Curs 5 ECG Tulburari de Conducere

8/16/2019 Curs 5 ECG Tulburari de Conducere

1/62

Tulburari de

conducereAsist. Univ. Dr. Mihaela Popescu

Catedra de Cardiologie SpitalulUniversitar de Urgenta Elias


2/62

Anatomiasistemului deconducere


3/62

Anatomia sistemului de conducere


4/62


5/62

Vascularizatie•

NSA

CD (proximal)

• ramul septal• ramul drept proximal• fascicul anterior ram stang

LAD

• fasciculul posterior al ramului stangLAD ( r. septal) &CD (terminal)

• NAV si HissA interventriculara

posterioara


6/62

Etiologie

Cresterea tonusului vagal Tulburari degenerative (boala Lev, boala Lenegre)

Ischemie Scleroza (Aortica)

Endocardita Chirurgie cardiaca

Miocardita RAA

Diselectrolitemii Toxicitate medicamentoasa

Boli de colagen Hipotiroidie


7/62

Blocurile de conducere• Localizarea blocului:

o Sinoatrial

o Intra-atrial

o Atrioventricular

o Intra-ventricular

o Blocuri de ramura

• Gradul blocului

1. Tip I: prelungirea timpului de conducere2. Tip II: bloc partial

3. Tip III: bloc complet


8/62

Blocul Sino Atrial

• Bloc SA de grad I

• Bloc SA de grad II1.Tip 1 (Mobitz 1)

2.Tip 2 (Mobitz 2)

• Bloc SA de grad III


9/62

Bloc SA de grad I• Prelungirea timpului in care impulsul paraseste

NSA

• Nu se poate detecta pe !" de supra#ata

• $oar studiul electro%ziologic poate masura

timpul de conducere


10/62

• Tip I (SA &enc'ebac)1. Interalele PP se scurteaza progresi panaapare o pauza (impulsul sinusal nu mai a*unge inatrii)

2.$urata pauzei este + decat doua interale PP

,.Intealul PP de dupa pauza este mai mare decatcel de dinainte de pauza


11/62


12/62

Bloc SA de grad II tip I1000 msec 1000 msec 1000 msec

Nodsinusal

Conducere

sino atriala

Atriu

180 msec

250msec

300msec

1000 + 180=1180 1000 -180 +250=1070

1000-250 +300=1050


13/62

Bloc SA de grad II• Tip II

• Interale PP constante apoi brusc nu se maiproduce conducerea

•

Pauza este apro-imati 2 PP


14/62


15/62

• Nu se poate deosebi de o pauza sinusala

• Poate % identi%cat doar prin studiuelectro%ziologic

• Se asociaza cu un ritm de scapare


16/62


17/62


18/62

Blocurile

Atrioventriculare


19/62

BlocurileAtrioventriculare• Blocul atrioventricular intarziere !au

blocarea tran!miterii depolarizarii de la atriila ventriculi

"la!i#care:

1. BA$ grad I

2. BA$ grad II1. BA$ grad II tip I

2. BA$ grad II tip II

3. BA$ grad III BA$ complet


20/62

Blocurile AV

Toate tipurile de bloc pot %

• Intermitente• Persistente


21/62

BAV GRAD IBRD SAUBLOC

FASCICULAR

BLOCBIFASCICULARBAV GRAD II,

WENCKEBACH

BAV GRADII, TIP II

BAV GRADINALT

BAVCOMPLET

SUPRA HIS INFRA HIS


22/62

Nivelul blocului• P/ lung

• Bloc grad II tip I

• Bloc grad II tip II

• Bloc complet

NAV

HIS

HIS-Ventricul


23/62

Localizarea bloculuiSupra His- NAV Sub His

Atropina Scade gradul de bloc Creste gradul de bloc

Efort fizic Scade gradul de bloc Creste gradul de bloc

Masaj sinus carotidian Creste gradul de bloc Scade gradul de bloc

Important in blocul 2:1


24/62

BAV de grad I

• %& interval ' (.2( !econd

• Interval %& con!tant

•%&' (.2(!

PR

PR

PR


25/62

BAV grad II:tip IMOBITZ I -Wenckebach


26/62

BAV grad II tip I


27/62

Intervale PRconstante

Brusc, o unda p este blocata

BAV grad II: Tip IIMOBITZII

P


28/62

BAV grad II tip II


29/62

BAV grad II tip I vs tip IIPR = .24 sec PR = .36 sec PR = .40 sec

P blocat

Unde p blocate

“bloc 2:1” “bloc 3:1”

PR = CONSTANT


30/62

BAV grad III


31/62

BAV grad III

SINDROM STOKES-ADAMS


32/62

AV Block

• )ani*e!tari• BA$ grad I: de obicei a!imptomatic+

• BA$ grad II: palpitatii, *atigabilitate

• BA$ grad III: ameteala, !tare pre!incopala

!incopao $ariabilitatea g 1, poate aparea zgomotul de tun

BAV T


33/62

BAV-Tratament

1. BA$ grad I nu nece!ita tratament

2. $agolitice atropina/ pentru cre!terea*recventei

3. BA$ !imptomatic cu cauza rever!ibilaI), into0icatie medicamentoa!a,iper/ pacema4er temporar

5. BA$ cronic !imptomatic grad II !i III

-pace ma4er permanent6. Boli neuromu!culare a!ociate cu BA$

grad II !au III - pace ma4er permanent


34/62


35/62


36/62

Blocuri intraventriculare1. Bloc de ram drept B&7/

2. Bloc de ram !tang B&S/

3. 8emibloc anterior !tang 8BAS/

5. 8emibloc po!terior !tang 8B%S/

BRD bloculderamura


37/62

BRD- blocul de ramuradreapta

•BRD incomplet cand 100ms

< QRS < 120ms

•BRD complet cand

QRS>120ms


38/62

Criterii pentru BRD

• 0/S 12ms

• Pattern rS/3 sau / #ragmentat in 41

• 5nda S larga in $I si 46


39/62

BRD


40/62

BRD

BRSbloculderamura


41/62

BRS- blocul de ramurastanga

•BRS incomplet cand 100ms

< QRS < 120ms

•BRS complet cand

QRS>120ms


42/62

Criterii pentru BRS

• 0/S 12ms

• / larg in $I si 46

• 0S larg in 41

• Absenta undei 7 in $I si 46


43/62

BRS


44/62

BRS


45/62

Tulburarile secundare de repolarizare

BRS BRD

H ibl l t i


46/62

Hemiblocul anterosuperior -HBAS

FPI

FAS

Ram

stang

1.

2.

D III

D I

AVF

• Deviatie axiala stanga, QRS la >-

45 grd

• Depolarizarea se face de jos in sus

si de la stanga la dreapta• Unde S adanci in derivatiile

inferioare

H ibl l t ifi


47/62

Hemiblocul posteroinferior -HBPI

FPI

FAS

Ram

stang

1.

2.

D III

D I

AVF

• Deviere axiala dreapta, QRS la

>120 grd

• Depolarizarea se face de sus in jos

si de la stanga la dreapta• Unde S adanci in derivatiile

laterale


48/62

• Bloc bi#ascicular B/$ 8 9BAS : 9BPI

• Bloc tri#ascicular B/$ 8 9BAS : 9BPI asociat cu

BA4 grad I


49/62

Diselectrolitemii


50/62

HiperpotasemieK= 8.1


51/62

HipopotasemieK= 1.7


52/62

Sindromul Brugada


53/62

Brugada I ST supradenielat in 41;4,


54/62

Sindromul Brugada• Anomalie a canalelor de Na care predispune la

moarte subita

• Pattern !" caracteristico

Tip I diagnostic ;cand se asociaza >4 documentata= MS in #amilie laarsta tanarao Tipurile II and III ridica suspiciunea de Brugada dar sunt diagnostice

doar daca se conertesc in tip I la test de proocare cu blocant decanal de Na

Terapie de%brilator implantabil= testarea rudelor de gr I

C di i ti(di li)


55/62

Cardiomiopatia (displazia)

aritmogena de ventricul drept•

A#ectiune transmisa genetic in principal autozomal dominant• Produsa de mutatii ale genelor ce codi%ca proteine desmozomale

• Miocitele sunt inlocuite cu tesut %bro;grasos=predominant la nielul 4$

• 4arsta medie de prezentare ? 2@ ani

• Palpitatii 2;6

• Sincopa :presincopa 26;C

• $eces ca prima mani#estare 2D

• $ureri toracice nelegate de stress sau patologie coronariana (pana laE)

• Insu%cienta cardiaca ; tardi

•

#ortul %zic accelereaza eolutia bolii si aparitia simptomatologiei

C di i ti(di li)


56/62

Cardiomiopatia (displazia)

aritmogena de ventricul drept•

Aspect !"

• 5nde T negatie in 41;4,• Bloc parietal ?0/S


57/62

Cardiomiopatia (displazia)aritmogena de ventricul drept


58/62

Sindrom de QT lung• QTc > 460 femei• QTc > 450 barbati• 13 tipuri de sdr de QT lung descrise

LQT 1 - Unde T largi


59/62

LQT 2

UndeT bifide

LQT3


60/62

LQT 3segment ST alungit


61/62

Sindrom de QT scurtQTc


62/62

Curs 5 ECG Tulburari de Conducere

Documents

Transcript of Curs 5 ECG Tulburari de Conducere