Istoria Arhitecturii Universale

10
Istoria Arhitecturii Universale Curs 1 Renasterea patrunde in Franta prin intermediul artistilor italieni care au influentat scoala Nationala de arhitectura franceza fiind creat un stil tipic francez, delimitand astfel Renasterea de stilul de baza. Caracteristicile renasterii franceze sunt: mentinerea formei arhitecturale asemeni cetatilor medievale, introducerea acoperisurilor inalte care sunt speculate cu spatii utile, cu lucarne bogat decorate si cu pinioane de influenta gotica, stil inca puternic in Franta. Volumele se articuleaza cu donjonuri sau turnuri care primesc acoperisuri elansate, uneori incununate de cosuri de fum, obiecte care devin in sine forme arhitecturale si sculptural, ca si in cazul Castelului Chambord. Debutul Renasterii are loc in timpul regelui Francisc I si Ludovic al XI-lea, prin ridicarea Castelului Amboise si Chateau Blois. La Amboise primeste gazduire Leonardo da Vinci, iar aripa Francisc I a castelului Blois se presupune ca ar fi o creatie a acestuia. Leonardo da Vinci a murit aici si a fost ingropat in capela Saint-Hubert. Aici a pictat Mona Lisa.

description

Istoria Arhitecturii Universale

Transcript of Istoria Arhitecturii Universale

  • Istoria Arhitecturii Universale Curs 1 Renasterea patrunde in Franta prin intermediul artistilor italieni care au influentat scoala Nationala de arhitectura franceza fiind creat un stil tipic francez, delimitand astfel Renasterea de stilul de baza. Caracteristicile renasterii franceze sunt: mentinerea formei arhitecturale asemeni cetatilor medievale, introducerea acoperisurilor inalte care sunt speculate cu spatii utile, cu lucarne bogat decorate si cu pinioane de influenta gotica, stil inca puternic in Franta. Volumele se articuleaza cu donjonuri sau turnuri care primesc acoperisuri elansate, uneori incununate de cosuri de fum, obiecte care devin in sine forme arhitecturale si sculptural, ca si in cazul Castelului Chambord. Debutul Renasterii are loc in timpul regelui Francisc I si Ludovic al XI-lea, prin ridicarea Castelului Amboise si Chateau Blois. La Amboise primeste gazduire Leonardo da Vinci, iar aripa Francisc I a castelului Blois se presupune ca ar fi o creatie a acestuia. Leonardo da Vinci a murit aici si a fost ingropat in capela Saint-Hubert. Aici a pictat Mona Lisa.

  • Chateau dAmboise:

    Desfasurare spre malul Sennei

    Ansamblul se observa de pe malul opus

    Curtea interioara imagine turn; volum poligonal scara inovatie.

    Chateau Blois:

    Bovindouri la fatada principala (la mai multe nivele)

    Curte interioara

    Pastreaza tipicul medieval

    Compozitie axiala

  • Aripa Francisc I caramida aparenta, scara elicoidala, plan hexagonal, circulatie pe verticala atat in spatiile interioare, cat si in cele exterioare.

    Blazon medieval

    Spatiile interioare boltile sunt rezolvate pe sistem structural gotic (nervuri cu arce frante)

    Stil propriu francez imprumuturi din Renasterea Italiana combinate cu elemente gotice.

    Chateau dAnet

    Rezolvarea volumelor si a formei acoperisului este de tip sarpanta baroca (spatiu util marit la interior a nu se confunda cu stilul baroc)

    Acces castel turnulete; in fundal castel turnuletele, pinioanele, orologiul, animale resedinta de vanatoare.

    Chateau dAngers

  • Apropiere prin arhitectura decorativa de cetatile medievale

    Turnuri decorate prin alternarea de piatra si marmura

    Incinta, gradinile abordare peisagera specifice renasterii franceze.

    Imaginea de ansamblu asupra Sennei Pietonalul pe limita castelului Cilindri donjoane ce delimiteaza castelul

    Chateau dAzay-le-Rideau

    Asezat pe apa, pe o limba de pamant

    Colturi interesante rezolvate cu turnulete

    Imagine spre incinta castelului strabatuta de canale Intrare marcata printr-un portal mai inalt

    Zona de circulatie pe verticala O serie de castele isi datoreaza existenta regelui Ludovic al XIV-lea (regele soare), in timpul caruia se atinge apogeul in domeniul constructiilor. Franta isi castiga statutul de putere in Europa.

  • Chateau de Chambord

    Dezvoltare pe planimetrie de cetate medievala

    Cosuri de fum tratate arhitectural si decorativ

    Orologiul

    Compozitie axiala in plan

    Scara elicoidala in interior

    Antonio Gaudi se inspira din acest castel pentru vila Hilla

    Chateau de Chenonceau

  • Ridicat deasupra apei pe bolti (pod)

    Aprovizionarea se facea pe calea apei

    Gradini cu canale pentru a patrunde apa

    Chateau de Cheverny

    Randuri cu asize

    Tema cupolelor mari de influenta baroca dupa 1650

    Chateau de Villandry

    Aranjament peisager cu canale de apa Simbolistica parcurilor este dragostea

  • Chateau Fontainbleau

    Resedinta de vara a regilor Frantei

    Localitate mica de langa Paris

    Rezolvarea accesului scara dulba (curbilinie) monumentalitate

    Poarta de intrare (Poarta de aur)

  • Dupa 1650

    Incepe re-constructia Palatului Louvre

    Arhitect: Pierre Lescot

    Incepe in perioada regelui

    Aripa laterala colonada realizata de Claude Perrault Marea curte de onoare cu piramida de sticla Arh. Le Vou, Le Brun, Le Roy decoratiuni interioare Arh. Jacques Lemercier turnul cu orologiu

    Chateau Chaumont

  • Palatul Versailles

    Palat care preia forma si decoratia compusa pe conceptul compozitiei axiale, dar care va marca stilul clasicismului regal francez fiind o victorie asupra barocului

    Barocul preluat in decoratiuni si amenajari interioare

    (francezii adepti ai stilului rococo) Spatiu de agrement in jur cu locuri si fantani

    Se observa eliminarea acelor acoperisuri joase ascunse de aticuri marite

    Colonada influente renasterea italiana

    Trecerea graduala spre a sublinia capul de perspectiva (care este mult mai departe) Sala Oglinzilor preferat de Ludovic al XIV-lea si proiectat de Le Roy Ludovic al XIV-lea construieste la Paris un fel de spital al Invalizilor cu capela domul

    invalizilor inchinata soldatilor francezi (adapostirii si tratarii) a fost mult agreata ca loc de tratare a soldatilor sai de catre Napoleon

    Astfel ca dupa dorinta sa, sarcofagul sau se gaseste in domul invalizilor

    Tipicul domurilor dupa modelul italian

    Are o importanta decorativa: piese sculpturale decorate cu foita de aur

  • Artisti renasterea franceza

    - Il Rosso si Il Primaticcio La Fontainebleau - Arh. Pierre Lescot Louvre - Jeam Goujon - Arh. Philibert Delorme Castelul Chenonceau - Arh. Jacques Lemercieur Louvre (Ludovic al XIII-lea) - Arh. - Le Van - Le Brun - Le Roy - Jules Mansart la Versailles - Claude Perrault - Arh. Inigo Jones Palatul Whithall - Arh. Cristopher Wrece Catedrala Sf. Paul - Londra