1. NORMELE DE PROCEDURA CIVILA

Prin norme de proced civila intelegem asadar reglem juridice privind organizarea instantelor

judecatoresti si a active de jud, comp org de jurisdictie, desfas procesului civil si cele ref la executarea

silita a hot jud sau a altor inscrisuri executorii.

CLASIFICAREA NORMELOR DE PROCEDURA CIVILA

a. Dupa obiectul normelor:

1. Norme de organizare jud

2. Norme de competenta

3. Norme de procedura propriu-zise

Norme de organiz jud=reglem organiz si funct inst jud, numirea si avansarea judecatorilor, desemnarea

acestora in functii de conducere a instantelor, statutul jud, organiz si funct Consiliului Superior al

Magistraturii, compunerea si constit completelor de jud (incompatib, abtinere, recuzare).

Norme de competenta= reglem sarcinile instantelor jud fata de atrib altor organe cu active jurisdict

(comp gen), modul in care pricinile civile sunt repartizate intre instante de grad diferit (comp mat) si

intre inst de acelasi grad (comp terit).

Norme de procedura contencioasa, care cuprind acele reguli procesuale ce se au in vedere la

solutionarea pricinilor civile dintre parti cu interese contrarii. – norme de proced necontencioasa, -

norme de executare silita.

b. Dupa intinderea campului de aplicare:

1. Norme generale

2. Norme speciale

Norme generale=norme care se aplica in toate cazurile si in orice materie daca legea nu prevede altfel.

In material dr proc civ, norma gen sau de dr comun este Codul de proced civ.

Norme speciale: Cartea a 5a din Codul de proced civila

c. Dupa caracterul conduitei pe care o prescriu:

1. Norme imperative

2. Norme dispozitive

Norme imperative=impun partilor o anumita conduit sub sanct prev de norma, fiindu-le interzis sa

deroge de la aceasta conduit. (sanct nulitatea absoluta)

Norme dispozitive (Supletive)=cele care suplinesc vointa neexprimata a partilor in actele lor juridice sau

care apara interesele uneia dintre parti. (sanct nulitatea relativa)

Actiunea normelor de procedura civila: - in timp, - in spatiu, - asupra persoanelor.

2.PRINCIPIUL ROLULUI ACTIV AL JUDECATORULUI

-se concretizeaza, in principal, prin:

a. lamurirea, indrumarea sau sprijinul pe care jud poate sa-l dea partilor si celorlalti participant in

procesul civil, in vederea exercitarii de catre acestia a dr si oblig procesuale.

Aceasta obligatie revine jud pe tot parcursul procesului, indif de faza in care se afla si se poate

realiza prin:

-ajutor in inlaturarea unor nereguli priv completarea cererii de chemare in jud care a fost depusa

si este incompleta;

-explicarea modului de acoperire a acestor lipsuri si acordarea unei prelungiri a term daca legea

ii permite;

-explicarea term si cond in care se pot cere probe si contraprobe, precum si a exceptiilor,

dovezilor si a mijloacelor de aparare pe care paratul poate sa le arate, daca nu a facut-o in intampinare;

-explicarea consecintelor juridice a unor acte de procedura de dispozitie;

-sa arate partilor ca au dr sa solicite cheltuieli de judecata;

-sa explice celui care a pierdut procesul calea de atac pe care o poate exercita si term avut la

dispozitie.

b. Obligatia jud de a face uz de disp legale menite sa atenueze prevederile restrictive ale legii

c. Sarcina instantei de a pune in discutia partilor orice imprejurare de fapt sau de drept care duce

la rezolvarea pricinii peste apararile si sustinerile partilor din actiune si intampinare

d. Instanta este obligata sa verfice daca actele de disp ale partilor(renuntarea la jud, la caile de

atav, la insusi dr subiectiv, tranzactie, etc) nu urmaresc un scop ilicit, potrivnic intereselor

generale

e. Obligatia instantei de a dispune din oficiu prezentarea de probe, chiar daca partile se

impotrivesc.

3.PRINCIPIUL LEGALITATII

Aflarea adevarului in pricinile civile supuse judecatii nu se poate realiza decat in masura in care proc civ

se desfas potrivit reglem legale, in toate fazele si etapele pe care acesta le parcurge.

Fiind un principiu fundamental al active tuturor organelor de stat chemate sa asigure resp legii si a

prevederilor cerintelor democratice, legalitatea este cu atat mai mult o cerinta fundam a activ inst jud,

fiind stipulate in Constitutia Ro – Justitia se infaptuieste in numele legii.

Definind principiul legalitatii putem spune ca desfas intregii active procesuale, toate actele particip in

proc civ, deliberarea si hot pronuntata, treb sa aiba loc si sa se realiz numai in conformitate cu preved

legii. Acest principiu este un principiu cadru, in care treb sa se regaseasca toate celelalte principii.

Rezulta ca respectarea legii de catre instant de jud presupune, pe de o parte, o justa aplicare a normelor

de dr proc civil, iar pe de alta parte, legalitatea instantei, independent judecatorilor si supunerea lor

numai legii – Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

Ca urmare, aplicarea principiul legalitatii se realiz prin doua laturi specifice, legalitatea instantei si

independenta judecatorilor si supunerea lor numai legii.

4.PRINCIPIUL AFLARII ADEVARULUI

-exprima cerinta ca toate pricinile ce se judeca sa fie stab intocmai asa cum s-au petrecut in realitatea

lor obiectiva.

Potrivit preved art. 129 CPC: “Judecatorul va pune in vedere partilor dr si oblig ce le revin in calitatea lor

din process si va starui, in toate fazele procesuale, pt solutionarea amiabila a cauzei.” Asadar principiul

consta in necesitatea unei concordante depline intre realitatea imprejurarilor in care s-a produs faptul

prejudiciabil si concluziile la care a ajuns instant, exprimate in hotararea data cu privire la aceste

imprejurari.

Cond ce se cer pt a asig aflarea adev in proc civ sunt:

a. Inlaturarea formalismului excesiv, pastrand numai acele forme, reguli procesuale care asigura

buna admin a justitiei, si care garanteaza dr proc ale partilor.

b. Probele sa fie appreciate de jud potrivit convingerii sale intime, desfiintandu-se regimul probelor

formale, ceea ce inseamna ca val probelor era prestab de lege, jud nemaiavand rolul de a

aprecia val acestora in contextual celorlalte probe sau mijloace materiale de proba, al derularii

proc in ansamblul sau.

c. Inscrierea in CPC a rolui activ al jud constituie o garantie a aflarii adev, deoarece acesta are posib

de a solicita in instant probele pe care le crede necesare aflarii adev, chiar daca partile se

impotrivesc.

d. Organiz inst de jud potrivit legii 304/2004, ca jud, tribunal, curti de apel si ICCJ, constituie

garantia unui control judiciar pe mai multe trepte.

Astfel, Ministerul Justitiei asigura buna organiz si admin a justitiei ca serv public. In nicio imprejurare

insa, verif effectuate nu pot conduce la imixtiuni in desfas proc in curs sau la repunerea in discutie a

ceea ce a fost deja jud.

5.CONDITIA DE EXERCITARE A ACTIUNII CIVILE

Act civila=este ansamblul mijl procesuale prin care, in cadrul proc civ se asigura protectia dr sub civ, prin

recunoasterea sau realizarea lui in cazul in care este incalcat sau contestat.

Elementele act civile:

Act civila presupune existenta a 3 elemente:

- un elem subiectiv: Partile

- 2 elem obiective: obiectul si cauza

Conditiile de exercitiu ale act civile:

-afirmarea unui dr subiectiv civil ce se cere a fi protejat

-interesul urmarit prin punerea in miscare a act

-capacitatea procesuala

-calitatea procesuala.

A. Dreptul – conditii:

a. Sa fie recunoscut si ocrotit de lege, sa nu fie ilegal, immoral sau sa contravina ordinii

economice si sociale.

b. Sa fie exercitat in limitele sale externe (de ordin material si juridic) si interne, adica conform

scopului recunoscut de lege

c. Sa fie exercitat cu buna-credinta (sa nu fie exercitat abuziv)

d. Sa fie actual, deci sa nu fie supus unui termen sau unei conditii suspensive.

Se poate intent act preventive, hotararea obtinuta urmand a fi pusa in executare la implinirea term. (ex:

conform art 110 CPC).

Daca se invoca faptul ca dr nu este actual, cererea va fi respinsa ca prematura. Se poate introduce o

cerere noua la implinirea termenului.

B. Interesul – intelegem folosul practice pe care o parte il urm punand in miscare act civila.

Interesul poate fi: material sau moral.

Conditia interesului treb sa existe pe perioada desfas procesului (judecata de fond, caile de atac,

executarea silita), in caz contrar act nu se mai justifica.

Cerintele interesului:

a). sa fie nascut si actual(daca nu este actual, sa justifice act. – asig dovezilor)

b). sa fie legitim

c). sa fie personal – in folosul celui care recurge la forma procedurala. Exceptii: act oblica si act

colective(sindicate, pt protectia consumatorului)

C. Capacitatea procesuala=aptitudinea pers de a dobandi si exercita dr si de a-si asuma obligatii, in

plan procesual pt a valorifica in justitie dr sau interesul in leg cu care s-a nascut litigiul.

Elemente:

a. Capacitatea procesuala de folosinta

b. Capacitatea procesuala de exercitiu

a. Reprezentarea: pt pers care nu au capacitate de ex si nu pot sta singure in instant: minorii de 14

ani si a pers puse sub interdictie.

Daca interesele ocrotitorului legal sunt potrivnice cu ale minorului reprezentat se va asigura reprez

prin curator.

b. Asistarea: opereaza in cazul pers care au capacitate de ex restransa (minorii intre 14-18 ani) si

vor fi asistate in process de o alta pers – ocrotitor legal.

Parintele sau, in lipsa acestora, tutorele, vor semna alaturi de minor cererile adresate instantei, fiind

citati la judecarea cauzei.

Daca in timpul desfas procesului minorul reprez implineste varsta de 14 ani va fi citat personal,

ocrotitorii legali urmand sa-l asiste.

c. Autorizarea: se refera la cazurile in care legea dispune ca reprez sau ocrotitorul legal are nevoie,

pt anumite acte juridice, de autorizare speciala data de organul competent.

Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale:

a). exceptia lipsei capacitatii de folosinta poate fi ridicata de oricare din parti, de procurer sau instant din

oficiu si in orice etapa a procesului si chiar direct in recurs.

b). exceptia lipsei capacitatii de ex poate fi ridicata in orice faza a proc de judecata, iar daca lipsurile nu

sunt indeplinite in term acordat de inst cererea va fi anulata.

D. Calitatea procesuala – presupune existent unei identitati intre pers reclamantului si titularul dr

subiectiv in rap juridic depus judecatii si intre pers paratului sic el obligat in acel rap juridic.

Transmisiunea calitatii procesuale: - Dr. si oblig ce intra in rap juridic dedus judecatii.

Transmisiunea poate fi:

a. Legala

b. Conventionala

a.Transmisiunea legala:

- in cazul PF se realiz pe calea succesiunii. Mostenitorii care accepta succesiunea, preiau si pozitia

procesuala a autorului mostenirii. Exceptie fac cazurile in care sunt in discutie dr strict personale (intuitu

personae)

- in cazul PJ, transmisiunea se face pe calea reorganizarii PJ care este parte in process, prin comas are

sau divizare, a.i. PJ nou create dobandeste calitatea de reclamant sau parat pe care o avea pers supusa

reorganizarii.

b.Transmisiunea conventionala:

Intervine in baza intelegerii dintre una dintre parti si un tert, ca in cazul cesiunii de creanta, a preluarii

datoriei si a vanzarii sau denarii bunului litigious, procesul urmand sa continue in contradictoriu intre

creditorul cesionar si cel care a preluat datoria.

D.p.d.v. al intinderii, transmisiunea poate fi:

- universala – se transmit toate dr si obligatiile procesuale

- cu titlu universal – se transmite o fractiune de patrimoniu, cu dr si oblig procesuale corespunzatoare.

- cu titlu particular – are loc atunci cand dr si oblig transmise priv numai anumite bunuri determinate si

deci si dr si oblig procesuale legate de acestea.

Lipsa calit procesuale poate fi invocate in afara de partea interesata, de procurer si de instant, din oficiu,

in orice stare a procesului.

In cazul in care instant constata ca dr exista, dar actiunea a fost pornita de o pers fara calit procesuala nu

va respinge act ca nefondata, ci ca fiind introdusa de o pers fara calitate.

Clasificarea actiunii civile:

Dupa scopul material urmarit de reclamant:

-act in realiz dreptului

-act in combaterea dr

-act in constituirea de dr

Actiuni in realizarea dr. = sunt act prin care reclamantul care se pretinde titularul unui dr

subiectiv, solicita instantei sa-l oblige pe parat la respectarea dr, iar daca acest lucru nu mai este posibil,

la despagubiri pt prejudicial ce i-a fost cauzat. Hot pronuntate in cadrul acestor act constituie titlu

executoriu, fiind susceptibile de executare silita.

Act ce fac parte din aceasta categorie se numesc actiuni in adjudecare. (act in condamnare)

Actiuni in constatarea dr = sunt actiuni prin care reclam solicita inst sa constate numai existent

unui dr al sau, sau inexistenta unui dr al paratului impotriva sa.

Actiuni in constituirea de dr = sunt acele act prin care reclam solicita aplicarea legii la anumite

fapte si date pe care le invoca pt a deduce consecintele ce se impun in vederea crearii unei sit juridice

noi. Se mai numesc si act de transformare.

Dupa natura dr ce se valorifica prin act:

-actiuni: -personale

- reale

- mixte

Actiunile personale=acele act prin care se urm valorificarea unui dr pers de creanta care se naste dintr-

un act juridic sau din lege, ori din faptele cauzatoare de prejudicii. (ex: act pt revocare unei donatii).

6.PRIMA ZI DE INFATISARE

PARTILE.

Poarta denumiri diferite in etapele procesului:

-judecata in fond: reclamant si parat

-apel: apelant si intimat

-recurs: recurrent si intimat

-contestatie in anulare: contestator si intimat

-revizuire: revizuient si intimat

-executare silita: creditor si debitor

COPARTICIPAREA PROCESUALA.

a. Coparticiparea subiectiva si obiectiva dupa cum se are in vedere existent unei pluralitati de parti

cu interese indentice, sau un proces cu mai multe cereri intre aceleasi parti sau impreuna cu alte

parti daca intre acestea exista legatura. Poate fi: activa, pasiva si mixta.

b. Coparticiparea facultative si necesara, clasificare ce are in vedere rolul vointei

Conditiile pt a fi parte la proces:

-sa pretinda un drept

-sa justifice un interes

-sa aiba capacitate procesuala

-sa aiba calitate procesuala

Participarea tertilor la procesul civil:

A. Interventia voluntara.

Oricine are un interes, poate intervene intr-o pricina ce se desfas intre alte pers.

Interventia poate fi:

-in interes propriu

-in interesul uneia dintre parti.

B. Interventia fortata – forme:

a. Chemarea in jud a altor personae.

Ipoteze in care tertul ar putea sa pretinda aceleasi dr ca si reclam. De exemplu, in cazul

cesiunii de creanta cand debitorul cedat poate sa cheme in jud pe creditorul cesionar.

Tertul chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient principal, hot ce se va

pronunta urmand a fi si lui opozabila.

b. Chemarea in garantie – partea poate sa cheme in garantie o alta pers impotriva careia ar

putea sa se indrepte, in cazul in care ar cadea in pretentii cu o cerere in garantie sau

despagubiri.

Cel chemat in garantie devine parte in proces si va putea la randul lui sa cheme in garantie o

alta pers, sirul acestor chemari fiind de 2 pers.

c. Aratarea titularului dreptului

Paratul care detine un lucru pt altul sau care exercita in numele altuia un dr asupra unui

lucru, va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dr, daca a fost

chemat in jud de o pers care pretinde un dr real asupra lucrului.

Conditii de admisibilitate:

-poate fi folosita doar de parat

-se poate folosi numai in cazul cererilor prin care se valorifica un dr real.

Situatii posibile:

-titularul dr recun sustinerile paratului si reclam consimte sa fie inlocuit cu paratul initial. In acest caz

titularul dr va lua locul paratului acesta fiind scos din cauza.

-tertul aratat ca titular se prezinta, recunoaste sustinerile paratului, dar reclam nu consimte ca paratul

sa fie inlocuit. Tertul va ramane in proces in calit de intervenient.

-tertul neaga sustinerile paratului

-tertul prezentat ca titular al dr, desi a fost citat legal, nu se prezinta la proces.

In aceste 2 ultime cazuri, judecata urm sa fie continuata intre reclam si parat.

REPREZENTAREA (a se vedea dr la aparare):

a. Legala – se asig prin reprez legal (parinte, tutore, curator)

b. Conventionala – a PF; - a PJ(se asig prin avocat sau consilier juridic)

Principiul dr. la aparare are 2 laturi:

a. Ansamblul dr si garantiilor procesuale pe care le are, in temeiul legii, orice parte in process

pt a i se asigura sustinerea si valorificarea in justitie a intereselor sale legitime.

b. Dr. partilor din process, PF sau PJ, de a fi asistate sau reprez de un aparator, avocet sau

consilier juridic, dupa caz.

Cel care nu poate face fata cheltuielilor jud, poate solicita asistenta judiciara gratuita printr-un avocat

desemnat de serv de asist jud organizat de catre Consiliul Baroului.

Cererea va fi facuta in scris inst de jud.

Asistenta judiciara poate fi incuviintata oricand in cursul jud, in tot sau numai in parte.

Daca inst constata ca cererea a fost facuta cu rea credinta, prin ascunderea adev, poate condamna

partea la o amenda egala cu sumele de plata carora a fost scutita. Dr la asistenta se stinge prin moartea

partii sau prin imbunatatirea starii sale materiale.

Participarea procurorului in p.c. – modalitati:

a. Poate porni act civ ori de cate ori este necesar pt apararea dr si intereselor legitime ale

minorilor, ale pers puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prev de

lege.

b. Participarea la jud p.c., atunci cand considera ca este necesar, indifferent de natura actiunii.

Uneori procurorul este obligat sa participle. Atunci cand participa, concluziile sale sunt

obligatorii.

c. Exercitarea cailor de atac, chiar si atunci cand nu a participat la judecata.

d. Cererea de a se pune in executare hot jud.

7.COMPETENTA INSTANTELOR JUDECATORESTI

Prin competenta intelegem aptitudinea recunoscuta de lege unei inst jud sau unui org cu active jurisdict

de a solutiona o anumita pricina civila.

COMPETENTA TERITORIALA=delimitarea atrib inst jud aflate la acelasi nivel (grad de ierarhie).

Competenta teritoriala:

-comp terit de dr comun (inst de la domiciliul paratului)

-comp terit alternative/facultativa (cand sunt comp mai multe inst in acelasi timp)

-comp terit exclusive/exceptionala (cand inst comp este stab in mod expres de lege)

In functie de caract normei ce reglem comp, ea poate fi:

-comp absoluta=reglem de norme cu caract imperative (nu ne putem abate de la preved

normei)

-comp relative=reglem de norme cu character dispozitiv (in cazul comp terit alternative)

COMPETENTA MATERIALA A JUDECATORIILOR

Judecatoriile judeca in prima instant toate procesele si cererile cu exceptia celor date de lege in comp

altor inst.

Judecatoriile judeca in prima si ultima inst procesele si cererile priv creante, actiuni avand ca ob plata

unei sume de bani de pana la 2000 lei inclusiv.

Judecatoriile judeca plangerile impotriva hot autorit admin pub cu activ jurisdictionale si ale altor organe

cu astfel de active in cazurile prev de lege.

Judecatoriile judeca in orice alta materie data de lege in comp lor.

COMPETENTA MATERIALA A TRIBUNALELOR

Tribunalele judeca in prima instant toate procesele si cererile in materie comerciala a caror ob are val

peste 100.000 lei, precum si procesele si cererile neevaluabile in bani.

Tribunalele judeca procesele si cererile in mat civila al caror ob are o val de peste _________ cu exceptia

cererilor de imparteala jud, mat succesorala a cererilor neevaluabile in bani si a cererilor priv materia

fondului funciar cu exceptia cererilor petitorii sau posesorii formulate de tertii vatamati in aplicarea legii

fondului funciar.

Trib judeca conflictele de munca cu exceptia celor date de lege in comp altor inst.

Trib judeca procesele si cererile:

- in mat contenciosului admin in afara de cele date in comp altor inst.

-in mat de creatie intelectuala si propr industrial

-in mat de expropriere, cererile priv incuviintarea, nulitatea ori desfacerea adoptiei

-cererile priv repararea prejud cauzate prin erori judiciare savarsite in p.p.

-cererile priv incuviintarea si recunoasterea executarii in Ro a hot pronuntare in alte tari.

Trib judeca in apel apelurile impotriva hot pronuntate de jud in prima instant.

Trib judeca in recurs, recursurile declarate impotriva hot date de jud care nu sunt supuse apelurilor.

Trib judeca in orice alta materie data de lege in comp lor cum ar fi conflictul de comp a 2 jud aflate in

raza de comp a trib respective, cererea de recuzare a jud de la trib respectiv.

COMPETENTA MATERIALA A CURTILOR DE APEL

Curtile de apel jud in prima inst procesele si cererile contenciosului admin in leg cu actele ce emana de

la autorit si instit centrale.

Ca inst de apel, judeca apelurile impotriva hot pron in prima inst de trib.

Ca inst de recurs, jud recursurile declarate imp hot pron de trib in apel, precum si in alte cazuri expres

prev de lege.

Curtile de apel judeca in orice alta materie data de lege in comp lor.

COMPETENTA MATERIALA A ICCJ

ICCJ jud recursurile declarate imp hot C.A. sau a altor hot prev expres de lege.

ICCJ jud recursul in interesul legii si in orice alta mat data de lege in comp ICCJ.

COMPETENTA TERITORIALA DE DR COMUN

-art 5 CPC – comp sub aspecte terit este inst de la sediul sau domiciliul paratului. Daca paratul nu are

dom sau sediul in tara, cererea se jud de inst resed sale din tara, iar daca nu are cererea se jud de inst de

la dom sau resed reclam.

COMPETENTA TERITORIALA ALTERNATIVA/FACULTATIVA – sit in care in afara de inst de la dom paratului

pot fi comp si alte inst.

In cazul comp terit alternative/facultative alegerea inst care va jud act revine reclam.

Se nasc 2 oblig pt inst: oblig de a nu refuza sa jud; iar pt reclam oblig de a nu-si retrage cererea pt a o

introduce la o alta inst.

COMPETENTA TERITORIALA EXCLUSIVA/EXCEPTIONALA

In cazul act imobiliare care au ca ob un imobil – inst de la locul imobilului.

INCIDENTE PROCESUALE – ce pot sa apara in leg cu inst sesizata:

DELEGAREA INSTANTEI-art 23 CPC-in sit in care dat unor imprej exceptionale, inst comp este in imposib

un timp indelungat sa funct, ICCJ la cererea partii interesate va numi o alta inst de acelasi grad care sa

solutioneze act resp.

STRAMUTAREA PRICINII – daca una dintre parti are 2 sau mai multe rude sau afini(gr 4 inclusiv) printer

magistrate, partea interesata poate solicita stramutarea cazului la o alta inst de acelasi grad.

Stramutarea poate fi ceruta si pt motive de banuiala legitima sau siguranta publica.

Stramutarea pt motive de rudenie sau de afinitate treb ceruta inainte de inceperea dezbat, iar pt cea de

banuiala poate fi ceruta in orice etapa a p.c.

Cererea se depune la inst imediat superioara, iar pt motive de sig pub si banuiala legitima la ICCJ.

Stramutarea nu poate fi ceruta de mai multe ori pt aceleasi motive.

Cererea se jud in Cam de Consiliu fara citarea partilor, iar hot pron nu se motiveaza si nu este supusa

cailor de atac.

EXCEPTIA DE NECOMPETENTA

Situatia in care o instit e sesizata cu solutionarea unei cause pt care nu e comp.

Necomp poate fi de ord publica si privata.

Celelalte situatii sunt situatii in care inst era comp.

Situatii de necompetenta publica:

-necomp gen

-in cazul incalcarii normelor de comp mat

-in cazul incalcarii comp terit exclusive sau exceptionale atunci cand procesul e de comp altei inst de

acelasi grad, insa partile nu o pot inlatura.

-in toate celelalte cazuri: necomp e de ord privata.

-necomp poate fi invocate de jud din oficiu, de parti in orice stare a jud cauzei, necomp mat si terit de

org pub poate fi invocate de parti sau de inst din oficiu la prima zi de infatisare in fata primei inst, dar nu

mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului.

-necomp de ord private poate fi invocate numai de parat, prin intampinare sau daca intampinarea nu e

oblig, cel mai tarziu la prima zi de infatisare, cand jud e obligat sa-si verif comp sis a procedeze in

consecinta.

Exceptie: necomp poate fi invocate prin exceptia de necomp daca suntem la jud primei inst prin apel

daca s-a finalizat judecata in fata primei inst si hot e nedefinitiva prin recurs, daca s-a jud apelul si hot e

def prin caile extraordinare de atac, contestatia in anulare si revizuire, daca hot e irevocabila, sit

imposib:

1. Daca exceptia de necomp e admisa, inst respinge cererea de chemare in jud daca e comp un

organ al statului fara activ jurisdictionala sau atunci cand litigiul are un element de extraneitate

si e competent un alt org de jurisdictie dintr-un alt stat.

2. Declinarea comp – daca cererea de chemare in jud e de comp unei alte instit jud sau a altui org

cu atrib juridict.

3. Respinge exceptia de necomp pronuntand o incheiere care are character interlocutoriu.

CONFLICTE DE COMPETENTA:

Atunci cand 2 sau mai multe instante se declara necomp sa solute acea cauza, declinandu-si una

in favoarea alteia sau sit in care mai multe inst se considera la fel de comp.

Pot fi:

-pozitive cand inst se considera la fel de comp sau negative cand inst declina comp considerand

ca sunt negative.

Indiferent, pozitive sau negative, conflictele se solutioneaza prin regulator de comp, astfel:

-daca conflictul de comp apare intre inst jud, conflictul se rezolva de inst superioara si comuna,

inst aflate in conflict.

-daca conflictul intre inst jud si org cu atrib jurisdictioanle, conflictul se rezolva de inst

superioara, inst aflate in conflict.

-inst comp sa rezolve conflictul va solution in camera de consiliu fara citarea partilor si daca va

stab ca e conflict de comp, va stab si care e inst comp si va trim dosarul inst resp.

-regulatorul de comp poate fi atacat cu recurs in 5 zile de la comunicare, cu exceptia celei

pronuntate de ICCJ, care e irevocabila.

PROROGAREA COMPETENTEI

Sit in care o inst comp sa solute o cerere, cu priv la cereri care nu sunt de comp inst resp;

Poate fi:

-legala: prev de lege – act de divort si partajul bunurilor commune sau jud daca e stab de inst.

-conventionala: ca urmare a intelegerii partilor, daca sunt indeplin urm cond:

a. partile sa aiba capacitate procesuala de ex sau consimtamantul lor sa fie liber exprimat

b. conventia partilor sa fie expresa, nu tacita

c. in conventie, sa fie mentionata inst care sa devina comp

d. inst aleasa de parti sa nu fie necomp in mod absolut.

8. TERMENELE PROCEDURALE

ACT DE PROCEDURA=orice act/operat jurd sau inscris facut in vederea declansarii proc civ in cursul si in

cadrul p.c. de catre inst, de parti, de procurori, de ceilalti participant la process in leg cu active lor

procesuala.

TERMENE DE PROCEDURA=interval de timp in cuprinsul caruia treb realiz actul de proced sau dimpotriva

nu se poate realiza actul resp.

CLASIFICAREA:

a. In functie de caract lor:

-TERMENE IMPERATIVE – inauntrul carora treb realiz actul de proced ori in caz contrar intervine

decaderea partii din dr de a mai exercita.

-TERMENE PROHIBITIVE – interv de timp in care nu se poate realiza niciun act de proced. Spre

deosebire de term imp, in term prohibitive actul de proced se poate realiza dupa implinirea

term.

b. Dupa modul in care sunt stab:

-TERMENE LEGALE – sunt stab de lege si de la durata lor nu se pot face abateri

-TERMENE JUDECATORESTI – date de judecator in vederea spre ex: term prez partii in

interogatoriu.

-TERMENE CONVENTIONALE – stab de parti (ex: term pt depunerea unor tranzactii)

c. Dupa sanct nerespect term:

-TERMENE ABSOLUTE – neresp lor atrage nulitatea actului

-TERMENE RELATIVE – term care sunt reglem de norme dispozitive, incalcarea lor atrage sanct:

pecuniare, disciplinare.

d. Dupa durata lor, TERMENE:

-PE ORE

-PE ZILE

-PE SAPT

-PE LUNI

-PE ANI

Modul de calcul al termenelor:

-term pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urm

-term pe zile se calculeaza in sist liber, nu se ia in calcul ziua in care incepe sa curga term si in care se

term

-term pe sapt, luna sau an – se implineste in ziua coresp a sapt, lunii sau anului urm. Daca term resp se

implin intr-o zi nelucratoare term se prelungeste pana la inceputul zilei lucratoare care urm.

Durata termenelor:

-au un pct de plecare care este mom de la care incepe sa curga term, de regula de la mom comunicarii si

un term de implin.

De regula, term curg continuu, in anumite sit term poate fi interrupt sau suspendat.

CAZURILE DE INTRERUPERE:

a. Neexercitarea actului de proced in term stab dat unei imprej mai presus de vointa partilor

b. Term de perimare se intrerupe prin exercitarea de catre parte a unui act de proced care

semnifica ca procesul poate continua

c. Term pt exercitarea caii de atac se intrep prin moartea partii care avea interes sa exercite calea.

d. Term se intrerupe prin moartea mandatarului.

CAZURILE DE SUSPENDARE:

Suspendare=oprirea cursului firesc al procesului ca urm a imprej ori sit expres prev de lege.

La incetarea cauzei de suspendare, term va fi reluat, luandu-se in calcul si term care a trecut pana la

aparitia cauzei de suspendare.

Sanct ce pot intervene in cazul nerespct cond ref la actele sau term de proced:

- Nulitatea actului de proced

- Decaderea din dr de a realiza actul de proced perimara

- Prescriptia dr de a cere si obtine executarea silita a hot jud sau a altui titlu executoriu

- Sanct pecuniare

- Sanct disciplinare

- Oblig de a reface sau de a complete actul de proced

- Oblig de despagub pt prejud cauzat partii vatamate.

CAZURILE DE NULITATE

Actul indeplinit de un jud cu incalcarea normelor de comp sunt nule, indif daca au cauzat sau nu partii

prejudicii, avand in vedere calitatea celui care a intocmit actul.

Actele indeplinite cu neobs formelor legale sau de catre un funct necomp vor fi lovite de nulitate daca

au cauzat partii un prejudiciu, o paguba ce nu poate fi inlaturata, altfel decat prin anularea actului.

Nulitatea unui act de proced atrage nulitatea tuturor actelor de proced realiz pe temeiul actului nul.

Alte cazuri de nulitate:

-lipsa capacit partilor, neplata taxei de timbre, neresp unor term imperative si altele.

Clasificarea nulitatii:

-dupa caract normei inculcate la intocm actului nulit pot fi: -absolute in cazul incalc normelor

imperative; - relative in cazul incalc normelor dispozivite.

Mijloace de invocare a nulitatii:

-Nulitatea poate fi inv prin: exceptie la jud in prima inst; exceptia prin apel; prin recurs; prin contestatie

in anulare sau revizuire daca hot este irevocabila.

DECADEREA=intervine in cazul neexercit caii de atac sau neindeplin unui act de proced in term stab de

lege.

CAZURILE DE DECADERE:

-cand legea stab un term fix la care treb realiz actul de proced si term resp nu a fost resp.

-cand legea stab ca active procesuala treb realiz intr-o anumita etapa proc si aceasta etapa nu a fost

resp.

-cand legea proc stab o ierarhie in efect actelor si lucrul acesta nu a fost resp.

Decaderea se invoca prin exceptia decaderii, sarcina probei revenind celui care invoca decaderea.

REPUNEREA IN TERMEN

In cazul in care partea doved ca nu a putut exercita actul procesual in term prev de lege dat unei imprej

mai presus de vointa sa, inst la cererea partii interesate va putea sa admita cererea de repunere in

termen in 15 zile de la incetarea cauzei de impiedicare.

Competenta sa solutioneze cererea de repunere in termen este inst care va solution calea de atac sau in

fata careia treb realiz actul de proced dupa repunerea in term.

SANCTIUNI PECUNIARE- se pot aplica partilor si celorlalti participant la process.

SANCTIUNI CU PRIV LA PARTI – actele sau faptele partilor care cu rea credinta isi exercita dr proc fie in

scopul respingeri nejustificate a cererii, fie pt tergiversarea judecatii, poate conduce la aplicarea unor

amenzi judiciare prev de CPC.

SANCTIUNI PECUNIARE APLICATE ALTOR PARTICIPANTI – martorul care cu rea credinta refuza sa se

prezinte pt a depune marturie, expertul care nu resp term stab de inst pt depunderea rap de expertiza si

alti participant pot fi sanct pecuniar.

SANCTIUNI DISCIPLINARE-jud sau funct jud din vina caruia a fost tergiversate judecata a fost intocmit

necoresp actul proc poate fi sanct disciplinar potrivit legii de organiz jud.