7/17/2019 Curs 3 Financiar

http://slidepdf.com/reader/full/curs-3-financiar 1/5

Curs 3 (15.03.13):

Bugetul UE a fost respins de catre Parlementul European. Motie: era unul

in!e"i#il si desi s$a cerut de multa reme sa se gaseasca soluti pentru

identi%carea surselor care sa alimenete&e in maniera directa #ugetul general

(adica #ugetul UE sa ai#a mai multe surse propri)' asemena masuri nu s$au gasit.

Contri#utia cea mai mare la #ugetul UE este al ermaniei (aproape 0*).

C+eltuielile sunt destinate pt acoperirarea neoilor statelor meme#re prin ceea

ce se numeste fondul de coe&iune' UE prin principalele state mem#re intretine

relati cu toate statele lumi si le a,uta pe unele dpd economic etc.

Credit

-unt situati cand partile conin ca cealalta parte sa isi e"ecute prestatia la

o data ulterioara. n seamanea situati or#im de creditare. /em de aface cu uncontract care se #a&ea&a pe increderea dintre parti. n timp forma o#iectului

contractului numit de credit a deenit intr$o scara tot mai mare o suma de #ani

care se acroda cu titlu de imprumut. Contractul de credit se particulari&ea&a prin

clau&ele sale seci%ce:

1. ermenul se inc+eie pe termene clar sta#ilite prin actul ce repre&.

ointa partilor.. ermenul de gratie perioada de timp cuprinsa intre mom inc+eieri

contractului si momentu inceperi ram#ursari sumei. 2# de un termen de

gratie atunci cand ram#ursarea imprumutului se face esalonat in timp.

Pe perioada termenului de gratie aceasta nu se calculea&a si nici nu se

poate pretinde de catre creditor do#anda.3. ate scadente ele tre#uie sa %e prea&ute in urma unor clau&e clare in

contract si e"ista posi#ilitatea odata cu plata %ecarei rate scadente sa

se calcule&e si partea din do#anda incasa pentru credit raportata la

aloarea ratei care se ram#ursea&a sau se poate coneni alte modalitati

de plata a do#an&i (toata la inceput' toata la sfarsit' la inceput do#anda

mai mare si rata de ram#ursare mai mica si do#anda se tot micsorea&a

pe percurusul e"ecutari contractului si creste rata de ram#rusare)4. arantia un credit se acodra numai in conditiile in care de#itorul

ofera anumite garanti credtiorului (ipoteca' ga,' scrisori de garantie'#ilete la ordin etc.)

5. Pretul creditului tre#uie sa %e intotdeauna inscris in contractul de

credit cu aratarea modalitati in care ea urmea&a sa se calcule&e.

Creditul implineste o functie distri#utia. a doua fucntie este aceea de

tranformare a economiilor in inestitii. a treia functie a creditelor este aceea de

asigurare a sta#ilitati monetare(este determinata si de faptul ca pe piata este

neoie de o cantiate mica de moneda e"istenta). Prin intermediul creditelor se

poate asigura sta#ilitatea preturilor prin reglarea cereri si a ofertei. -istemul

creditelor poate functiona #ine si poate % #ene%c pentru societate daca sunt

indeplinite 3 conditii cumulatie:

7/17/2019 Curs 3 Financiar

http://slidepdf.com/reader/full/curs-3-financiar 2/5

1. E"ista un cadru economico$social sta#il care sa asigure functionarea

normala a sistemului de creditare. -i in acelasi timp sa se mentina neoile

societatii.. E"istenta unui sistem ,uridic #ine articulat adica unor reglementari

sat#ile care sa reglemente&e corect si e"act conditiile de creditare si sa

e"iste garanti in regelmentarea e"istenta care sa ii asigure pe creditori cain ca&ul in care de#itorul nu isi e"ecuta o#ligatia sa poata sa ii e"ecute pe

acestia.3. E"istenta unui sistem institutional corespun&ator adica sa e"iste la nielul

celor ce acorda credite un personal cali%cat si e"istenta unei logistici care

sa asigure derularea rapida si in siguranta a opreatiunilor de credit.

Clasi%carea creditelor:

6upa criteriul su#iectului care solicita imprumutul:

1. Creditul pu#lic. Creditul priat

6upa criteriul su#iectului de drept care acorda creditul:

1. Creditul comericial (tu cumperi un produs fara sa il platesti) si creditul

#ancar (se ofera e"clusi #ani) cele tipuri de credite sunt strans legate'

e"istand c+iar o interdependenta.. Credit intern (creditorul este din interiorul tari) sau credit e"tern (creditorul

se a!a pe terit altui stat)

6upa utili&area lor:

1. Creditul de productie.. Creditul de consum (este considerat a % un credit neproducti).

6upa modul de garantare:

1. aranti reale se #a&ea&a pe e"istenta unor garanti pe care de#itorul

tre#uie sa le dea creditorului.. aranti persoanle sunt cele care se #a&ea&a pe incredere.

n functie de perioada de timp pe care se acorda:

1. Credite pe termen scurt cel mult un an. Credite pe termen mi,loci intre un an si 5 ani3. Credite pe termene lungi cele care depasesc 5 ani. 6e regula se acorda

pana la 0 de ani' insa in ca&ul acestora termenul de gratie poata sa

a,unga pana la 5 ani.

Creditul pu#lic modul in care statul isi suplimetea&a eniturile #ugetului de

stat. E"ista anumite regului in legislatia tuturor statelor cu priire la aceste

credite. Parlamentul este cel care sta#ileste anual printr$o lege plafonul de

indatorare pana la care se poate intinde aceasta contractare de credite.

uernul prin intermediul Ministerului 7inantelor pu#lice admnistrea&a sigestionea&a creditul pu#lic. 8a creditrul pu#lic se poate apela numai pentru

7/17/2019 Curs 3 Financiar

http://slidepdf.com/reader/full/curs-3-financiar 3/5

acoperirea anumitor neoi9necesitati. n acest scop aem o reglementare

speciala in %ecare stat (U 4900; priind datoria pu#lica guernamentala

in o aici aem in edere datoria pu#lica contractata pentru stat' dar si

acele imprumuturi care sunt contractate de stat' dar care urmea&a sa le dea

la alti #ene%ciari sau credite luate de particulari pentru care statul grantea&a).

Creditul pu#lic local 8egea ;3900. Conform U 4900; neoile ce pot %acoperite de creditul pu#lic si ordinea de prioritati sunt: pentru %nantarea

#ugetului de stat' pentru re%nantarea #ugetul asigurarilor sociale de stat'

asigurarea in tre&orerie a disponi#ilitatilor #anesti necesare' atunci cand

e"ista proiecte de inestiti a!ate in derulare si nu se pot identi%ca din

resursele #ugetare sumele necesare pentru continuarea si %nali&area unor

inestitii.

ntrumentele prin care se reali&ea&a imprumutul pu#lic:

1. mprumutul pu#lic intern pentru ca statul este cel care sta#ileste

conditiile imprumutului' insa acesta tre#uie sa %e in masura sa starneasca

interesul capitalistului auto+ton. 7orme:1.1 itluri de aloare pot sa %e titluri in forma materiali&ata (sunt acelea

care se pre&inta su# forma unor inscrisuri care curpind clau&ele principale

ale unui contract de imprumut $ datele emitentului' suma imprumutata'

termenul' do#anda sau discountul) si in forma demateriali&ata (se

utili&ea&a e"clusi in situtiile in care imprumutul se face prin intermediul

#anilor scripturali). itluri de aloare pe termen scurt pana la un an

(#onuri de te&aur' certi%cate de tre&orerie)' imprumuturi pe termene medi

si lungi (denumite o#ligatiuni). #ligatiunile pot sa %e nominatie (au

inscrise pe formularul respecti numele do#anditorului) sau la purtator (nuau mentiune ca celelte). #ligatunile nominatie tre#uie ac+i&itionate si

rascumparate de aceeasi persona inscrisa pe ele' iar cele la purtator sunt

cele li#ere sa circule. itluri de aloare cu do#anda sunt acelea care se

and la un pret si se rascumpara la acelsi pret plus o do#anda' cel cu

dicount au insc+isa o alore pe el si este andut la o aloare mai mica si se

rascumpara la aloarea nominala. mprumuturile pe termene scurte de la

#anci sunt purtatoare de do#an&i. -tatul poate atunci cand are neoie

rapida de #ani sa imprumute #ani din conturile tre&oreriei.. mprumutul e"tern statul iese pe piata internationala unde este un

su#iect de drept ca oricare altulul si el merge in calitate de solicitant deimprumuturi (se negocia&a conditii). -e apelea&a atunci cand statul nu

gaseste resursele #anesti necesare apeland la imprumutul pu#lic intern.

mari orgamisme internationale: 7ondul Monetar nternational si Banca

Mondiala. 6in 00; cele doua instituti si$au unit fortele si au facut un

sindicat pentru a putea sa ofere imprumuturi statelor. Conditionalitate

contract accesoriu al contractului de imprumut prin care partile pretind

celor ce solicita un credit sa indeplineasca anumite cerinte asupra carora

conin care sunt impuse in mare masura de catre creditor. Cerintele

pread utili&area fondurilor de imprumut in actiitati renta#ile' o parte din

#ani imprumutati tre#uiesc depusi in mod o#ligatoriu in re&era de statpentru a se putea acoperi cu ei plati la diferite imprumuturi si altele.

7/17/2019 Curs 3 Financiar

http://slidepdf.com/reader/full/curs-3-financiar 4/5

Creditul pu#lic este folosit de cele mai multe ori de catre stat' dar sunt situati

in care uernul poate apela la imprumuturi e"terne pt a o#tine #ani pe care sa$i

su#imprumute unor alti #ene%ciari (e".: consiliului ,udetean -ala,). Pentru aceste

sume su#imprumutate statul pretinde anumite comisioane care sunt punse intr$

un fond de risc (acest fond este folisit la plata unor imprumuturi facute de alte

persoana pt care satatul a acordat o scrisoare de garantie). mprumutul pu#licgenerea&a datoria pu#lica. 6atoria pu#lica totalitatea datoriilor #anesti pe care

statul9unitati admnistrati teritoriale o are la un moment dat datorita

imprumuturilor care le$au contractat. 6atoria pu#lica poate sa %e interna sau

e"terna si in fucntie de termenul pentru care s$a contractat creditul: datorie

pu#lica !otanta (<= din imprumuturi pe termen scurt) sau datorie pu#lica

consolidata (este re&ultatul unor imprumuturi contractate pe termene medi sau

mici). 6atoria pu#lica consolidata este de feluri: perpetua si ram#ursa#ila (se

poate stinge numai pe seama contractari altui imprumut).

E"ista un sistem de control care a fost conceput si instituit prin mai multe actenormatie. Este infaptuit prin mai multe organe ale statului. n ceea ce ne

prieste se e"iercita feluri mari de control:

1. Control %nanciar acela care se infaptuieste ce priire la modul de

adminstrare' reparti&are si gestionare a fondurilor #aneste pu#lice. Controlul %scal (inspectia %scala) i&ea&a in mare eri%care corectitudini

indepliniri o#ligatiei %scale de catre contri#ua#ili si de catre organismele

statale insarcintane cu colectarea sumelor de #ani din diferite ari #ugetare.

Controlul %nanciar:

1. Preenti U 11>91>>>. Este o forma generali&ata de control %nanciar

pentru ca el se e"ercita la toate entitatile pu#lice care gestionea&a sau

care folosesc fonduri pu#lice. n %care dintre acetste instituti e"iste un

6epartament de control %nanciar preenti in care persoane anume

desemnate eri%ca documentele prin care se intia&a intreprinderea

anumitor actiitati inaintea inceperi acestora. /cest control se e"ercita

printr$o i&a. Poate % un control preenti propriu sau un control %nanciar

delegat. Pe langa acest control se reali&ea&a si o actiitate de audit care

este speci%ca %ecarei unitati9instituti care gestionea&a si utili&ea&a #ani

pu#lici. /uditul pu#lic este o actiitate independenta care se desfasoara depers anume desemnate cu scopul de a face conduceri acelei instituti o

oglinda a actiitatii institutiei' insotita de propuneri facute de auditor cu

priire la im#unatatirea actiitatii.. perati sau curent forma de control care se desfasoara concomintent

cu desfasurarea actelor necesare pentru c+eltuirea #anilor pu#lici. -e

reali&ea&a de regula cel putin o data pe luna prin sonda, asupra

documentelor a!ate in lucru sau in delrulare. Persoanele desemnate pt

e"ercitarea acestui control sunt: conducatorul institutiilor sau alte

persoanle desemnate de acesta.

3. Posterior sau ulterior sau postoperati controlul care se desfasoara inmaniera cea mai completa pt ca i&ea&a actiitati care s$au inc+iat. -e

7/17/2019 Curs 3 Financiar

http://slidepdf.com/reader/full/curs-3-financiar 5/5

eri%ca daca pe parcursul derulari actiitatilor s$au strecurat sau nu

incalcari ale legi sau erori.

rganele de control %naciar care constituie un sistem si care sunt special

a#ilitate sa intreprinda actiitatile de control sunt: rganismele din structura

Ministerului 7inantelor Pu#lice (6irectia enerala a Controlului 7inaciar de -tat'6irectiile enerale ?udetene de Control 7inanciar' specialisti pe care ii deleaga

pentru a e"ercita control %nanciar de tip delegat)' /gentia @atioanla de

/dminitrare 7iscala (6irectia @ationala a 2amilor si arda 7inanciara). Cu oca&ia

controlului %nanciar se pot constata incalcari ale legi. /ceste fapte de incalcare

ale legi formea&a ceea ce se c+eama ea&iunea %scala (se poate pre&enta su#

forme: modalitate de ocolire a normelor %scale' actiitatea de incalcare sau

infrangere a legi si care constituie fradua %scala doar ultima). 8egea 419005

lege e"clusi penala pentru com#aterea ea&iuni %scale. 6oua categori de fapte

sanctionate pentru ea&iune %scala: incalcarea legi cu consecinta neplati unor

o#ligati %scale sau infractiuni saarsite in legatura cu fapte de eai&une%scala(infractiuni cone"e).

n #ugetele locale' eniturile locale sunt reali&ate din anumite impo&ite si ta"e

care sunt destinate prin lege direct a se colecta in #ugtele locale si din #ugetul de

stat. C+eltuileile #ugetelor locale sunt destinate sa acopere neoile la niel local.

7inantele din domeniul asigurarilor in ceea ce le prieste pana in anul 000

in #ugetul de stat au fost cuprinse toate eniturile si c+eltuielile ce tin de acest

domeniu. 6in 00 s$a trecut la diersi%carea #ugetara' aand 4 #ugete: Bugetul

/sigurarilor -ociale de -tat (se platesc pensi si indemni&ati pt persoanlelor care

isi inc+eie actiitatea)' Bugetul /sigurarilor pentru -oma, (enituri se colectea&a

doar sumele constituite in scopul asigurarilor neoilor somerilor)' Bugetul

/sigurarilor pentru /ccidente de Munca si Boli Profesionale si Bugetul /sigurarilor

de -anatate (fondul national unic de asigurari de sanatate). 8egea 500900'

8egea ;900$ a reglementat si a instituiut #ugetul pt soma,.