuale. Atribuirea de subvenţii nu trebuie să aducă prejudiciu libertăţii fundamentale a politicii colectivităţilor locale în propriul lor domeniu de competenţă.2) Colectivităţile locale trebuie să fie consultate asupra modalităţilor de atribuire a resurselor ce le revin prin redistribuire.3) în scopul finanţării cheltuielilor de investiţii, colectivităţile locale trebuie să aibă acces, fără îngrădiri, la piaţa internaţională de capitaluri.4)Cel puţin o parte din resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie să provină din taxele şi impozitele locale pentru care acestea au puterea de a fixa rata de impozitare, în mod liber, fără o îngrădire din partea statului5)Colectivităţile locale au dreptul, în cadrul politicii economice naţionale, la resurse proprii suficiente de care ele pot dispune în mod liber, în exercitarea competenţelor lor.6) Sprijinirea colectivităţilor locale mai sărace din punct de vedere financiar necesită punerea în funcţiune a unor mecanisme de redistribuire financiare sau a unor măsuri echivalente destinate a corecta echitabil efectele repartiţiei ilegale a resurselor potenţiale de finanţare, cât şi a sarcinilor ce le revin. Asemenea mecanisme sau măsuri nu trebuie să reducă libertatea de a opta a colectivităţilor locale în domeniul lor de responsabilitate.7)Resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie să fie proporţionale cu competenţele prevăzut de Constituţie sau de lege.8) Resursele financiare de care dispun colectivităţile locale trebuie să fie de natură suficient de diversificată şi evolutivă pentru a le permite să urmărească, pe cât posibil, evoluţia reală a cheltuielilor bugetare aflate în competenţa lor.Alegeţi combinaţia corectă:a) 1, 6b) 2,8c) 4, 5d) 4, 7e) 3, 4

8. Arătaţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:a) subvenţiile reprezintă transferuri financiare fără scop bine precizatb) neocorporatismul este sistemul în care toate interesele sunt organizate şi în care guvernul negociază cu toate interesele afectate în toate stadiile elaborării şi implementării politicilor publicec) participarea activă este o relaţie în dublu sens , în care cetăţenii furnizează un feedback către guvern în legătură cu o anumită problemă asupra căreia li se cere să-şi exprime opiniad) administraţia politizată în regimurile pluraliste poate rezista mai bine influenţei grupurilor de presiunee) dimensiunea materială a autonomiei financiare a colectivităţilor locale constă în recunoaşterea liberei puteri de decizie a autorităţilor locale, putere care nu trebuie împiedicată de un control prea strict din partea statului

9. Arătaţi care dintre următoarele afirmaţii caracterizează modelul triunghiului de fier:a) politicienii şi funcţionarii de carieră colaborează în procesul de formulare a deciziilor, având interese comune sau opinii similare în legătură cu guvernareab) politicienii sunt obligaţi să apeleze la colaborarea birocraţilor şi, de cele mai multe ori, să le accepte punctele de vederec) colaborarea între funcţionari şi politicieni se realizează sectorial, pe domenii sau departamente, între sectoare putând apărea competiţii sau chiar conflicte cu privire la alocarea resurselor (a celor bugetare, cu precădere)d) deciziile politice sunt adoptate de liderii politici, funcţionarii de rang înalt şi liderii grupurilor de presiune, care încearcă să-şi atingă fiecare propriul interese) cei care au rolul principal în adoptarea deciziilor sunt politicienii, funcţionarii fiind reduşi la rolul de simplii executanţi

10. Arătaţi care dintre următoarele afirmaţii reprezintă al patrulea nivel al participării cetăţenilor la nivel local:

a) controlul cetăţenesc asupra administraţieib) informarea cetăţenilorc) receptarea opiniilor publiculuid) consultarea cetăţenilore) planificarea în comun

11. Arătaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la principii de repartiţie a competenţelor între stat şi colectivităţile locale nu este adevărată:

a) transferul competenţelor nu implică retragerea nici unei atribuţii a colectivităţilor descentralizate, dimpotrivă, ele le conferă acestora atribuţii noib) transferul competenţelor trebuie să fie completat printr-un efort paralel de desconcentrare a atribuţiilor care continuă să intre în responsabilitatea statuluic) transferul de competenţe trebuie să fie definit în funcţie de vocaţia principală a fiecărui nivel de colectivitated) transferul de competenţe nu trebuie să permită unei colectivităţi să-şi exercite tutela asupra altei colectivităţi, orice control ierarhic fiind excluse) transferul de competenţe trebuie să-i permită statului să se consacre mai mult misiunii sale de control asupra colectivităţilor locale

A 'S f-

12. Arătaţi care dintre următoarele afirmaţii nu reprezintă tactici ale grupurilor de interese sau presiune pentru a-şi apăra propriile interese şi pentru a Ie promova prin intermediul politicilor publice:

a) posibilitatea de institui anchete , de a formula întrebări şi interpelărib) ameninţarea cu violenţa sau distrugereac) acordarea de sprijin în campaniile electoraled) iniţierea unor campanii de informare publicăe) utilizarea puterii economice

13. Arătaţi care dintre următoarele combinaţii reprezintă venituri proprii ale colectivităţilor locale:

a) transferurile financiare, taxele, tarifele şi redevenţele pentru serviciile furnizate de administraţia publică, impozitele şi taxele localeb) impozitele şi taxele locale, taxele exclusive, tarifele şi redevenţele pentru serviciile furnizate de administraţia publică şi veniturile obţinute din exploatarea bunurilor care formează patrimoniul colectivităţilor localec) impozitele şi taxele locale exclusive, subvenţiile de la stat, veniturile care provin de la instituţii aflate sub autoritatea administraţiei publice localed) veniturile obţinute din vânzarea unor bunuri din proprietatea privată a colectivităţilor locale, impozitele partajate , tarifele şi redevenţele pentru serviciile furnizate de administraţia publicăe) impozitele şi taxele locale exclusive, subvenţiile, donaţiile şi sponsorizările

14. Arătaţi care dintre următoarele afirmaţii reprezintă definiţia noţiunii de autonomie imperfectă:

a) autonomia imperfectă se manifestă atunci când fiecare organism din ierarhia administrativă are personalitate juridică, capacitatea de a fi subiectiv activ şi pasiv de drepturi şi obligaţii recunoscute prin legile de organizareb) autonomia imperfectă se manifestă atunci când dreptul de decizie al autorităţilor locale emană, printr-o concesiune din partea statului, în favoarea colectivităţilor localec) autonomia imperfectă apare atunci când dreptul de a edicta norme generale de către autoritatea locală emană de la însăşi colectivitatea locală. Ea este sinonimă cu guvernarea directăd) autonomia imperfectă se manifestă atunci când colectivităţile teritoriale au dreptul de a avea un patrimoniu necesar îndeplinirii atribuţiilor administrative determinate prin legile de organizaree) autonomia imperfectă se manifestă atunci când colectivităţilor locale li se acordă dreptul de a-şi alege ele însele administratorii, organele însărcinate cu gestiunea intereselor locale

15. Arătaţi care dintre următoarele afirmaţii reprezintă forma cea mai liberală a controlului asupra colectivităţilor locale :

a) atunci când organul de control are dreptul de anulare a actelor organelor controlateb) atunci când organul de control are drept de aprobare a actelor organelor controlatec) atunci când organul de control are dreptul de a-şi substitui voinţa sa voinţei organului controlatd) atunci când un act atacat de către organul de control, în faţa unui judecător independent, se suspendă de drept până la soluţionarea definitivă a cauzeie) atunci când un act atacat de către organul de control, în faţa unui judecător independent, se aplică în continuare până la soluţionarea definitivă a cauzei

16. Arătaţi care dintre următoarele afirmaţii nu reprezintă scopuri ale consultărilor guvernului cu publicul larg:

a) furnizarea de informaţii anumitor categorii de grupuri care au expertiză în domeniul respectivb) sprijinirea guvernului în a media interesele opusec) identificarea efectelor neintenţionate şi a problemelor ridicate de o propunere de politică publicăd) preîntâmpinarea reacţiei publicului faţă de propunerea de politică publicăe) stimularea dezbaterii publice cu privire la propunerea de politică publică , care poate mări înţelegerea şi acceptarea propunerii

17. Arătaţi care dintre următoarele afirmaţii nu reprezintă trăsături ale unui stat modern şi democrat:

a) are capacitatea de colecta venituri băneşti, prin impozite, în scopul de a finanţa activităţi publiceb) reprezintă suveranitatea sau puterea supremă, care ia decizii pentru întreaga ţară, având capacitatea să realizeze anumite scopuri, fiind ultima autoritate pentru toate legilec) el este un element de suprastructură, un organ de dominaţie a unei clase sociale asupra alteiad) îşi extinde suveranitatea peste întreg teritoriul şi peste toţi indivizii, în mod egal, indiferent de poziţia socială sau de cea oficială deţinută în state) reprezintă un set de instituţii identificabile şi recunoscute ca făcând parte din sfera publică

18. Modelul reţelelor de influenţă ( issue networks) a fost elaborat de către:a) Guy Petersb) Max Weberc) Woodrow Wilsond) Hugh Hecloe) Sabatier

19. Există mai multe etape ale procesului decizional strategic din instituţia publică sau autoritatea administrativă, între care şi cele enumerate în continuare:

1. documentarea2. definirea obiectivului decizional şi a modalităţilor de realizare3. selectarea şi analiza informaţiilor4. iniţierea deciziei5. conturarea şi analiza alternativelor decizionale6. adoptarea deciziei7. urmărirea aplicării şi respectării deciziei8. formularea concluziilor rezultate după aplicarea decizieiIdentificaţi varianta care reuneşte succesiunea corectă a etapelor procesului decizional strategic din instituţia publică sau autoritatea administrativă:a) 1,2,3,4,5,6,7,8b) 4,1,2,3,5,6,7,8c) 4,1,3,2,5,6,7,8d) 4,2,1,3,5,6,7,8e) 1,4,2,3,5,6,7,8

20. Un element important în procesul de implementare a deciziei de management public şi de urmărire a executării ei este:

a) finalitateab) realismulc) oportunitatead) rigurozitateae) aplicabilitatea

21. Care din următoarele cauze asociate procesului decizional din instituţiile publice nu influenţează blocajele în funcţionarea sectorului public:

a) obiectivele decizionale nerealisteb) lipsa de concordanţă între cerinţe/nevoi şi conţinutul decizieic) atenţie scăzută acordată alocărilor de resursed) lipsa formei scrise a conţinutului deciziei de management publice) modalităţile nerealiste de implementare a deciziilor

22. Care dintre următoarele variante nu conţine o trăsătură a funcţiei publice din perspectiva dreptului administrativ:

a) drepturile şi obligaţiile în realizarea competenţei pot fi stabilite pe cale bilateralăb) drepturile şi obligaţiile sunt atribuţii ale funcţiei publice, ca şi competenţac) continuitatea prin care se realizează competenţa unei autorităţi publiced) existenţa unui complex de raporturi juridice între cei investiţi şi instituţia sau autoritatea care i-a investite) caracterul legal al învestiturii

23. Pentru derularea corespunzătoare a activităţilor de pregătirea şi perfecţionarea pregătirii funcţionarilor publici este necesară parcurgerea mai multor paşi, între care şi cei menţionaţi în continuare:

1. identificarea cerinţelor incluse în procesul de învăţare2. planificarea programelor de training3. precizarea obiectivelor activităţii de training4. alegerea furnizorului de training5. identificarea şi definirea nevoilor de training6. desfăşurarea efectivă a training-ului7. îmbunătăţirea şi extinderea activităţii de training8. evaluarea training-uluiIdentificaţi varianta care conţine ordinea/succesiunea corectă a paşilor care ar trebui parcurşi pentru derularea activităţilor de pregătire şi perfecţionarea pregătirii funcţionarilor publicia) 1,2,3,4,5,6,7,8b) 3,1,2,4,5,6,8,7c) 5,3,1,2,6,4,7,8d) Ş, 1,3,2,4,6,8,7e) 1,5,3,4,2,6,7,8

24. Eficienţa în organizaţiile din sectorul public există atunci când o instituţie publică sau autoritate administrativă reuşeşte să :

a) consume bani mai puţini din bugetele instituţiilor şi autorităţilor publiceb) consume toţi banii alocaţi potrivit bugetele institiuţiilor şi autorităţilor publicec) realizeze şi să furnizeze serviciile publice corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ asigurând o gestionare corectă a resurselor alocated) realizeze doar serviciile publice pentru care există o nevoie socială majorăe) ofere o diversitate de servicii pentru a satisface la nivel acceptabil cele mai multe solicitări

25. Eficienţa instituţiei publice este influenţată de multiple aspecte. Care din variantele de mai jos nu conţine aspecte relevante cu influenţă majoră asupra eficienţei instituţiei publice:

a) culturaleb) socialec) politiced) juridicee) tehnice

26. Profesionalizarea managementului public presupune:a) crearea şi dezvoltarea permanentă a unui sistem unitar de training pentru funcţionarii publici şi pentru reprezentanţii politiculuib) participarea la programe de maşterc) obţinerea unei diplome de licenţăd) participarea la programe de specializaree) obţinerea unei diplome de studii medii

27. Există mai multe categorii de performanţe ce pot fi avute în vedere în instituţiile publice. Care din următoarele variante nu conţine performanţe din categoriile menţionate mai sus:

a) performanţe financiareb) performanţe bugetarec) performanţe managerialed) performanţe politicee) performanţe sociale

28. Care din urmatoarele enunţuri nu aparţine conţinutului curentului intitulat New Public Management:

a) atenţie deosebită acordată fundamentării şi realizării obiectivelorb) accentul pus pe responsabilitatea individuală a managerilor publicic) orientarea către piaţa serviciilor publiced) introducerea indicatorilor de performanţă pentru măsurarea realizării obiectivelore) atenţie deosebită acordată promovării în fixncţiile publice

A

29. In conţinutul misiunii instituţiei publice este importantă nominalizarea:a) beneficiarilor de produse şi serviciib) resurselor financiare de care dispunec) managerilor publicid) responsabililor de îndeplinirea misiuniie) funcţionarilor de execuţie

30. Valorile şi aspiraţiile dintr-o instituţie publică formează:a) filosofia instituţiei publiceb) obiectul de activitatec) imaginea instituţiei publiced) strategia instituţiei publicee) viziunea

31. Pentru a cunoaşte şi a îmbunătăţi imaginea instituţiei publice, reprezentanţii managementului public iniţiază următoarele acţiuni:

a) cercetări de marketing socialb) festivaluri şi sărbători tematicec) întâlniri cu reprezentanţii altor instituţii similare din străinătated) simpozioane şi mese rotundee) parteneriate cu agenţii economici

A

32. Intr-o instituţie publică modernă relaţia manager public-funcţionar de execuţie este o relaţie:

a) ierarhică, de tip şef-subordonatb) de cooperare, de tip şe f - colaboratorc) de reciprocitate, de tip seviciu-contra serviciud) de amiciţiee) formală

33. Conţinutul misiunii unei instituţii publice îşi păstrează valabilitatea pe:a) o perioadă lungă de timpb) o perioadă medie de timpc) o perioadă scurtă de timpd) o perioadă de timp clar precizatăe) o perioadă relativă de timp

34. Profesionalizarea managementului public este determinată de:a) experienţa funcţionarilor publicib) formarea şi perfecţionarea resurselor umanec) perspectivele de promovare a funcţionarilord) salarizarea funcţionarilore) disponibilitatea resurselor umane pentru schimbare

35. Administraţiile occidentale alocă din costurile cu resursele umane pentru pregătirea şi perfecţionarea lor, aproximativ:

a) 5%b) 10%c) 1%d) 2,5%e) 3%

Notă: Fiecare subiect este notat cu 2 puncte.

Facultatea de Management

Management economic

Punctaj

Admitere masterat 2009 Facultatea: Management - Management economic -


Cod grilă: MANI C



O

O

O

O

O

5

O

6

O

Nr. a b c d e1 o o • o o2 • o o o o3 o • o o o4 • o o o o5 o • o o o6 o • o o o7 • o o o o8 o • o o o9 o o • o o10 • o o o o11 • o o o o12 o o • o o13 o • o o o14 o • o o o15 o • o o o16 • o o o o17 o • o o o18 o • o o o19 • o o o o20 o • o o o21 o • o o o22 • o o o o23 o • o o o24 • o o o o25 o • o o o26 o o • o o27 • o o o o28 o o • o o29 o o o o •30 • o o o o31 o o • o o32 • o o o o33 o o • o o34 o o o • o35 • o o o o36 o o o o o37 o o o o o38 o o o o o39 o o o o o40 o o o o o

Cod grila: MAN1 c1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere masterat: 2009 FACULTATEA: MANAGEMENT

1 ). Previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea şi control-evaluarea sunt funcţii alemanagementului. Care din variantele de mai jos reprezintă alte funcţii ?a) prognozarea;b) planificarea;c) niciuna;d) motivarea;e) comunicarea

2 ) Printre trăsăturile definitorii ale strategiei se află şi o parte din aspectele prezentate încontinuare:1. se bazează pe abordarea corelativă a organizaţiei şi mediului ambiant;2. solicită diminuarea firmei în ceea ce priveşte activele fizice, activităţile realizate şi salariaţii utilizaţi;3. la baza abordării se află principiul echifinalităţii;4. necesită scăderea rolului managerilor de nivel mediu şi inferior;5. se bazează pe creşterea în profunzime şi/sau lărgire a cunoştinţelor firmei;6. reflectă interesele cel puţin ale unei părţi a stakeholderilor.Care din combinaţiile de mai jos le reflectă cât mai exact ?a) 1-3-6;b) 1-3-4;c) 1-2-5;d) 1-2-3;e) 1-5-6

3 ). "Setul de decizii şi acţiuni, concretizate în formularea şi implementarea de planuri proiectatepentru a realiza obiectivele organizaţiei" reprezintă:a) strategia;b) managementul strategic;c) politica;d) alianţa strategică;e) managementul operaţional

4 ). Obiectivele fundamentale:1. au în vedere orizonturi de un an;2. au în vedere orizonturi de 3-5 ani;3. se referă la ansamblul activităţilor organizaţiei sau la componente majore ale acesteia;4. se referă doar la profit şi la maximizarea sa;5. sunt prima componentă operaţională a strategiei organizaţiei;6. sunt prima componentă operaţională a politicii organizaţiei.Care din combinaţii este corectă ?a) 2-3-5;b) 1-3-5;c) 1-3-4;d) 2-3-4;e) 2-3-6

Cod grila: MAN1 c1

5 ). Obiectivele fundamentale (strategice) pot fi:1. economice;2. politice;3. sociale;4. tehnice şi tehnologice;5. cuantificabile;6. necuantificabile;7. tactice;8. curente.Care din combinaţiile exprimă corect tipologia acestora ?

a) 1-2-3-4;b) 1-3-5-6;c) 1-2-3-5;d) 1-3-7-8;e) 1-5-7-8

6 ). în categoria determinanţilor strategiei se includ:1. proprietarul;2. determinantul politic;3. cultura organizaţiei;4. factori ecologici;5. potenţialul uman;6. factori de management;7. managementul superior;8. determinantul socio-cultural.Care din combinaţii reflectă corect determinanţii endogeni ?a) 1-2-6-7;b) 1-3-5-7;c) 2-3-4-8;d) 1-3-5-6;e) 2-4-6-8

7 ). "Facilitează crearea şi dezvoltarea unei culturi de întreprindere competitive" este un avantajal:a) strategiei;b) restructurări;c) externalizării;d) metodologizării manageriale;e) managementului bazat pe cunoştinţe

8 ). "Riscul creşterii inflaţiei" este un risc:a) financiar;b) economic;c) comercial;d) politic;e) al fabricaţiei

9 ). Se dau următoarele elemente:1. structura organizaţiei este multietajată;2. profesionalismul deosebit de ridicat al factorului uman;3. organizaţia este foarte complexă din punct de evdere procesual;4. grad ridicat de descentralizare;5. apelarea la reguli, norme, normative, proceduri etc. obligatorii;6. accentul pus pe rezultate;7. specializarea funcţională îngustă;8. comunicarea informală este regula, iar cea formală excepţia;Care din combinaţiile prezentate evidenţiază corect caracteristici ale birocraţiei profesionale ?a) 1-2-3-4;b) 2-3-4-5;c) 2-4-6-8;d) 5-6-7-8;e) 4-5-6-8

Cod grila: MAN1 c1

10 ). «"Vârful strategic" implicat nemijlocit în fundamentarea şi elaborarea strategiilor globale şiparţiale aparţine "centrului", respectiv organizaţiei mamă» este o caracteristică a organizaţiei cu:a) structură divizională;b) birocraţie profesională;c) birocraţie mecanică;d) structură matriceală;e) structură ierarhică simplă

11 ). Care din variante exprimă componente ale managementului resurselor umane ?a) modelarea culturii organizaţionale;b) identificarea şi cultivarea relaţiilor cu stakeholderi semnificativi ai organizaţiei;c) asigurarea resurselor umane necesare organizaţiei;d) creşterea potenţialului resurselor umane;e) "umanizarea" organizaţiei

12 ). Unul din rolurile formulării misiunii organizaţiei se regăseşte printre elementele prezentateîn continuare. Vă rugăm să-l identificaţi.a) implică la eforturi de autodepăşire;b) permite înţelegerea conţinutului de către manageri, executanţi şi ceilalţi stakeholderi;c) stabileşte un climat, o armonie generală a organizaţiei;d) ia în considerare interesele aşteptările stakeholderilor;e) ia în considerare posibilităţile efective de realizare

13 ). în cadrul bugetelor centrelor de gestiune sunt incluse obiective:a) fundamentale şi derivate I;b) derivate II şi specifice;c) derivate I şi derivate II;d) specifice şi individuale;e) derivate I şi specifice

14 ). Una din influenţele managementului pe baza centrelor de profit asupra performanţelor metodologico-manageriale generale este redată mai jos. Vă rugăm s-o identificaţi.a) contribuie la calitatea deciziilor adoptate;b) contribuie decisiv la amplificarea caracterului ştiinţific al managementului exercitat la toate "palierele" sale;c) promovează o metodologie riguroasă, ce poate fi integrată în metodologia de reproiectare a componentei metodologice a managementului;d) asigură creşterea gradului de soluţionare decizională a problemelor cu care se confruntă firma;e) contribuie la descentralizarea managerială şi economică din interiorul firmei

Cod grila: MAN1 c1

15 ). Folosirea bugetului - la nivel de firmă şi centre de gestiune - dă consistenţă uneicaracteristici definitorii a managementului pe baza centrelor de profit. Identificaţi-o din enumerarea de mai jos:a) dimensiunea managerială ;b) dimensiunea economică ;c) complexitatea deosebită;d) dimensiunea motivaţională;e) dimensiunea participativă

16 ). Bugetele de tip economic se delimitează în funcţie de criteriul:a) criteriul de întocmire;b) natura obiectivelor urmărite;c) modul de diferenţiere a veniturilor;d) variaţia cheltuielilor;e) periodicitatea întocmirii

17 ). Se dau următoarele elemente:1. Fiecare manager are sarcini, competenţe şi responsabilităţi clare pentru rezolvarea abaterilor pozitive şi negative (excepţii);2. transmiterea informaţiilor ce reprezintă excepţii în mod selectiv, ascendent;3. stabilirea obiectivelor şi a celorlalte aspecte de caracterizare a domeniului supus urmăririi informaţionale;4. asigurarea realismului obiectivelor, normelor, normativelor etc. funcţie de care se determină abaterile;5. precizarea limitelor de toleranţă şi intervalelor de variaţie a rezultatelor;6. raţionalizarea sistemului informaţional al firmei;7. urmărirea operativă a realizărilor, compararea lor cu obiectivele, normele, normativele etc. prestabilite şi identificarea cauzelor generatoare de abateri pozitive şi negative;8. adoptarea de decizii de corecţie sau actualizare, centrate pe cauzele generatoare de excepţii.Care din combinaţiile reflectă etape ale utilizării managementului prin excepţii ?a) 1-2-3-5;b) 3-5-7-8;c) 2-3-4-5;d) 3-4-5-6;e) 1-3-6-8

18 ). Cînd sunt investigate succesiv cel puţin două activităţi, ţinând cont de relaţiile cauză-efectdintre acestea, se recomandă o diagnosticare:a) generală;b) plurifazică sau în cascadă;c) parţială;d) monofazică, directă;e) specializată

19 ). "Cuprinderea de informaţii cu grad de agregare diferit, în funcţie de poziţia ierarhică abeneficiarului acestora" arată de ce tabloul de bord trebuie să fie:a) sintetic;b) consistent;c) accesibil;d) echilibrat;e) expresiv

20 ). "Expoziţia virtuală de produse" este expresie a:a) outsourcingului informaţional;b) dematerializării informaţiei;c) proliferării sistemelor de comunicaţii bazate pe Internet şi Intranet;d) expansiunii comerţului electronic;e) scrutării informaţionale

21 ). Se dau următoarele elemente:1. externalizarea activităţilor2. dezvoltarea de complexe relaţii cu stakeholderii3. conturarea întreprinderii virtuale4. informatizarea sarcinilor de muncă şi a pregătirii informaţiilor.Care din variantele de mai jos exprimă tendinţe în conceperea şi funcţionarea sistemului organizatoric ?a) 3-4;b) 1-2;c) 1-3;d) 1-4;e) 2-3

22 ). Promovarea şi utilizarea managementului prin obiective, a managementului prin proiecte şia managementului prin excepţii generează avantaje, regăsite printre elementele de mai jos:1. creşterea realismului obiectivelor organizaţiei şi ale componentelor sale;2. posibilitatea rezolvării unor probleme complexe în intervale de timp mult mai reduse;3. depistarea operativă a unor atu-uri şi vulnerabilităţi ale domeniilor supuse urmăririi;4. dezvoltarea unui climat de creativitate;5. facilitatea contactelor de specialitate (tehnice, ştiinţifice, manageriale);6. raţionalizarea sistemului informaţional;7. amplificarea nivelului de motivare a resurselor umane;8. crearea unor premise favorabile pentru formarea de manageri profesionişti;9. raţionalizarea sistemului organizatoric.Care din variantele prezentate în continuare sunt avantaje ale managementului prin obiective ?a) 1-4-7;b) 2-5-8;c) 3-6-9;d) 1-2-4;e) 4-7-9

Cod grila: MAN1 c1

23 ). Promovarea şi utilizarea managementului prin obiective, managementului prin proiecte şi a managementului prin excepţii generează avantaje, regăsite printre elementele de mai jos:1. asigură delimitarea şi dimensionarea mult mai riguroasă a obiectivelor la nivel de componente procesuale şi structurale2. posibilitatea rezolvării unor probleme complexe, în intervale de timp mult mai reduse3. depistarea operativă a unor atu-uri şi vulnerabilităţi ale domeniilor supuse urmăririi4. creează o noua stare de spirit, o nouă atitudine faţă de muncă5. facilitatea contactelor de specialitate (tehnice, ştiinţifice, manageriale)6. raţionalizarea sistemului informaţional7. asigură armonizarea intereselor economice ale unor stakeholderi8. crearea unor premise favorabile pentru formarea de manageri profesionişti9. raţionalizarea sistemului organizatoric.Care din variantele prezentate sunt avantaje ale managementului prin proiecte ?a) 1-4-7;b) 2-5-8;c) 3-6-9;d) 1-2-4;e) 5-8-9

Cod grila: MAN1 c1

24 ). Promovarea şi utilizarea managementului prin obiective, managementului prin proiecte şi a managementului prin excepţii generează avantaje, regăsite printre elementele de mai jos:1. asigură delimitarea şi dimensionarea mult mai riguroasă a obiectivelor la nivel de componente procesuale şi structurale;2. posibilitatea rezolvării unor probleme complexe, în intervale de timp mult mai reduse;3. depistarea operativă a unor atu-uri şi vulnerabilităţi ale domeniilor supuse urmăririi;4. creează o noua stare de spirit, o nouă atitudine faţă de muncă;5. facilitatea contactelor de specialitate (tehnice, ştiinţifice, manageriale);6. raţionalizarea sistemului informaţional;7. asigură armonizarea intereselor economice ale unor stakeholderi;8. crearea unor premise favorabile pentru formarea de manageri profesionişti;9. raţionalizarea bugetului de timp al managerilor.Care din variantele prezentate sunt avantaje ale managementului prin excepţii ?a) 3-6-9;b) 2-5-8;c) 1-4-7;d) 1-3-6;e) 5-6-9

25 ). Elementele prezentate mai jos constituie etape ale aplicării unor sisteme şi metode de management:1. documentare preliminară;2. stabilirea obiectivelor fundamentale;3. stabilirea obiectivelor, normelor, normative, standardelor etc. funcţie de care se urmăresc rezultatele obţinute în domeniile conduse;4. stabilirea modalităţilor de control;5. elaborarea bugetelor pe centre de gestiune;6. analiza viabilităţii manageriale şi economice;7. formularea de recomandări;8. precizarea limitelor de toleranţă şi a intervalelor de variaţie ale rezultatelor la nivelul cărora se înregistrează abateri;9. evaluarea rezultatelor şi recompensarea salariaţilor.Arătaţi dacă poziţiile 1-2-3-4 aparţin în ordine:a) managementului prin obiective -managementului prin proiecte - managementului prin excepţii - diagnosticării;

b) diagnosticării - managementului pe baza centrelor de profit - managementului prin excepţii - managementului prin proiecte;c) diagnosticării - managementului pe baza centrelor de profit - managementului prin proiecte - managementului prin excepţii;d) managementului pe baza centrelor de profit - managementului prin excepţii - managementului prin proiecte - diagnosticării;e) managementului prin proiecte - managementului prin obiective - managementului prin excepţii - diagnosticării

Cod grila: MAN1 c1

26 ). Elementele prezentate mai jos constituie etape ale aplicării unor sisteme şi metode de management:1. documentare preliminară;2. stabilirea obiectivelor fundamentale;3. stabilirea obiectivelor, normelor, normative, standardelor etc. funcţie de care se urmăresc rezultatele obţinute în domeniile conduse;4. stabilirea modalităţilor de control;5. elaborarea bugetelor pe centre de gestiune;6. analiza viabilităţii manageriale şi economice;7. formularea de recomandări;8. precizarea limitelor de toleranţă şi a intervalelor de variaţie ale rezultatelor la nivelul cărora se înregistrează abateri;9. evaluarea rezultatelor şi recompensarea salariaţilor;Arătaţi dacă poziţiile 4-3-6-7 aparţin în ordine:a) managementului pe baza centrelor de profit - managementului prin excepţii - diagnosticării - diagnosticării;b) managementului prin excepţii - managementului prin proiecte -diagnosticării - diagnosticării;

c) managementului prin proiecte -managementului prin excepţii - diagnosticării - diagnosticării;

d) managementului prin proiecte - managementului prin excepţii - diagnosticării - managementului pe baza centrelor de profit ;e) managementului prin proiecte - managementului prin excepţii -managementul pe baza centrelor de profit - diagnosticării

27 ). Elementele prezentate mai jos constituie etape ale aplicării unor sisteme şi metode demanagement:1. documentare preliminară;2. stabilirea obiectivelor fundamentale;3. stabilirea obiectivelor, normelor, normative, standardelor etc. funcţie de care se urmăresc rezultatele obţinute în domeniile conduse;4. stabilirea modalităţilor de control;5. elaborarea bugetelor pe centre de gestiune;6. analiza viabilităţii manageriale şi economice;7. formularea de recomandări;8. precizarea limitelor de toleranţă şi a intervalelor de variaţie ale rezultatelor la nivelul cărora se înregistrează abateri;9. evaluarea rezultatelor şi recompensarea salariaţilor.Care din etapele de mai sus nu aparţin managementului pe baza centrelor de profit şi managementului prin excepţii ?a) 1-4-6-7;b) 2-3-5-8;c) 3-5-8-9;d) 2-5-8-9;e) 2-3-5-9

28 ). Elementele prezentate mai jos constituie etape ale aplicării unor sisteme şi metode demanagement:1. documentare preliminară;2. stabilirea obiectivelor;3. stabilirea obiectivelor, normelor, normative, standardelor etc. funcţie de care se urmăresc rezultatele obţinute în domeniile conduse;4. stabilirea modalităţilor de control;5. elaborarea bugetelor pe centre de gestiune;6. analiza viabilităţii manageriale şi economice;7. formularea de recomandări;8. precizarea limitelor de toleranţă şi a intervalelor de variaţie ale rezultatelor la nivelul cărora se înregistrează abateri;9. evaluarea rezultatelor şi recompensarea salariaţilor;10. stabilirea obiectivelor fundamentale;11. determinarea nevoilor informaţionale ale managerilor;Care din variantele de mai jos exprimă prima etapă a managementului prin excepţii ?a) 1;b) 8;c) 3;d) 10;e) 11

29 ). Care din tipurile de şedinţe de mai jos se delimitează după "amplasarea participanţilor şimijloacele de comunicare utilizate"a) şedinţe de informare - de explorare;b) şedinţe de armonizare - şedinţe decizionale;c) şedinţe virtuale - şedinţe eterogene;d) şedinţe de informare - şedinţe decizionale;e) şedinţe virtuale - şedinţe clasice

Cod grila: MAN1 c1

Cod grila: MAN1 c130 ). Cele patru caracteristici ale liderului sunt:

a) viziune - realism - curaj - etică;b) viziune - misiune - etică - curaj;c) viziune - realism - etică - iniţiativă;d) viziune - curaj - creativitate - etică;e) viziune - realism - creativitate - curaj

31 ). Tripla semnificaţie a managementului se regăseşte într-una din variantele de mai jos. Vărugăm s-o identificaţi:a) proces de management - sistem de management - generator de eficienţă;b) centru de decizie - sistem de management - disciplină ştiinţifică;c) activitate practică - centru de decizie - disciplină ştiinţifică;d) activitate practică - centru de decizie - artă;e) proces de management - sistem de management - disciplină ştiinţifică

32 ). Tipuri de culturi organizaţionale sunt:a) toate variantele sunt corecte;b) turn Eiffel;c) incubator;d) rachetă;e) familie

33 ). Variabila funcţie de care cultura de tip "turn Eiffel" se caracterizează prin "roluri specificebazate pe interacţiuni" este:a) autoritatea;b) modul de gândire şi învăţare;c) relaţiile între salariaţi;d) atitudinea faţă de oameni;e) motivarea şi recompensarea

34 ). Modul de efectuare a schimbărilor de tip "improvizaţie" este specific culturii organizaţionale:a) familie;b) turn Eiffel;c) rachetă;d) incubator;e) nici o variantă nu este corectă

35 ). "Precizia şi siguranţa, dinamismul şi caracterul prospectiv" exprimă cerinţe faţă de:a) informaţii;b) date;c) decizii;d) acţiuni;e) metode de management

Notă: Toate întrebările au acelaşi punctaj (2 puncte)

Facultatea de Marketing

Punctaj

Admitere masterat 2009 Facultatea: MARKETING


Cod grilă: MK1 C

Codul variantei (1 -6) 1 2 3 4

• O O O


5

O

6

O

ooooo

1009 j ţ j

&■t/&*1&e£•£

«t

<L&€Asb

c tJLtb£atL£La ,&

£t lJL

5^vl

m

Nr. a b c d e1 o • o o o2 • o o o o3 o o • o o4 o o • o o5 o • o o o6 . • o o o o7 o • o o o8 o • o o o9 o o o • o10 o o o • o11 o • o o o12 o o o • o13 o • o o o14 o o o • o15 o o • o o16 o o o • o17 • o o o o18 o o • o o19 • o o o o20 • o o o o21 o o • o o22 o • o o o23 • o o o o24 o o o o •25 o o o • o26 o • o o o27 o o o • o28 • o o o o29 o o o • o30 o o o • o31 o • o o o32 o o • o o33 • o o o o34 o o • o o35 o o o • o36 o o o o o37 o o o o o38 o o o o o39 o o o o o40 o o o o o

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere: Masterat 2009 Facultatea: Marketing

MK1 c l

TEST-GRILA

1. Conectarea întreprinderii la dinamica mediului este:a. o funcţie premisă a marketingului;b. o funcţie mijloc a marketingului;c. o funcţie scop a marketingului;d. exclusiv funcţia de comercializare a firmei;e. o funcţie de investigare a pieţei şi consumatorilor.

2. Marketingul turistic face parte din:a. marketingul serviciilor;b. marketingul social;c. marketingul bunurilor de consum;d. marketingul ecologic;e. marketingul industrial.

3. Cota de piaţă caracterizează:a. dinamica pieţei;b. structura pieţei;c. capacitatea pieţei;d. gradul de saturaţie al pieţei;e. schimbările pieţei.

4. Arătaţi care dintre următoarele exemple pot fi considerate oportunităţi, în cadrul analizei SWOT efectuate de o anumită întreprindere: (1) experienţa întreprinderii, (2) ritmul rapid de dezvoltare a pieţei, (3) politica guvernamentală, (4) notorietatea mărcii, (5) gradul înalt de acoperire a pieţei ţintă, (6) potenţialul amplu al pieţei:

a. 1,3,4;b. 3,4,5;c. 2,3,6;d. 2,4,5;e. 1,3,5.

5. Dimensiunile pieţei întreprinderii sunt:a. aria, complexitatea, structura;b. aria, structura, capacitatea;c. omogenitatea, localizarea, tipologia;d. volumul, dinamica, trendul;e. structura, volumul, capacitatea.

6. Marketingul face parte din familia ştiinţelor:a. economice;b. politice;c. exacte;d. naturii;e. tehnice.

AGO

MK1 c l

7. Strategia diversificării sortimentale verticale a gamei de produse presupune:a. mărirea numărului de linii de produse;b. prelungirea în „amonte” sau „aval” a unei linii de produse;c. dezvoltarea gamei de produse în direcţii conexe structurii de bază;d. creşterea calităţii liniilor de produse.e. creşterea numărului de sortimente ale aceluiaşi produs în cadrul liniei de

produse.8. Care dintre următorii factorii nu reprezintă o componentă a micromediului de

marketing al întreprinderii:a. furnizorii de servicii profesionale;b. legislaţia fiscală;c. furnizorii de capital;d. concurenţii;e. clienţii.

9. Printre particularităţile specifice serviciilor în raport de bunurile fizice se numără:

a. stocabilitatea;b. durabilitatea;c. omogenitatea;d. intangibilitatea;e. distribuţia fizică.

10. Aria teritorială delimitează marketingul în:a. micromarketing şi macromarketing;b. marketingul în domeniul lucrativ şi marketingul în domeniul nelucrativ;c. marketingul bunurilor de consum şi marketingul industrial;d. marketingul intern şi marketingul internaţional;e. marketingul serviciilor şi marketingul bunurilor de consum.

11. Cumpărătorii unui produs la un moment dat formează:a. piaţa teoretică a produsului;b. piaţa efectivă a produsului;c. piaţa potenţială a produsului;d. piaţa relativă a produsului;e. piaţa absolută a produsului.

12. Lăţimea canalului de marketing prin care este distribuit un anumit produs reprezintă:

a. numărul de secvenţe ale itinerarului de distribuţie pe care îl parcurg mărfurile;

b. numărul consumatorilor finali ai produsului oferit de firma producătoare;c. măsura apropierii de punctele efective de consum;d. numărul unităţilor prin care se asigură distribuirea unui produs în cadrul

fiecărei faze (secvenţe) a rutei de distribuţie;e. numărul producătorilor din cadrul industriei.

13. în cadrul tipologiei strategiilor promoţionale, strategia concentrată rezultă în urma utilizării criteriului de diferenţiere:

a. modul de desfăşurare în timp;b. poziţia faţă de structurile pieţei;c. obiective globale ale activităţii promoţionale;d. rolul activităţii promoţionale;e. poziţia faţă de dinamica pieţei.

MK1 c l

14. Pentru determinarea pragului de rentabilitate este necesară calcularea cantităţii critice de produse ce trebuie vândute. Cantitatea critică este raportul dintre:

a. costurile fixe şi diferenţa dintre preţul unitar şi costurile fixe;b. preţul unitar şi diferenţa dintre costurile variabile şi costurile fixe;c. preţul unitar şi diferenţa dintre costurile variabile şi profit;d. costurile fixe şi diferenţa dintre preţul unitar şi costurile variabile;e. costurile variabile şi diferenţa dintre preţul unitar şi costurile fixe pe

unitatea de produs.15. Când incertitudinea este generată de faptul că efectele acţiunilor avute în

vedere depind de evenimente asupra cărora nu se dispune de nici o informaţie, universurile în care se plasează luarea deciziilor de marketing sunt:

a. sigure;b. aleatoare;c. nedeterminate;d. antagoniste;e. probabilistice.

16. Lărgimea gamei de produse este dată de:a. numărul de produse distincte pe care le conţine o linie de produse;b. gradul de apropiere al produsului de consumatorul final;c. distanţa dintre cel mai bun şi cel mai slab calitativ produs al gamei;d. numărul de linii de produse ce compun o anumită gamă de produse;e. numărul de sortimente ale aceluiaşi produs în cadrul liniei de produse.

17. în mod fundamental, analiza strategiilor de preţuri este bine pusă în evidenţă de:

a. strategia preţului înalt;b. strategia preţului capcană;c. strategia preţului umbrelă;d. strategia preţului minim;e. strategia preţului unic.

18. Constituie o specializare a marketingului social:a. marketingul bancar;b. marketingul agricol;c. marketingul educaţional;d. marketingul transporturilor;e. marketingul direct.

19. Printre principalele aspecte subliniate în definiţiile cercetării de markleting se numără:

a. rolul cercetării;b. caracterul informai;c. particularităţile instrumentelor de cercetare;d. extinderea utilizări instrumentelor non-proiective;e. caracterul subiectiv.

20. Ca tip principal de cercetare de marketing, cercetarea care vizează identificarea coordonatelor fenomenului de marketing cercetat, definirea variabilelor şi a ipotezelor care vor fi investigate este denumită:

a. cercetare exploratorie;b. cercetare instrumentală;c. cercetare descriptivă;d. cercetare explicativă;e. cercetare predictivă.

AG2_

MK1 c l

21. în cadrul cercetărilor cauzale, printre metodele aplicate de specialişti se înscrie următoarea:

a. observarea;b. reuniunea de grup;c. testul de piaţă standard;d. grila Kish;e. grila Kelly.

22. Din faza de realizare a procesului de cercetare de marketing face parte:a. identificarea obiectivelor cercetării;b. prelucrarea informaţiilor;c. elaborarea ipotezelor;d. alegerea surselor de informaţii;e. stabilirea bugetului şi programarea în timp a cercetării.

23. în cadrul evaluării contribuţiei informaţiei în procesul decizional, criteriul care reflectă măsura în care informaţia descrie corect realitatea este următorul:

a. acurateţea;b. actualitatea,c. suficienţa;d. disponibilitatea;e. relevanţa.

24. Tipul de răspuns „acord total” / „acord” / „indiferent” / „dezacord” / „dezacord total” este caracteristic următoarei metode de scalare:

a. scala lui Stapel;b. diferenţiala semantică;c. metoda comparaţiilor perechi;d. metoda ordonării rangurilor,e. scala lui Likert.

25. Printre avantajele comparative ale informaţiilor primare în raport cu cele secundare, se înscriu următoarele:

a. costul obţinerii;b. timpul de obţinere;c. gradul de omogenitate;d. obiectivitatea informaţiilor;e. gradul de incertitudine.

26. Discuţiile focalizate de grup au următorul avantaj:a. pot apărea cu uşurinţă efecte de polarizare;b. permite înţelegerea unor mecanisme care produc, susţin sau anihilează

anumite opinii sau atitudini;c. informaţiile sunt reprezentative statistic pentru colectivitatea analizată;d. unele grupuri pot fi dominate de un lider care monopolizează discuţia;e. calitatea informaţiilor obţinute depinde în foarte mare măsură de

abilităţile de comunicare ale moderatorului.27. Ca metodă de cercetare directă, observarea are următorul dezavantaj:

a. furnizarea de informaţii despre comportamentul efectiv;b. obţinerea de informaţii ce nu pot fi verbalizate cu uşurinţă;c. evitarea anumitor erori sistematice datorate moderatorului/operatorului

de interviu;d. predictibilitatea scăzută a unor comportamente;e. absenţa problemelor legate de primirea răspunsurilor.

MK1 c l

28. Unul dintre principalele dezavantaje ale sondajului personal este următorul:a. lipsa caracterului anonim (anumite informaţii de identificare a

respondentului sunt necesare în procesul de validare, pentru o eventuală recontactare);

b. clarificarea şi detalierea răspunsurilor;c. utilizarea de mostre şi ajutoare vizuale;d. feedback-ul operatorului;e. gradul de completare a chestionarului.

29. în cadrul procesului de elaborare a chestionarului unui sondaj statistic, principiul conform căruia chestionarul este divizat pe secţiuni în funcţie de aspectele abordate, se numeşte:

a. principiul „pâlniei”;b. principiul determinării;c. principiul scindării;d. principiul secţionării;e. principiul măsurării.

30. Printre principalele criterii care pot sta la baza analizei comparative a observării şi sondajului se numără:

a. completarea grilei;b. codificarea;c. utilizarea indicilor de cuantificare;d. situaţiile de utilizare;e. definirea unităţii de analiză.

31. Sondajele prin interceptare în spaţii comerciale au avantajele caracteristice sondajelor personale. în plus, au o serie de puncte forte specifice, printre care:

a. durata mică a interviurilor;b. monitorizarea operatorului;c. gradul mai mic de comoditate pentru respondenţi;d. eşantionarea nealeatoare;e. recontactările.

32. Printre metodele probabilistice de eşantionare se numără:a. eşantionarea pe cote;b. eşantionarea metanumerică;c. eşantionarea stratificată;d. eşantionarea prin metoda „bulgărelui de zăpadă”;e. eşantionarea non-numerică.

33. Printre metodele folosite în eşantionarea simplă aleatoare, se numără:a. eşantionarea prin metoda tragerii la sorţi;b. eşantionarea sistematică;c. eşantionarea stratificată;d. eşantionarea de grup;e. eşantionarea multistadială.

34. Caracterizarea tendinţei centrale în cadrul analizei informaţiilor obţinute cu ajutorul scalei proporţionale se realizează prin calcularea indicatorului:

a. coeficientul propensiunii marginale;b. coeficientul Z al lui Kendall;c. media geometrică;d. abaterea medie pătratică;e. media armonică.

a g M

MK1 cl

35. Caracterizarea variaţiei în cazul informaţiilor obţinute prin aplicarea unei scale ordinale se realizează cu ajutorul următorului indicator:

a. abaterea standard;b. varianţa;c. abaterea medie;d. centilele;e. amplitudinea variaţiei.

NOTĂ:Răspunsul corect la o întrebare este evaluat cu 2 puncte.

Facultatea de Relaţii Economice Internationale

9 9

Punctaj


Facultatea: R.E.I.3 august 2009

Seria a Il-a

Cod grilă: REI1 C



5

O

6

O

oo

Jb

JbJboL

&Jb

jl

£zJbJLJb

JbJ>

oLJisJLXJbJL0b

01

JLJLtLXJb

•b*b&cl>•O

JNr. a b c d e1 o o • o o2 o o • o o3 o o • o o4 • o o o o5 • o o o o6 o o • o o7 o o o o •8 o o • o o9 o • o o o10 o o o • o11 o o o o •12 o o o • o13 o o • o o14 o o • o o15 o o • o o16 o • o o o17 o o o • o18 o o o • o19 o o • o o20 o o o o •21 o o • o o22 o • o o o23 • o o o o24 o • o o o25 o o • o o26 • o o o o27 o • o o o28 o o o o •29 o • o o o30 ' • o o o o31 • o o o o32 o o • o o33 o o • o o34 o • o o o35 o o o • o36 o o o o o37 o o o o o38 o o o o o39 o o o o o40 o o o o o

Facultatea de Relaţii Econom ice Internationale Academia de Studii Economice Admitere Masterat 2009

REI1 c1

1 ). Pentru comparaţia internaţională dintre ţări sau grupe de ţări, PIB trebuie exprimat în:2p.a) preţuri administrate;b) preţuri internaţionale;c) preţuri constante;d) preţuri de referinţă;e) preţuri de producţie

2 ). în calculul Indicelului Dezvoltării Umane (IDU) intră: 2p.a) compoziţia PIB;b) populaţia;c) speranţa medie de viaţă la naştere;d) energointensivitatea pe produs;e) indicele preţurilor

3 ). între instrumentele de politică monetară se numără: 2p.a) creşterea impozitelor;b) reducerea cheltuielilor bugetare;c) stabilirea unui nivel al rezervelor obligatorii ale băncilor;d) reducerea consumului guvernamental;e) creşterea taxelor vamale

4 ). Indicele GINI măsoară: 2p.a) nivelul inegalităţilor de venit dintr-o economie;b) eficienţa medie dintr-o economie;c) stabilitatea preţurilor internaţionale;d) raportul de schimb;e) dinamica veniturilor

5 ). Triunghiul incompatibilităţilor presupune, între altele, că nu pot coexista: 2p.a) un curs de schimb fix şi mobilitatea perfectă a capitalurilor;b) curs de schimb fix şi o politică comercială de liber schimb;c) politică monetară autonomă şi curs de schimb flotant;d) politică monetară şi politică fiscală restrictive;e) curs de schimb fix şi politică monetară restrictivă

6 ). Care dintre afirmaţiile de mai jos este adevărată: 2p.a) resursele Băncii Mondiale sunt mai mari decât ale FM I, pentru că ţările contribuie cu cote părţi mai mari;b) Banca Mondială acordă credite doar ţărilor sărace, pe când Fondul doar ţărilor în dezvoltare;c) în cadrul Grupului Băncii Mondiale există o instituţie care acordă credite întreprinderilor private;d) Fondul Monetar Internaţional acordă, în principal, ajutoare în situaţii de urgenţă şi în situaţii de post-conflict;e) FMI este o instituţie privată

Facultatea de Relaţii Economice Internationale c '

7 ). CFI acţionează în ţările în dezvoltare având ca scop: 2p.a) finanţarea programelor de macrostabilizare;b) finanţarea balanţei de plăţi externe;c) reducerea sărăciei;d) reducerea decalajelor de dezvoltare;e) sprijinirea sectorului privat

8 ). Cotele părţi ale ţărilor membre ale FMI determină: 2p.a) compoziţia programelor convenite cu Fondul;b) mecanismul de votare;c) numărul de voturi care revine ţărilor membre;d) structura Consiliului Guvernatorilor;e) termenul de rambursare a împrumutului

9 ). Asistenţa financiară, principala funcţie a FMI, constă în: 2p.a) realizarea de consultări periodice între ţările membre şi specialişti ai Fondului;b) acordarea dreptului unei ţări membre de a cumpăra moneda proprie altei ţări membre, în schimbul monedei naţionale;c) pregătirea gratuită de specialişti în domeniile specifice de expertiză ale FMI;d) acordarea de consultanţă pe probleme financiare şi monetare;e) acordarea de asistenţă din partea Fondului cu privire la elaborarea politicii valutare

10 ). Tragerile în cadrul tranşelor de credit sunt condiţionate de : 2p.a) ponderea DST în totalul cotei părţi a ţării în cauză;b) nevoia de finanţare a ţărilor solicitatoare;c) ponderea devizelor convertibile în totalul cotei părţi a ţărilor respective;d) îndeplinirea condiţiilor economice de către ţările care solicită un împrumut;e) nivelul de îndatorare externă a ţărilor respective

11). Pentru încălcarea regulilor privind concurenţa (art.81 şi 82) Comisia poate aplica amenzi care pot reprezenta până la: 2pa) 50% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar precedent;b) 40% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar precedent;c) 30% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar precedent;d) 20% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar precedent;e) 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar precedent

12 ). Nu fac parte din categoria practicilor comerciale restrictive (Art.81) acordurile, deciziile, etc. prin care: 2pa) se fixează, direct sau indirect, preţurile de vânzare sau cumpărare sau alte condiţii de comercializare;b) se limitează sau controlează producţia, pieţele, dezvoltarea tehnologica sau fluxurile investiţionale;c) se împart pieţele de desfacere sau sursele de aprovizionare ;d) se utilizează resurse ale statului, care conferă un avantaj firmei/firmelor beneficiare ;e) se condiţionează încheierea unor contracte de acceptarea unor prestaţii suplimentare, fară legătură cu obiectul contractului.

Facultatea de Relaţii Economice Internationale REI1 c1

13 ). Una din urmatoarele caracteristici nu este specifică unei firme aflate într-o poziţie dominantăpe p ia ţă : 2pa) Impunerea, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau cumpărare sau altor condiţii de comercializare;b) Limitarea producţiei, pieţelor, dezvoltării tehnologice sau fluxurilor investiţionale ;c) împărţirea pieţelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare ;d) Aplicarea unor condiţii inegale în cazul unor tranzacţii echivalente, determinând dezavantajarea unor parteneri comerciali;e) Condiţionarea încheierea unor contracte de acceptarea unor prestatii suplimentare, fara legătură cu obiectul contractului.

14 ). Printre principalele ancore ale politicii comunitare în domeniul concurenţei nu se includ ş i :2pa) Practicile comerciale restricitive ;b) Abuzul de poziţie dominantă;c) Dezvoltarea sustenabilă şi competitivă;d) Politica privind achiziţiile şi fuziunile ;e) Politica privind ajutoarele de stat.

15 ). Conform reglementărilor comunitare, nu fac parte din categoria ajutoarelor de stat care "pot ficonsiderate compatibile cu piaţa internă" următoarele categorii de ajutor de stat:a) ajutoare destinate să favorizeze dezvoltarea economică a regiunilor care se confruntă cu un nivel de viaţă scăzut sau cu un şomaj ridicat;b) ajutoare menite să faciliteze realizarea unui proiect important, de interes european comun;c) ajutoare destinate să permită dezvoltarea unităţilor economice, din centrul şi estul Europei, afectate de tranziţia către democraţie şi economia de piaţă funcţională;d) ajutoare menite să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi sau regiuni economice, atunci când nu sunt alterate condiţiile comerciale şi de concurenţă comunitare;e) ajutoare destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului cultural.

16 ). Aranjamentul Multifibre a fost asimilat ca instrument de protecţie netarifară: 2pa) măsurilor de retorsiune;b) acordurilor privind comercializarea ordonată;c) limitărilor voluntare la export;d) interdicţiilor la import;e) achiziţiilor guvernamentale

17 ). Un produs poate fi importat la nivele diferite ale taxelor vamale atunci când sunt aplicate: 2pa) taxe specifice;b) achiziţii guvernamentale;c) măsuri compensatorii;d) contingente tarifare;e) licenţe individuale specifice

Facultatea de Relaţii Econom ice Internationale R E '1 c118 ). Instrumente de politică comercială care au o dublă natură, tarifară şi netarifară, sunt: 2p

a) licenţele automate;b) limitările voluntare la export;c) impozitele indirecte;d) taxele de prelevare;e) subvenţiile

19 ). Nu este corectă afirmaţia: 2pa) Taxele vamale menţin o legătură automată între preţurile interne şi cele practicate pe piaţa internaţională;b) în timp ce taxele vamale, ca regulă, au la bază nediscriminarea, contingentele o fac posibilă şio accentuează;c) Licenţele neautomate sunt folosite pentru produsele liberalizate la import, cererea de import fiind acceptată într-un termen prestabilit;d) în cazul contingentelor de import transparenţa este afectată;e) Contingentele sunt stabilite în funcţie de presiunile diferitelor grupuri de interese şi de interesele de politică externă ale ţării importatoare

20 ). Taxele compensatorii sunt aplicate: 2pa) ca o măsură de retorsiune împotriva dumpingului;b) ca o măsură de compensare faţă de achiziţiile guvernamentale;c) ca o măsură de compensare a valorii mărfurilor în vamă;d) ca o măsură de retorsiune împotriva limitărilor voluntare la export;e) în niciunul din cazurile enumerate

21 ). Intr-un contract de vânzare internaţională, condiţia de livrare “franco fabrică” presupune: 2pa) cheltuieli minime suportate de către cumpărătorul internaţional;.b) cheltuieli minime suportate de către ambele părţi contractante;c) cheltuieli minime suportate de către vânzătorul internaţional;d) riscuri minime suportate de către cumpărătorul internaţional;e) cheltuieli şi riscuri minime suportate de către cumpărătorul internaţional

22 ). Condiţiile de livrare Incoterms 2000 au un caracter: 2pa) obligatoriu in comerţul internaţional;b) facultativ in comerţul internaţional;c) obligatoriu numai între parteneri din ţări ale Uniunii Europene, deorece au fost desemnate de către Camera de Comerţ şi industrie de la Paris;d) obligatoriu în cazul în care cel puţin unul dintre parteneri este dintr-o ţară a Uniunii Europene;e) obligatoriu in comerţul internaţional, ulterior anului 2000

23 ). Conform grupei “F“de condiţii de livrare, vânzătorul trebuie să: 2pa) să livreze mărfurile unui cărăuş numit de către cumpărător;b) pună mărfurile la dispoziţia cumpărătorului în spaţii proprii;c) suporte transportul internaţional, iar în anumite cazuri inclusiv asigurarea mărfii;d) livreze mărfurile celui mai ieftin cărăuş pe care îl găseşte;e) livreze mărfurile celui mai ieftin cărăuş pe care îl găseşte şi să le asigure


24 ). în vederea determinării costului la export, cheltuielile de aprovizionare sunt determinate deformula:a) preţul de achiziţionare a materiilor prime + cheltuielile directe de aprovizionare + cheltuielile indirecte de aprovizionare + taxele vamale + costul garanţiilor;b) preţul de achiziţionare a materiilor prime + cheltuielile directe de aprovizionare + cheltuielile indirecte de aprovizionare - taxele vamale + costul garanţiilor;c) preţul de achiziţionare a materiilor prime + cheltuielile directe de aprovizionare + cheltuielile indirecte de aprovizionare - taxele vamale;d) preţul de achiziţionare a materiilor prime + cheltuielile directe de aprovizionare - cheltuielile indirecte de aprovizionare + taxele vamale + costul garanţiilor;e) preţul de achiziţionare a materiilor prime + cheltuielile directe de aprovizionare + cheltuielile indirecte de aprovizionare

25 ). Recalcularea preţului, prin aplicarea de metode de acoperire a riscului de preţ, nu se faceautomat în cazul inserării: 2pa) clauzei de indexare a preţului;b) clauzei preţului escaladat;c) clauzei de revizuire a preţului;d) in nicio situaţie;e) clauzei de indexare a preţului, dacă nu este stipulat altfel

26 ). în vederea acoperirii riscului de pret, în cazul contractului de vânzare internaţională, în cazullivrărilor în tranşe eşalonate in timp: 2pa) se practica metoda rediscutării periodice a preţului;b) se insereaza clauza marfa, conform transelor de marfa stipulate in contract;c) nu exista o metoda specifica de acoperire a acestui tip de risc contractual;d) se tine cont de clauza valutară;e) se reziliază contractul în cazul în care nu se ajunge la o inţelegere

27 ). In cazul unui contract de vanzare internaţionala, conform condiţiilor de livrare Incoterms2000 din grupa F, transportul principal cade in sarcina: 2pa) exportatorului;b) importatorului;c) nu este precizat exact;d) oricareia dintre părţi;e) exportatorului în cazul in care transportul se face pe calea maritimă

28 ). Intr-un contract de vanzare internaţionala, in ceea ce priveşte preţul ambalajului, in cazul incare in contract se stipuleaza clauza “neto”: 2pa) Vanzatorul va calcula separat preţul ambalajului;b) Vanzatorul va calcula preţul ambalajului la preţul unitar al mărfii;c) Vanzatorul va calcula preţul ambalajului la preţul global al mărfii;d) Vanzatorul pretinde un pret minim pentru ambalaj;e) Vanzatorul nu pretinde nimic pentru ambalaj, costul acestuia fiind cuprins in preţul mărfii

Facultatea de Relaţii Economice Internationale REI1 c129 ). Dacă în valoarea acreditivului se folosesc expresii precum “aproximativ” sau “circa”, atunci

se admite o maijă de: 2pa) + / - 5%;b) + / - 10%;c) + /-15% ;d) + / - 20%;e) + / - 100%

30 ). Valabilitatea acreditivului reprezintă termenul limită până la care: 2pa) exportatorul trebuie să prezinte documentele la ghişeele băncii unde este domiciliat acreditivul;b) exportatorul trebuie să livreze marfa;c) exportatorul trebuie să prezinte documentele la ghişeele băncii importatorului;d) importatorul trebuie să preia marfa din port;e) exportatorul încasează contravaloarea mărfii livrate

31 ). Deschiderea acreditivului se face : 2pa) pe baza disponibilului în cont al importatorului sau a unui credit acordat de bancă acestuia;b) pe baza disponibilului în cont al importatorului;c) pe baza disponibilului în cont al exportatorului;d) cu 21 de zile înainte de livrarea mărfii;e) pe baza unui credit acordat importatorului

32 ). Posesorul cambiei obţine de la bancă, înainte de scadenţă, suma înscrisă pe titlu, mai puţindobânda şi comisionul bancar, prin: 2pa) andosare;b) avalizare;c) scontare;d) forfetare;e) girare

33 ). în cazul acceptului commercial, debitorul plăţii este: 2pa) banca importatorului;b) banca exportatorului;c) importatorul;d) exportatorul;e) un terţ

34 ). Dezavantajul principal al ordinului de plată îl reprezintă: 2pa) complexitatea;b) revocabilitatea;c) costul;d) adaptabilitatea;e) tehnicitatea


35 ). Dacă în acreditiv nu este precizat termenul de predare al documentelor la bancă, acesta este: 2pa) 30 de zile de la emiterea documentului de transport;b) 15 zile de la emiterea documentului de transport;c) 17 zile de la emiterea documentului de transport;d) 21 zile de la emiterea documentului de transport;e) Nelimitat


Facultatea: R.E.I.3 august 2009

Seria a Il-a

Cod grilă: REI2 b


• o o o o o


O

Punctaj

\4

\PJr?

A,ip\

0rp

b\

p

& ip

hrp

lrp

*rprDr

/hrf

iI0

& TP1p

thrp

4ro

\ib\P

4rp

4rp

ArP

&ip

JjTP1p

2b D

J» P3j

rp

& Tp

%Fp

bT

pT

i'Nr. a D c a e1 O • o o o2 O o • o o3 O o o • o4 • o o o o5 • o o o o6 o o • o o7 o • o o o8 o o o • o9 • o o o o10 o • o o o11 o o • o o12 • o o o o13 • o o o o14 o • o o o15 o o o • o16 o o • o o17 o • o o o18 • o o o o19 o o • o o20 • o o o o21 o o • o o22 o • o o o23 o o o • o24 o o • o o25 o o • o o26 • o o o o27 o • o o o28 o o o • o29 • o o o o30 o o o • o31 o o • o o32 • o o o o33 o • o o o34 o o • o o35 o o o • o36 o o o o o37 o o o o o38 o -o o o o39 o o o o o40 o o o o o

REI2 b1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEA dm ite re : M asterat2009Facultatea: Relaţii Economice Internationale

TEST-GRILĂ

1 ). Fiii in: "It’s a complete ... of time". (lp)a) run;b) waste;c) spend;d) worth

2 ). Fiii in: "Economists forecast a downtum in the business ... ". (lp)a) plan;b) class;c) cycle;d) card

3 ). Fiii in: " We had to ... a lot of time getting to know the Saudis before we could get down to negotiations". (lp)a) invest;b) give;c) spare;d) spend

4 ). Fiii in with the correct verb form: "I knew that he ... waiting for our reply". (lp)a) was;b) is;c) had;d) would

5 ). Choose the correct question tag: (2p)a) Let’s purchase new equipment for our office, shall we?;b) Let’s purchase new equipment for our office, don’t we?;c) Let’s purchase new equipment for our office, are we?;d) Let’s purchase new equipment for our office, do we?

6 ). Which of the terms complies with the following defînition: "Insufficient supply to meet demand". (2p)a) storage;b) obsolescence;c) shortage;d) inventory

REI2 b1

7 ). Which of the terms complies with the defînition below: "When customers refuse to buy theproducts of the company they disapprove o f for ethical or political reasons". (2p)a) consumer panel;b) consumer boycott;c) consumer confidence;d) consumer profile

8 ). Complete the blanks by choosing the appropriate words from the ones given below: "Asnearly everyone knows, an executive has practically nothing to do except to decide what is to be done; to tell someone to ... it; to listen to reasons why it should not be ...; why it should be done b y ... else, or why it should be done in a different...". (3p)a) did, excuses, up, register;b) doing, do, anyone, way;c) do, doing, no one, manner;d) do, done, someone, way

9 ). Fiii in :" I’m afraid it failed to ... expectations". (2p)a) live up to;b) get on to;c) put up with;d) get down to

10 ). Choose the right adverb to start the following sentence:"... we have thought of new methodsto increase our profit". (3p)a) last month;b) lately;c) currently;d) every month

11). Choose the correct modal verbs to fiii in the following dialogue: "A: We could prevent this whole mess if you’d just offer them a 2% increase on their basic wage. So, why don’t you?B: Look, I ... if I ..., but I can’t". (3p)a) should, might;b) would, can;c) would, could;d) could, would

12 ). Fiii in with the right prepositions: "Yeah. I mean I don’t want to interfere ... your selection procedure, or anything. It’s ... to you to make ... your own mind ... the sort of person you want for the post". (3p)a) with, up, up, about;b) with, in, on, in;c) over, in, in, at;d) with, over, in, in

13 ). Insert the sentence that fits best in the text below: "We worry about unemployraent and theloss of manufacturing industry in the advanced industrial countries only because we don’t look at the larger social developments. The US, for example, no longer depends on heavy industry for employment to the extent that it once did. After a country’s people are supplied with the physical objects of consumption, they go on to concern about their design. They go on to anenormous industry persuading people they should buy these goods.......And these are the thingsthat are extremely important. Paris, London, New York and so on do not live on manufacturing; they live on design and entertainment". (3p)a) They go on to the arts, entertainment, music, amusement - these become the further, later stages of employment;b) I don’t think it is possible to stop this Progressive change in the pattems of human consumption;c) This is related to a larger fact that has attracted very little discussion;d) One is not sure about the latest subject

14 ). Choose the summary which best expresses the main idea of the following text: "Every IBMemployee’s ambition is apparently to become a manager, and the company helps them out in this area by making management the company’s single biggest business. IBM executives don’t design products and write software; they manage the design and writing of software. They go to meetings. So much effort, in fact, is put into managing all the managers who are managing things that hardly anyone is left over to do the real work.

This means that most IBM hardware and nearly all IBM software is written or designed by the lowest level of people in the company - trainees. Everyone else is too busy going to meetings, managing, or leaming to be a manager, so there is little chance to include any of their technical expertise in IBM. IBM has layers and layers of management to check and verify each decision as it is made and amended. The safety net is so big at IBM that it is hard to make a bad decision. In fact, it is hard to make any decision at all, which tums out to be the company’s greatest problem and the source of its ultimate downfall". (3p)a) Even if it has lots of employees, IBM manages to stay competitive and remain one of the most important IT companies;b) With every IBM employee ambitious to become a manager, with multiple layers of management delaying decision-making and with very few people preoccupied with the actual hardware and software, IBM becomes slow and uncompetitive and this will be the source of foreseen downfall;c) IBM helps its employees’ ambitions to succeed in their career by structuring its activity on multiple layers of management;d) Although actual work at IBM is done by trainees, the quality level of the company’s products is undeniable

REI2 b1

REI2 b115 ). Fiii in with the correct words below: "In times of ... when there is very little money about,

for example during an economic ..., people often stop buying all but the essentials. This then leads to one ... after another as companies find it more and more difficult to sell their products. Some companies may be forced to engage in ..., the unfair practice of selling goods at ridiculously low prices in overseas markets". (3p)a) failure, shortage, triumph, slump;b) boom, slump, disaster, hardship;c) disaster, dumping, slump, surplus;d) hardship, slump, disaster, dumping

16 ). Choose the correct translation of the following sentence: "Suntem obişnuiţi să plătim taxemari". (3p)a) We used to pay high taxes;b) We are used to pay high taxes;c) We are used to paying high taxes;d) We used to paying high taxes

17 ). Choose the correct translation of the following sentence: "La vremea aceea s-a crezut că el afurat documentele". (3p)a) He has thought to have stolen the documents at that time;b) He was thought to have stolen the documents at that time;c) He thought to have stolen the documents at that time;d) He had been thought to steal the documents at that time

18). Fiii in: "He said the company ... a good profit last year". (2p)a) made;b) did;c) has reached;d) had aimed

19 ). Fiii in: "When you . . . , I’ll introduce you to my new secretary". (2p)a) came;b) will have come;c) come;d) will come

20 ). Choose the correct question: (2p)a) Who told you about the new project?;b) Who tell you about the new project?;c) Who did tell you about the new project?;d) Who telled you about the new project?

21 ). Fiii in: "If you possess something, you can say that y ou ... it". (lp)a) owe;b) owner;c) own;d) belong

REI2 b122 ). Fiii in: "If you have to reimburse or repay someone, you ... .money". (lp)

a) own;b) owe;c) yield;d) possess

23 ). Fiii in: "A person who has borrowed money is a ...". (lp)a) creditor;b) owner;c) loaner;d) debtor

24 ). Fiii in:" In many markets there is a firm with a much larger share than its competitors, calleda ••• "• (lp)a) monopolist;b) multinaţional;c) market leader;d) market competitor

25 ). Fiii in: "The main reason for outsourcing is to ... ". (lp)a) save time;b) create jobs;c) reduce costs;d) push up share prices

26 ). Fiii in :"... is the market in which workers compete for jobs and employers compete forworkers". (lp)a) labor market;b) mass market;c) free market;d) domestic market

27 ). Fiii in :" A ... involves amalgamating or joining together with another company". (2p)a) collaboration;b) merger;c) development;d) mix-up

28 ). Fiii in: "These excellent figures suggest that the company is ...." . (2p)a) ailing;b) paralyzed;c) vital;d) in good shape

REI2 b1

29 ). Fiii in: "That’s the last time I go on a business ... to Canada in January: I waited two days inthe airport for the snow to stop". (2p)a)trip;b) joumey;c) travel;d) school

30 ). Choose the correct question: (2p)a) What she does in her new position?;b) What does she in her new position?;c) What she do in her new position?;d) What does she do in her new position?

31) . Fiii in: "He is ... manager we have ever had". (2p)a) the most better;b) the more good;c) the best;d) better

32 ). Choose the correct sentence: (2p)a) Not many people attended the Annual General Meeting.;b) Not some people attended the Annual General Meeting;c) Not most people attended the Annual General Meeting.;d) Not any people attended the Annual General Meeting.

33 ). Which of the terms complies with the definition below: "The amount of money being spenton consumer goods and services, which fluctuates with recessions and booms". (2p)a) consumer confidence;b) consumer spending;c) consumer behaviour;d) consumer money

34 ). Which of the terms complies with the definition below: "A small amount of a new productgiven to consumers to encourage them to try it." (2p)a) coupon;b) iniţial trial;c) free sample;d) cash discount

35 ). Choose the best equivalent to the following sentence: "You don’t have to write the wholereport all by yourself." (3p)a) You mustn’t write the whole report all by yourself.;b) You can’t write the whole report all by yourself.;c) You will not write the whole report all by yourself;d) It is not necessary that you write the whole report all by yourself

Admitere Master 2010

Documents

Transcript of Admitere Master 2010