Curricula La Clasa2

7/23/2019 Curricula La Clasa2

http://slidepdf.com/reader/full/curricula-la-clasa2 1/14

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM ŞCOLAR

CLASELE I - IV

Chişinău, 2010

C U R

R I C U L U M U L

N A Ţ I O N

A L

1



Autori:

Eugenia Brân!" coordonator, specialist principal, M.E.Ş.

T#eo$or Ba%a&an" dr. conferenţiar

Corne%ia Cin'i%ei" dr. conferenţiar

Ion Du(&r!)eanu" dr. hbt, profesor universitar

Ion*u+u, lector superior

Ta(ara Li,ni'" lector superior

inai$a Ra$u" dr. conferenţiar

NOT. DE PREENTARE

Declararea suveranităţii epublicii Moldova, de!ararea procesului de de!ocrati"are a societăţii, inte#rarea tot !ai activă at$nărului nostru stat $n structurile şi $n viaţa internaţională, crearea unor condiţii deosebite de inte#rare $n spaţiul educaţional!ondial, a schi!bat $n !are% !ăsură ponderea şi i!portanţa li!bilor străine ca disciplină şcolară. &e de o parte, cunoaştereauneia sau a !ai !ultor li!bi !oderne de !are circulaţie este condiţionată de o #a!ă $ntrea#ă' de factori de natură socio(econo!ică, politică, culturală, ştiinţifică, de convin#erile !e!brilor societăţii şi revenirea la valorile istorico(culturalenaţionale şi #eneral(u!ane. &e de altă parte, procesul de predare($nvăţare a li!bilor străine este $n#reuiat de e)istenţa unui$nvăţă!$nt infor!ativ, ba"at pe conţinuturi unifor!e şi directiv(obli#atorii pentru toţi elevii, fapt ce nu per!ite asi#urareaunei $nvăţări diversificate şi individuale, structurarea precisă a co!petenţelor de ba"ă specifice disciplinei, abordareavarietăţilor de interese, opţiuni şi capacităţi de !uncă intelectuală şi creatoare a elevilor. *cest $nvăţă!$nt infor!ativ vine $ncontradicţie cu politica educaţională a statului, $nte!eiată +pe principiile u!anitari"ării, accesibilităţii, adaptivităţii,creativităţii şi diversităţii. $nvăţă!$ntul este de!ocratic şi u!anist, deschis şi fle)ibil, for!ativ, de"voltativ şi se ba"ea"ă pevalorile culturii naţionale şi universale -e#ea $nvăţă!$ntului din epublica Moldova, cap.1, art./, -2.Drept consecinţă, aapărut necesitatea de elaborare a unor noi curriculu!(uri de li!bi% străine, necesitate ce derivă din nevoile actuale alesocietăţii, din aspiraţiile, convin#erile şi interesele acestei societăţi şi, $n ulti!ă anali"ă, din $nsăşi politica educaţională astatului $n sfera $nvăţă!$ntului.

Elaborarea curriculu!(urilor de li!bi străine a fost condiţionată de ur!ătoarele pre!ise'

( adaptarea predării $nvăţării li!bilor străine la noile identităţi valorice ale !ediului social actual%

( racordarea pro#ra!elor analitice la politica educaţională a societăţii, la obiectivele #enerale ale $nvăţă!$ntului -e#ea$nvăţă!$ntului din epublica Moldova, cap., art.13 -4, precu! şi la finalităţile preconi"ate de această politică%

( trecerea de la un $nvăţă!$nt static şi infor!ativ(reproductiv la unul activ şi for!ativ(de"voltativ, av$nd ca suportactivi"area deprinderilor de $nţele#ere şi e)pri!are, or#ani"area conţinuturilor pe acte de vorbire, selectarea reperelor te!atice $n dependenţă de v$rsta% şi e)perienţa trăită sau acu!ulată de copii, de interesele, opţiunile şi capacităţile acestora%

( re!anierea conţinuturilor predării li!bilor străine $n funcţie de' a pro#ra!ele curriculare' la disciplinele u!anistice -şi, $n pri!ul r$nd, la curriculu! de li!bă ro!5nă, asi#ur$ndu(se principiul corelaţiei interdisciplinare -coerenţa ori"ontală cu altediscipline% b continuitatea volu!ului infor!aţional confor! principiilor de eşalonare a unităţilor de conţinut -coerenţaverticală a transdisciplinarităţii% c principiul co#noscibilităţii spiralate, care presupune asi!ilarea !aterialului şi cultivareadeprinderilor lin#vistice pe ter!en lun#%

( corelarea aspectelor principale -$nţele#erea şi reproducerea !esa6ului oral, $nţele#erea% şi reproducerea !esa6ului scris şi aobiectivelor de referinţă şi operaţionale ale predării confor! structurii' cunoaştere -+elevul trebuie să ştie, co!petenţă

-+elevul trebuie să facă, atitudine -+elevul trebuie să fie%

( structurarea detaliată a co!petenţelor de ba"ă şi selectarea ri#uroasă a conţinuturilor $n vederea elaborării !anualelor alternative, care ar per!ite aplicarea unei #a!e lar#i de tehnici, procedee şi !etode de predare($nvăţare a li!bilor străine,

2



cadrul didactic dispun$nd de libertatea i!ple!entării e)perienţei personale $n actul predării şi de condiţii opti!e deactivitate.

*plicarea noilor curriculu!(uri de li!bi străine va asi#ura reali"area unui ansa!blu de finalităţi de ordin #eneral $n sfera$nvăţă!$ntului pri!ar

( inserţia socială a elevilor -trecerea de la viaţa $n fa!ilie la viaţa $n societate care va contribui la for!area unor

personalităţi libere şi creative, pline de iniţiativă şi responsabilitate, la de"voltarea capacităţilor intelectuale, a deprinderilor trainice de scris şi citit, a aptitudinilor şi co!petenţelor de co!unicare şi e)pri!are $ntr(o li!bă !odernă -e#ea$nvăţă!$ntului din epublica Moldova, art. 13, -1%

( receptarea şi interiori"area unui $ntre# co!ple) de capacităţi, cunoştinţe, !etode, procedee şi tehnici de !uncă intelectualăautono!ă, care vor per!ite elevilor să(şi continue şi să(şi aprofunde"e studiile $n veri#a $nvăţă!$ntului #i!na"ial%

( reali"area şi consolidarea celor patru deprinderi inte#ratoare ale co!unicării' audierea, vorbirea, lectura, scrierea%

( de"voltarea şi consolidarea co!petenţelor co#nitive, creative, refle)ive, de co!unicare şi interacţiune socială $n ansa!blu%

( sti!ularea #$ndirii active şi lo#ice asupra li!bii străine, ca siste! co!ple) de ele!ente şi relaţii, şi utili"area corectă a

acesteia $n diverse situaţii de co!unicare%

( asi#urarea echilibrului dintre studiul variantei scrise şi a celei orale, dintre procesele receptive şi cele reproductive.

*ctualul curriculu! de li!bi străine va constitui un instru!ent eficace pentru elaborarea !anualelor alternative pe ani destudiu, or#ani"area !uncii diferenţiate şi individuale a elevilor, for!area echilibrată a principiilor de evaluare adecvată acunoştinţelor achi"iţionate de către elevi la fiecare etapă de studiu, punerea $n aplicare a unor !etodolo#ii proprii de predare($nvăţare, perfecţionarea !etodolo#iei e)istente, diversificarea activităţii practice a cadrelor didactice.

DE/INIREA UNOR CATE*ORII CURRICULARE /UNDAMENTALE

7!ple!entarea efectivă a pre"entului curriculu! necesită o stăp$nire a unui #losar !ini!al de ter!eni(cheie ce reflectă

adecvat conţinutul actual al ansa!blului de refor!e educaţionale.

Curri'u%u(: tot sau aproape tot ce are le#ătură cu situaţiile de $nvăţare ori cu procesul devenirii u!ane prin inter!ediul$nvăţării. -*l. Crişan, 8. 9uţu, 1::;, p.:.

Ti0uri $e 'urri'u%u(: reco!andat, scris, predat, testat, $nvăţat etc.

Curri'u%u( $i,'i0%inar -pro#ra!ele şcolare propriu("ise concreti"ea"ă principalele opţiuni de politică educaţională şitranspune o anu!ită teorie a curriculu!(ului la nivelul unei discipline şcolare date.

O&ie'ti)e%e 1e$u'a+iona%e2 genera%e" la nivel $nalt de abstracti"are, conse!nea"ă aşteptările societăţii vi"$nd at$t parcursulşcolar $n ansa!blul său, c$t şi perfor!anţele cele !ai #enerale atinse de către elevi la capătul şcolarităţii. <biectivele

#enerale e)pri!ă opţiunile politicii educaţionale şi vi"ea"ă tipul de personalitate care ur!ea"ă a fi for!at.

O&ie'ti)e%e $e re3erin+!: se elaborea"ă pe ba"a obiectivelor #enerale ale disciplinei şi se e)pri!ă $n ter!eni de acţiuneconcretă, relativă la o situaţie educativă din econo!ia pro#ra!ei şcolare. Cu alte cuvinte, acestea repre"intă etape parţiale şisuccesive ale atin#erii obiectivelor #enerale. Din punct de vedere peda#o#ic, obiectivele de referinţă tri!it spre re"ultateleconcrete, reco!andate a fi atinse de către elev $n ceea ce priveşte cunoştinţele, capacităţile co!porta!entele şi atitudinilevi"ate de procesul didactic. <biectivele de referinţă se elaborea"ă de obicei, pe discipline, pentru fiecare an de studiu şi pentru fiecare do!eniu de cunoştinţe, capacităţi şi atitudini avute $n vedere.

O&ie'ti)e%e o0era+iona%e definesc noul co!porta!ent după ce elevul a parcurs o e)perienţă de $nvăţare. Ele repre"intă perfor!anţe concrete, !ăsurabile şi detectabile prin schi!bări vi"ibile de co!porta!ent şcolar. <biectivele operaţionaleconstituie o chestiune de opţiunea fiecărui profesor şi nu apar, de re#ulă, la nivelul pro#ra!ei şcolare, deci al +curriculu!(ului scris.

E)a%uarea este parte inte#rantă a curriculu!(ului, $n accepţia sa lar#ă, de proces de proiectare, or#ani"are şi i!ple!entare ae)perienţelor de $nvăţare pe care şcoala le oferă elevului. olul evaluării curriculu!(ului ca siste! şi ca proces este acela de

=



a colecta date şi infor!aţii privind valabilitatea şi validitatea de ansa!blu a acestuia, $n scopul revi"uirii per!anente afor!ei iniţiale şi a adaptării sale la !utaţiile care se produc $n siste!ul de $nvăţă!$nt.

Ti0uri $e e)a%uare: for!ativă -continuă, per!anentă şi su!ativă -la sf$rşitul unei serii de activităţi. &ri!ul tip ţine de profesor, cel de(al doilea este, de obicei, apana6ul autorităţilor superioare educaţionale -locale sau centrale.

Con+inuturi%e $i,'i0%inei 4'o%are -te!e de studiu s$nt co!ponentele curriculare selectate şi eşalonate $n deplină

concordanţă cu obiectivele definite pe o perioadă clar stabilită.

Meto$a 'o(uni'ati)-3un'+iona%! prevede de"voltarea $n co!ple) a deprinderilor inte#ratoare -audierea, vorbirea, lecturaşi scrierea şi !i"ea"ă pe $nsuşirea li!bii străine nu ca un e)erciţiu $n sine, ci ca pe un !i6loc al co!unicării active $n situaţiireale prin adaptarea for!elor lin#vistice $n funcţie de situaţia de co!unicare.

56 CONCEPŢIA *ENERAL. PRIVIND PREDAREA-7NV.ŢAREA LIMBILOR STR.INE 7N 7NV.Ţ.M7NTULPRIMAR

&roiectarea şi !ateriali"area didactică a procesului de predare($nvăţare a li!bilor străine $n veri#a $nvăţă!$ntului pri!ar este a)ată pe un ansa!blu coerent de realităţi ştiinţifice cu #rad pro#resiv de actuali"are.

*cest ansa!blu re"idă $n $!binarea ar!onioasă a co!ple)ului interdisciplinar -li!ba ro!5nă, arta plastică, istorie, ştiinţelenaturii cu ierarhia funcţională a li!bii, etapele de de"voltare psihofi"iolo#ică şi evolutivă a copiilor, e)perienţa de viaţătrăită de aceştia, siste!ul de factori !otivaţionali, afectivi şi atitudinali care #uvernea"ă opţiunile şi reacţiile ulterioare aleelevilor $n procesul lorde co!unicare. $n afară de aceasta, capacităţile de $nvăţare ale elevilor $n ciclul pri!ar se !anifestă la!a)i!u! #raţie plasticităţii !ecanis!ului psihofi"iolo#ic de asi!ilare, posibilităţilor i!itative, curio"ităţii, necesităţiiacute de cunoaştere a noului, lipsei unui siste! fi) de valori, opinii şi orientări prestabilite sau preconcepute.

>n procesul de $nvăţare a unei noi li!bi şi deci a unui nou siste! de co!unicare, la elevi se for!ea"ă !ult !ai conştient$nţele#erea li!bii ca siste! de se!ne ierarhic structurat, pe de o parte, şi ca factor social, pe de alta. $nvăţarea unei li!bistrăine creea"ă condiţii e)cepţionale de inte#rare a elevilor $n alte co!unităţi naţionale, cu alte tradiţii şi deprinderi sociale,cu alte !odalităţi de #$ndire, cu alte valori culturale. ?reptat, copiii devin conştienţi de apartenenţa lor la altă co!unitatenaţională, $nvaţă să respecte o altă fiinţă u!ană $n diversitatea ei -+so!os #uales, so!os diferentes, se pătrund de sti!ă şitoleranţă faţă de alţii, faţă de alt !od de viaţă, adică de o #a!ă $ntrea#ă de valori ce devin din ce $n ce !ai necesare $n

lu!ea conte!porană.

*stfel, co!unitatea pe care o constituie şcoală pri!ară $ncepe să se transfor!e $ntr(o co!unitate !ulticulturală.

@inalităţile şi obiectivele #enerale, trasate !ai sus, i!plică elaborarea şi stucturarea obiectivelor specifice predării($nvăţăriili!bilor străine, precu! şi !ateriali"area acestora $n actul didactic prin pris!a conceptuală a diversităţii funcţionale a li!bii$n ansa!blu. 9raţie acestei diversităţi, funcţiile co!unicative şi repre"entative capătă o i!portanţă pri!ordială. &e de o parte, li!ba, ca instru!ent al #$ndirii şi al relaţiilor sociale, per!ite receptarea şi trans!iterea celor !ai variate infor!aţii,re#larea propriului co!porta!ent şi al co!porta!entului altora, co!unicarea intra( şi interpersonală, anali"a, siste!ati"areaşi elaborarea planurilor de activitate ulterioară, e)pri!area #$ndurilor, a senti!entelor şi a actelor de voinţă, de"voltarea!ultilaterală a personalităţii. &e de altă parte, li!ba este nu nu!ai o for!ă de e)teriori"are şi e)plicitare a conţinutului#$ndirii, dar şi un suport al acesteia din ur!ă, deoarece, prin inter!ediul capacităţii de si!boli"are a se!nelor din li!ba6, ea

este un instru!ent de reflectare a realităţii fi"ice şi sociale, un instru!ent de for!are a noţiunilor, raţiona!entelor şi 6udecăţilor.

@uncţiile li!bii se află $ntr(o anu!ită ierarhie şi s$nt indisolubil le#ate $ntre ele, condiţion$ndu(se şi influenţ$ndu(se reciproc.*stfel, funcţia co!unicativă se reali"ea"ă prin folosirea intenţionată a se!nelor lin#vistice cu valoare se!nificativă şi estedeci condiţionată de funcţiile denotativă, acu!ulativă, #noseolo#ică, repre"entativă etc. $n consecinţă, la $nvăţarea li!bilor străine se va ţine cont de această ierarhie funcţională, deoarece la diferite trepte şi niveluri ale '$nvăţă!$ntului pri!ar funcţiile repre"entativă şi co!unicativă vor 6uca un rol de ba"ă $n for!area co!petenţelor specifice disciplinei.

&re"enta pro#ra!ă este concepută reieşindu(se din ansa!blul de activităţi lin#vistice, care, $n ba"a funcţiei co!unicative ali!bii, se află $ntr(o interacţiune constantă' vorbirea, audierea, citirea şi scrisul. Atructurarea pro#ra!ei este efectuată $ndouă di!ensiuni, care ţin de co!petenţe verbale -$nţele#erea !esa6ului oral şi e)pri!area orală şi co!petenţe scrise$nţele#erea !esa6ului scris şi e)pri!area scrisă.

Conţinutul pro#ra!ei şi activităţile propuse se vor a)a pe aspectul pra#!atic al li!bii, care va per!ite identificarea,repertorierea şi intercalarea actelor de vorbire. Co!unicativitatea presupune nu nu!ai asi!ilarea funcţională a re#ulilor fonolo#ice, orto#rafice, !orfolo#ice sintactice ale unei li!bi, dar şi utili"area lor $n aspect sociolin#vistic, factor ce

/



#hidea"ă co!unicarea $ntre vorbitorii acestei li!bi. @uncţia co!unicativă a li!bii va subordona selectarea !aterialului#ra!atical, le)ical, te!atic prin detaşarea din volu!ul !aterialului propus spre $nvăţare, acte şi situaţii de vorbire.

*nu!e de aici şi decur#e i!portanţa pri!ordială a stilului dialo#at. Elevul va trebui să poată reacţiona la replicainterlocutorului şi să fie sti!ulat prin continuarea dialo#ului. 8orbirea !onolo#ată ia etapa $nvăţă!$ntului pri!ar se vali!ita la reproducere -vorbire pre#ătită cu unele ele!ente de creativitate, iar spre finele clasei a 78(a ( şi la vorbireaspontană.

&rincipiul activis!ului, adică al participării active la actele de vorbire, va oferi elevilor diverse situaţii de co!unicareadecvate v$rstei acestora' a c$nta pentru a 6uca -activităţi lo#ice sau pentru a $nvăţa le)icul, sunetele% pentru a !anipula cuenunţuri şi !esa6e sau pentru a inventa personal. Elevii vor trebui să invente"e ceva, pentru a co!unica, pentru a #ăsi şire#ăsi -a deduce noţiunile #ra!aticale.

>n acest ca", se cer respectate două noţiuni(cheie'

a cultivarea autenticităţii -aceasta se va !anifesta la !a)i!u! $n situaţiile de $nvăţare a li!ba -!odul de interacţiune alor%

b respectul faţă de copil şi rit!ul de achi"iţie a !aterialului, faţă de personalitate, de"voltarea ei co#nitivă şi dreptul

elevului la reuşită şi la plăcerea de a $nvăţa.

&rincipiul accesibilităţii va centra selectarea !aterialului didactic $n 6urul unor !i6loace c$t se poate de favorabile uneitreceri de la activitatea receptivă -audierea la activitatea de producere. *utorul de !anuale şi profesorul vor da preferinţăte)tului oral scris sub for!a unor poe!e sau poe"ii scurte, c$ntecelor, #hicitorilor, nu!ărătoarelor. ?e)tul va fi selectat $n ba"a potenţialului său valoric, te!atic şi de"voltativ.

*cestea din ur!ă vor per!ite şi facilita'

a introducerea noţiunii şi sen"aţiei de plăcere şi atracţie faţă de $nvăţarea li!bii străine%

b antrenarea -e)ersarea eficace a au"ului%

c vehicularea -difu"area unei culturi şi a unei sensibilităţi naţionale deosebite%

d solicitarea !e!oriei la $nvăţarea poveştilor şi povestioarelor, care, la r$ndul lor, vor de"volta capacităţile copilului de aanticipa şi solicitarea luărilor de cuv$nt ale elevului, asi#ură interdisciplinaritatea şi creativitatea copilului $n ciclul pri!ar.

7ntroducerea şi $nsuşirea for!elor scrise vor fi pro#resive şi se vor efectua confor! sche!ei' recunoaşterea şi reproducerea-cuvinte şi fra"e afişate pe tablă, $n i!a#ini, activităţi de asa!blare a desenelor $n cuvinte. &ri!ele !ostre de scris se vor e)ecuta cu a6utorul ele!entelor prefabricate, după posibilităţi, acestea fiind asistate de tehnolo#ii noi. ibertatea $n ale#erea!etodei de predare a li!bilor străine, de care va beneficia profesorul va decur#e din pre"enta concepţie şi va contribui la oreali"are !ai adecvată a principiului unei instruiri individuali"ate $n dependenţă de capacităţile fiecărui elev $n parte.Devenind $n !od pro#resiv subiectul procesului de predare($nvăţare a li!bii străine, sub $ndru!area ne!i6locită a profesorului, elevul va pătrunde sin#ur $n cele două subsiste!e -scris şi oral, va $nţele#e, conştienti"a re#ulile care sei!pun li!bii orale şi celei scrise.

&re"entul curriculu! va servi drept'

a #hid $n acţiune pentru autorii de !anuale%

b !ecanis! $ndru!ător $n activitatea didactică a profesorilor din $nvăţă!$ntul pri!ar.

a elaborarea pro#ra!ei s(a ţinut cont de principiul continuităţii şi pro#resivităţii at$t a obiectivelor #enerale c$t şi a celor specifice, asi#ur$nd $n aşa fel o consecutivitate ascendentă $n e)punerea !aterialului de conţinut% $n plan diacronic principiul$n cau"ă este orientat spre o propulsare $nainte a cunoştinţelor şi deprinderilor lin#vistice ale elevilor% $n plan sincronic preconi"ea"ă !ateriali"area obiectivelor #enerale ale curriculu!(ului propus.

86 OBIECTIVE *ENERALE



<biectivele #enerale ale $nvăţării li!bilor străine s$nt elaborate $n confor!itate cu ierarhia funcţională a li!bii concepute casiste! co!ple) de unităţi şi de relaţii şi racordate la stadiile #enetice de de"voltare şi la particularităţile de v$rstă ale elevilor din ciclul pri!ar de $nvăţă!$nt. *ceste obiective vor canali"a şi orienta activitatea elevilor spre achi"iţionarea tipurilor deco!petenţe co!unicative funda!entale, necesare for!ării lor #enerale şi continuării studiilor $n veri#a succesivă a$nvăţă!$ntului #i!na"ial'

( co!petenţe lin#vistice%

( co!petenţe socio(culturale%

- co!petenţe !etodolo#ice%

( co!petenţe atitudinale.

8696 COMPETENŢE LIN*VISTICE

@or!area co!petenţelor lin#vistice are ca suport practica de funcţionare a li!bii la nivelul celor patru deprinderiinte#ratoare' audierea, vorbirea, lectura şi scrierea. <ricare ar fi !esa6ul este i!portant ca acesta să fie e)pri!at $ntr(o li!băautentică, u"uală şi de calitate, fără a fi $ncărcată de surplusuri le)icale şi sintactice. a etapa co#nitiv(cu!ulativă a

co!petenţei lin#vistice rolul $nvăţătorului va fi decisiv, vectorul predării şi cultivării infor!aţiei lin#vistice fiind orientat cu preponderenţă spre elev, confor! sche!ei' profesor ( infor!aţie ( elev. @or!area stereotipurilor co!unicative prevede caelevii, la sf$rşitul ciclului pri!ar, să fie capabili'

( să identifice sunetele şi literele respective, co!bin$ndu(le $n silabe şi cuvinte, să reproducă pronunţarea corectă a fiecăruisunet specific li!bii respective, separat sau $n co!binaţie cu altele, să articule"e corect cuvintele cu sf$rşiturile cuvintelor $nstructurile fonosintactice e)ersate%

( să sesi"e"e $n flu)ul vorbirii co!ponentele se#!entare ale cuv$ntului -vocalele, consoanele, difton#ii, trifton#ii, silabele, pau"ele -fi"iolo#ice, se!nificative, enu!erative etc., intonaţiile -ascendentă, descendentă, !i)tă, i!plicitul te)tual -tonul,accentuarea intenţionată, pronunţarea slabă, alte !odalităţi se!nificative ale vocii u!ane%

( să $nţelea#ă după au" diferite tipuri de !esa6e orale şi să le decode"e, prin traducere verbală si!ultană, $n confor!itate cuvolu!ul !aterialului studiat%

- să $nţelea#ă infor!aţia de ba"ă a !esa6ului şi desfăşurarea lo#ică şi afectivă a conţinutul -co!prehensiunea #lobală ate)tului%

( să interiori"e"e şi să e)teriori"e"e re#uli de construcţie a !esa6elor de factură socială reproduc$nd sau produc$nd creativenunţuri orale şi scrise, $n confor!itate cu pro#ra!a şcolară%

( să e)erse"e dialo#ul ca activitate practică "ilnică, folosind pe lar# $n calitate de conversaţie situaţiile cele !ai tipice deco!unicare şi de"volt$nd $n pro#resie $nvăţarea li!ba6ului u"ual, a celor !ai frecvente e)presii şi unităţi le)icale, fluiditateacorectitudinea e)pri!ării u!ane%

( să capete deprinderi autono!e de a de"le#a cu succes situaţii le)ico(#ra!aticale dificile restaur$nd sau for!$nd structuri deli!bă corecte, at$t scrise c$t şi orale%

( să(şi perfecţione"e tehnica unei lecturi corecte, inteli#ibile şi e)presive, cu voce tare şi $n #$nd%

( să(şi $!bo#ăţească vocabularul, $nsuşind conştiincios se!nificaţia cuvintelor şi $nlănţuirea corectă a acestora $n sinta#!e, propo"iţii şi fra"e%

( să identifice tipurile de enunţuri -afir!ative, intero#ative, e)cla!ative etc.%

( să stabilească se!nificaţia unor cuvinte necunoscute $n ba"a conte)tului sau a procedeelor de for!are a cuvintelor

-derivare, co!punere%

( să observe şi să $nsuşească $n !od e!piric !i6loacele de evidenţiere vi"uală a te)tului -pa#inaţia, caracterele, se!nele de punctuaţie, alineatele etc.%

;



( să for!ule"e oral sau $n scris enunţuri si!ple, te)te scurte, dialo#uri, scrisori, co!entarea unei i!a#ini%

( să recite e)presiv poe"ii scurte şi să c$nte te)te adecvate v$rstei%

( să transpună, $n scris sau oral, !esa6e scurte $n li!ba ro!5nă.

8656COMPETENŢE SOCIOCULTURALE

Cultivarea pri!elor i!presii civili"atoare despre spaţiul lin#vistic de răsp$ndire a li!bii străine respective va contribui la pra#!atis!ul de"voltării pro#resive a co!petenţelor lin#vistice.

&entru cultivarea co!petenţelor socioculturale elevii vor ur!a'

( să posede unele cunoştinţe #enerale de ordin istoric, #eo#rafic, sociolo#ic şi cultural despre ţara a cărei li!bă o studia"ă%

( să se pătrundă de $nse!nătatea li!bilor şi literaturilor străine ca !i6loc de continuare a identităţii sale naţionale şi ca!i6loc de inte#rare pro#resivă $n conte)tul culturii universale%

( să $nţelea#ă, să interiori"e"e, prin inter!ediul li!bii străine, valorile #eoculturale şi de civili"aţie a ţărilor respective,si!ilitudinea şi diver#enţele e)istente $n viaţa socială a a!belor ţări -obiceiuri, tradiţii, !entalitate%

( să(şi de"volte disponibilităţile de receptare afectivă a !esa6elor orale şi scrise, de folosire a coloritului e!oţional $nsituaţiile de co!unicare, să stăp$nească un anu!it nivel de sensibilitate la e)teriori"area #$ndurilor şi atitudinilor faţă deoa!eni $n diverse situaţii sociale%

( să scrie scrisori $n li!ba străină, pentru a(i contacta pe se!enii alolin#vi din străinătate.

8686 COMPETENŢE METODOLO*ICE

&entru a atin#e co!petenţele lin#vistice şi socioculturale for!ulate şi pentru a putea continua $nvăţarea li!bii străine latreapta $nvăţă!$ntului #i!na"ial, elevii vor trebui să dispună, la sf$rşitul ciclului pri!ar, de o anu!ită independenţă $ndo!eniul !etodolo#ic al disciplinei.

Elevul va fi $n stare'

( să cunoască şi să $nţelea#ă fiecare treaptă -!odul $nvăţării, te!a lecţiei, tipul de e)erciţii, lucrul pentru acasă etc.%

( să depăşească dificultăţile $nt$lnite, indic$nd profesorului ceea ce nu $nţele#e şi apel$nd la a6utorul acestuia%

( să se fa!iliari"e"e şi să $nsuşească instru!entele specifice de $nvăţare a unei li!bi străine' !anualul de ba"ă, !anualulalternativ, alfabetarele, caietul de activităţi, caietul de fişe, consultarea unui dicţionar sau a unui !anual de #ra!atică pentrudepistarea infor!aţiei necesare, utili"area !i6loacelor audiovi"uale ce(i stau la dispo"iţie -bandă !a#netică, audio video,diapo"itive, bandă desenată, etc.%

( să cunoască re"ultatele scontate pentru fiecare sarcină concretă, precu! şi !odalităţile de evaluare, pro#resele pe care le(afăcut şi lacunele care trebuie lichidate%

( să deprindă tehnici de audiţie, de lectura, de conversaţie şi de redactare'

a. să asculte atent -profesorul, interlocutorul, $nre#istrări autentice%

b. să citească e)presiv, respect$nd re#ulile de pronunţare clară şi corectă, intonaţia, rit!ul, accentul, pau"ele%

c. să !e!ori"e"e te)te scurte, c$ntece, e)presii idio!atice, pari!ii, for!e #ra!aticale, etc.%

d. să i!ite sau să 6oace de unul sin#ur sau $n colectiv diferite scenete -schetciuri%

B



e. să posede tehnica unui scris li"ibil' respectarea nor!elor cali#rafice, for!ularea şi plasarea titlului, folosirea corectă aalineatelor, co!pletarea r$ndurilor p$nă la !ar#inea lor, respectarea re#ulilor de trecere dintr(un r$nd $n altul, evitareaştersăturilor, respectarea spaţiilor necesare $ntre cuvinte şi r$nduri etc.%

( să efectue"e lucrul pentru acasă $n scopul asi!ilării conştiente a !aterialului predat

( să posede o anu!ită e)perienţă de a coopera $n #rup -capacitatea de a se afir!a cunoştinţe, de a se !anifesta prin relaţii de

co!porta!ent civili"at, prin punctualitate şi !odul de a convin#e, de a şti să se cori6e"e şi să(şi refor!ule"e e)pri!areadupă intervenţia profesorului sau a cole#ilor, de a a6uta şi a cori6a pe alţii etc.%

( să posede deprinderi şi tehnici de a identifica $n conţinutul !esa6ului ele!entele necunoscute şi să recunoască, prininter!ediul conte)tului, intonaţiei şi al procedeelor de for!are a cuvintelor unităţile le)icale necunoscute%

( să se obişnuiască a lucra cu cartea, asi!il$ndu(şi structura acesteia -rolul titlului, rostul pa#inaţiei, para#rafelor, capitolelor,alineatelor.

866 COMPETENŢE ATITUDINALE

Co!petenţele atitudinale $n#lobea"ă do!eniul !otivaţional afectiv al elevului, contribuind la conştienti"area personalităţii

sale $n funcţie de conţinutul didactic al li!bii străine studiate şi for!area unui univers cultural atitudinal corect. Elevul vafi $n stare'

( să conştienti"e"e apartenenţa 4a fa!ilie, ia #rupul şcolar şi social respectiv%

( să redescopere identitatea naţională şi culturală prin fa!iliari"area treptată cu valorilor etnoculturale şi lin#vistice a ţăriili!ba căreia o studia"ă%

( să !anifeste interes pentru valorile universale, accept$nd diferenţele evidente prin respect şi toleranţă%

( să interiori"e"e treptat necesitatea $nţele#erii $ntre naţiuni şi a e#alităţii $ntre popoare%

( să sensibili"e"e avanta6ul depăşirii propriei culturi prin asi!ilarea continuă a unei sau două li!bi străine%

( să !anifeste atitudine po"itivă, interes deosebit şi curio"itate sporită pentru conţinuturile activităţilor de predare $nvăţarea li!bii străine%

( să dea dovadă de responsabilitate $n ceea ce $ntreprinde şi ceea ce reali"ea"ă%

( să de"văluie si!ţul perseverenţei drept necesitate i!perioasă şi pri!ordială $n ca"ul unei $nsuşiri reuşite a li!bii străine%

( să de"volte $ncredere $n propriile forţe şi stăp$nire de sine prin inter!ediul asi!ilării dificilului şi necunoscutului din li!bastrăină studiată%

( să !anifeste iniţiativă vădită $n or#ani"area şi desfăşurarea lecţiilor de civili"aţie străine at$t $n cadrul pro#ra!ei de li!băstrăină c$t şi $n activităţile e)traşcolare.

( să aplice e)perienţa co#nitivă acu!ulată $n activităţile sale şcolare şi e)traşcolare.

6 OBIECTIVE DE RE/ERINŢ.

<biectivele de referinţă derivă din obiectivele #enerale pe disciplină şi s$nt or#ani"ate $n ba"a a patru deprinderi inte#ratoarea actului de co!unicare' audierea şi lectura -actul receptării, $nţele#erii, vorbirea şi scrierea -actul e)pri!ării. &rocesul de predare($nvăţare a acestor patru deprinderi este conceput ca un ansa!blu de practici şi activităţi !enite să favori"e"eachi"iţionarea, interiori"area, de"voltarea şi consolidarea co!petenţelor şi co!porta!entelor de $nţele#ere corectă a!esa6elor audiate sau citite, precu! şi a celor de e)pri!are fluentă şi e)presivă a infor!aţiilor acu!ulate de #$ndirea şi

e)perienţa proprie a elevilor.

&erceperea auditivă se va efectua, iniţial, $n ba"a unor !esa6e scurte, cu o or#ani"are din ce $n ce !ai co!ple)ă aconţinuturilor şi a #radului lor de dificultate, fapt care va contribui la antrenarea şi de"voltarea deprinderii elevilor de a(şi

3



concentra atenţia şi a !e!ora conţinutul unui !esa6 de lun#i!e re"onabilă -0, ( 1 !in.. Cerinţele faţă de audiere vor spori prin co!plicarea şi a!plificarea -treptată a te)telor, precu! şi prin varierea !odalităţilor şi particularităţilor de e)pri!areorală -dialo#, !onolo#, descriere, rit!ul vorbirii, tonalitatea vocii interlocutorului etc.

Citirea ca aspect al activităţii co!unicative prevede $nsuşirea tehnicilor şi tipurilor de receptare vi"uală a te)telor adaptatesau a te)telor ori#inale si!ple, diferite ca subiect, co!po"iţie şi !aterial de li!bă' citirea de instruire -$nţele#erea inte#ralăa conţinutului, citirea pe iniţiere -$nţele#erea conţinutului $n linii #enerale etc. Ae va acorda o atenţie deosebită for!ării

deprinderilor de a lucra de sine stătător cu te)tul -recunoaşterea for!elor #ra!aticale, utili"area se!nelor de punctuaţie,folosirea dicţionarului bilin#v, lectura $n #$nd sau cu voce tare etc..

E)pri!area orală va i!plica o serie de factori de ordin fonetic, fonosintactic, le)ical, #ra!atical şi lo#ico(se!antic, pe carese a)ea"ă or#ani"area actului co!unicativ, precu! şi asi!ilarea tehnicilor de co!unicare. @or!ele de conţinut şi indiciicantitativi şi calitativi ai orbirii dialo#ate şi !onolo#ate vor spori considerabil, $n co!paraţie cu etapa iniţială -$ntrebări,e)plicaţii, ar#u!ente, aprecieri, nu!ărul replicilor şi al propo"iţiilor etc..

Acrierea, ca ele!ent al artei plastice, se va ba"a pe spiritul de observaţie şi si!ţul vă"ului -observarea ele!entelor constitutive ale literei, conturarea şi unirea lor, aşe"area $n#ri6ită $n spaţiul liniaturii, asocierea sunetului(fone! cu litera(#rafe!, $nvăţarea e!pirică a se!nelor de punctuaţie etc..

E necesar de !enţionat că deprinderile inte#ratoare nu se opun una alteia $n !od ireductibil, se $!bină or#anic, corelea"ă$ntre ele şi se condiţionea"ă reciproc, acoperind toate for!ele posibile de !anifestare a individului% de aceea ele trebuiestudiate $n ansa!blu. @or!area şi fi)area acestor deprinderi vor servi ca ba"ă pentru studierea li!bilor străine la toatetreptele $nvăţă!$ntului -pri!ar, #i!na"ial, liceal, universitar, postuniversitar şi vor contribui $n !odul cel !ai direct laatin#erea perfor!anţelor finale ale predării($nvăţării' pronunţie perfectă, intonaţie eufonică, corectitudine #ra!aticală, preci"ie şi ele#anţă $n e)pri!are, creativitate artistică.

696CLASA A II-A

A6 RECEPTAREA

I6 Re'e0tarea (e,a;u%ui ora%6 /or(area 'a0a'it!+i%or $e re'e0tor

Co!unicarea lin#vistică, confor! ?ratatului de lin#vistică #enerală -ucureşti, 1:B1, p.1;; este alcătuită din (/ audiere,=0 vorbire, 1; citire şi : scriere

O&ie'ti)e $e re3erin+! Co(0eten+e 0er3or(ati)e

1. Conceptuali"area perceperiiauditive ca unul dintre cele !aii!portante !i6loace de co!unicare

( Aă conştienti"e"e i!portanţa perceperii auditive a !esa6ului oral la studiereali!bilor străine%

( să depăşească $n !od conştient tendinţa de a acorda, prin analo#ie, valoareaacustică a literelor respective din li!ba ro!5nă -!aternă,evit$ndu(se pe aceastăcale pronunţare defectuoasă şi nu!eroasele distorsiuni auditive şi articulatorii

cau"ate de interferenţa fonetică%

( să conştienti"e"e necesitatea reeducării funcţiilor receptive şi articulatorii $nsensul for!ării deprinderilor de a sesi"a $ntrea#a #a!ă de sunete specifice li!biistrăine studiate, obţin$ndu(se astfel şi o reproducere c$t !ai e)actă a tot ceea ceurechea a $nre#istrat cu fidelitate%

2. 7dentificarea for!ală a !esa6uluioral

( Aă recunoască $n conte)tul fonic sunetele specifice ale li!bii străine studiate%

( să recunoască !ărcile orale ale unor cate#orii #ra!aticale -#en, nu!ăr, persoană, ti!p%

- să identifice $n conte)tul fonic silabe, cuvinte, sinta#!e, diferite tipuri de

enunţuri%

:



=. eceptarea lo#ico(se!antică şi$nţele#erea !esa6ului oral

( Aă(şi concentre"e atenţia asupra vorbitorului şi a !aterialelor didactice pre"entate%

( să $nţelea#ă sensul #lobal al unor tipuri de !esa6e orale' dialo#uri, !onolo#uriscurte, naraţiuni, descrieri obiective şi acţiuni, poe"ii%

( să $nţelea#ă scopul co!unicării orale%

( să $nţelea#ă se!nificaţia cuvintelor, sinta#!elor, propo"iţiilor, enunţurilor infor!ative%

( să asocie"e !i6loacele paralin#vistice, care şi $nsoţesc $n !od inevitabil oricee)pri!are verbală -#esturi, !i!ică, se!ne convenţionale, si!boluri plastice şisonore, cu structurile lin#vistice respective%

/. eacţia la sti!ulenţi verbali şinonverbali

( Aă e)ecute diferite conse!ne didactice -o cerere, o ru#ă!inte, o solicitare, unordin, o poruncă etc.%

( să reacţione"e nonverbal la interpretarea unor c$ntece, la decla!area unei poe"ii-!işcări rit!ice, !arcarea tactului etc.%

( să locali"e"e şi să plase"e obiectele indicate.

II6 Re'e0tarea (e,a;u%ui ,'ri,6 /or(area 'a0a'it!+i%or $e 'ititor


1. Conceptuali"area lecturii ca actde co!unicare e!ina!entei!portant $n de"voltarea

!ultilaterală a elevilor

( Aă conştienti"e"e rolul deosebit de i!portant pe care $l are lectura $n activitateade fiecare "i a elevilor, a oa!enilor de diferite profesii, a savanţilor%

( să considere lectura drept i"vor nesecat de cunoaştere a realităţii obiective%

( să !e!ori"e"e poe"ii, dialo#uri scurte, pari!ii, fra#!ente !ici de descriere,caracteri"ări si!ple -fi"ice şi !orale ale unor persona6e%

2. >nsuşirea şi de"voltareatehniciide citire

( Aă cunoască literele !ari şi !ici de tipar şi denu!irea lor, identific$ndu(le culitere corespun"ătoare !ari şi !ici de !$nă%

( să conştienti"e"e corespondenţa dintre sunetele vorbirii şi literele respective%

( să distin#ă pronunţarea şi scrierea #rupelor sonore şi de litere, specifice li!biistrăine studiate%

( să citească cu voce tare, pronunţ$nd corect #rupurile fonice studiate%

( să(şi de"volte lectura i!itativă după !odelul de lectură a $nvăţătorului sau ate)telor $nre#istrate pe bandă !a#netică%

( să recunoască for!a sinta#!elor $n cadrul diferitor enunţuri, deli!it$ndu(le prindiferite tipuri de pau"e%

( să recunoască tipurile de enunţuri $n dependenţă de se!nele de. punctuaţie%

10



=. <r#ani"area şi lectura !esa6uluiscris

( Aă recunoască co!ponentele de ba"ă ale !anualului cărţii -coperta, pa#ina,cuprinsul, capitolul, alineatul, etc. şi să le ştie rostul%

( să recunoască părţile co!ponente ale unui te)t -titlul, para#raful, propo"iţia%

( să efectue"e $n !od siste!atic e)erciţii practice de citire, articul$nd corectcuvintele, sinta#!ele, propo"iţiile, respect$nd totodată se!nele de punctuaţie

printr(o lectură e)presivă%

( să ia $n consideraţie corectările profesorului şi ale cole#ilor%

( să desprindă sensul #lobal al diferitelor !esa6e scrise%

( să recunoască !ărcile scrise ale cate#oriilor #ra!aticale funda!entale%

( să dovedească $nţele#erea !esa6ului scris prin răspunsuri corecte la $ntrebări şi prin re"olvarea corectă a e)erciţiilor%

B6 E<PRIMAREA

I6 E=0ri(area ora%!6 /or(area 'a0a'it!+i%or $e )or&itor


1. Conceptuali"area e)pri!ării orale ( Aă conştienti"e"e faptul că e)pri!area orală este unul dintre cele !ai i!portante!i6loace de co!unicare' prin vorbire se povesteşte despre sine şi cole#i, desprefa!ilie şi lu!ea $ncon6urătoare, despre #usturi şi senti!ente etc. prin vorbire sediscută, se face schi!b de opinii, e)plicaţii, 6ustificări etc.

2. ecunoaşterea !odalităţilor şi particularităţilor de e)pri!are orală

( să recunoască !odalităţile de e)pri!are orală ( !onolo#, dialo#, povestire,descriere, e)plicaţii etc.

=. De"voltarea capacităţilor deor#ani"are şi -reproducere a!esa6elor orale

( Aă reproducă unităţi şi structuri fonice respect$nd pronunţia lor corectă şispecificul intonaţional şi rit!ic al diferitelor tipuri de enunţuri -declarative,intero#ative, e)cla!ative%

( să răspundă corect la $ntrebările profesorului şi ale cole#ilor, să reacţione"eadecvat la diferite replici şi situaţii co!unicative%

( să reproducă succesiv conţinutul unui te)t citit sau studiat, respect$nd ele!enteleconstitutive de or#ani"are ale acestuia%

( să participe activ la diferite activităţi ludice, să interprete"e c$ntece şi să recite poe"ii, respect$nd specificul rit!ic, de intonaţie şi de !ăsură%

( să reproducă, prin dra!ati"are, dialo#uri scurte folosind ca reper diferite situaţiico!unicative şi !i6loace e)presive de care dispune%

( să transfor!e enunţuri afir!ative $n enunţuri ne#ative şi intero#ative.

/. *chi"iţionarea de !i6loaceverbale şi nonverbale

( Aă $nsuşească şi să pronunţe corect sunetele specifice ale li!bii străine studiate%

( să $nveţe denu!irea literelor şi să poată repre"enta $n !inte i!a#inea #rafică acuv$ntului prin spellin#%

( să reproducă dialo#uri scurte, c$ntece, alte !odalităţi de e)pri!are orală%

( să coordone"e e)pri!area orală cu ele!ente nonverbale corespun"ătoare%

11



EFEC7AE 1 ( ?EGAEA/i%% in t#e ga0, ?it# t#e a00ro0riate ten,e o3 t#e )er&, in &ra'@et,6ohn -1HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH -alIaJs travel a lot. 7n fact, he -2HHHHHHHHHHHHHHHHH - be onlJtIo Jears old Ihen he first -=HHHHHHHHHHHHHHHHHH-flJ to the KA. Lis !other -/HHHHH -be 7talian and hisfather -HHHHHHHHHHHHHH-be *!erican. ohn -;HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH-be born in @rance, but his parents-BHHHHHHHHHHHHHHHHHH -!eet in Colo#ne, 9er!anJ after theJ -3HHHHHHHHHHHHHHHH -live there for five Jears. ?heJ-:HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH H-!eet one daJ Ihile ohns father -10 HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH -read a booN in thelibrarJ and his !other -11HHHHHHHHHHHHHHHHHHH-sit doIn beside hi!. *nJIaJ, ohn -12HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH -travel a lot because his parents also -1= HHHHHHHHHHHHH HHHHH -travel a lot.*s a !atter of fact, ohn -1/ HHHHHHHHHHHHHHHHH -visit his parents in @rance at the !o!ent. Le-1HHHHHHHHHHHHHH -live in GeI OorN noI, but -1;HHHHHHHHHHHHHHHHHHH -visit his parents for the past feI IeeNs. LereallJ -1BHHHHHHHHHHHHHHHHH-en6oJ livin# in GeI OorN, but he also -13 HHHHHHHHHHHHHHHH -love co!in# to visithis parents at least once a Jear.

?his Jear -1:HHHHHHHHHHHHHHHHHH-flJ over 0,000 !iles for his 6ob. Le -20HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH-IorN for acNson P Co. for al!ost tIo Jears noI. Le -21HHHHHHHHHHHHHHHHH -be prettJ sure that he -22HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH -IorN for the! ne)t Jear as Iell. Lis 6ob -2=HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH- reQuire a lot of travel. 7n fact, bJ the end of this Jear, he -2/HHHHHHHHHHHHHHHHHH- travel over 120,000 !iles4 Lis ne)t 6ourneJ -2HHHHHHHHHHHHHHHH -be to*ustralia. Le reallJ doesnRt liNe #oin# to *ustralia because it is so far. ?his ti!e he -2;HHHHHHHHHHHHHHHHH-flJ fro!&aris after a !eetin# Iith the co!panJs @rench partner. Le -2BHHHHHHHHHHHHHHHHH -sit for over 13 hours bJ the ti!e he-23HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH -arrive4

EFEC7AE 1 ( ?EGAEA/i%% in t#e ga0, ?it# t#e a00ro0riate ten,e o3 t#e )er&, in &ra'@et,6

ohn -1HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH -alIaJs travel a lot. 7n fact, he -2HHHHHHHHHHHHHHHHH - be onlJtIo Jears old Ihen he first -=HHHHHHHHHHHHHHHHHH-flJ to the KA. Lis !other -/HHHHH -be 7talian and hisfather -HHHHHHHHHHHHHH-be *!erican. ohn -;HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH-be born in @rance, but his parents-BHHHHHHHHHHHHHHHHHH -!eet in Colo#ne, 9er!anJ after theJ -3HHHHHHHHHHHHHHHH -live there for five Jears. ?heJ-:HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH H-!eet one daJ Ihile ohns father -10 HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH -read a booN in thelibrarJ and his !other -11HHHHHHHHHHHHHHHHHHH-sit doIn beside hi!. *nJIaJ, ohn -12HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH -travel a lot because his parents also -1= HHHHHHHHHHHHH HHHHH -travel a lot.*s a !atter of fact, ohn -1/ HHHHHHHHHHHHHHHHH -visit his parents in @rance at the !o!ent. Le-1HHHHHHHHHHHHHH -live in GeI OorN noI, but -1;HHHHHHHHHHHHHHHHHHH -visit his parents for the past feI IeeNs. LereallJ -1BHHHHHHHHHHHHHHHHH-en6oJ livin# in GeI OorN, but he also -13 HHHHHHHHHHHHHHHH -love co!in# to visithis parents at least once a Jear.?his Jear -1:HHHHHHHHHHHHHHHHHH-flJ over 0,000 !iles for his 6ob. Le -20HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH-IorN for acNson P Co. for al!ost tIo Jears noI. Le -21HHHHHHHHHHHHHHHHH -be prettJ sure that he -22HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH

-IorN for the! ne)t Jear as Iell. Lis 6ob -2=HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH- reQuire a lot of travel. 7n fact, bJ the end of this Jear, he -2/HHHHHHHHHHHHHHHHHH- travel over 120,000 !iles4 Lis ne)t 6ourneJ -2HHHHHHHHHHHHHHHH -be to*ustralia. Le reallJ doesnRt liNe #oin# to *ustralia because it is so far. ?his ti!e he -2;HHHHHHHHHHHHHHHHH-flJ fro!&aris after a !eetin# Iith the co!panJs @rench partner. Le -2BHHHHHHHHHHHHHHHHH -sit for over 13 hours bJ the ti!e he-23HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH -arrive4

1=



1/

Curricula La Clasa2

Documents

Transcript of Curricula La Clasa2