Curs 2 gastroenterologie. Semne si simptome intalnite in bolile aparatului digestiv

In evaluarea pacientilor cu afectiuni ale aparatului digestiv- un rol important il are stabilirea istoricului suferintei actuale- identificarea semnelor si a simptomelor specifice- interpretarea rezultatelor investigatiilor clinice si paraclinice

Prin discutia cu pacientul asistentul va urmari identificarea datei si modului de debut al suferintei actuale sau potentiale ale pacientului, cu precizarea simptomelor digestive si a evolutiei acestora in timp

Multe dintre simptome pot fi manifestari secundare ale unor boli extradigestive, ca de exemplu: boli cardiovasculare, renale, endocrine, pot fi rezultatul unui regim de viata si munca inadecvat.Anamneza va fi folosita si pentru a obtine informatii cu privire la - obiceiurile alimentare (vegetarian, regim restrictive autuimpus)- consum excesiv al unor substante toxice (alcool)- stil de viata necorespunzator (sedentarism, stress, suprasolicitare nervoasa)Examenul fizic consta in:- inspectia – poate evidentia tipul constitutional (astenic in ulcerul gastric)

- starea de nutritie (scadere ponderala marcata - neoplasm)- aspectul si culoarea tegumentelor (icter – suferinta hepatica sau

biliara)- aspectul abdomenului (abdomenul marit in volum cu circulatie

colaterala – ciroza hepatica)- palparea abdomenului ofera informatii importante cu privire la posibile afectiuni abdominale

- se apreciaza gradul de sensibilitate al unor puncte dureroase abdominale,- pune in evidenta sediul durerii- accentuarea dureriisau reducerea ei la presiune- apararea musculara (sindrom de iritatie peritoneala)

- percutia abdominala poate evidentia- sonoritate normal- hipersonoritate (meteorism, ocluzie intestinala)- motilitate (tumori abdominale, ascita)

- auscultatia pune in evidenta- zgomotele intestinale date de activitatea peristaltica a intestinului

- absenta zgomotelor intestinale poate sa apara in ocluzia intestinala. Semne si simptome prezente in bolile digestive Anorexia – consta in pierderea senzatiei de foame si a apetitului

- poate fi totala (inapetenta)- selectiva (numai pentru anumite alimente, pt.carne in neoplasm

gastric)- conditionata (reducerea voita a ingestiei alimentare de teama

durerii)- mentala (ce apar in boli psihice)

Se impune diferentierea anorexiei de satietate precoce ce apara in unele boli (neoplasm, gastrite)Ingrijirea pacientului cu anorexie implica cointeresarea membrilor familiei in vederea asigurarii suportului emotional si indepartarii factorilor psihosociali nocivi.Hipersalivatie – ptialism, sialoree – saliva se revarsa in afara cavitatii bucale (apare in stomatite si in stenoza esofagiana)Hiposalivatia – asialie, cauzata de deshidratare, intoxicatie cu beladonaDisfagie – dificultatea de a inghiti, descrisa ca o senzatie de oprire sau incetinire a bolului alimentar pe traiectul esofagian

- cause: tumori, spasm esofagian, cancer esofagian- de obicei disfagia apare in contextual clinic sever al neoplasmului

esofagian, cand bolnavul descrie initial dificultate la deglutitie pentru solide, pentru ca apoi sa apara si la ingestia de alimente semilichide sau chiar lichide

- este importanta diferentierea disfagiei de senzatia de “nod in gat” (globus histericus) ce apare la isterici sau nevrotici. Odinofagie – durerea la deglutitie, este localizata retrosternal si iradiaza in spate, reflecta un process inflamator sever ce afecteaza mucoasa.Greata – senzatia dezagreabila asociata cu repulsia fata de alimente precedata de anorexie si urmata de regula de varsaturi

- cauze: afectiuni neurologice, afectiuni ale aparatului vestibular, afectiuni digestive – abdomen acut chirurgical, stenoza pilorica, afectiuni cardiovasculare, afectiuni renale, sarcina, medicamente, substante toxice.Varsaturi – evacuarea in exterior pe gura a continutului gastric si intestinal

- asistentul medical va identifica:momentul aparitiei varsaturii in raport cu actul alimentar (post prandial precoce – suferinte biliare, postprandial tardive – stenoza pilorica, ulcer duodenal)

- aspectul si continutul lichidului de varsatura (alimentar – gastrite, boala ulceroasa, alimentar vechi – alimente ingerate cu 24-48 h inainte in stenoza pilorica, bilios – in dischinezii biliare , sangvin – in complicatiile bolii ulceroase, cancer gastric)

Cauzele varsaturilor:- afectiuni digestive – urgente abdominale, peritonita, ocluzie intestinala,

- boli digestive : ulcer gastric si duodenal, stenoza Pilorica

- afectiuni extradigestive : sarcina (primele 3 l), afectiuni neurologice si ORL, boli metabolice si endocrine, infarct miocardic, medicamente (digoxin, antibiotice), afectiuni psihiatrice, afectiuni infectioase acuteDaca se exclude orice suferinta organica varsaturile vor fi considerate psihogene, deoarece acestea se asociaza cu tulburari ale comportamentului alimentar si inducerea voita a varsaturii de catre pacient.Regurgitatia – reflux alimentar din esofag sau stomac, in cavitatea bucala, este insotita de arsura retrosternala, survine frecvent in hiperaciditate gastricaEructatia – consta in evacuarea pe gura a aerului din stomac inghitit in timpul deglutitiei, este intalnita in aerofagie, la persoanele care mananca repede, in staza gastrica.Pirozis – senzatie de arsura localizata retrosernal sau epigastric. Insoteste de obicei regurgitatiile si apare in esofagite, ulcer esofagian, gastric sau duodenal, dupa consum de alimente condimentate, dulciuri concentrate, prajeli sau in caz de aerofagie. Durerea abdominala se clasifica in trei categorii:

- viscerala – este surda si insufficient localizata, sediul poate fi in zona mediana a epigastrului, periombilical, descrisa ca o arsura, crampe, pacientii cautand zadarnic o pozitie antalgica

- parietala – intense si precis localizata este agravata de miscari sau tuse- reflectata – iradiata in abdomen de la o suferinta extraabdominala (durere

epigastrica din infarctul miocardic)Localizare:- epigastrica postprandiala sau nocturna – in ulcerul gastro-duodenal- retrosternala – in bolile esofagului- in hipocondrul drept – in colecistita- flanc stang, drept – in cancer de colon- abdominala difuza in rectocolita- fosa iliaca dreapta – in apendicita

- supraombilical, hipocondrul stang – “in bara” – in pancreatita- iradiere in spate in ulcer gastroduodenal- iradiere in umar drept in litiaza veziculara

- manifestare ca un pumnal in cazul perforatiilor- foame dureroasa in boala ulceroasa- de intensitate crescuta in colica biliara, apendiculara, intestinala- ritmicitate – durere aparuta toamna si primavara in boala ulceroasa

- imediat dupa mese sau la 2-4 h in ulcer gastric sau duodenal Meteorism abdominal – acumularea gazelor in intestine

- balonarile, eructatiile, flatulenta, greturile sau crampele abdominale sunt datorrate producerii de gaze intestinale

- se pot datora unor deprinderi ca mestecatul de guma, fumatul,- consum de bauturi gzoase, de glucide neresorbabile sau partial

resorbabile, legume, fasole, prune, varza- administrare de medicamente (narcotice, anticolinergice)- tulburari neuropsihice (nevroze anxioase)

Hemoragia digestiva - hemoragia digestive superioara reprezinta pierderea de sange la nivelul

tubului digestive superior si se manifesta prin: hematemeza, melena si hematochezie (rectoragie)Hematemeza – este exteriorizarea prin varsatura a hemoragiei produsa la nivelul tubului digestiv superior. Sangele eliminate poate fi rosu, rosu brun cu cheaguri, sau in zat de cafea, modificarile depinzand de timpul cat sangele a stagnat in stomac. Cea mai grava este data de rupture varicelor esofagiene din hipertensiunea portala a cirozei hepatice.Melena – este exteriorizatrea prin scaun negru, lucios ca pacura , la inceput moale si persista cu aspect de constipatie 3-4 zile dupa oprirea hemoragiei. Hematochezia – eliminarea de sange prin rect putin sau deloc modificat, poate fi rosu, maroniu, cu cheaguri, simplu, sau amestecat cu materii fecale. Ascita – acumulare patologica de lichid in cavitatea peritoneala. Pot fi acumulari mici de 1-2 l, care nu modifica forma abdomenului; cu volum mediu ce determina bombarea abdomenului si acumulari foarte mari de lichid ce determina aparitia abdomenului globulos. Icterul – reprezinta coloratia in galben a tegumentelor si mucoaselor datorita depunerii in tesuturi a bilirubinei aflata in exces in organism. Constipatia – evacuarea neregulata , la interval mai mari de 2 zile a materiiilor fecale, dure, dshidratate, care iau uneori forma de bile numite scibale. Poate fi

determinate de repaus prelungit la pat, procese stenozante, afectiuni anala – hemoroizi, ca efect secundar al unor medicamente. Obstructia colonului prin fecalom.Diareea – evacuarea prea rapida a unor scaune prea lichide. Cauzele sindromului diareic pot fi; toxinfectii, diaree functionala (emotii, stari conflictuale, ), regim alimentar necorespunzator(alimente reci sau alergice), colon iritabil.Perioade alternante de constipatie si diaree se intalnesc in cancerul de colon.

-