STRUCTURA CAII RESPIRATORII INFERIOARE

Caile resp inferioare incepand cu traheea,sunt cai cartilaginoase iar de la bronsiole vb de cai membranoase.Pe langa acestea se descriu caile schimbului gazos reprez. De UVT care sunt relative dificil de diferentiat dupa str.de caile membranoase.Caile cartilaginoase au un str.innele cartilaginoase solidarizate intre ele prin leg fibroase puternice.La interior ele prezinta un epiteliu cilindric format dintr-un singur strat de cellule care contine:celule ciliate si celule caliciforme.Acest epiteliu are rol in mecanismele de aparare a plamanului.Stratul unitary este sub mucoasa care contine glande bronsice cu secretie mucoasa.Canalul lor de escretie se deschide in lumenul cailor.Stratul 3 este reprezentat de musculature.Este format din fibre orientate longitudinal oblic si transversal.Grosimea stratului vascular este variabila de-a lungul arborelui bronsic.Aceasta musculature bronsica ar avea rol in alungirea si scurtarea cailor in timpul inspirului si expirului(fibre longitudinale si oblice)si are rol cert in modificarea calibrul bronsiilor producand fenomenul de bronhoconstrictie(fibrele circulare sau transversale).Aceste fibre reprezinta baza structural a tonusului bronho motor deschis in cazul astmului bronsic.Dat.fct.sale plamanul beneficiaza de dubla circulatie sanguina.Circulatia nutritionala provine din arterele bronsice care sunt ramuri din aorta.Acestea si capilarele veno-limfatice sunt situate in submucoasa.In jurul retelei vasculare,in jurul bronsiilor si in jurul unit.ventilatorii respective alveole,exista un tesut conjuctiv interstitial care se poate umple de lichid extravazat ce poate modif pres.asupra peretilor bronsici si alveolari limitand atat patrunderea aerului in alveole cat si schimburile gazoase.Caile membranoase sunt reprez de toate caile ce conduc aerul care nu au in str.inele cartilaginoase.Ele sunt numite si bronsiole au diametrul de sub 1mm si include caile de schimb gazos,respective bronsiolele respiratorii si ducturile alveolare.Ele se caracterizeaza prin:

-nu au cartilaj in perete

-nu prezinta glande in submucoasa -sunt imbracate de tesut conjuctiv -se destind pasiv in timpul miscarilor respiratorii datorita variatiilor de volum a

plamanilor.La interior ele prezinta un epiteliu care la niv primelor bronsiole apropiate de caile mari,este cilindric si care este inlocuit treptat de epiteliu cubic pe masura apropierii de alveole.Submucoasa este mai subtire si nu prez.glande bronsice,stratul muscular se subtiaza treptat si dispare la niv.ducturilor alveolare.Ca si celulele ciliate,celulele caliciforme se raresc disparand complet de la niv.bronsiolelor terminale.Circulatia nutritive pana la bronsiola respiratory provine din ramuri ale arterelor bronsice de la niv.bronsiolelor respiratorii,hranirea UVT se realizeaza din circulatia pulmonara functionala.Aceasta circulatie functionala deriva din artera pulmonara.

ALVEOLELE PULMONARE,au un perete subtire de 5-10milimigroni,acest perete este format dintr-un strat de cellule epiteliale aplatizate numite pneumocite.Sunt descries 2 tipuri de pneumocite cele de tip3 fiind responsabile de secretia sulfactantului alveolar.Sulfactantul este un complex fosfolipidic,dispus pe un strat de muco-polizaharide si proteine care genereaza tensiunea superficiala alveolara.Aceasta tensiune superficiala este cea care tine alveolele deschise alaturi de fenomenul de reculelastic al plamanului.Pe de alta parte sulfactantul si tesutul elastic interstitial alaturi de un nr.redus de fibre musculare netede situate in peretele alveolei asigura forta de retractile sau revenirea plamanului la dimensiunile de repaus in timpul fazei passive a expiratiei.Tensiunea superficiala alveolara det.de sulfactant scade cand suprafata alveolei scade si creste cand suprafata alveolei creste si ea.Dat.acestei tensiuni superficiale este impiedicata colabolararea rapida a alveolelor in expiratie mentinundu-le deschise mai mult timp.Colaborarea totala a alveolelor in timpul expirului ar necesita un effort muscular foarte mare reinflatia plamanului.In inspir presiunea crescuta tractioneaza asupra peretelui alveolar marindu-I dimensiunile dar sulfactantul apara acest perete de destinderi exagerate.Sulfactantul are si rol de bariera impotriva extravaziunii serului sanguine din capilar catre dumenul alveolelor.Acest fenomen din capilar ar putea aparea in conditii normale dat.presiunii intraalveolare scazute in timpul inspirului.Incapacitatea de secretie a sulfactantului alveolar in cazul nou nascutilor det.o boala de mare gravitate numita boala membranelor hyaline sau sindromul detresa a nou nascutului.Membrana alveolara capilara reprezinta membrane traversata de

gazelle respiratorii in timpul schiburilor gazoase.Ea realizeaza separatia dintre 2 medii:mediul aerian intraalveolar si sangele intracapilar.Are o grosime variabila de la 0,3-5milimigroni si i se descriu mia multe straturi:

1.sulfactantul alveolar

2.pneumocitul alveolar cu membrane si citoplasma

3.membrana bazala alveolara

4.spatiul interstitial

5.membrana bazala capilara

6.celula endoteliala a capilarului sanguine cu membrane si citoplasma

7.plasma

8.hematia cu membrane si citoplasma

Trecerea O2 si CO2 prin membrane alveolo-capilara se realizeaza dat.gradientilor de pres.partiala O2 si CO2 in aerul alveolar si sangele venos.

REGLAREA FUNCTIEI RESPIRATORII.Respiratia este un act involuntar dar se realiz.prin contractia unor muschi scheletici supusi controlului volutar.In reglarea respiratiei sunt antrenate paleostructuri respective maduva si bulb rahidian care joaca rol important in reglarea functiilor metabolice dar si str.nervoase mai moi,adica sist.limbic,hipotalamusul,cortexul cerebral care controleaza functii comportamentale(plans,ras,vorbit).Aceste acte motorii interfera respiratia,din aceasta cauza fct.respiratoare are mai multe niv de reglare si control.Reglarea automata a respiratiei este realizata de aglomerari de cellule nervoase la niv bulbului si puntii.Astazi nu mai este acceptata den de centru respirator deoarece nervii sunt raspanditi pe arii extinse in reg.bulbocontina cei cu fct.respiratorie fiind raspanditi printer cei expiratori.In portiunea superioara a bulbului se det.2 populatii neuronale care pot mentine o activitate ventilatorie autonoma in afara oricaror aferente,dar pe inspire si expir respiratia se alterneaza.Grupul respirator dorsal cuprinde neuroni care descarca impulsuri in faza de inceput a inspirului.Ei primesc aferente viscerale si gustative prin nervii vagi grosofaringieni si faciali

aferente sensitive de la niv.fetei prin trigemen si aferente de la cortex,aferente medulare sensitive,tactile,dureroase si proprioceptive de la niv musculaturii toracale.Axonii acestor neuroni coboara prin cordoanele ventro-laterale ale maduvei spinarii pana la niv.reg.cervicale si toracala ale maduvei und fac sinapsa cu neuronii motori ai urmatoarelor metanere:

-C3-C5 unde se gaseste originea nervului frenic care v-a inerva diafragmul

-D1-D6 pentru nervii intercostali

-T7-T12+L1 unde sunt radacinile nervilor care inerveaza musculature abdomminala

AL 2-LEA GRUP RESPIRATOR. Grupul respirator ventral cuprinde atat nervi inspiratori cat si expiratori in proportie de 3la1.Axonii nervilor inspiratory coboara prin cordoanele laterale spre nuclei musculaturii inspiratorii iar axonii expiratory coboara pe marginea externa a cornului anterior si fac sinapsa cu nervii seg.D1 pana la L3 care inerveaza m.intercostali interni si m.abdominali.Grupul de nervi contin ceea ce era cunoscut ca centru pneumotaxi.Neuronii respiratori contini nu au aferente medulare si vagale dar primesc conexiuni de la toti nuclei bulbari si aferente senzoriale in special vasculare si gustative.