Asist. Univ. Dr. Mihaela PopescuCatedra de Cardiologie Spitalul

Universitar de Urgenta Elias

CD (proximal)-art. NSA LAD -ramul septal, ramul drept proximal si

fascicul anterior ram stang LAD(septal)&CD(terminal)- fasciculul

posterior al ramului stang A interventriculara posterioara- NAV si Hiss

Localizarea blocului:◦ Sinoatrial◦ Intra-atrial◦ Atrioventricular◦ Intra-ventricular◦ Blocuri de ramura

Gradul blocului◦ Tip I: prelungirea timpului de conducere◦ Tip II: bloc partial◦ Tip III: bloc complet

Cresterea tonusului vagal Ischemie Endocardita Miocardita Tulburari degenerative (boala Lev, boala Lenegre) Scleroza (Aortica) Chirurgie cardiaca RAA; Cardiomiopatii Toxicitate medicamentoasa Diselectrolitemii Boli de colagen Hipotiroidie

Localizarea blocului:◦ Sinoatrial◦ intra-atrial◦ atrioventricular◦ intra-ventricular

Gradul blocului◦ Tip I: prelungirea timpului de conducere◦ Tip II: bloc partial◦ Tip III: bloc complet

• Bloc SA de grad I

• Bloc SA de grad II1.Tip 1 (Mobitz 1)2.Tip 2 (Mobitz 2)

• Bloc SA de grad III

Prelungirea timpului in care impulsul

paraseste NSA

Nu se poate detecta pe ECG de suprafata

Doar prin studiu electrofiziologic se poate

masura timpul de conducere

Tip I (SA Wenckebach) 1. intervalele PP se scurteaza progresiv pana apare o pauza (impulsul sinusal nu mai ajunge in atrii)

2.Durata pauzei este < decat doua intervale PP

3.Intevalul PP de dupa pauza este mai mare decat cel de dinainte de pauza

1000ms 1000ms 1000ms 1000ms

Tip II Intervale PP constante apoi brusc nu se

mai produce conducerea

Pauza este aproximativ 2 PP

Nu se poate deosebi de o pauza sinusala

Poate fi identificat doar prin studiu electrofiziologic

Se asociaza cu un ritm de scapare

Blocul atrioventricular = intarziere sau blocarea transmiterii depolarizarii de la atrii la ventriculi

BAV este impartit in trei categorii:1. BAV grad I2. BAV grad II

1. BAV grad II tip I2. BAV grad II tip II

3. BAV grad III= BAV complet

BAV GRAD I

BRD SAU BLOC

FASCICULAR

BLOC BIFASCICULA

RBAV GRAD II, WENCKEBAC

H

BAV GRAD II, TIP II

BAV GRAD INALT

BAV COMPLET

SUPRA HIS INFRA HIS

PR lung

Bloc grad II tip I

Bloc grad II tip II

Bloc complet

NAV

HIS

HIS-Ventricul

NSA- atriu

PR interval > 0.20 second Interval PR constant PR> 0.20s

P R

P R

P R

Intervale PR constante

Brusc, o unda p este blocata

P R

PR = .24 sec PR = .36 sec PR = .40 secP blocat

Unde p blocate

“bloc 2:1” “bloc 3:1”

PR = CONSTANT

Supra His- NAV Sub His

Atropina Scade gradul de bloc Creste gradul de bloc

Efort fizic Scade gradul de bloc Creste gradul de bloc

Masaj sinus carotidian Creste gradul de bloc Scade gradul de bloc

Important in blocul 2:1

SINDROM STOKES-ADAMS

Manifestari BAV grad I: de obicei asimptomatic; BAV grad II: palpitatii, fatigabilitate BAV grad III: ameteala, stare presincopala

sincopa◦ Variabilitatea Zg 1, poate aparea zgomotul de

tun

1. BAV grad I nu necesita tratament2. Vagolitice (atropina) pentru

cresterea frecventei3. BAV cronic simptomatice grad II si

III necesita implantare de pace maker permanent

4. Boli neuromusculare asociate cu BAV grad II sau III necesita implantare de pace maker permanent

1. Bloc de ram drept (BRD)2. Bloc de ram stang (BRS)3. Hemibloc anterior stang (HBAS)4. Hemibloc posterior stang (HBPS)

•BRD incomplet cand

100ms < QRS < 120ms

•BRD complet cand

QRS>120ms

QRS ≥ 120ms Pattern rSR’ sau R fragmentat in V1

Unda S larga in DI si V6

•BRS incomplet cand

100ms < QRS < 120ms

•BRS complet cand

QRS>120ms

QRS ≥ 120ms R larg in DI si V6

QS larg in V1

Absenta undei q in DI si V6

BRS BRD

FPI

FAS

Ram stang

1.

2.

D III

D I

AVF

• Deviatie axiala stanga, QRS la

>-45 grd

• Depolarizarea se face de jos

in sus si de la stanga la

dreapta

• Unde S adanci in derivatiile

inferioare

FPI

FAS

Ram stang

1.

2.

D III

D I

AVF

• Deviere axiala dreapta, QRS

la >120 grd

• Depolarizarea se face de sus

in jos si de la stanga la

dreapta

• Unde S adanci in derivatiile

laterale

Bloc bifascicular: BRD + HBAS / HBPI

Bloc trifascicular: BRD + HBAS / HBPI

asociat cu BAV grad I

K= 8.1

K= 1.7

Brugada I: ST supradenivelat in V1-V3 >2mm, T negativ.

Anomalie a canalelor de Na care predispune la moarte cardiaca

Pattern ECG caracteristic:◦ Tip I diagnostic cand se asociaza FV

documentata, MS in familie la varsta tanara, AHC de tip I

◦ Tipurile II and III ridica suspiciunea de Brugada dar sunt diagnostice doar daca se convertesc in tip I la test de provocare cu blocant de canal de Na

Terapie: defibrilator implantabil, testarea rudelor de gr I

• Afectiune transmisa genetic in principal autozomal dominant

• Produsa de mutatii ale genelor ce codifica proteine desmozomale

• Miocitele sunt inlocuite cu tesut fibro-grasos, predominant la nivelul VD

• Varsta medie de prezentare – 29 ani• Palpitatii 27-60%• Sincopa /presincopa 26-47%• Deces ca prima manifestare 25%• Dureri toracice nelegate de stress sau patologie

coronariana (pana la 80%)• Insuficienta cadica - tardiv• Efortul fizic accelereaza evolutia bolii si aparitia

simptomatologiei

Aspect ECG

• Unde T negative in V1-V3• Bloc parietal –QRS >110 ms in V1-V3 sau

V1+V2+V3/V4+V5+V6= 1.2• BRD complet sau incomplet• Microvoltaj in derivatiile drepte• Slurring al undei S(>55ms) cel mai frecvent semn de CAVD• Potentiale tardive• Unde epsilon• ESV frecvente (dublete, triplete) cu aspect de BRS• TV mono/polimorfe, sustinute sau nesustinute• FV• posibil

• Aritmii supraventriculare• Blocuri atrioventriculare avansate

Sindrom de QT lung

•QTc > 460 femei•QTc > 450 barbati•13 tipuri de sdr de QT lung descrise

QTc<300ms3 tipuri de sdr de QT scurt