Curs 2 Lupte corect 2015.doc

7/24/2019 Curs 2 Lupte corect 2015.doc

http://slidepdf.com/reader/full/curs-2-lupte-corect-2015doc 1/17

Curs 2. METODICA DISCIPLINELOR SPORTIVE - LUPTE

SCURTĂ ISTORIE A PRACTICĂRII LUPTELOR

A. Pe plan internaţional

Lupta ( palé) este una dintre cele mai vechi activtăţi sportive competiţionale. Ea era la

început, strâns legată de credinţe religioase, ritualuri şi ceremonii.

Lupta neînarmată apare repreentată în !resce, "asorelie!uri şi sculpturi, o"iecte de artă în

#esopotamia. $st!el, un mâner de cuţit ritual de la %e"el&el&$ra' (perioada predinastică, ** î.

+r.) repreintă o suită de scene de luptă (!ig..), iar statueta din "ron descoperită în umer, la

-a!aa, lângă /agdad, în!ăţişeaă doi luptători într&o manieră speci!ică artei pre&sargonică, datând

din anul 20** î.+r.

1ig.. elie! în !ildeş astăi în #ueul Louvre, 3aris

1ig.2. /ron, ai în #ueul din /agdad.



Cam în aceeaşi perioadă, acum *** de ani înainte de +ristos, în China, luptele erau

!olosite !recvent în pregătirea soldaţilor.

Egiptenii la rândul lor, acum 2*4* de ani î.+r. (!ig ), au practicat luptele, !olosind unele

procedee pe care le regăsim şi ai în luptele li"ere5 do"orârea cu ridicarea unui picior şi

răsturnarea peste umăr (morişca), după cum o dovedesc !rescele de pe pereţii mormântului

prinţului egiptean Cheti at /eni +asan.

1ig. . 1ragment !rescă pe peretele mormântului prinţului Cheti at /eni +asan (Egpt). unt repreentaţi 22 de perechi de luptători, în diverse poiţii de luptă. 6atare 7 a 89&a dinastie, cca 2*4* î.+r.

6ar, cei care au !ăcut cele"re luptele, con!erindu&le statutul de discipline sportive, au !ost

!ără îndoială grecii şi apoi romanii.

$st!el, în :urul anului ;*< î.+r., grecii au introdus trei !orme de lupte între disciplinele

:ocurilor =limpice antice. 3regătirea luptătorilor se realia !ie în Palestra, !ie în curţi particulare

amena:ate pentru practicare e>erciţiilor speci!ice, su" îndrumarea unui maestru în primul ca sau

al unui instructor în cel de&al doilea. ?recii considerau că luptele devoltă armonia şi simetria

corpului, prin mişcările viguroase care cereau o îndemânare ridicată şi o "ună condiţie !iică şi

6e la o întâlnire de o singură i, cu o singură cursă, până în anul <; î.e.n., -ocurile =limpice au evoluat, a:ungândsă cuprindă * evenimente, derulate pe o perioadă de peste cinci ile. 3e lângă cursa de alergare, evenimentelesportive incluse erau lupte corp la corp, "o>, curse de cai (atât călare, cât şi cu care de luptă), aruncarea discului şi asuliţei, precum şi un tip de săritură în lungime, pe muică. #ai e>ista şi un pentatlon, alcătuit din pro"e de sărituri,alergare, aruncarea suliţei, a discului şi lupte corp la corp. @n alt eveniment era pankration&ul, o com"inaţie violentăde lupte corp la corp şi "o>, în care practic nu e>istau nici un !el de reguli, iar învingătorul era primul luptător care serecunoştea învins.

2



psihică. $utorii greci ne in!ormeaă că luptele erau practicate de ei, regi, soldaţi şi de cetăţeni,

pentru a în!rânge ignoranţa, răul şi !orţa "rută.

6in timpul ?reciei antice s&au păstrat diverse repreentări din lupte, în stucA!rescă,

pictură pe vase (!ig. ) şi scupltură. 3entru prima dată, partidele de lupte sunt menţionate de

+omer în Odiseea, acum 0** ani înainte de +ristos. 6ar prima partidă cele"ră pare să !i avut loc

în B** î.+r., cum ne lasă să credem legenda lui heseus, care l&a în!rânt pe #inotaur.

1ig. <. #arele pictor grec $ndocides a decorat am!ora cu picturi repreentând luptători. 6atare cca. 424 î.+r.$i se a!lă în #ueul din /erlin.

3rima !ormă introdusă de greci şi des!ăşurată în cadrul pentatlonului, presupunea o luptă!ără "rutalitate, "aată pe procedee şi reguli care se păstreaă şi astăi în luptele greco&romane. $

doua !ormă, mai "rutală, permitea prin intermediul regulamentului tragerea de păr, ruperea

degetelor sau răsucirea mem"relor, !iind destul de asemănătoare prin modul de des!ăşurare cu

luptele li"ere de astăi. Cea de a treia !ormă practicată de greci era mult mai "rutală şi purta

numele de Pankratio, cu tehnici speci!ice luptelor şi "o>ului, permiţând şi lovirea cu picioarele,

care puteau duce la uciderea adversarului. Cel mai !aimos luptător antic, Milon din Crotona

(42&4D .+r.), a câştigat şase titluri de campion la -ocurile =limpice antice, luând parte la

Pankratio sau la "o> (!ig. <). 9storicul 6iodor din icilia ne&a lăsat in!ormaţia că acesta era

discipol al lui 3ithagora şi a !ost comandant al armatei locuitorilor Crotonei. Cel mai mare

practicant al acestui stil de luptă a !ost însă Teo!ene" din Ta"o", despre care circula legenda

că îl are ca tată pe însuşi +ercules. El a devenit campion olimpic la Pankratio în anul <;D î.+r.



1ig. <. #ilon din Crotona. culptură realiată de Cesar antos. #ueulLouvre din 3aris

n oma antică, luptele se practicau pe scară largă, în cadrul pregătirii militare. La

început, acestea aveau aspectul unor întreceri cu caracter religios, dar în timp s&au trans!ormat în

spectacole sângeroase purtate de gladiatori în arenele circurilor, !inalul !iind deseori tragic,

întrucât cel învins în luptă era ucis de învingător. ?ladiatorii (!ig. 4) au apărut în oma în anul

2B< î.+r., când !raţii #arcus şi 6ecimus /rutus, !iii unui no"il roman (9unius /rutus), dorind să

aducă omagii tatălui lor cu prile:ul înmormântării acestuia, au o!erit mulţimii un spectacol de

lupte demonstrative (pe viaţa şi pe moarte) între trei perechi de sclavi înarmaţi. n timp, luptele de

gladiatori au devenit în oma antică, una dintre distracţiile !avorite ale pu"licului ( plebe), !iind o

componentă indispensa"ilă "unei !uncţionări a societăţii romane, pe care împăraţii o vor păstra cu

Panem et circuses (F3âine şi circGH).

@nul dintre cei mai cunoscuţi gladiatori, pregătit în Icoala din Capua, este Sparta#$",

sclavul care a condus o răscoală înă"uşită de romani în anul ;< î. +r.. E>istau mai multe tipuri de

luptă, ce presupuneau şi !olosirea unor arme, ast!el că grecii nu le apreciau deloc, considerându&le prea sângeroase. Luptele erau supravegheate de un ar"itru şi, în caul în care se lupta până la

moarte, organiatorul :ocurilor decidea soarta învinsului, de multe ori după dorinţa pu"licului,

prin orientarea degetului mare în sus (viaţă) sau în :os (moarte).

<



1ig. . ?ladiatori. #oaic roman. oma

Cei mai cunoscuţi şi mai apreciaţi gladiatori se numeau Murmillo/Myrmillo. n general,

aceştia proveneau dintre !oştii cetăţeni romani care renunţaseră la li"ertate, având dreptul de a !iun ast!el de ră"oinic. im"oliând luptătorul gal, Murmillo era dotat cu un coi! împodo"it cu

imaginea unui peşte, cu un scut asemănător celor !olosite de legionari (militari din trupele de

elită), o sa"ie scurtă ( gladius), precum şi cu apărători de piele sau metal ale mâinilor (manica) şi

ale picioarelor. 3rincipalii lor oponenţi erau aleşi dintre prionierii tracii (Thraces) sau samniţii

( Hoplomachi).

Luptele cu gladiatori au !ost interise în 9mperiul oman, în urma declarării

creştinismului ca religie o!icială, de către heodosius cel #are în anul B d.+r., apoi de !iul

acestuia +onorius în anul <*< d.+r.

$st!el, după ;* de ani, -ocurile =limpice antice2 nu au mai !ost organiate. Cu toate

acestea, luptele nu au !ost a"andonate, ele !iind practicate în continuare de către oamenii de rând,

apărând încetul cu încetul luptele populare, cum ar !i5 trânta la noi, luptele mongole, tătare,

gruine, ale tiroleilor, elveţienilor, engleilor etc. $cestea, au cunoscut un apogeu în evul mediu,

constituindu&se mai târiu în ramuri sportive naţionale.

6eşi atât tehnica cât şi regulile de des!ăşurare a luptelor erau !oarte "ine sta"ilite, acestea

se deose"eau de la un popor la altul, uneori chiar şi de la o regiune la alta în cadrul aceluiaşi stat.

egulile de des!ăşurare a luptelor, cu toate că nu au !ost scrise, erau "ine cunoscute, !iind

transmise prin viu grai şi învăţate de la o generaţie la alte. n perioada apariţiei oraşelor, luptele

2 3rimele -ocuri =limpice au avut loc în anul ;;D î.e.n. 6in anul <2* î.e.n. -ocurile =limpice erau organiate într&un sanctuarium anume construit, comple>ul sportiv a!lat în vestul 3eloponesului şi numit =lmpia.

4



au început să !ie practicate în special de lucrătorii din "resle (cal!e, ucenici, muncitori), ca o

tradiţie a practicării luptelor din mediul sătesc de unde proveneau mem"rii acestora.

Luptele au !ost incluse şi în pregătirea cavalerilor medievali, alături de celelalte e>erciţii

care o caracteriau.

n secolul al 8J9&lea, au apărut primele cărţi despre lupte în care erau descrise procedeele

tehnice din lupte, iar în secolul următor au apărut şi cărţi ilustrate cu desene realiate de pictori.

n perioada revoluţiei industriale au apărut luptătorii pro!esionişti, care încet, au contri"uit

la sta"ilirea de noi reguli şi regulamente. 3e lângă luptele pro!esioniştilor au început să se

devolte şi luptele de amatori (muncitori), dar la o scară mai restrânsă.

$devărata renaştere a luptelor s&a produs însă în secolul al 8J999&lea, când au apărut o

serie de sisteme de educaţie !iică în care au !ost introduse şi luptele.

$"ia în anul 0BD, după 4* ani, -ocurile =limpice au !ost reluate, ca urmare ae!orturilor unui tânăr aristocrat !rance, "aronul 3ierre de Cou"ertin, a:utat de grecul 6imitrios

Ji'elas. 3rimele -ocuri =limpice moderne au avut loc la $tena<. $u participat ţări, care s&au

întrecut în < evenimente din nouă sporturi di!erite.

n anul B2, o dată cu în!iinţarea 1ederaţiei 9nternaţionale de Lupte s&a trecut la

organiarea de concursuri internaţionale, după un regulament "ine sta"ilit, concursurile

des!ăşurându&se pe două discipline separate5 lupte greco&romane şi lupte li"ere.

%. &L$ptele' n "paţi$l ro)*ne"#

La !el ca şi în alte ţări, şi la noi, luptele au !ost practicate din timpuri străvechi, su"

diverse !orme, ca mi:loc de măsurare a puterii şi îndemânării "ăr"aţilor, de devoltare şi

veri!icare a calităţilor !iice şi erau întâlnite la diverse ser"ări populare şi religioase, unde aveau

aspect ludic cât şi în pregătirea "ăr"aţilor pentru con!licte armate .

n cadrul civiliaţiei thraco&geto&dacice, luptele !ăceau parte din programul de pregătire a

tinerilor luptători ră"oinicii, ei !iind renumiţi pentru lupta corp la corp. $pogeul acestei

civiliaţii a !ost atins în timpul regelui /ure"ista (0*&<< î.+r.), întemeietorul statului dac, care şi&a

organiat o armată e!icientă, cu care i&a în!rânt pe celţii din 3annonia şi a adus su" ascultare

3ierre de Cou"ertin şi&a preentat ideea în 0B<.< 6upă 3ierre de Cou"ertin, -ocurile =limpice moderne tre"uiau să se reia iniţial în B** în oraşul său natal 3aris, dar delegaţii din < de ţări l&au convins să organiee :ocurile începând cu anul 0BD, iar prima gada să !ie $tena.

D



oraşele greceşti de pe ţărmul #ării Kegre. #ai târiu, în timpul regelui 6ece"al (0D&*D),

ră"oinicii geto&daci au purtat lupte crâncene cu romanii, !iind învinşi în anul *D, de împăratul

raian (0B&;) care a trans!ormat 6acia în provincie imperială romană. #ulţi dintre ră"oinicii

daci au devenit prionieri şi au !ost trimişi la oma pentru a deveni gladiatori, iar unii dintre

tinerii daci, se pare, au !ost recrutaţi pentru a slu:i în armata romană.

6upă constituirea statelor medievale româneşti (secolul al 89J&lea), s&au !ormat armatele

#oldovei şi ale ării omâneşti, una dintre tacticile !avorite !iind tocmai lupta corp la corp, !iind

pre!erate atât în pregătire cât şi în lupta propriu&isă tehnica cu împiedicări (urmărindu&se

trântirea adversarului şi imo"iliarea acestuia !olosind diverse prie). n acelaşi timp, luptele erau

!olosite şi ca mi:loc de divertisment, în cadrul "âlciurilor sau a altor adunări populare. 6e

asemenea, legendele populare promovau imaginea eroilor, care în Fluptă dreaptăH îi înving pe cei

răi, !iind recunoscuţi ca FvoiniciH5 9van 9orgovvan, ?ruia Kovac ş.a.n privinţa sporturilor de luptă practicate pe teritoriul românesc amintim5

a) +arţaH 7 sau turnirul, cunoscut şi practicat în Mara omânească. Cronicarii

vremurilor amintesc de participarea unei echipe de cavaleri români în anul <<, pe timpul

domniei lui #ircea cel /ătrân (0D&<0), la un turnir organiat la /uda (@ngaria), iar Jlad

Mepeş (<<0, <44&<D2, <;D) a !ost chiar premiat la o ast!el de întrecere în $ustria.

") Peli,niaH 7 sau lupta corp la corp, cunoscută şi practicată în 6o"rogea. La nivelul

anului D;B, 9on Keculce, în O samă de cuvinte, povesteşte despre o logodnă spunând că românii

s&au veselit două săptămâni cu !eluri de !eluri de muici şi de giocuri şi de pehlivani şi de pusei.

Nadusese şi un pehlivan hindiu harap carele !ăcea :ocuri minunate şi nevăute pe locurile

noastre, iute om era şi vârtos.H

c) Tr*ntaH 7 cunoscută ca !iind o componentă de "aă din categoria :ocurilor atletice

autohtone, care prin a!initatea sa în rândul tinerilor şi prin devoltarea calităţilor !iice şi morale

ale practicantţilor a constituit permanent motiv de inspiraţie pentru creatorii de !olclor.

$lături de aceste !orme, în decursul timpului s&au devoltat di!erite !orme de luptă

populară5

& lupta dreaptă cu apucarea în cruceO

& lupta cu piedicăO

& lupta cu curea sau oltenească, cu sau !ără piedicăO

& lupta cu !i>area "râuluiO

;



& lupta cio"ănească.

9mpresionat de !rumuseaţea acestor întreceri sportive, Jasile $lecsandri în studiul intitulat

Românii şi poezia lor” nota5 N şi la românii de astăi lupta trupească a rămas din vechime un

obicei care domneşte pretutindeni la munte şi la câmpie şi biruitorul este !ncununat cu stimă şi

respect precum odinioară la "oma gladiatorii cei mai vesti#i$ %n vreme ce bătrânii stau culca#i pe

iarbă& povestind despre vremea veche& !n vreme ce nevestele şi !nsură#eii gioacă !n horă& mul#i

din 'lăcăi 'ac rămăşag pe trânte& se apucă de luptă şi copiii !i imiteaă prin pregiurul lor F.

3rima menţionare a unei demonstraţii de lupte greco&romane pro!esioniste în spaţiul

românesc este consemnată în anul 0B2, pe arena circului idoliH din /ucureşti. 6emonstraţiile

au !ost realiate su" conducerea !ranceului 6ou"lier care a dat şi primele lecţii particulare.

@n an mai târiu, în 0B/ cu ocaia unei ser"ări des!ăşurate în parcul Cişmigiu din

/ucureşti au avut loc şi primele întreceri între puterniciH. $ceste evenimente aveau un caracter sporadic, dar au treit interesul pu"licului amator de evenimente sportive şi începând cu anii B**

şi B* şi luptătorii străini îşi etalalau virtuţile şi a"ilităţile pe arena circurilor.

Luptele greco&romane de amatori au apărut în :urul anului B**, !iind practicate mai cu

seamă în $rdeal şi /anat, alături de ridicările de greutăţi. reptat, ele încep să se devolte în

cadrul clu"urilor în!iinţate în centrele industriale (/ucureşti, eşiţa, /aia #are, =radea, $rad,

imişoara, Lugo:, Clu:), !iind practicate de tineri muncitori.

3rimul concurs internaţional de lupte a !ost organiat în anul B*D, la $renele omane din

/ucureşti, la care au participat sportivii români5 #ilică 6ona şi ?heorghe 3roţescu.

#ilică 6ona a în!iinţat, în anul B*;, primul centru de lupte, în care, pe lângă e>erciţii

speci!ice se !ăceau5 alergare pe nisip şi ridicări de greutăţi.

n B*; au !ost organiate întreceri de lupte de către Societatea de arme, gimnastică şi

dare la semnH din ârgovişte. n anul următor are loc şi prima competiţie des!ăşurată după

regulamentul o!icial de lupte greco&romane organiată de către societatea JiitorulH din Craiova.

6in anul B2, luptătorii români încep să participe la concursuri internaţionale organiate

în @ngaria, usia şi 1ranţa.

n anul BB, omânia a participat pentru prima dată al Campionatele #ondiale de la

3aris, prin sportivul 3etru onda, iar în decem"rie au !ost organiate primele campionate

naţionale de lupte greco&romane la imişoara, de către clu"ul ChineulH.

0



3rimul campionat naţional al amatorilor a !ost organiat în anul B2, la /raşov, iar în

anul următor are loc, la atu #are, Campionatul Europei de Est.

3e 4 aprilie B24, a avut loc adunarea generală ordinară a 1...., iar cu acest prile: s&a

vor"it pentru prima oară de lupte ca despre o ramură de sport. Cu această ocaie s&a hotărât

conducerea unitară a !iecărei discipline sportive. Ca preşedinte al Comisiei centrale de port

pentru ramura lupte a !ost ales căpitanul #ircea avu. $cesta a !ost momentul constituirii unei

structuri sportive specialiate pe lupte.

n anul B2; în !runtea comisiei sportive de lupte a !ost ales Keagu /oerescu, iar în

august B2B, 3arlamentul a votat (egea )duca#iei *iice prin care s&a hotărât ca administrarea şi

organiarea activităţii sportive să se !acă numai prin @niunea 1ederaţiilor de port din omânia

(@1). 6upă numai un an, !ederaţiilor sportive le&a !ost recunoscut statutul :uridic.

3e !ondul devoltării tot mai ample a clu"urilor private din /anat şi $rdeal, în B2Bclu"ul -iulH a organiat, la Julcan, primul concurs pentru :uniori, şi tot atunci s&au des!ăşurat

primele întâlniri inter&oraşe între =radea, Clu:, $rad şi 6e"recen.

3e data de 2 noiem"rie B* la =radea a !ost în!iinţată 0ederaţia Ro)*n de L$pte 1i

+altere (lupte şi greutăţiH), alcătuită dintr&un comitet provioriu, sediul acesteia !iind mutat, în

B, la /ucureşti, iar recunoaşterea caracterului o!icial a structurii s&a produs în B2, când

preşedinte al 1ederaţiei a !ost ales Camil #anuilă.

n anul B<D sunt in!iinţate mai multe centre de luptă, printre care şi cel de la ?alaţi.

n ceea ce priveşte luptele li"ere, putem aprecia !aptul că ele s&au devoltat ca urmare a

activităţii susţinute a 1ederaţiei omâne de Lupte în anii P4*, prima ediţie a campionatului

repu"lican (de lupte li"ere) des!ăşurăndu&se a"ia în anul B4<. 6e remarcat este !aptul că o "ună

parte din participanţii la acest turneu au !ost din rândul practicanţilor de lupte greco&romane.

omânia a cucerit primele medalii la luptă, la =limpiadele din BD* şi BD<. 6umitru

3ârvulescu a cucerit atunci titlul olimpic.

ncepând cu anul B;<, 1ederaţia 9nternaţională de Lupte $matori a iniţiat un program

de !nnoire !n con#inut a !ntrecerilor H (de moderniare după #ilan Ercegan citat de ?heorghe

Cismaş în porturi de luptăH), care a !ost urmat de reguli noi cu e!ecte din cele mai di!erite

asupra acestora, con!erind concursului note evidente. $cesta constă din lupte directe, succesive

(tururi de luptă) des!ăşurate între luptători cu greutăţi corporale apropiate pe "aa sistemului

eliminatoriu, în scopul sta"ilirii ierarhiei valorice pentru momentul dat.

B



n preent, în cadrul 1ederaţiei omâne de Lupte activeaă toate secţiile de lupte greco&

romane, lupte li"ere masculin şi !eminin din cadrul clu"urilor şi asociaţiilor sportive în vederea

devoltării şi practicării acestor ramuri sportive. 1..L. îşi des!ăşoară activitatea pe "aa

statutului şi a regulamentului de organiare şi !uncţionare a sa, având personalitate :uridică şi

încura:eaă activitatea sportivă amatoare.

=rganul suprem de conducere al activităţii 1..L. este $dunarea ?enerală, iar hotărârile

luate se duc la îndeplinire de către Colegiile şi Comisiile Centrale ale !orului5

& Colegiul Central al $ntrenorilor (cu comisiile luptelor greco&romane, lupte li"ere şi lupte

!eminine)O

& Colegiul Central al $r"itrilorO

& Comisia pentru competiţii şi clasi!icări sportiveO

& Comisia de lupte pentru speranţe olimpice, tineret, :uniori, cădeţi şi şcolariO& Comisia de disciplină şi educaţieO

& Comisia de propagandă, documentare şi presăO

& Comisia medicalăO

& Comisia pentru e>ecuţia "ugetară şi asigurarea materialăO

& Comisiile teritoriale de luptăO

& Comisia de îndrumare şi control a pregătirii în secţiile de per!ormanţăO

& Comisia pentru pregătirea şi per!ecţionarea cadrelorO

& Comisia de lupte !eminineO

& Comisia pentru relaţia cu 19L$, C= şi alte organismeO

& Comisia de ela"orare a /uletinului in!ormativ al !ederaţiei.

$ctivitatea acestor colegii şi comisii centrale este coordonată de către /iroul 1ederaţiei

omâne de Lupte5 !ormat din preşedinte, 2 vicepreşedinţi, secretar general, secretar general

ad:unct şi *<2 mem"ri. 1iecare dintre aceştia are trasate, prin !işa postului, atri"uţii, o"ligaţii şi

responsa"ilităţi care vor conduce la "unul mers al activităţii întregului aparat administrativ.

*



C. &L$ptele' n Rep$2li#a Moldo,a

n BB2, la -ocurile =limpice de la /arcelona, sportivii moldoveni au evoluat în

componenţa Echipei @ni!icate, care era alcătuită din 2 ţări mem"re ale C9, inclusiv #oldova.

Echipa uni!icată a cucerit, la -ocurile =limpice de la /arcelona, 2 medalii şi a ocupat primul

loc în clasamentul pe echipe.

3rimul preşedinte al Comitetului Kaţional =limpic, E!im -osanu, caracterieaă situaţia în

care se a!la sportul moldovenesc, după cucerirea independenţei în BB, în !elul următor5 ,, )rau

momente când pur şi simplu mi se părea că sportul moldovenesc a+unge !n pragul disperării$

,eea ce a salvat atunci sportul şi !l men#ine şi acum este entuiasmul unei genera#ii de sportivi

!mbătrânite astăi& dar care continuă să iubească cu pasiune pro'esia lor$ -portivii de atunci

mergeau la competi#ii din cont propriu& unii chiar intrau !n datorii$ ,u toate acestea& ei au reuşit

să păstree su'lul sportului moldovenescH.

n BBD, epu"lica #oldova a participat la -ocurile =limpice de vară de la $tlanta.

$tunci, luptătorul de stil greco&roman, ergiu #ureico (!ig. <) a câştigat medalia de "ron, la

categoria **&* 'g (supergrea).

1ig. <. ergiu #ureico



6upă destrămarea @, a devenit mem"ru al delega iei epu"licii #oldova, !iind multipluț

campion na ional. $ !ost medaliat la numeroase concursuri interna ionale de lupte greco&romane,ț ț

categoria supergrea, cum ar !i5

& Campionatul #ondial5

& medalia de argint (BB, BB4)O

& medalia de "ron (BBB).

& Campionatul European5

& medalia de argint (2***)

& medalia de "ron (BB, BB4, BBD, BB0, 2**, 2**<)

$nii QB* ai secolului al 88&lea au !ost domina i de către rusul $le>andr Rarelin, liderul deț

necontestat al categoriei supergrea din cadrul luptelor greco&romane.

3rin 6ecretul nr. 24<A< septem"rie BBD, pre edinteleș #ircea negur l&a decorat cu=rdinul epu"licii Sîn semn de înaltă pre uire a meritelor deose"ite în devoltarea sportului i aț ș

mi cării olimpice na ionale, pentru succese remarca"ile o" inute la edi ia a 88J9&a a -ocurilor ș ț ț ț

=limpice de Jară de la $tlantaS. 9 s&a decernat titlul de maestru al sportului la luptele greco&

romane.

n anul BB; devine mem"ru al echipei /ulgariei.

La =limpiada de Jară de la $tlanta (BBD), un alt sportiv din epu"lica #oldova, Vitalie

Rilean (3i!. 45 s&a plasat al aselea la lupte li"ere, i al aptelea la =limpiada de vară de laș ș ș

idne (2***).

1ig. 4. Jitalie ăileanu

2

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Snegur

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Snegur



@n alt luptător moldovean, 6enadie T$l2ea/ a câ tigat două medalii de aur în 2** iș ș

2**4 la Campionatele Europene i medalie de argint la Campionatul #ondial de la KeT %or', înș

2**.

1ig. D. ?henadie ul"ea

$ urmat victoria în 2*2, la Campionatul #ondial 6e Lupte Li"ere, pentru -uniori,

3ataia, hailanda a tânărului Vi#tor Cio2an$ (!ig. ;) 7 supranumit HJeveri a "urătoareH,ț

repreentantul Clu"ului portiv Central al $rmatei (CC$), care a cucerit medalia de argint. La

Campionatul European de lupte li"ere, des!ăşurat în Uagre", Croaţia, a o" inut medalie de "ron.ț

1ig. ;. Jictor Cio"anu, primul din stânga în !oto



n anul 2*< Campionatul Ka ional $l epu"licii #oldova 7 Chi inău,ț ș au !ost desemnaţi

campionii epu"licii #oldova, edi ia 2*<5ț

Categoria 4; 'g5 Clim ?rec, Comrat

D 'g5 $ndrei 3erpeli ă, te!anJodăț Ș

D4 'g5 Jladimir ?oti an, Comratș

;*'g5 oman 6ermen:i, Leova

;< 'g5 Evghenii Kedealco, Comrat

0D 'g5 3iotr 9anulov, Comrat

B; 'g5 9on Ce"an, te!anJodăȘ

24 'g5 $le>andr omanov, Comrat

La Campionatul European la lupte li"ere, lupte !eminine şi lupte greco&romane

des!ă urat în ora ulș ș în Jantaa, 1inlanda, luptătorii moldoveni (!ig. 0) au cucerit < medalii , ceamai "ună per!orman ă a lor la un ast!el de concurs. $st!el,ț Vi#tor Cio2an$ (categoria 4B 'g.), a

cucerit argintul, Ni#olae Ce2an (categoria B; 'g)/ Andrei Perpeliţ (categoria D 'g) 1i Natalia

%$d$ (categoria 4 'g) au cucerit medalii de "ron.

1ig. 0. $ndrei 3erpeliţă, Kicolae Ce"an, Katalia /udu şi Jictor Cio"anu

ot în anul 2*<, la -ocurile =limpice 3entru ineret 6e La Kan:ing (China)

Luptătorul D)itri Cea#$"ta (!ig. B) a adus, medalie de argint pentru epu"lica #oldova,

clasându&se pe locul doi în !inala pro"ei de lupte li"ere ** 'g.

<



1ig. B. (primul din stânga)

n 2*<, la Campionatul #ondial de Lupte des!ă urat laș ash'ent, în, @"e'istan, Miail

Sa,a a cucerit medalia de "ron. n acela i an, laș -ocurile =limpice 3entru ineret de la Kan:ing

(China) Tatiana Don#il (!ig. *) a reu ind să cucerească, la rândul ei,ș "ronul.

1ig. *. atiana 6oncilă (prima din dreapta)

@n alt sportiv valoros este Ale7andr$ Cirtoa# (!ig. ), care a câ tigat "ronul laș

Campionatul European de la /a'u, din 2*4, la categoria 4; 'g, la lupte li"ere.

4



1ig. . $le>andru Chirtoacă

ot în anul 2*4, la Campionatul European de Lupte ?reco&omane 3olonia, la lupte

greco&romane, Vi#tor Cio2an$ (la categoria 4B 'g) iș Daniel Catara!a au câ tigatș medalie de

aur, în timp ce Petr$ 8e,#i$#, la categoria ;4 'g, a cucerit "ronul.

La !eminin, L$d)ila Cri"tea a câ tigat trei medalii de argint (la Campionatele Europeneș

din 2**D, 2**0, 2*) i una de "ron la Campionalele Europene din 2*2 de la /elgrad, la lupteș

li"ere, la 44 'g .

n 2**, la -ocurile =limpice de Jară pentru ineret, de la ingapore L$lia Leorda (!ig.

) a câ tigat medalia de argint la lupte li"ere, categoria <D 'g.ș

1ig. . Lulia Leorda

D



La cinci ani distan ă,ț S,etlana Saen9o, a cucerit medalia de "ron la lupte li"ere, la ;4 de

'g în 2*4 la Campionatul European de la /a'u. La -ocurile =limpice din 2***, la Londra, a

ocupat locul 9J.

1ig. <. vetlana aen'o

3er!orman ele o" inute în ultimii ani de către luptătorii din epu"lica #oldova sugereaăț ț

o cre tere a nivelului de pregătire i o!eră multe speran e pe viitor pentru tinerii sportivi.ș ș ț

;

Curs 2 Lupte corect 2015.doc

Documents

Transcript of Curs 2 Lupte corect 2015.doc