7/23/2019 Curs 2 Picornavirusuri

1/7

Picornavirusuri

-Picornavirusuri sunt virusuri foarte mici 22-30 nm, simple (nude) cu

ARN monocatenar cu simetrie cubica.

-Capsida este compusa din 0 proteine, ! ecare ! ind alcatuita din "

polipeptide #P$-#P".

-%eoarece nu contin lipide sunt re&istente la diverse no'e.

-e replica in citoplasma.

Clasifcare:

-ac parte enterovirusuri (multe celule tinta) si rinovirusurile care au

celula tinta f precisa (tractul respirator superior, mucoasa na&ala).

-*epatovirus (+epatita A) care se aseste in intestin si in ! cat.

-Picornavirusurile pot determina infectii subclinice (asimptomatic).

Structura si replicarea:

-Picornavirusurile usnt virusuri simple icosadedrice re&istente la

solventii l ipidici.

-Capsida este alcatuita din 0 de capsomere, !ecare alcatuita din "proteine pv$-pv"

-Aceste proteine confera antienicitatea virusurilor.

Structura si replicarea:

-enomul este alcatuit din ARN monocatenar, iar acest ARN are sens

po&itiv deci serveste direct ca ARNm.

-ste alcatuit din /00 nucleotide si este leat covalent la capsida

virala alcatuind impreuna nucleocapsida.

Enterovirusurile:

-unt implicate intr-o multiduine de boli1 in boli febrile cu etioloie

neelucidata, infectii de tract respirator superior sau inferior, infectii

astrointestinale, conunctivite, le&iuni de piele si de mucoase, infectii

ale NC, ale musc+ilor, cardiace si de ! cat.

$

7/23/2019 Curs 2 Picornavirusuri

2/7

-ai rar enterovirusurile pot da infectii neonatale enerali&ate (un fel

de septicemii), diabetus melitus, pancreatita, or+ita si oca&ional

sindrom +emolitic-uremic si infectii intrauterine.

-A fost dianosticata in C+ina o boala numita m4oclonie care afectea&a

musc+ii.

-Rinovirusurile cau&ea&a uturai.

Patogeneza:

-Picornavirusurile patrund prin ura sau prin nas.

-#irusurile se replica initial in epiteliul na&o-farinian si in &ona

limfoida adiacenta.

-Pot sa determine infectii asimptomatice.

-nterovirusurile care patrund diestiv re&ista la p* astric si re&ulta si

la bila si astfel pot sa auna in intestin unde se multiplica in epiteliul

intestinal si apoi in anlionii me&enterici.

-#iremia poate sa re&ulte ceeace ce conduce la multiplicarea virusului

in sistemul reticuloendotelial. %e aici virusul poate ! transportat in

sanele periferic la oranele tinta ca minine, creier, maduva spinarii

inima !cat si splina.

-%in sistemul nervos central virusul poate aune pe calea neurala lamusc+ii sc+eletali si ai inimii.

-Pot ! transmise prin deete sau prin obiecte neinsu5 etite ca batiste,

la oc+i unde se pot replica in epiteliul conunctival si cornee

(conunctivita).

-%aca poarta de intrare este na&ofarinele se replica in epiteliul

na&ofarinian si in &ona adiacenta l imfoida.

-Pot sa determine infectii asimptomatice sau respiratorii simptomatice.

-Pot sa re&iste la p* astric si la bila si se pot multiplica in intestin si

multiplica in epiteliul intestinal si in anlionii me&enterici.

-#iremia cand aun in circulatia sanuina. Pot aune la menine,

creier, maduva spinarii, inima, !cat si splina.

-Pot ! transmise prin deete, maini infcetate etc.

2

7/23/2019 Curs 2 Picornavirusuri

3/7

Poliovirusurile:

-Poliomielita paralitica poate sa apara fara antecedente minore deboala (ireversibila)

-eninita aseptica (o alta forma a boliiaseptica pt ca la

insamantariile pe mediile de cultura nu cresc ca nu sunt bacterii si

l ic+idul pare steril) da dureri de spate, dureri a m.atului si nu

avansea&a catre poliomielita paralitica.

Ciclul patogenic:

-6ncubatia este de 3- &ile pt boala minora (meninita septica) si $-2

saptamani pt boala de NC cu o limita de 3-3 de &ile intre inestiavirusului si debutul simptomelor.

-6nitial este pre&ent in at. %ispare din at la $ sapt dupa ce s-a

multiplicat dar poate ! asit in fecale " saptamani.

-'aminarea 7CR in fa&a timpurie releva un nr crescut de leucocite

(nivel de luco&a normal licora+ie, in mod normal licora+ia este

umate din licemie, in meninita bacteriana pt ca bacteriile se +ranesc

cu luco&a licora+ia va ! sca&uta, in meninitele virale licora+ia va

! normala).

-Nivelul de proteine din 7CR, proteinora+ia este crescut, semn de

in5amatie.

Tablou clinic:

-volutia sunt in5uentate de virulenta tulpinii, de do&a infectioasa si de

statusul imun al a&dei. actori predispo&anti si factori aravanti includ

amidalectomia (tonsilectomia) care a inlaturat statia limfatica

reionala, importanta imunoloic si e'pune terminatiile nervoase la

virus.

-8n alt factor predispo&ant este orice inectie intramusculara care seface in timpul incubatiei poliomielitei.

-ravidele imunode!cientii(care se nasc cu de!ciente) si

imuocompromisii sunt predispusi la boala mai severa.

Patogeneza:

3

7/23/2019 Curs 2 Picornavirusuri

4/7

-inura a&dda naturala a poliovirusului este omul. Poliovirusurile au

tropism pt celulele epiteliale care catusesc tractul alimentar si pt

celulele sistemului nervos central.

-e atasea&a la un receptor speci!c pe aceste celule este codi! cat de o

ena de pe cromosomul $9.

-6nfectia este pre&enta la persoanele neimuni&ate dar doar $: fac

forma paralitica.

-Persoanele cu A de +istocompatibilitate *7A-3 si *7A-/ sunt inalt

asociate cu riscul parali&iei.

-Replicarea primara a poliovirusului are loc in orofarine si in mucoasa

intestinala.

-%e aici virusurile se rapsandesc in amidale si in placile pe4er ale

ileaonului, in lii profun&i cervicali si me&enterici un se multiplicaabundent.

-a&a ! nala si cea invalidanta este cand se !'ea&a in NC.

-6n ma ca&urilor boala poate sa !e1

-asimptomatica

-boala febrila nediferentiata cu febra enerala, cefalee, satere

enerala alterata, durere fariniana si tulburari astrointestinale.

-6n fa&a neuroloica, se rapsandeste +ematoen, aune la creier,maduva psinarii. 6n unele ca&uri pot if distruse doar celule nervoase si

pacientii nu au semne de afectare musculara. Afectarea mai profunda

determina parali&ia 5 asca a m. inervati de nvii motori. Parali&ia este

ireversibila si ramane parali&ie re&iduala pt tot restul vietii.

-;oala paralitica este denumita poliomielita spinala daca afectarea

musculara este limitata la muscii inervati de neuronii motori si

poliomielita bulbara daca sunt centrii nervosi centrali sau centrii

medulari.

-Cele mai afectate arii sunt coarnele ant ale maduvii spinarii si arii lemotorii ale corte'ului cerebral si nucleii motori din maduva.

-7e&iunie sunt de necro&a neuronala, necrofaie in! ltrat leucocitar.

Epidemiologie:

-Poate afecta toate rupele de varsta.

"

7/23/2019 Curs 2 Picornavirusuri

5/7

-6n &ona cu iiena precare, ma copiilor sunt infectati devreme in

copilarie si capata imunitate activa. Copii care nu au contact cu virusul

sunt vulnerabili.

-Cei mai susceptibili sunt copiii sub 2 ani.

-6n tarile cu imuni&are buna cele mai multe ca&uri apar la adulti care au

pierdut imunitatea capatata prin vaccinare.

Prevenirea:

-#accinul inactivat al< care este un amestec de 3 serotipuri circulante

obtinut in culturi celulare de maimuta si formoli&ate.

-Acest vaccin se admin pri inectii 6 la interval de $ luna in primul an

de viata dupa care se facea rapeluri. fectul stimula formarea de AC

care blocau raspandirea virusului catre NC. 6n+iba replicarea

poliovirusul in orofarine dar nu in+iba replicarea in intestin.

-#accinul vin atenuat abin este tot trivalent. Atenuarea s-a reali&at

prin pasae multiple in culturi celulare pe rinic+i de maimuta.

Actionea&a mult mai !&i oloic pt ca acest vaccin mimiea&a infectia cu

poliovirus stimuland producerea de AC, de interferon, de anticorpi 6A

speci!ci in farine si intesti.

-%e&avantaul acestui vaccin este aparitia de poliomielita asociata

vaccinului dar posibilitatea este sca&uta ($ ca& la 2-" milioane de

do&e).

-e mai poate folosi o combinatie a celor doua tipuri de vaccin.

-6n $9==, > (orani&area mondiala a sanatatii) a ! 'at ca obiectiv

eradicarea poliomielitei in anul 2000.

C>?AC@6#6R88R67

-unt picornavirusuri care au fost i&olate in co'sacie (8A) pot da

infectii rave la nn. (miocardita). iocardita fatala la adulti este

asociata cu necro&a.

-ai pot apare meninoencefalita,+epatita pancreatita .Co' ; afectea&a

subst alba si cenusie.

7/23/2019 Curs 2 Picornavirusuri

6/7

Rhinovirusurile:

-unt pre&ente in nas si in farine doar la om si la cimpan&eu.

-unt inactivate la p* acid 3.0 si temp optima de crestere este 33 oC

(temp epiteliului na&al)

Maniestari clinice:

-6nfectii le sunt foarte frecvente. 6nfectia este de&voltata de 90: din

persoane susceptibile infectate.

-a infectii lor se manifesta ca forme usoare de uturai ci rinoree,

obstructie na&ala, rar febra durere in at tuse pe o perd de cateva &ile.

-7a copii pot evolua catre infectii ale tractului respirator superior mai

rave.

-uturaiul se poate complica cu infectii bacteriene cu treptococus

pneumoniae si cu *aemop+ilus infuen&ae re&ultand sinu&ite si otite

medii. Perioada de incubatie este de cateva &ile.

-liminarea virala apare in timpul infectiei si durea&a cateva

saptamani.-7a adulti infectia este usoara.

Patogeneza:

-Consta in mod!cari in5amatorii ca 1+iperemie(Creste vascu), deme,

in5 amatia celulelor epiteliale si descuamarea celulelor infectate. %aca

devine purulent inseamna ca este si infectie bactariana.

-Reenerarea este completa in cateva saptamani.

Epidemiologie:

-odul de raspandire prin secretii le na&ale, prin maini contaminate de

secretii le na&ale si conunctivale este mai important decat prin picaturi

respiratorii si prin aerosoli.

Aparararea organismului:

-6munitatea este speci! ca antienic ca si la enterovirusuri. %eoarece

e'ista multiple serotipuri ($00) nu s-a putut creea un vaccin.

7/23/2019 Curs 2 Picornavirusuri

7/7

/