Curs 3

Semiologie Medicală Semestrul I 2008

CURSUL Nr.3SIMPTOME GENERALE

CEFALEEADUREREA

OBOSEALATULBURĂRILE SOMNULUI

TRANSPIRAŢIAPRURITULSUGHIŢUL

SETEAMIROSULFRISONUL

FEBRAMODIFICĂRILE VOCII ŞI TULBURĂRILE DE VORBIRE

ATITUDINI ŞI POZIŢII MERSUL

MIŞCĂRI INVOLUNTARE

CEFALEEA

** durerea resimţită la nivelul capuluiMecanismele de producere sunt reprezentate de:

→ excitaţia receptorilor durerii de la nivelul durei mater, arterelor şi venelor cerebrale;→ stimularea asociată a nervilor cranieni senzoriali şi a ramurilor lor vegetative, prin procese inflamatorii; → vasodilataţie; → vasoconstricţie; → presiune; → tracţiune.

Cauzele cefaleei1. Cauze vascularea) cefaleea vasomotorie frecvent legată de:

→ surmenaj intelectual sau fizic, foame→ situaţii conflictuale→ intoxicaţie cronică (CO, metale grele)→ consum de alcool, cafea, tutun

→ postmedicamentos (nitroglicerină, nifedipin)Caractere:

→ apăsare, înţepătură, sfredelire→ difuză, chinuitoare

1 Academician MELANIA GROZAV


b) cefaleea prin modificările tensiunii arteriale HTA:

→ are apariţie matinală→ asociază ameţeli, tulburări vizuale (fosfene) sau auditive (acufene)→ este localizată: occipital, temporooccipital (în cască) sau frontal

hTA: → are localizare frontală → este declanşată de schimbările de poziţie

c) cefaleea prin tulburări vasculare determinate de: → spasme de acomodare (localizare frontală, apariţie consecutivă cititului sau

scrisului) → stază cerebrală – apare în CPC – cefaleea este bifazică (miezul nopţii şi

dimineaţa), are caracter difuz şi se asociază cu somnolenţă

Migrena (hemicrania)-cefalalgie primară → este determinată de vasoconstricţie urmată de vasodilataţie intensă a vaselor

intracranieneCaracteristici

→ are caracter pulsatil → este predominant unilaterală

→ localizare frontală sau /si temporalăapoi→toată 1/2capului → prevalenta la femei → accesele migrenoase sunt ciclice

Se descriu 4 faze• Prodromul → pacientul este anxios, +/-hiperfagie• Aura unilaterală → scotoame, tulburări de vorbire, stări confuzionale →de

scurtă durată• Durerea de cap → unilaterală, accentuată de poziţie, tuse, lumină• Revenirea la normal → de obicei după somnAsociază:→ hipersensibilitate la lumină şi zgomot→ hipersensibilitatea pielii păroase a capului→ paloare a hemifaciesului de aceeasi parte→ ameţeli, tahicardie, transpiraţii, greţuri, vărsături

2. Procese intracraniene a) tumori cerebrale

→ cefaleea este progresivă, permanentă → simptome asociate: tulburări vizuale, vărsături explozive neprecedate de

greaţă, bradicardie



→ intensitatea durerii poate fi influenţată de schimbările poziţiei capuluib)alte cauze:

→encefalite, meningite, abces cerebral → hematoame cerebrale → după puncţie rahidiană → boli ale cutiei craniene-boala Paget → mielom multiplu

3. Cauze extracraniene de vecinătate:→ spondiloza cervicală – cefaleea este accentuată la mişcările capului→ otite, mastoidite - cefaleea este temporală, unilaterală, intermitentă→ sinuzita frontală, etmoidală, maxilară – cefaleea are caracter de durere persistentă, accentuată dimineaţa şi la aplecarea capului ;→ afecţiuni dentare – durere locală cu caracter pulsatil, uneori iradiind şi în zonele învecinate;→ nevralgiile nervilor cranieni – localizare caracteristică şi intensitate de obicei mare. la distanţă:

→ boli febrile → boli hematologice (anemii, poliglobulii) → boli digestive (boala ulceroasă, suferinţe hepatice şi biliare, parazitoze) → boli renale → boli endocrine (hipercorticismul) → boli metabolice (hipoglicemiile)

DUREREA→ simptom des întâlnit printre MI→ capătă denumirea organului sau părţii din corp unde este localizată (durere precordială, toracică, abdominală, lombară)Se descriu următoarele caractere:

factori provocatori, de accentuare sau de ameliorare calitatea durerii (junghi, apăsare, arsură) localizare iradiere durată severitate

Durerea poate sau nu să fie însoţită de: → greţuri, vărsături → tulburări vizuale digestive, neurologice sau de diureză

Exemple: durerea anginoasă, durerea din IM….. colica biliară…… colica renală…… durerea ulceroasă…..

OBOSEALA



**reprezintă diminuarea capacităţii funcţionale a unui aparat, sistem funcţional sau a întregului organism.

Forme clinice:• Oboseala fiziologică (surmenajul fizic)

→secundară unui efort fizic excesiv

b) Oboseala patologică: → psihogenă - apare în situaţii de stress ; → boli febrile (virale, bacteriene); → boli endocrine: → boala Addison – oboseala are caracter vesperal, apoi devine permanentă neameliorată de odihnă şi somn (apare inaintea tulburărilor de pigmentare şi se asociază cu hTA, hipotermie, hiponatremie, hipocloremie; → tireotoxicoza – bolnavul este mai obosit dimineaţa → hipotiroidia – scaderea forţei musculare, lipsa de energie şi bradipsihie

→ hiperaldosteronismul primar (boala Conn) – cefalee, fatigabilitate musculară, hipopotasemie, hipertensiune arterială diastolică

→ boli metabolice - diabet decompensat (hipoglicemie); → boli cardiovasc.: valvulopatii, IC; → boli hepatice: oboseala este postprandială; → boli renale: IRC - are caracter progresiv; → boli neurologice: b. Parkinson, miastenia gravis, polineuropatiile,

scleroza în plăci; → tumori maligne; → boli hematologice: anemii, limfoame; → boli reumatice → intoxicaţii cronice: alcool, Pb, nicotină

TULBURĂRILE SOMNULUI

Necesităţile fiziologice de somn pentru un adult sunt de 7-9 ore/zi, ele variind cu vârsta şi cu munca depusă în timpul zilei.

INSOMNIA**reducerea duratei normale de somn prin adormire dificilă, trezire în cursul nopţii sau trezirea foarte matinală

Cauze: ocazională (incidentală) – condiţii excitante pentru sistemul nervos central

→ interne (endogene) - muncă intensă de concentrare până la ora culcării- oboseală fizică excesivă- preocupări, anxietate, nelinişte, teamă



→ externe (exogene)- ambianţă excitantă (căldură excesivă, lumină, zgomote)- condiţii speciale meteorologice (vânt, furtună, ploaie)- ingestie alimentară sau medicamentoasă excitantă (cafea, ciocolată, masă

copioasă, digitală)

de durată (de fond)→ afecţiuni neuropsihice: traumatisme craniene, tumori cerebrale→ infecţii acute sau subacute cu dureri şi/sau febră→ toxice: etilismul cronic, abuz de hipnotice sau încetarea lor→ afecţiuni viscerale diverse :

* tusigene şi dispneizante (bronşită cronică, bronşiectazii, astm bronşic, IVS ;* dureri nocturne (ulcer duodenal);* tulburări urinare (cistită, adenom de prostată)

HIPERSOMNIA**stare caracterizată printr-un exces de somn, care se raportează fie la tendinţa de a adormi cu uşurinţă, fie la durata prelungită a somnului, fie la profunzimea deosebită a lui.Cauze: fiziologice:

→ oboseală excesivă după eforturi → convalescenţa unor boli prelungite

patologice: → neurologice: ateroscleroză cerebrală, senilitate, tumori cerebrale, encefalite,

epilepsie

→ generale şi viscerale: * toxice exogene (alcool, barbiturice) * toxice endogene (insuficienţă hepatică, renală, acidocetoză diabetică);* infecţii prelungite; * traume fizice sau psihice;* afecţiuni endocrine (obezitate hipotiroidie,)

TRANSPIRAŢIA• ** reprezintă creşterea secreţiei sudorale a pielii

** semnalată de pacient la anamneză sau remarcată la examenul obiectiv• Cauze:

→ boli febrile (când scade temperatura) → menopauză- după valuri de căldură → TBC, RAA (miros acru intepător, deshidratează pacientul) boala

Hodgkin - nocturnă → hipertiroidie, nevrotici, anxioşi - la faţă, palme, plante → hemiplegii – unilaterală de partea paralizată → rahitism- in regiunea occipitală (“semnul pernei ude”), frontală,

perinazal → dureri paroxistice

→ intoxicaţii nicotinice



→ oboseala, frica, stări nervoase, efort mental → faţa palmară a mainilor şi plantară a picioarelor, pe frunte (sunt reci)

Transpiraţia acută (apare brusc) → IMA → HDS (colaps prin hemoragie abundentă) → hipoglicemie → intoxicaţie acută (CO, benzină, ciuperci) → hipertensiunea paroxistică (feocromocitom) → acces de epilepsie → o criză de tahicardie paroxistică → rău de mare, rău de mişcare

Atentie - Cand transpiraţiile sunt abundente pot produce pierderi importante de apă şi electroliţi

PRURITUL

** reprezintă senzaţia subiectivă produsă de o stimulare de natură chimică, mecanică sau termică a receptorilor specializaţi situaţi la joncţiunea dermoepidermică.

Cauze: afecţiuni dermatologice – eczeme, urticaria, micozele, scabia, păduchii afecţiuni metabolice - diabet zaharat afecţiuni hepatice - icter (de retenţie, insuficienţă hepatică), colecistite cronice, ciroza biliară afecţiuni renale – insuficienţă renală cronică (stadiul uremic) afecţiuni hematologice - boala Hodgkin, policitemia vera boli endocrine – hipertiroidia, menopauza infestări parazitare – oxiuri, chist hidatic neoplasme – prurit paraneoplazic

SUGHIŢUL** un simptom datorat excitaţiei nervului frenic care determină o contracţie bruscă a diafragmului şi un spasm al corzilor vocale, manifestat printr-un zgomot caracteristicTipuri

→ sughiţul de lungă durată → sughiţul trecător

Sughiţul de lungă durată este condiţionat organic După mecanismul de producere poate fi:



a) de origine centrală: meningită, encefalită tumori cerebrale ateroscleroză cerebrală epilepsie comă diabetică etilism uremie

b) de origine periferică: adenopatii cervicale, adenopatii hilare neoplasm bronşic, esofagian, diverticul esofagian guşă

c) de origine reflexă: peritonită abcese subfrenice necroză pancreatică meteorism ascită sarcina

Sughiţul trecător: după consumul de băuturi gazoase tahifagie psihopaţi isterici

SETEA

** senzaţia de uscăciune a mucoasei buco-faringiene care necesită ingestia de lichide** traduce deshidratarea organismului şi exprimă nevoia fiziologică a acestuia de lichide.Modificările setei sunt de două categorii:→cantitative : polidipsia, oligodipsia, adipsia→calitative: potomania, dipsomania, dipsofobia.Polidipsia – creşterea senzaţiei de sete şi a consumului de lichide.*incidentală, episodică:

→ transpiraţii abundente→ vărsături prelungite, repetate→ hemoragie masivă,→ după administrarea de diuretice

*de durată, continuă, permanentă: → stenoze pilorice, cu vărsături repetate→ hipermenoree→ paracenteze repetate→ diabet insipid

→ diabet zaharat



→ polidipsie primară (dipsomanie)→ etilismul cronic→ stări nevrotice→ hipertiroidie

Hipodipsia/adipsia leziuni hipotalamice

Potomania – impulsul morbid de a bea în cantitate mare, orice lichid

Dipsomania – constitue impulsul irezistibil de a bea, indiferent ce, mai ales alcool

Dipsofobia – este repulsia faţă de apă, lichide ( în stările de hiperhidratare celulară)

MIROSUL

Are importanţă ca:→ ca tulburare senzorială percepută de bolnav→ senzaţie olfactivă particulară percepută de medic

a) Tulburările senzoriale olfactive sunt: anosmia – pierderea totală a simţului mirosului (cauze locale, nazale sau centrale)

hipoosmia – diminuarea senzaţiei olfactive (fumători)

hiperosmia – perceperea exagerată a mirosului (cocainomani, histerie)

parosmia ( halucinaţii olfactive) – confuzia mirosurilor → apar în tumori cerebrale, tabes, isterie

pervertirea mirosurilor – este perceperea denaturată a mirosului, care nu mai corespunde realităţii ( mirosul de parfum este luat drept ceapă) → poate apare la nevropaţi şi în afecţiuni sinusale mai ales post gripale

b) Senzaţii olfactive percepute de medic: foetor “ex ore” – halenă fetidă: carii dentare, amigdalită, pioree alveolară, stenoză

pilorică miros de acetonă (mere fermentate) – diabet zaharat cu acidocetoză miros amoniacal (urină) – uremici, prostatici mirosul fetid al hepaticilor (fructe putrede) – ciroze miros putrid – abces pulmonar, bronşiectazii miros fecaloid – ocluzie intestinală sau fistule gastrocolice mirosuri particulare apar în intoxicaţii:

- miros de migdale amare (intoxicaţia cu cianuri)- miros de usturoi (intoxicaţia cu organofosforate)

FRISONUL** Senzaţia bruscă de frig, asociată cu tremurături inegale, neregulate, de scurtă durată şi piloerecţie.



Tipuri: frison psihic – provocat de frică frison reflex – determinat de acţiunea bruscă a frigului asupra pielii frison febril frison iatrogen - după perfuzii sau transfuzii

FEBRA** ridicarea temperaturii corpului de cauze patologice (fervere=a fi fierbinte)N= temperatura corpului nu depăşeşte 37C.Se descriu:Temperatura periferică (cutanată) – se determină la nivelul axilei sau al plicii inghinale (pentru copii)Temperatura centrală – se determină la nivelul cavităţii bucale, rectului, vaginului

Temperatura centrală este cu aproximativ 0,50C mai mare decât cea axilarăCauze: infecţioase

→ infecţii generalizate acute sau cronice fără semne de localizare (viroze, bacteriemii)

→ infecţii generale cu semne de localizare: TBC, endocardită → infecţii localizate superficiale (celulite) → infecţii localizate profunde (flegmon, abces subfrenic) → infecţii fungice (aspergiloza)

→ parazitoze (malaria, trichineloza) neinfecţioase

→ neoplasme: pulmonare, digestive, renale, cerebrale → hemopatii maligne: boala Hodgkin, leucemii → boli de colagen: LES, sclerodermie, dermatomiozită, PR → boli neurologice: hemoragii cerebrale sau meningiene, edem cerebral, tumori

cerebrale → boli endocrine : hipertiroidism, hiperestrogenism → boli metabolice: uremie, gută

→ postmedicamentoasă → distrugeri tisulare (hematoame, arsuri, infarctizări)

Grade de febră:

→ stare subfebrilă (37-38C) → stare febrilă

- moderată 38-39C- ridicată 39-41C- hipertermie 41-42C

Creşterea temperaturii urmează 3 etape:* perioada incipientă – de debut - stadium incrementi : febra creşte brusc sau progresiv* perioada de stare – fastigium – curba termică atinge apogeul



* perioada de declin – stadium decrementi: scăderea se produce încet (in lizis) sau brusc (in crisis)

Simptome asociate: → cefalee, frison, transpiraţii, mialgii → herpes labial → astenie, anorexie → tahicardie

Tipuri de febră1. Febră continuă (în platou)

→ diferenţa de temperatură între dimineaţă şi seară este sub 1C→ apare în pneumonia francă lobară, osteomielită, erizipel

2. Febră remitentă → diferenţa între dimineaţă şi seară este peste 1C dar nu scade sub 37C→ apare în TBC, septicemia, bronhopneumonie

3. Febră intermitentă → febră cu variaţii mari, bolnavul devenind uneori afebril→ survine la intervale diferite* cotidiană: febra apare după o zi de afebrilitate (în septicemii)* terţă: febra apare după două zile de afebrilitate (malarie cu Plasmodium

falciparum)* quartă: febra apare după trei zile de afebrilitate (malarie cu Plasmodium

malariae)4. Febră hectică

→ cu oscilaţii zilnice foarte mari, 3-5C→ tuberculoză cavitară, septicemii

5. Febră recurentă→ două sau mai multe episoade febrile separate de câteva episoade afebrile→ apare în febra recurentă, boala Hodgkin, infecţii urinare, infecţii biliare,

tuberculoză6. Febră ondulantă

→ prezintă o curbă febrilă ascendentă până la apogeu, apoi urmează o descreştere treptată până la afebrilitate

→ apare în boala Hodgkin, neoplasme, endocardite7. Febră inversă

→ temperatura matinală este mai mare decât cea vesperală → apare în unele forme de tuberculoză pulmonară şi supuraţii închise

8. Febră neregulată → nesistematizată → apare în tuberculoza cavitară, supuraţii, septicemii

MODIFICĂRILE VOCII ŞI TULBURĂRILE DE VORBIRE

A. Modificările vocii→ fiziologice: graviditate, pubertate, perioadă premenstruală→ patologice: laringite, neoplasm laringian, mixedem Răguşeala (disfonia) reprezintă diminuarea intensităţii şi tonalităţii sunetelor.



Cauze → locale: laringite acute şi cronice, noduli laringieni, edem laringian, tumori laringiene → generale: mixedem, acromegalie, boală Cushing, miastenieVocea bitonală – este o disfonie care constă în dedublarea vocii prin concomitenţa a două suneteCauze → locale: polipi, tumori a unei singure corzi → regionale: afectarea laringeului superior prin adenopatii hilare, anevrism aortic, tumori şi inflamaţii mediastinale→ centrale: encefalite, tumori cerebrale

Vocea nazonată – caracterizată prin jena şi alterarea pronunţiei consoanelor explozive (p,b,d,t) cu o nuanţă particularăCauze→ paralizia sau pareza vălului palatin de cauze: inflamatorii, tumorale sau centrale (encefalite, tumori) Afonia - este caracterizată prin slăbirea până la dispariţie a vociiCauze→ afecţiuni locale laringiene: laringite acute sau cronice, neoplasm laringian→ paralizie de nervi recurenţi: encefalite, tumori cerebrale→ cauze generale: IC, IM, mixedem, caşexii, IRenală, etilism cronic

B. Tulburările de vorbire Afazia este tulburarea de înţelegere şi întrebuinţare a cuvintelor

→ bolnavul este incapabil :- să se exprime prin vorbă sau scris- să înţeleagă vorba sau scrisul

După cum tulburarea se referă primitiv la :→ expresia limbajului (vorbire, scris) → afazie motorie ori de expresie→ înţelegerea limbajului (audiţie, lectură)→afazie senzorială ori de înţelegere

Apare în: → encefalite, epilepsie, abcese cerebrale, → tabes, → accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale

Dizartria este perturbarea emisiei şi pronunţiei cuvintelor cu sau fără tulburări de deglutiţie Poate avea Cauze centrale :

→ ateroscleroza cerebrală → accidente vasculare cerebrale → tumori cerebrale → boală Parkinson

Cauze periferice → hipotiroidia → inflamaţii bucolinguale



→ tumori linguale → paralizia de văl palatin

ATITUDINI ŞI POZIŢIIPoziţia spontană a bolnavului permite unele aprecieri referitoare la gravitatea îmbolnăviriiAceastă poziţie a bolnavului poate fi:

→ activă – liberă, cu posibilităţi de mişcare (persoane sănătoase)→ pasivă – adinamică, flască, apatică cu imposibilitatea de mişcare

- caracterizează situaţiile grave, stările comatoase→ forţată –impusă de suferinţele bolnavului (se incearcă calmarea unui simptom -

durere, dispnee, etc)

Atitudini şi poziţii fortate, antalgice - sunt poziţii forţate de diverse dureri în evoluţia unor boli→ decubit lateral pe partea sănătoasă - în pleuritele hiperalgice, nevralgiile intercostale (pentru a evita durerea prin presiune pe partea bolnavă)→ ghemuită – bolnavul îşi flectează coapsele pe abdomen şi cu pumnii apasă abdomenul pentru a-şi atenua durerea - în ulcerul penetrant si pancreatită→ decubit ventral – migrena, colicile intestinale, ulcer G, D→ rigidă, imobilă – angina pectorală, embolia pulmonară → poziţia şezandă - cancerul pancreatic→decubit dorsal cu gambele flectate- sciatalgie (poz. Fowler), peritonită, ulcer perforat→ decubit lateral drept - cardiacii

Atitudini şi poziţii forţate, antidispneice→ ortopneea

- este poziţia şemisezândă sau şezândă, cu hiperextensia capului şi sprijinirea în braţe, adoptată spontan de bolnav pentru ameliorarea respiraţiei

- caracterizează IVS, ICG şi astmul bronşic în criză→ decubit lateral de partea afectată

- este adoptat de bolnav pentru a ameliora respiraţia şi hematoza în hemitoracele sănătos

- apare în pleurezia exudativă→ semnul pernei sau semnul rugăciunii mahomedane

- bolnavul se aşează aplecat anterior pe o pernă pusă pe genunchi sau stă în genunchi sprijinit anterior pe coate

- prin aplecarea înainte a toracelui, lichidul pericardic se deplasează anterior decomprimând vasele mari de la baza inimii

- apare în pericardita exudativă→poziţia ghemuită “pe vine” – apare în cardiopatii congenitale cianogene (tetralogia Fallot)

Atitudini şi poziţii contracturante * poziţia “în cocoş de puşcă” → culcat lateral cu capul în hiperextensie→ coapsele flectate pe abdomen→ gambele flectate pe coapse → mâinile prinse între genunchia



→ se explică prin contracţia muşchilor paravertebrali→ apare în meningite* opistotonus = opisthen-”indărăt”, tonos-tensiune→ decubit dorsal, cu corpul sprijinit doar pe vertex şi călcâie, luând formă de arc → apare datorită contracturii extensorilor cefei, spatelui, coapsei→ apare în tetanos, tumori cerebrale, intoxicaţii cu stricnină* torticolis → înclinarea laterală a capului (involuntară), cu limitarea mişcărilor datorită

contracturii muşchilor laterocervicali (sternocleidomastoidieni)

• Cauze:• → congenital• → afecţiuni ale coloanei cervicale (inflamatorii, traumatisme, hernii de disc)• → flegmon amigdalian sau alt proces inflamator de vecinătate• → afecţuni neurologice, torticolis paralitic, spasmodic în AVC, meningite• → torticolis histeric• → Atenţie - la copii →paralizia muşchilor oculari se asociază cu un « torticolis compensator »

MERSUL** indiciu important privind dg. în:

→ diverse boli neurologice → afecţiuni ale aparatului locomotor → intoxicaţii

→ mersul “cosit” - membrul inferior descrie un arc de cerc în timpul mersului - în hemipareze spastice (sd. Piramidal in faza spastică-sechelară) → mersul rigid, fix, cu paşii mici şi capul aplecat înainte – în ateroscleroză şi parkinsonism→ mersul antalgic, şchiopătat – în afecţiuni reumatismale şi în sciatică→ mersul talonat – dezordonat, loveşte pământul cu călcâiul – în tabes→ mersul stepat – bolnavul nu poate ridica vârful piciorului; laba piciorului atârnând, bolnavul ridică mult membrul inferior în mers şi loveşte pământul întâi cu vârful piciorului şi apoi cu călcâiul - în paralizia de sciatic popliteu extern→ mersul ebrios (ca de om beat) – mers cu bază de susţinere lărgită, nesigur - în leziunile labirintice şi cerebeloase → mersul de “raţă” - legănat - luxaţia congenitală de şold, coxartroză

MIŞCĂRI INVOLUNTARETremurăturile – mişcări ritmice, rapide, de mică amplitudine ce cuprind întregul corp sau numai anumite segmentePot fi:**rapide şi fine – la membrele superioare:



Cauze → frig, oboseală, emoţii, consum excesiv de cafea, alcool, hipertiroidism, distonie neurovegetativă(+tremurături ale pleoapelor)**ample şi rare:→ flepping-tremor (ca bătăile aripilor de păsări) – în encefalopatia portală→ boala Parkinson→ ateroscleroză cerebrală – “tremor senil”-la cap şi mainiContracţiile musculare – sunt de cele mai multe ori involuntaretrismusul - imposibilitatea deschiderii gurii prin contracţia muşchilor maseteriCauze:→ centrale: tetanie, tetanos, meningite, tumori cerebrale → periferice: angine severe, stomatita ulcerată, tumori parotidiene, artrita şi anchiloza articulaţiei temporomandibulare

* ticul nervos - spasm muscular involuntar facial sau cu altă localizare este accentuat de emoţii şi stress→ apare în encefalită şi la nevropaţi* convulsiile - sunt contracţii intermitente ale muşchilor, cu o durată variabilăTipuri:**clonice: mişcări ample, violente, dezordonate ale întregului corp**tonice: rigiditatea segmentelor interesate**tonico-clonice→ apar în epilepsie, HT intracraniană, intoxicaţii exogenecrampele - sunt contracţii dureroase ale unor grupe musculare apărute după efort fizic intens, intoxicaţii alcoolice, nicotinice, ischemie musculară sau hipoperfuzie arterială (arteriopatie obliterantă)mişcările coreice - sunt mişcări bruşte involuntare, dezordonate, bruşte ce cuprind muşchii feţei şi membrelorApar în:- coreea Sydenham → secundară RAA, scarlatină, nefrită, encefalită- coreea ereditară Huntington


Curs 3

Documents

Transcript of Curs 3