Curs 13Efectele fata de terti

Persoana cu care s-a incheiat contractul pentru care s-a dat mandatul. Pe aceasta persoana o vom desemna tert fata de contractul de mandat.a.Raporturile dintre mandant si tert. Regula aplicabila este prevazuta in art. 1296 din materia reprezentarii. Potrivit acestui text contractul incheiat de reprezentant in limitele imputernicirii in numele reprezentatului produce efecte direct intre reprezentat si cealalta parte. Din text rezulta ca daca in exercitarea contractului de mandat, mandatarul a incheiat in nume si pe seama mandantului actul pentru care era imputernicit, acest act produce intre mandant si tert aceleasi efecte pe care le-ar fi produs si daca ar fi fost incheiat de mandant personal. Prin exceptie, atunci cand mandatarul a garantat in mod expres fata de mandant sau fata de terti executarea contractului incheiat in exercitarea mandatului el va raspunde ca fideiusor pentru aceasta executare.In cazul in care mandatarul a depasit limitele imputernicirii(*avea mandat sa vanda un bun pentru un pret minim de 100 de lei si l-a vandut pentru 80 de lei;), contractul incheiat de mandatar nu produce de regula efecte in patrimoniul mandantului. Potrivit art. 1309, al. 1, contractul incheiat de persoana care actioneaza in calitate de reprezentant, insa fara a avea imputernicire sau si-a depasit puterile conferite, nu produce efecte intre reprezentat si tert. Cu toate acestea, cel in numele caruia s-a incheiat contractul are dreptul de a-l ratifica, iar in urma ratificarii va intra in raporturi juridice directe cu tertul de la data incheierii contractului initial ca si cum mandatarul ar fi actionat in limitele imputernicirii. De aici rezulta ca ratificarea are efect retroactiv, exceptie facand numai eventualele consecinte prejudiciabile pentru terti ale acestui efect retroactiv, consecinte care nu le sunt opozabile acestora. Prin terti ne referim la orice alta persoana decat partile contractului incheiat in exercitarea mandatului dar cu depasirea initiala a limitelor imputernicirii. Intrucat ratificarea semnifica un consimtamant valabil la incheierea unui contract care se incheiase initial in absenta acestui consimtamant, ea trebuie sa imbrace forma ceruta de lege pentru acest contract. Dreptul de a ratifica este un drept potestativ, care se transmite mostenitorilor. Acest drept potestativ are totusi particularitatea ca el poate fi desfiintat fara acordul titularului sau. Astfel, inainte de ratificare mandatarul care a actionat in afara limitelor imputernicirii si tertul cu care el a contractat astfel, pot conveni sa desfiinteze acest contract, fara ca mandantul sa se poata opune. De asemenea, intrucat dreptul potestativ al mandantului genereaza o situatie de incertidudine juridica fata de terti care nu stie daca se afla in raporturi juridice directe cu mandantul, tertul ii poate da mandantului un termen rezonabil pentru ratificare, iar daca termenul este rezonabil si i-a fost comunicat prin notificare, la expirarea termenului dreptul de ratificare se stinge, intre tert si mandant neformandu-se niciun alt raport juridic. Chiar si in cazul in care contractul nu a fost ratificat de mandant, desi mandatarul a depasit limitele imputernicirii, poate produce efecte in patrimoniul mandantului in cazul in care sunt intrunite conditiile mandatului aparent. Astfel, potrivit art. 1309, al. 2 daca prin comportamentul sau, reprezentatul l-a determinat pe tertul contractant sa creada in mod rezonabil ca reprezentantul are puterea de a-l reprezenta si ca actioneaza in limita puterilor conferite, reprezentatul nu se poate prevala fata de tertul contractant de lipsa puterii de a reprezenta. Din modul cum este redactat acest text rezulta mai intai ca aplicarea mecanismului mandatului aparent este un beneficiu al tertului. Numai tertul care indeplineste conditiile textului, iar nu si mandantul sau mandatarul poate sa se prevaleze de aceste conditii pentru a sustine ca actul juridic pe care l-a incheiat cu mandatarul produce efecte intre tert si mandant.Conditii de aplicare a tertuluia.Tertul trebuie sa fi crezut la data incheierii contractului cu mandatarul ca acesta era imputernicit sa incheie acel contract pe numele si pe seama mandantului.b.Aceasta credinta a tertului, desi intemeiata pe o reprezentare falsa, trebuie sa fi fost rezonabila, in sensul ca prin diligente normale el nu putea sa inlature eroarea.c.Aceasta credinta a tertului sa fi fost cauzata de comportamentul mandantului. Aceasta conditie este noua. Daca nu sunt intrunite conditiile mandatului aparent, contractul incheiat cu depasirea limitelor imputernicirii de catre mandatar poate produce efecte intre mandant si tert numai daca sunt intrunite conditiile gestiunii de afaceri. Exista gestiune de afaceri atunci cand fara sa fie obligata o persoana numita gerant gestioneaza in mod voluntar si oportun afacerile altei persoane, numite gerat care nu cunoaste existenta gestiunii sau cunoscand gestiunea nu este in masura se desemneze un mandatar, ori sa se ingrijeasca altfel de afacerile sale. Daca nu sunt intrunite nici conditiile gestiunii de afaceri, raporturile juridice intre mandantul reprezentat dincolo de limitele imputernicirii si tert vor fi guvernate de regulile imbogatirii fara justa cauza. b.Raporturile dintre mandatar si tert.In principiu mandatarul care actioneaza in limitele imputernicirii nu suporta efectele contractului astfel incheiat. Pentru ca tertul sa poata verifica daca mandatarul actioneaza in limitele imputernicirii el are dreptul sa ii pretinda acestuia sa faca dovada puterilor incredintate, iar daca puterea de reprezentare s-a conferit printr-un act constatat in scris, tertul poate pretinde mandatarului sa ii prezinte o copie a inscrisului certificata pentru conformitate in temeiul art. 1302. Daca a actionat in limitele imputernicirii, dar nu si-a declinat fata de terti calitatea de reprezentant al mandatului, atunci in principiu mandatarul angajeaza in nume propriu fata de tert, potrivit art. 1297, contractul incheiat de reprezentant in limita puterilor conferite atunci cand tertul contractant nu cunostea si nici nu ar fi trebuit sa cunoasca faptul ca reprezentnantul actiona in aceasta calitate ii obliga doar pe reprezentant si pe tert. In lege, in art. 2 se prevede altfel, si anume daca reprezentantul atunci cand contracteaza cu tertul in limita puterilor conferite pe seama unei intreprinderi pretinde ca este titularul acesteia, tertul care descopera ulterior identitatea adevaratului titular poate sa exercita impotriva acestuia din urma drepturile pe care le are impotriva reprezentantului.Potrivit art. 1310, cel care incheie in calitate de reprezentant, neavand imputernicire, ori depasind limitele puterilor ce i-au fost incredintate, raspunde pentru prejudiciile cauzate tertului contractant care s-a increzut cu buna-credinta in incheierea valabila a contractului. Sub imperiul vechiului Cod, doctrina a apreciat ca aceasta raspundere este extra-contractuala, de natura delictuala intrucat reprezentantul nu a dorit sa isi asume obligatii in nume propriu, el prin ipoteza a urmarit ca obligatiile sa se produca in patrimoniu celui pe care il reprezenta fara imputernicire. Aceasta este de fapt o incalcare a indatoririi de a respecta limitele imputernicirii, indatorire care este contractuala fata mandant cu care mandatarul a incheiat in prealabil un contract, dar care este delictuala cu tertul co-contractantului, cu care mandatarul nu a incheiat niciun contract.

Incetare contractului de mandat cu reprezentare

Potrivit art. 2030, pe langa cauzele generale de incetare a contractului, mandatul inceteaza prin oricare din urmatoarele moduri:a.Revocararea de catre mandant. Contractul de mandat este un contract avand un puternic caracter intuitu personae, care se manifesta atat la formarea contractului, cat si pe parcursul executarii sale si care presupune increderea mandantului in mandatar intr-o masura suficienta pentru ca mandantul sa ii permita mandatarului sa formeze vointa sa juridica si sa asume efecte juridice ce se vor produce in patrimoniul mandantului. Intrucat aceasta incredere este esentiala si pentru executarea contractului de mandat disparitia din orice cauza a acestei increderi trebuie sa poata conduce la incetarea mandatului. Prin derogare de la dreptul comun, contractul inceteaza prin revocarea sa de catre mandant, revocare care reflecta pierderea increderii. Derogarea aceasta este destul de limitata, intrucat revocarea pune capat automat doar puterii de reprezentare, respectiv puterii de a incheia acte pe seama mandantului in cazul mandatului fara reprezentare. Toate celelalte efecte ale contractului se produc uneori in mod accelerat inaintea scadentei initiale.In ceea ce priveste forma revocarii, art. 2031 arata ca revocarea poate fi expresa sau tacita. Ea nu trebuie sa respecte principiul simetriei formei. Un mandat autentic poate fi revocat fie tacit, fie prin inscris sub semnatura principala. Revocarea se poate face oricand pe durata contractului de mandat. Ea se poate face atat in legatura cu mandatul gratuit, cat si in legatura cu mandatul remunerat si chiar in legatura cu mandatul pe care partile l-au declarat irevocabil. Declaratia partilor privind irevocabilitatea nu este o clauza nescrisa; ea este o clauza ineficienta pentru ca ea are ca efect obligarea mandantului sa nu revoce mandantul. Daca mandantul revoca mandatul, el isi incalca aceasta obligatie contractuala si va raspunde pentru prejudiciul cauzat mandatarului. Aceasta revocare este eficace in sensul ca ea are ca efect incetarea contractului de mandat.Potrivit art. 2031, al. 2 imputernicirea data unui nou mandatar pentru aceeasi afacere revoca mandatul initial. Potrivit legii, prezumtia legiuitorului este ca daca pentru un act pentru care a fost deja numit un mandatar se numeste un nou mandatar, daca nu rezulta altfel din vointa partilor, noul mandatar il va inlocui pe cel vechi, cei 2 mandatari nefiind tinuti sa lucreze impreuna. In acest alineat este vorba despre o revocare tacita.Exista o singura limita a revocarii potrivit Noului Cod, si anume ipoteza in care mandatul a fost dat aceluiasi mandatar de catre mai multe persoane pentru o afacere comuna, numirea mandatarului se considera a face obiectul fortei obligatorii a contractului incheiat de mandanti intre ei. In consecinta, mandatarul va putea fi revocat numai prin acordul tuturor mandantilor care l-au numit. Potrivit art. 2032, mandantul care revoca mandatul ramane tinut sa isi execute obligatiile fata de mandatar. Daca mandatul este remunerat, aceasta remuneratie va trebui platita. Mai mult, daca revocarea este nejustificata sau este intempestiva, mandatarul are dreptul de a obtine din partea mandantului reparatia prejudiciului cauza de revocare. In ceea ce priveste caracterul nejustificat, al. 2 prevede ca atunci cand partile au declarat mandatul irevocabil , revocarea se considera a fi nejustificata daca nu este determinata de culpa mandatarului, ori in caz fortuit sau forta majora. In ceea ce priveste caracterul intempestiv, se are in vedere ipoteza in care datorita momentului si modului surprinzator in care a fost comunicata, mandatarul nu a putut evita anumite prejudicii care nu s-ar fi produs daca el ar fi fost informat din timp.In ceea ce priveste efectele revocarii intre parti, acestea se produc la data la care mandatarului i-a fost adusa la cunostinta decizia de revocare de catre mandant. Sub acest aspect, revocarea este un act juridic unilateral supus comunicarii. In ceea ce priveste efectele fata de terti, ele se vor produce numai daca acestia au cunoscut ori puteau cu diligente normale sa cunoasca declaratia de revocare. In caz contrar, efectele actului incheiat de mandatar dupa revocarea in limitele puterii de revocare cu un tert care nu putea cunoaste revocarea, produce efecte intre acel tert si mandant potrivit regulilor mandatului aparent. In mare, ca revocarea sa fie eficienta este nevoie ca actul de revocare sa fie adus la cunostinta tertului cu care urma sa se incheie contractul pentru care s-a dat mandatul. Potrivit art. 2033 daca procura a fost data in forma autentica notariala, in vederea informarii tertilor, notarul public caruia i se solicita sa autentifice revocarea unei asemenea procuri este obligat sa transmita de indata revocarea catre registrul national notarial tinut in format electronic, potrivit legii. Notarul public care autentifica actul pentru incheierea caruia a fost data procura, are obligatia sa verifice in registrul national notarial daca acea procura a fost revocata. De cate ori actul este supus legii, notarul ii cere mandatarului sa ii prezinte procura. Daca se face revocarea in forma autentica, acea revocarea va fi inregistrata in registrul national al notarilor, atunci acesta va fi accesibil oricarui notar. b.Renuntarea de catre mandatar. Potrivit art. 2034, mandatarul poate renunta la mandat, renuntarea va fi ca si revocarea un act supus comunicarii, astfel incat el trebuie notificata mandantului. Renuntarea nu il lipseste pe mandatar de dreptul de a primi remuneratie pentru actele efectuate pe seama mandatului pana la renuntare. Daca renuntarea creeaza prejudicii mandantului, mandatarul este obligat sa repare aceste prejudicii cu exceptia cazului in care demonstreaza ca in cazul continuarii mandatului ar fi suportat el insusi o paguba insemnata care nu putea fi prevazuta la data incheierii contractului de mandat. Prin urmare, in aceasta situatie nu se aplica standardul de drept comun a fortei majore. c.Moartea, incapacitatea sau falimentului mandantului ori mandatarului. Prin exceptie, atunci cand mandatul are ca obiect acte juridice succesive ce se incheie in cadrul unei activitati cu caracter de continuitate, mandatul nu inceteaza prin moarte, incapacitate sau faliment, ci continua, eventual transmitandu-se mostenitorilor cu respectarea drepturilor partilor privind renuntarea si revocarea. In acest caz se aplica un alt caz, si anume incetarea executarii succesive care face necesara incheierea actelor ce constituie obiectul mandatului, va conduce si la incetarea mandatului. In caz de deces incapacitatea sau falimentul al mandantului ori mandatarului, mostenitorii partii afectate au obligatia de a informa cealalta parte. In cauzele in care il afecteaza pe mandatar, mostenitorii sunt obligati sa continue executarea mandatului in cazul in care intarzierea acestei executari ar risca sa prejudicieze interesele mandantului.

Elemente comune pentru incetarea.Ceea ce face mandatarul pana la data la care a luat cunostinta de modul de incetare aplicabil este valabil si produce efecte intre terti si mandant.b.Atata vreme cat tertii nu au cunoscut si nu puteau cu diligente normale sa cunoasca incetarea mandatului ei se pot prevala impotriva mandantului de efectele contractului incheiat cu mandatarul cu aplicarea teoriei mandatului aparent.c.La incetarea contractului de mandat in orice mod, mandatarul este obligat sa restituie mandantului procura. Mandatarul are dreptul sa retina o copie a procurii certificata de mandant cu mentiunea ca puterea de reprezentare a incetat. Mandatarul nu poate retine procura ca garantie a executarii obligatiilor mandantului. Aceste aspecte rezulta din art. 1308.d.Incetarea contractului de mandat are ca efect accelerarea scadentiei obligatiei mandatarului de a da socoteala mandantului.e.Mandatul dat mai multor mandatari pentru a lucra impreuna inceteaza pentru toti mandatarii la data cand orice mod de incetare il afecteaza pe oricare dintre ei.

1