Curs 1 2 Lez Celulare Delia Ciobanu 2013 2014 Extensie 2015

Delia Ciobanu

MORFOPATOLOGIA

•  Studiul cauzelor = e-ologia •  Studiul mecanismelor = patogeneza •  Stabilirea efectelor bolii

Leziuni morfologice: •  Macroscopice •  Microscopice •  Ultrastructurale •  Moleculare

Manifestări clinice: • Semiologia medicală şi chirurgicală

o Simptomatologia o Semnele fizice

Modificări biochimice (disfuncţia)

Definiţie: Studiul leziunilor care apar la nivel de celulă, ţesut şi organ în :mpul bolilor.

Morfopatologia

•  Generală – studiul leziunilor de bază din patologie;

•  Specială – studiul patologiei pe aparate şi sisteme.

Metode morfologice u-lizate

•  Macroscopie: – Examenul macroscopic – Necropsia anatomo-‐clinică

•  Microscopie: – Diagnos:cul histopatologic – Citodiagnos:cul

•  Leziunea – ansamblul modificărilor morfologice şi funcţionale din celule, ţesuturi şi organe, prin acţiunea unor variaţi agenţi (factori de mediu: interni sau externi): –  Boli gene-ce

•  Mutaţii genetice ereditare –  Boli dobândite:

•  Agenţi fizici: trauma:sme, iradieri, agenţi termici •  Agenţi chimici: subst. toxice, metale grele, solvenţi, medicamente, anoxia •  Agenţi infecţioşi: virusuri, bacterii, fungi, paraziţi •  Agenţi endocrini: deficit sau exces hormonal •  Substanţe nutri-ve: deficit sau exces (ex: fier, vitamine) •  Reacţii imune: reacţiile alergice, autoimunitatea.

•  Normal ↔ modificare adapta:vă ↔ leziune

•  Modificări reversibile – Acute: degenerescenţa hidropică – Cronice: steatoza, reacţiile de adaptare

•  Modificări ireversibile (necroza celulară)

!! Sensibilitatea celulară la modificările de mediu depinde de ac4vitatea metabolică a celulei (ex. neuronul vs. fibrocitul, fibra musculara striata vs miocard).

•  Majoritatea agresiunilor interferă cu: – Funcţiile membranare

•  Intră: H2O, Ca, Na •  Ies: K, enzime

– Producţia de energie • ↓ ATP, ↓ glicogenul (glicoliză anaerobă)

– Sinteza de proteine • ↓ proteinele structurale • ↑ proteinele citoprotec:ve (i.e. Ubiqui:n)

Răspunsul celular la stress

Leziuni celulare acute reversibile

Leziuni celulare reversibile acute

Degenerescenţa hidropică – hiperhidratare celulară Sinonime: –  Intumescenţa tulbure, –  Tumefierea celulară –  Edemul celular

Evidenţiabilă în organele parenchimatoase: –  Ficat: hipoxie, viruşi hepatotoxici –  Rinichi: şoc (fazele iniţiale) –  Miocard: intoxicaţie cu fosfaţi

Degenerescenţa hidropică Microscopie electronică

•  Tumefierea mitocondrială •  Tumefierea RE •  Pierderea ribozomilor •  Ruperea lizozomilor (distrugerea membranelor celulare prin ac:varea fosfolipazelor)

•  Tumefierea nucleului cu: – condensarea CRT pe membrana nucleară – dispariţia nucleolului

Degenerescenţa hidropică

•  Macroscopic: – Creşterea Ø organului – Palid, cenusiu – Consistenţă redusă (“intumescenta tulbure”)

•  Microscopic: – degenerescenţă vacuolară → degenerescenţă (“intumescenţă”) clară

•  Leziunile sunt reversibile

Degenerescenţa hidropică (ficat)

Leziuni celulare cronice

•  Modificări celulare adapta:ve

•  Acumulări intra-‐ şi extracelulare – Lipide, proteine, glicogen – Pigmenţi

•  Calcificarea patologică

Leziuni celulare cronice

Modificări celulare adapta:ve •  Sunt adaptări celulare la diferiţi factori fiziologici sau patologici.

– Adaptări ale metabolismului celular – Adaptări ale tabloului de creştere celulară:

•  Ac-vitate celulară crescută (creşterea numărului sau/şi dimensiunii celulelor)

•  Ac-vitate celulară scăzută (scăderea numărului sau/şi dimensiunii celulelor)

•  Alterarea morfologiei celulare (modificări ale diferenţierii celulare)

Răspunsuri celulare adapta-ve

•  Tipuri celulare: – Celule labile (epiderm, mucoase, sistem hematopoie:c şi limfoid);

– Celule stabile (parenchim glandular); – Celule permanente (fibrele musculare striate, neuronul).

Adaptări ale tabloului de creştere celulară

Modificări ale dimensiunii celulelor

Atrofie Scăderea Ø celulelor

Hipertrofie Creşterea Ø celulelor

Modificări ale numărului celulelor

Involuţie Scăderea nr. celulelor

Hiperplazie Creşterea nr. celulelor

Modificări ale diferenţierii celulare

Metaplazia Înlocuirea cu un alt tip celular

Creşterea masei :sulare

•  Mecanisme: –  Creşterea solicitării funcţionale –  Creşterea solicitării metabolice –  S:mulare endocrină în exces

•  Tipuri (depind de posibilităţile celulelor respec:ve de a se mul:plica): – Hipertrofia – Hiperplazia – Mixtă

Creşterea masei :sulare HIPERTROFIA

•  Este o reacţie de adaptare celulară caracterizată prin mărirea volumului unui ţesut sau organ determinată de creşterea dimensiunilor celulelor sale.

•  Apare în ţesuturile cu celule permanente.

•  Celule cu număr crescut de microorganite citoplasma:ce.

•  Fiziologică sau patologică.

Creşterea masei :sulare HIPERPLAZIA

•  Este o reacţie de adaptare celulară caracterizată prin mărirea volumului unui ţesut sau organ determinată de creşterea numărului celulelor sale.

•  Apare în ţesuturile cu celule ce se pot mul?plica.

•  Fiziologică sau patologică.

Hipertrofii şi hiperplazii fiziologice

•  La atleţi – hipertrofia masei musculare schele:ce şi a miocardului ca răspuns la exerciţiu şi solicitări metabolice intense;

•  S:mularea endocrină în sarcină generând hipertrofia şi hiperplazia glandei mamare şi a miometrului;

•  Endometrul în :mpul ciclului menstrual -‐ s:mularea endocrină ovariană.

•  Mărirea de volum a glandei :roide în sarcină datorată hormonilor :reos:mulatori (hiperplazie);

Hipertrofii şi hiperplazii patologice

•  Creşterea numerică a celulelor secretoare de parathormon la nivelul glandei para:roide (hiperplazie) generată de scăderea calciului seric;

•  Hipertrofia concentrică de ventricul stâng în HTA, St Ao;

•  Hipertrofia stratului muscular neted la nivelul colonului datorată fenomenelor obstruc:ve generate de o tumoră;

•  Hiperplazia endometrială datorată hiperestrogenismului;

•  Hiperplazia compensatorie, în organele pereche după ablaţia chirurgicală (rinichi).

Răspuns :sular de adaptare

Hipertofia musculaturii scheletice Hiperplazia şi hipertrofia miometrului în sarcină


Hiperplazia endometrului ca răspuns la stimulul estrogenic Hiperplazia nodulară

de prostată


Hipertrofia fibrelor miocardice

Scăderea masei -sulare •  Mecanisme:

–  Scăderea solicitărilor funcţionale sau metabolice (inac:vitate),

–  Scăderea irigaţiei, –  Denervaţie, –  Compresiune, –  Deficit de s:mulare endocrină, –  Îmbătrânire.

•  Tipuri: –  Atrofia, –  Involuţia (canalul :reo-‐glos, :musul).

•  Dg. ≠: –  Hipoplazie: dezvoltare incompletă –  Aplazie: absenţa dezvoltării unui organ

Scăderea masei :sulare ATROFIA

•  Este o reacţie de adaptare celulară caracterizată prin scăderea volumului unui ţesut sau organ determinată de scăderea dimensiunilor celulelor sale.

•  Celule au metabolism redus → microorganitele celulare vor fi distruse → „corpi autofagici”.

•  Fiziologică sau patologică

Atrofia celulară

Atrofii fiziologice

•  Involuţia :musului la adolescenţă; •  Involuţia miometrului postpartum; •  Atrofia brună cardiacă la persoanele în vârstă; •  Îmbătrânirea glandelor para:roide – scăderea numerică a celulelor secretoare de hormoni şi înlocuirea lor prin adipocite.

Atrofii fiziologice

Involuţia timusului Atrofia fibrelor miocardice

Atrofii patologice

– Miocard – ischemie cronică (fibroza ischemică a miocardului) –  Parenchim renal -‐ ischemie cronică (HTA), compresiune (hidronefroză)

– Muşchi schele-c -‐ inac:vitate (aparat ghipsat, comă, paralizie), denervare (trauma:că, post-‐poliomielită)

–  Glanda suprarenală – lipsa ACTH (ablaţia chirurgicală a hipofizei)

–  Creier – compresiune (hidrocefalie) –  Hepatocite – compresiune (amiloidoză)

Hidrocefalia

Hidronefroza

Atrofia muşchiului schele-c secundară denervării

Metaplazia •  Reacţie de adaptare celulară la un s:mul patogen, prin care un ţesut matur este înlocuit cu un alt ţesut matur, capabil să reziste mai bine la stresul cronic. – Este o modificare a diferenţierii celulare – Are la bază celula stem multipotentă.

•  Tipuri: – Metaplazie epitelială (reversibilă), – Metaplazie conjunc:vă (ireversibilă).

Metaplazia scuamoasă:

Ţesut iniţial Stimul

Epiteliul cilindric ciliat al arborelui bronşic Fumul de ţigară

Epiteliul cilindric al ductelor glandulare Iritaţia cronică (calcul)

Epiteliul tranziţional al vezicii urinare Iritaţia cronică

Epiteliul glandular cilindric Deficienţa în vitamina A

Metaplazia Ţesut Stimul Tip de

metaplazie Epiteliu cilindric ciliat (respirator) Fum de ţigară Metaplazie

scuamoasă

Epiteliu cilindric ductal

Traumatism prin calcul, infecţie cronică

Metaplazie scuamoasă

Epiteliu tranziţional Traumatism prin calcul

Metaplazie scuamoasă

Epiteliu gastric Infecţie cu H. pylori Metaplazie intestinală

Epiteliu scuamos esofagian

Reflux gastro-esofagian

Metaplazie gastrică

Ţesut fibros Traumatism cronic Metaplazie osoasă

Metaplazia scuamoasă a epiteliului tranziţional

Metaplazia cilindrică

Tesutul iniţial Stimul

Epiteliul scuamos esofagian

Refluxul sucului gastric

Metaplazia Barrett

Metaplazia intes:nală

Ţesut iniţial Stimul

Epiteliul gastric Helicobacter Pylori

Metaplazia conjunc:vă

•  Fibroblastele se pot diferenţia spre osteoblaste sau condroblaste cu formare de os sau car:laj.

Leziuni celulare ireversibile

Moartea celulară apare prin două procese fundamental diferite:

Apoptoza – moartea programată, Necroza.

Necroza Procesul dinamic de moarte celulară într-‐un organism viu, sub acţiunea unor factori cu intensitatea mare sau de lungă durată (prin depăşirea capacităţii de adaptare).

Celulă normală Celulă necrozată Celulă lezată

Afectări celulare letale şi subletale

Necroza

Necroza

•  Tipuri de necroză: – de coagulare

•  hemoragică

– de lichefacţie – de cazeificare – enzima-că a ţesutului adipos – gangrenoasă – fibrinoidă

Necroza de coagulare

•  Apare în ischemia acută prin denaturarea (coagularea) rapidă a proteinelor celulare

•  “Necroză structurată”: – Contur celular păstrat – “umbre celulare” – Citoplasmă intens eozinofilă – Absenţa nucleului

Necroza de coagulare

•  Macroscopic: – Zonă bine delimitată, poligonală, palidă, de consistenţă scăzută.

Tipuri de necroză

Infarct renal (necroză de coagulare)

Normal

Infarctul miocardic

Necroza hemoragică

•  Este tot o necroză de coagulare determinată de oprirea bruscă a circulaţiei sangvine, dar: – Zona de necroză este roşie/hemoragică – Apare în organele cu dublă vascularizaţie (pulmon), cu consistenţă redusă (intes:n) sau prin blocarea drenajului venos (tes:cul).

Necroza hemoragică

Infarct hemoragic pulmonar

Tipuri de necroză

Necroză hemoragică (testicul)

Necroza de lichefacţie

•  Infarctul cerebral (ischemie acută): – Hidrolaze lizozomale neuronale = autoliză – Conţinut crescut în lipide – Conţinut redus de proteine structurale (fibre)

•  Inflamaţia purulentă (bacterii piogene): – Hidrolaze leucocitare = heteroliză


Infarct cerebral (necroză de lichefacţie)

Necroza de cazeificare

•  Termen dat de aspectul macroscopic al necrozei din centrul leziunilor tuberculoase (asemănător cu brânza).

•  Invariabil, este asociată cu tuberculoza •  Mecanism inflamator de :p imun, astructurată

Necroza de cazeificare

Necroza enzima-că a ţesutului adipos

•  Este rezultatul acţiunii lipazelor pancrea:ce asupra ţesutului adipos intra-‐ şi peri-‐pancrea:c (citosteatonecroză)

•  Pancrea-ta acută necro-co-‐hemoragică

TG (ţes. adipos)

Lipaze pancreatice activate

AGL

+

Glicerol

+ Ca

Săpunuri

Necroza enzima:că a ţesutului adipos

Pancreatita acută

Necroza gangrenoasă

•  Termen u:lizat în prac:ca clinică chirurgicală •  Aplicat necrozei de coagulare de la nivelul membrelor inferioare care au suprimată circulaţia sangvină (gangrenă uscată).

•  Supraadăugarea unei infecţii bacteriene determină şi necroză de lichefiere (hereroliză) – gangrenă umedă.

Necroza fibrinoidă

•  Apare în: – Peretele arterial (Vasculite, HTA severă) – Nodulii Aschoff (Febra reuma:oidă) – Baza ulcerului pep:c cronic

Necroză fibrinoidă (rinichi) (HTA severă)

Apoptoza

•  Morfologic se cracterizează prin: –  Condensare croma:niană; –  Fragmentarea ADN-‐ului.

•  Caracteris-cile apoptozei: – Mul:ple căi de realizare a morţii celulare; –  Există un stadiu de control care stabileşte pragul apopto:c prin ac:vitatea reglatorilor pozi:vi şi nega:vi (Bcl-‐2);

–  Stadiul de execuţie implică ac:vitatea caspazelor ce efectuează proteoliza terminală.

Apoptoza

Etapele apoptozei

•  Mul:plii s:muli ai apoptozei→liganzi specifici ai morţii celulare: –  TNF şi ligant Fas; –  reducerea factorilor sau hormonilor de creştere; –  agenţi nocivi: iradierea; –  s:muli care ac:vează direct caspazele: limfocitele T citotoxice.

•  Controlul şi reglarea sunt influenţate de membrii familiei Bcl-‐2; •  Execuţia este realizată de către caspaze → ac:vează

endonuclaza citoplasma:că şi proteazele → degradează proteinele citoscheletului/nucleare→fragmentează croma:na şi distruge citoscheletul;

•  Rezultatul final→corpii apopto:ci (conţin variate organite şi componente ale citoscheletului).

Apoptoza

Apoptoza fiziologică •  Distrugerea programată a celulelor în :mpul embriogenezei

cu involuţia organelor embrionare tranzitorii; •  Involuţia dependentă hormonal:

–  Endometrul în :mpul ciclului menstrual; –  Glanda mamară după lactaţie; –  Prostata post castrare;

•  Homeostazia :sulară în epiteliile labile: –  Epiteliul criptal intes:nal

•  Deleţia celulelor T autoreac:ve din :mus, sau moartea celulară indusă de limfocitele T citotoxice.

Dereglarea apoptozei •  Afecţiuni asociate cu inhibarea apoptozei (supravieţuire

celulară îndelungată): –  Supravieţuirea celulelor tumorale (carcinoamele cu mutaţii ale p53 sau

hormonodependente – glandă mamară, prostată, ovariene); –  Tulburări autoimune (secundare persistenţei limfocitelor

autoreac:ve). •  Afecţiuni asociate cu intensificarea apoptozei, cu producerea

de moarte celulară în exces: –  Boli neurodegenera:ve – atrofii musculare spinale; –  Leziuni ischemice – infarctul de miocard şi stroke (tromboza, embolia

şi hemoragia cerebrală); –  Depleţia limfocitară indusă viral – sdr. de deficienţă imună dobândită –

SIDA.

Necroza de coagulare vs apoptoza Necroza de coagulare Apoptoza

Stimuli Hipoxie, toxine Fiziologică şi patologică

Histologic Mărire de volum a celulelor,

necroză de coagulare, distrugerea organitelor

Celule izolate, condensarea

cromatinei, corpi apoptotici

Lezări ale ADN Aleatoriu, difuză Internucleosomal

Mecanisme Depleţie ATP, lezări

membranare, leziuni date de radicalii liberi

Activare genică, endonucleaze,

proteaze

Reacţie tisulară Inflamaţie Absenţa inflamaţiei, corpi apoptotici

Modificările ultrastructurale secvenţiale din necroza de coagulare şi apoptoză

Necroza→enzime şi proteine în sânge→teste biologice

Celulă lezată Tipuri de enzime eliberate în sânge

Miocard

n Creatin-kinaza (isoenzima MB) n Aspartat transaminaza n Lactico-dehidrogenaza (LDH-1)

Hepatocit Alanin-transminaza

Muşchi striat Creatin-kinaza (isoenzima MM)

Pancreas exocrin Amilaza

Leziuni reversibile cronice Acumulări intracelulare

–  Factori favorizanţi pentru acumulările intracelulare: •  Substanţa endogenă este produsă într-‐un ritm normal/crescut, dar rata de eliminare din celulă este redusă (acumulări lipidice);

•  Substanţa endogenă normală/anormală se acumulează deoarece nu poate fi metabolizată – defecte enzima:ce – boli de stocaj (tezaurismoze);

•  Substanţa exogenă anormală este depozitată şi se acumulează în celulă deoarece celula nu prezintă echipamentul necesar degradării sau nu are capacitatea de a o transporta (acumulările de carbon şi siliciu).

Leziuni celulare reversibile cronice

Steatoza – acumulare de trigliceride (lipide neutre) în celulele organelor parenchimatoase (ficat, rinichi, cord), care în mod normal nu conţin lipide în can:tăţi vizibile.

Cauze: •  Toxice: alcool e:lic, CHCl3 •  Hipoxia cronică •  DZ •  Malnutriţia •  Obezitatea

Steatoza hepa:că – mecanisme de producere –

N

TG (vena portă)

AGL +

Glicerol

TG

Proteine LP

Sinusoide → Vene hepatice

Mobilizare de AGL (DZ, malnutriţie)

Esterificare crescută (Etilism cronic)

Sinteză scăzută de LP (Malnutriţie, hipoxie, toxice)

Steatoza hepa:că

Steatoza hepa:ca

Steatoza hepa:că (negru Sudan)

Acumulări de colesterol şi esteri de colesterol

•  Macrofagele se încarcă cu lipide→celule xan?ce (celule cu citoplasma spumoasă): – Ateroscleroză; – Sdr. hiperlipidemice ereditare sau dobândite:

•  cutanat: xantelasmă (unghi intern ochi); •  veziculă biliară: vezicula fragă (colesteroloza); •  tendoane: xantoame.

Vezicula fragă (colesteroloza)

Hipercolesterolemia familială •  Cea mai frecventă -‐1:500 în populaţia generală; •  AD; •  Mutaţie în gena receptorului pentru LDL:

–  Afectează transportul intracelular şi catabolismul LDL cu acumularea LDL în plasmă;

–  Absenţa receptorilor pe hepatocite de IDL (lipoproteine cu densitate intermediară)→ IDL plasma:c conver:t in LDL;

•  Efecte: –  Xantoame cutanate; –  ATS precoce; –  Deces prin IM.

Boli de stocaj lizozomal – lipide complexe

Sfingolipidoze Deficienţa enzimatică Acumulare majoră de metabolit

GM 1 (gangliozidoze)

GM 1 gangliozide (β – galactozidaza)

GM 1 gangliozide Galactoza

(oligozaharide) GM 2 (gangliozidoze):

n B. Tay – Sachs

n B. Gaucher

n B. Neimann-Pick

Hexozaminidaza A

Glucocerebrozidaza

Sfingomielinaza

GM 2 gangliozide

(granular) Glucocerebrozide

(laminar) Sfingomielina

(spumos)

Boala Tay Sachs

Acumulări de glicogen •  Anomalii în metabolismul glucozei sau a glicogenului:

–  Diabet zaharat – metabolism aberant al glucozei → acumulări de glicogen în:

•  epiteliul tubular renal, •  hepatocite, •  miocite cardiace, •  celulele β ale insulelor Langerhans pancrea:ce.

–  Boli de stocaj a glicogenului (glicogenoze) – boli gene:ce cu defecte enzima:ce în sinteza/distrucţia glicogenului → stocare intracelulară → moarte celulară

Glicogenoze -‐ exemple

•  Glicogenoza de -p I – hepatorenală – b. Von Gierke (↓glucozo 6 fosfatază) → hepato-‐renomegalie → hipoglicemie;

•  Glicogenoza de -p II – generalizată – b. Pompe (↓glucozidaza lizozomală – maltaza acidă) → cardiomegalie masivă, hipotonie musculară şi insuf. cardio-‐respiratorie;

•  Glicogenoza V -‐ de :p miopa:c – sdr. McArdle (↓fosforilazei musculare) → acumulare de glicogen sub sarcolemă.

Acumularea de pigmenţi

•  Pigmenţii sunt substanţe colorate cu origine exogenă/endogenă.

•  Pigmenţi exogeni: –  Praf de cărbune:

•  antracoza pulmonară; •  pneumoconioza lucrătorilor din minele de cărbune;

•  Pigmenţi endogeni: –  lipofuscina; –  melanina; –  hemosiderina.

Lipofuscina

•  Pigment de uzură cu structură lipopro-dică; •  Cons-tuient normal al unor celule: neuroni, miocard, SR

– zona re:culată, epididim, celule musculare tract diges:v;

•  Acumulări anormale – culoare brun -‐ întunecată a unor organe – atrofie brună

•  Granule galben-‐brun care se acumulează în miocard, ficat, creier;

•  ME-‐granule electron dense perinucleare; •  Granulele de lipofuscină acumulate anormal corespund

unor lizozomi alteraţi funcţional prin supraîncărcare cu metaboliţi, ce nu pot fi degradaţi enzima:c.

Lipofuscina

Lipofuscinoză miocardică

Melanina •  Pigment negru brun fin granular; •  Format de melanocite prin oxidarea :rozinei sub acţiunea

:rozinazei formând dihidroxifenil-‐alanină (DOPA). •  Reacţia de evidenţiere Fontana (argen:că) •  Melanocite cu localizare normală: epiderm, tractul uveal,

re:na, leptomeninge, nucleii cenuşii centrali; rar: esofag, col uterin, vagin, rect

•  Hiperpigmentare – b Addison (insuficienţă SR) •  Hipopigmentarea localizată – vi:ligo, cicatrici

Boala Addison

Hemosiderina •  Pigment granular cristalin, cu fier, derivat din

hemoglobină; •  De culoare galbenă; •  Catabolizat în lizozomi prin transformarea ionilor de fier

din Hb în hemosiderină; •  Hemosideroza:

–  Generalizată (ficat, măduva osoasă, splină, ganglioni limfa:ci) •  Cauze: u:lizarea defectuoasă a Fe, anemii hemoli:ce, transfuzii; •  Hemocromatoză

–  Defect gene:c-‐absorbţie crescută de Fe; –  Acumulare intensă în ficat (ciroză), miocard (insuficienţă cardiacă), în

insulele Langerhans (diabet bronzat); –  Localizată (organele cu stază cronică, hemoragii interne);

•  Reacţii de evidenţiere: reacţia Perls – reacţie histochimică de evidenţiere a Fe trivalent.

Hemosideroza

Acumularea de pigmenţi biliari

•  Bilirubina derivă din distrucţia fiziologică a eritrocitelor prin conversiunea chimică a Hem în bilirubină (ficat, splină, măduvă osoasă)

•  Bilirubină+ proteine (bilirubina neconjugată)→ficat (conjugare cu ac glucuronic)→bibirubina conjugată

•  Normal bilirubina: 0,5-‐1 mg/100 ml •  Valori crescute ale bilirubinei (>2 mg/100 ml)-‐ icter (Hbil, colorarea tegumentelor şi sclerelor – galben verzui)

Icter •  Icter prin Hbil neconjugată

–  Icter hemoli-c (icter sever al nn în incompa:bilitate Rh) –  Icter fiziologic al nn (↓glucuronil transferaza) –  Icterul congenital (absenţa glucuronil transferazei) – progresiv – deces

•  Icter prin Hbil conjugată –  Icter hepatocelular (HV, medicamentos, sdr. Rotor) – Hbil mixtă –  Icter obstruc-v (mecanic) – obstrucţia căilor intra/extra hepa:ce prin

calculi, malformaţii, carcinoame

Acumularea de pigmenţi biliari

Ficat icteric

Acumularea de proteine (hialinoza)

•  Hialinul – material proteic cu structură biochimică diferită;

•  Se poate acumula intra sau extracelular; •  În coloraţia HE – omogen, eozinofil.

Acumularea de proteine intracelular

•  Sdr. nefro-c→proteine (albumine) reabsorbite prin pinocitoză în epiteliul tubilor contorţi→vezicule de pinocitoză+lizozomi→ granule citoplasma:ce hialine (eozinofile)→ proces reversibil;

•  Corpi Russell – acumulări de Ig ce rămân în RER cu formare de corpi rotunzi hialini.

Acumulări de proteine extracelular (hialinoza)

Hialinoza capsulei splenice Hialinizarea glomerulului

Hialinizarea foliculului ovarian Hialinoscleroza arteriolei aferente

Amiloidoza •  Amiloidul – substanţă proteică cu structură fibrilară de configuraţie β

plisată şi o substanţă pentagonală ne-‐fibrilară, •  Natura chimică: proteină fibrilară + hidrocarburi şi glicozaminoglicani

–  Proteina fibrilară – lanţuri uşoare de Ig – AL; –  Proteina fibrilară ne-‐Ig – AA (amyloid associated) – amiloidoza secundară; –  Trans-re-na (TTR)

•  TTR normal – depozite la persoanele în vârstă, •  TTR formă mutantă – polineuropa:e amiloidă familială;

–  β2 microglobulina – component al complexului major de histocompa:bilitate – fibrila de amiloid (Aβ2m) – complicaţie la persoanele cu hemodializă de lungă durată;

–  Proteina β – amilod (Aβ) –b. Alzheimer (Aβ – derivă dintr-‐o glicoproteină transmembranară – proteina precursor a amiloidului – APP),

–  Amiloidul endocrin – procalcitonina.

Clasificarea amiloidozei Categoria clinico-patologică Boli asociate Fibrila majoră Organele

afectate

Amiloidoza sistemică (generalizată)

Discrazia imunocitului asociată cu amiloidoză

Mielom multiplu limfoproliferări monoclonale de celule B

AL laringe pulmon

Amiloidoza sistemică reactivă Afecţiuni inflamatorii cronice

AA ficat rinichi SR splină

Amiloidoza asociată cu hemodializa

Insuf. renală cronică

Aβ2m articulaţii

Amiloidoza ereditară: n Febra mediteraniană familială n Neuropatiile amiloidozice familiale n Amiloidoza senilă sistemică

AA ATTR/TTR ATTR/TTR

Clasificarea amiloidozei

Categoria clinico-patologică Boli asociate Fibrila majoră

Amiloidoza localizată

Amiloidoza senilă cerebrală b. Alzheimer Aβ (APP)

Amiloidoza endocrină n Carcinom medular tiroidian n Ins. Langerhans

DZ II

Precursor al calcitoninei AIAPP

Amiloidoza atrială izolată AANF (factor natriuretic atrial)

Amiloidoza

Amiloidoza hepatică

Amiloidoza

Amiloidoza renală

Calcificarea patologică •  Depunerea anormală de săruri de calciu asociată cu

can:tăţi mici de fier, magneziu şi alte minerale; •  Tipuri:

–  Calcificarea distrofică: •  Depuneri de săruri de Ca pe ţesuturile necrozate în condiţiile unei normocalcemii;

•  Exemple: calcificarea valvulei Ao, plăci ATS calcificate, calcificarea trombilor venoşi (flebolit);

–  Calcificarea metasta-că •  depunerea de săruri de calciu în ţesututuri normale în condiţiile unei hipercalcemii,

•  Hipercalcemii cauze: disfuncţie endocrină (hiperpara:roidism), catabolism osos crescut (mielom mul:plu, metastaze osoase, leucemii), hipervitaminoza D, sarcoidoza;

•  Exemple: guşa nodulară cu calcificări inters:ţiale, nefrocalcinoza.

Calcificări :sulare distrofice

Tuberculoză vindecată calcificată

Placa ATS calcificată

Calcificări :sulare metasta:ce

Guşă cu calcificări Nefrocalcinoza

Coloraţia Kossa

Curs 1 2 Lez Celulare Delia Ciobanu 2013 2014 Extensie 2015

Documents

Transcript of Curs 1 2 Lez Celulare Delia Ciobanu 2013 2014 Extensie 2015