CURS 2 PROCEDURA CIVILA

9.10.2013

Intrebari:

1. Cererea de chemare in judecata anulata in procedura regularizarii intrerupe cursul prescriptiei extinctive pe NCC?

-pe vechiul Decret, nu era cauza de intrerupere

-art. 2539 al. (2) NCC in principiu nu este cauza de intrerupere, insa daca se introduce o noua cerere in 6 luni, iar aceasta noua cerere este admisa, prima cerere se considera ca a intrerupt prescrpitia

-profa: nu e chiar ok, din moment ce in procedura regularizarii nici nu se comunica paratului cererea de chemare in judecata

2. Ce semnifica in procedura civila aplicarea prioritara a tratatelor internationale privind drepturile omului si dreptul UE? Se pot crea proceduri de catre judecatorul national? Daca da, in ce limite?

Art. 3,4 NCPC prevalenta acestor tratate

Ex. Cauza Weissman c. Romaniei- incalcarea dreptului de acces la justitie prin stabilirea unei taxe de timbru prea mari. Art. 6 CEDO- permite limitari ale anumitor drepturi-conditii: scop legitim, proportionalitate, masura prevazuta de lege

In cauza wesimann ce putea sa faca instanta? Aplicarea legii la situatii similare (Art 5 al. (3) NCPC )- legea nu prevedea scutirea de timbru insa institutia scutirii de timbru exista la acel moment- judecatorul putea aplica prin analogie institutii deja existente la situatii pe care legea nu le reglementa dar nu putea sa creeze proceduri Ex. Principiul dublului grad de jursdictie- daca legea declara o hotarare definitva de la pronuntare (nesusceptibila de appel, recurs) poate judecatorul national sa acorde calea de atac? Poate seiza CC pentru ca incalcarea Tratatului (dreptul la aparare, art 6) incalca si textul constitutional. Si atunci ramane o problema de constitutionalitate iar CC va obliga legiutorul sa modifice legea astfel incat sa fie confroma prevederilor din Tratat incalcate. De exemplu- Legea 202/2010 suprimare cai de atac in anumite materii si stabilirea judecatoriilor ca instante competente- CC a fost sesizata de catre instante care la randul lor au fost sesizate de catre parti, in cai de atac, cu o exceptie de neconstituionalitate a textului abrogator- admisa - in continuare aceste hotarari pot fi atacate cu recurs. Motivarea insa nu se bazeaza pe principiul dublului grad de jurisdictie, deoarece acesta nu exista in materie civila, ci pe faptul ca aceste cauze au fost date in competenta judecatoriilor iar judecatorii stagiari pot gresi, motiv pentru care partile nu au un real acces la justitie. Ex. Cauza Anghel c. Romaniei- prb calificarii procedurii ca penala versus contraventionala, raportat la dreptul la un proces echitabil.

Intr-o alta cauza interna, in materie contraventionala nu a fost semnat procesul verbal. S-a cerut ascultarea ca martor a sotiei insa in procesul civil rudele nu pot fi martori. Pornind de la cauza Anghel s-a recalificat procedura ca materie penala, si pe baza dispozitiilor Codului de Procedura Penala, instanta a incuviintat proba cu martori.

Alte izvoare

1. CPC

2. Legile speciale ex. legea privind asociatiile si fundatiile-procedura speciala in ceea ce priveste inregistrarea actului constitutiv pentru dobandirea personalitatii juridice, e tot o norma de procedura civila

3. RIL-uri

4. Intrebarile preliminare introduse de NCPC ca modalitate de uniformizare a jurisprudfente- Titlul III, Cartea a II-a se refera doar la norme de drept susbatnial-deci mai restrictiv decat RIL-urile, care pot fi si in materie procesuala.

Diferenta norme izvoare

Normele sunt cuprinse in izvoare. Conflictele intertemporale se nasc intre norme, nu intre izvoare.

CLASIFICAREA NORMELOR DE DREPT PROCESUAL CIVIL

1. DUPA OBIECTa) Norme de organizare. Definitie. Izvoare-se refera la functionarea instantelor de judecata

-izvoare: * Legea de organizare judiciara: L304/2004 stabileste care sunt instantele si cum functioneaza ele (sectii & co.)

--stabileste si compunerea unui complet de judecata sub aspect cantitativ (1,2,3, 5 judecatori).

* NCPC cuprinde norme care se refera la compunerea sub aspect cantitativ (ex. completul de divergenta in apel, RIL-ul, intrebare preliminara- CPC arata din cati judecatori se compune completul in aceste cazuri).

* Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor + Legea 306/2004 privind organizarea si functionarea CSM- cum se intra in magistratura, promovare, independenta, pregatirea profesionala.

* Legea de organizare judiciara: L304/2004 compunerea sub aspect calitativ a completelor (ce judecatori pot face parte din complet, cazurile de inlocuire a judecatorilor)

* NCPC cuprinde norme care se refera la compunerea sub aspect calitativ rezolvarea cazurilor de incompatibilitate care acum se rezolva prin abtinere si recuzare (anterior in CPC cazurile de incompatibilitate erau diferite de cele prevazute pentru abtinere si recuzare, acum s-a unificat cu procedura penala)

* de organizare judiciara: L304/2004 -norme privind constituirea completului de judecata- grefier, procuror la expropriere, asistentii judiciari in litigii de munca.

b) Normele de competentaSe refera la atributiile instantelor judecatoresti si le delimiteaza de cele ale altor organe jurisdictionale sau nu

Ex. plangerea impotriva Comisiei de Fond Funciar este de competenta Comisiei Judetene, si doar hotararea acesteia se poate ataca la instanta-> Comisia Judeteana desfasoara o activitate jurisdictionala

Normele de competenta internationala- a instantelor romane de cele straine-cand exista exlemente de extraenitate se pune problema instantei competente Normele de competenta materiala (delimiteaza atributiile instantelor pe orizontala)si teritoriala (pe verticala)c) Normele de procedura propriu-zisa

Toate celelalte norme

Ex. arata ce trebuie sa cuprinda cererea de chemare in judecata, taxa de timbru-cuantum, ajutor public judiciar, termene de recuzare si conditii, probe etc.

Importanta clasificarii este redusa pe NCPC fata de VCPC in contextul caruia prezenta importanta pentru aplicarea normelor in timp.

2. DUPA CAMPUL DE APLICARE

a) Norme generale- se aplica in toate situatiile in care legea nu prevede altfelb) Norme speciale- se aplica atunci cand legea prevede expresImportanta clasificarii:

1. Norma speciala completeaza norma generala

Ex. in materia procedurii succesorale notariale L 36/1995: citatia trebuie sa cuprinda toate mentiunile prevazute in CPC dar si unele mentiuni specifice, prevazute in cuprinsul legii

2. Norma speciala deroga de la norma generala, chiar daca norma generala e ulterioara ei (cu exceptia situatiei in care legea prevede altfel)Ex. in materia procedurii notariale succesorale- divort din culpa exclusiva a paratului- reclamantul decedeaza in timpul procesului, iar procesul continua cu mostenitorii.

Care este data la care este desfacuta casatoria? conform art. 925 CPC la data inregistraii cererii de divort; conform 382 NCC-la data decesului reclamantului

Desfacerea casatoriei este un efect de drept substantial- legea generala e Codul Civil in materie substantiala, iar CPC e norma speciala-> data desfacerii casatoriei e data inregistrarii cererii de chemare in judecata.

In procesul civil, procedura contencioasa este norma generala- Cartea a II-a => daca textul de lege nu prevede altfel, se va aplica textul general care reglementeaza procedura contencioasa.

Procedura contencioasa= cer realizarea/constatatarea unui drept in opozitie cu cineva

Procedura necontencioasa= nu te judeci in contradictoriu cu cineva, insa legea iti cere sa ai dreptul constatat in instanta. -> legea speciala, se completeaza cu procedura contencioasa

De ex. in procedura necontencioasa judecatorul poate sau nu sa citeze partile, insa daca alege sa citeze trebuie sa aplice regulile de la procedura contencioasa

Cartea a VI-A proceduri speciale- o parte sunt contencioase si o parte necontencioase

-pt cele necontencioase se aplica normele speciale din materia respectiva si se completeaza cu normele de la procedura necontencioasa si cand este cazul si cu cele de la procedura contencioasa

Prin exceptie, normele de procedura necontencioasa se pot aplica si in procedura contencioasa- de exemplu, in materia regularizarii cerereii de chemare in judecata, nu se citeaza si paratul pana nu exista cererea completa, doar reclamantul-> e o etapa necontencioasa, deci aplicam aceste reguli pana in momentul regularizarii, iar dupa acest moment procedura devine contencioasa, si se aplicam normele specifice.

Importnta: procedura necontencioasa permite citarea parti/nu in functie de aprecierea instantei- contencioasa:citez reclamantul; necontencioasa:pot alege sa nu il citez.

3. DUPA CONDUITA IMPUSA PARTILOR

a) Norme imperative

Incalcare= NA/decadere/perimare

Incalcarea poate fi invocata de catre oricine, inclusiv de instanta din oficiu

Nu se poate deroga de la ele

Regula: nu se poate confirma NA; prin exceptie se poate confirma (ex: elemente esentiale la cererea de chemare in judecata, pot fi complinite in procedura refularizarii)

NA poate fi invocata oricand, inclusiv in caile de atac (exista si unele exceptii)

b) Norme dispozitive

Incalcare=NRIncalcarea poate fi invocata doar de catre partea a carui interes este protejat

Se poate deorga

Se poate confirma.Pot fi invocate maxim pana la un anumit moment al procesului.c) Norme mixte

Imprumuta caracteristici si de la normele imperative si de la cele dispozitive.

Ex. lispa capacitatii de exercitiu a drepturilor procesuale poate fi invocata in orice stadiu (art. 57 al 3) dar este permisa confirmarea actelor de procedura (art. 57 al 3)

Cum determinam daca o norma este imperativa sau dispozitiva?

-sanctiunea NA/trebuie/nu poate-> imperativa

-sanctiunea NR/poate-> norma dispozitiva

Ex. art. 489 NCPC: al 1 motivarea recursului trebuie facuta in termen, sub sanctiunea NA; al 3- motivele de ordine publica pot fi invocate de instanta din oficiu -> e la latitudinea instantei? NU, daca identifica motivul de ordine publica trebuie sa il invoce, chiar daca partea nu l-a invocat

APLICAREA NORMEI DE DREPT PROCESUAL IN TIMP

Conditii pentru existenta unui conflict de legi in timp:

1. Existenta a doua legi succesive in timp

2. Dispozitii diferite privind acelasi raport juridic

3. Existenta unui process civil in desfasurare Solutionarea conflictului intertemporal

Sisteme:

a) Unicitatea procesului

putem privi procesul civil cu toate etapele si fazele sale ca un intreg, ceea ce inseamna ca se va aplica legea in vigoare la data inregistrarii cererii de chemare in judecata, pe tot parcursul procesului, inclusiv in faza de executare silita.

b) Distingerea intre fazele procesului -NCPC

Se aplica legea noua doar proceselor incepute dupa intrarea ei in vigoare, si executarilor silite incepute dupa IV divide procesul in doua faze mari

c) Izolarea actelor de procedura- VCPC

De ex. in materie de competenta daca existau norme speciale care au schimbat competenta (OUG recursurile au devenit de competenta ICCJ), competenta se schimba- legea noua sub care se infaptuia un anumit act de procedura era de imediata aplicare

Alte principii:

Neretroactivitatea legii noi

Aplicarea imediata a legii noi

Supravietuirea legii vechi se aplica doar unor cauze concrete, in curs de lichidare

Solutii propuse de NCPC si de LPA-art. 24 NCPC- aplica principiul distingerii intre fazele si stadiile procesuale-art. 25 NCPC- al.3- situatie de exceptie, cand instanta este desfiintata, cauzele se trimit instantei competente potrivit legii noi. Aceasta nu inseamna ca acelor cauze li se va aplica legea noua, ci se vor judeca pe legea pe care au inceput

Aceste doua texte se aplica atunci cand apare o lege speciala/de modificare a CPC care modifica normele de procedura- procesele sunt incepute pe NCPC insa pe parcursul lor se schimba legea de procedura.

-art. 3 LPA- dispozitii tranzitorii care fac trecerea de la VCPC la NCPC procese incepute pe VCPC, care raman guvernate de VCPC.

-art. 26- in materia mijloacelor de proba: al. 1 admisibilitatea se verifica potrivit legii in vigoare la data producerii faptelor, iar conform al.2 administrarea probelor se realizeaza conform legii in vigoare la data administrarii (deci norma de procedura este de imediata aplicare).In VCPC, normele privind admisibilitatea si puterea doveditoare a probelor erau norme de drept substantial, cuprinse in VCC.

Pt. admisibilitatea se aplica norma in vigoare la data producerii faptei izvor al obligatiei (ex. inchei un contract si legea imi cere forma autentica, se schimba legea si nu mai e nevoie de forma- aplic tot legea veche in acest caz, e vorba despre un fapt preconstituit).

Pt. Administare aplicam normele de procedura in vigoare la data administrarii probei (ex. inscris sub semnatura privata redactat sub legea veche, supus procedurii verificarii de scripte sub legea noua, care modifica procedura- aplicam legea noua).

Importanta faptului ca nu exista o asmenea dispozitie? Ce aplicam?

Proces inceput sub imperiul VCPC- se aplica si in privinta administrarii probelor VCPC nu NCPC-> aplicam art. 3

-art. 27- aplicatie particulara a articolelor 24, 25 insa e reglementat expres deoarece in practica s-a pus deja problema cailor de atac de retractare (ex revizuire)- aplicam art. 3 LPA- raman supuse legii vechi-art. 5 si 10 LPA- au in iz de retroactivitateSub impreiul VCPC exista investirea cu formula executorie, pentru a putea fi puse in executare de catre executor. HJ de regula se investeau, iar titlurile executorii de obicei nu.Pe NCPC nu mai exista procedura investirii. Ce se intampla cu acele HJ care nu au fost investite cu formula executorie pe VCPC dar a caror executare silita se doreste sa se inceapa pe NCPC.

Aplicam cele doua articole, 5 si 10: nu mai trebuie investite cu formula executoriu, ci devin titluri executorii fara investire. Pot fi duse la executor direct.

Legea noua confera actului juridic un alt efect decat cel avut sub legea veche (hence: iz de retroactivitate).

Teritorialitatea normei de drept procesual civilIn acest moment nu exista norme de drept procesual civil care sa se aplice diferit in teritoriul tarii (de exemplu cum era cazul in materia drepturilor reale, in ceea ce privea registrul funciar).

Exista posibilitatea aplicarii diferite in functie de teritoriu in cauzele cu elemente de extraneitate.

7