CCuurriieerruullAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞÞUÞÞEA))

UNIVERS SPIRITUAL

DIN LUMEA MILITARÃ

FURIA APELORMilitarii sunt din nou la datorie. Timiºul, Hunedoara,

Aradul, Caraº-Severinul sunt judeþele afectate de ploile dinultima vreme ºi mulþi oameni din localitãþile afectate au fostevacuaþi.

PPrriimmuull rrããzzbbooii rruussoo - cceecceenn:: 11999944 - 11999966

Învaþã din greºeli!Dispreþul ºi dezgustul celor de la Kremlin, pentru sol-

datul ºi ofiþerul de rând, au fost extreme. Lupta împotriva cecenilor a fost pierdutã între pereþii

Kremlinului.

Aripi de întuneric“Singurii care îºi pot «vedea» chipul real

sunt, paradoxal, orbii, pentru cã ei «vãd» cuvârfurile degetelor [...]”.

În dupã-amiaza Floriilor, când cei mai mulþi din-tre români se odihneau, unul dintre militarii românicãdea pe câmpul de luptã, iar alþi doi erau rãniþi înurma exploziei unui dispozitiv neidentificat.Explozia s-a produs în cursul unei misiuni de patru-lare, în districtul Panjawyi, provincia Kandahar, laaproximativ 60 km de bazã.

Militarul român cãzut la datorie este sergentulNarcis ªONEI, din judeþul Galaþi, nãscut la 31 ia-nuarie 1979, absolvent al ªcolii de Aplicaþie pentruTransmisiuni de la Sibiu, promoþia decembrie 2003.

Ceilalþi doi militari care au fost rãniþi, sergentulGabriel HANGANU, originar din Focºani ºi sergen-tul Adrian DOGARU din judeþul Buzãu au fost

transportaþi de urgenþã la cel mai apropiat spital

militar american, cu ajutorul elicopterelor ameri-cane.

Sergentul DOGARU, rãnit uºor, dupã îngrijires-a întors imediat la baza din Kandahar, în timp cestarea sergentului HANGANU era consideratã “sta-bilã” ºi a fost transportat la un spital militar ameri-can din Germania cu arsuri grave pe faþã ºi pe corp.

Un numãr de ºapte militari se aflau în vehicululblindat de cercetare care a trecut peste un dispozitivexploziv, duminicã 24.04.2005, în jurul orei 15.00,ora României. Blindatul lovit era primul dintr-ocoloanã de cinci autovehicule care se întorcea labazã, dupã executarea unei misiuni de patrulare.Deflagraþia, produsã în dreptul punþii din spate, aprovocat un incendiu care a declanºat explozia unor

elemente de muniþie din interiorul vehiculului blin-dat.

Rebelii talibani au revendicat, duminicã, respon-sabilitatea exploziei care a lovit, convoiul românesc,în apropiere de Kandahar, informeazã AFP. Unpurtãtor de cuvânt al talibanilor a declarat cãexplozia dispozitivului amplasat pe drumul pe caretrecea convoiul românesc a fost controlatã de la dis-tanþã.

Într-un alt incident, tot duminicã 24.04, la Kabul,o maºinã capcanã a explodat, fãrã a face victime.Purtãtorul de cuvânt citat a declarat cã aceastãbombã trebuia sã loveascã un vehicul al forþei inter-naþionale ISAF.

Un mil i tar cãzut la dator ie º i doi rãni þ i

Anul VII nr. 8 (172) 29 aprilie 2005 12 pagini 5500 (0,55) lei

PPaaggiinnaa 1100

P R O V E N I E N Þ AN U M E L O RD E B O T E Z

((ccoonnttiinnuuaarree îînn ppaagg..33))

Militarii români îngrijindu-ii pe copiii afgani

AFGANISTAN

ÎÎnn ddoobbâânnddiirreeaa mmâânnttuuiirriiii eessttee nneevvooiiee ººii ddee ccoonnttrriibbuuþþiiaavvooiiii oommeenneeººttii,, ccããccii CCeell CCaarree nnee-aa ddããrruuiitt lliibbeerrttaatteeaavvooiinnþþeeii,, ccrreeâânndduu-nnee dduuppãã cchhiippuull SSããuu,, oo ººii rreessppeeccttãã,, aaººtteepp-ttâânndd ssãã vvaaddãã îînn ccee ppaarrttee oo vvoomm ffaaccee nnooii ssãã ssee îînncclliinnee::sspprree lluummiinnãã ssaauu sspprree îînnttuunneerriicc;; sspprree bbiinneeccuuvvâânnttaarree ssaauusspprree bblleesstteemm;; sspprree bbuuccuurriiee ssaauu sspprree cchhiinn;; sspprree ccoommuunnii-uunnee ssaauu sspprree ssiinngguurrããttaatteeaa eeggooiissmmuulluuii;; sspprree pprriivveegghheerreessaauu sspprree ssoommnnuull ssppiirriittuuaall.. AAllttffeell ssppuuss:: sspprree vviiaaþþãã ssaauu sspprreemmooaarrttee..

LLuuâânndd lluummiinnãã ddiinn LLuummiinnaa ÎÎnnvviieerriiii ccee ssttrrããlluucceeººttee îînnccaannddeellaa ppaarraacclliissuulluuii bbiisseerriicciilloorr,, vvãã uurrããmm ttuuttuurroorr ssããnnãã-ttaattee ººii ppaaccee,, rroossttiinndd ccuu ssmmeerreenniiee ººii ccrreeddiinnþþãã::

HHRRIISSTTOOSS AA ÎÎNNVVIIAATT!!

LLuummiinnaa ÎÎnnvviieerriiii

ACTUALITATE

NNNN oooo tttt eeee dddd eeee cccc iiii tttt iiii tttt oooo rrrr

Inspectoratul pentru Situaþii de UrgenþãBucureºti avertizeazã asupra pericoluluiizbucnirii unor incendii în biserici ºi mãnã-stiri în timpul Sãrbãtorilor de Paºti, iar pentruprevenirea unor astfel de evenimente pom-pierii efectueazã simulãri ºi controale înlãcaºurile de cult.

Lumânãrile trebuie stinse la sfârºitul sluj-belor religioase, trebuie supravegheate ºireparate eventualele defecþiuni care apar lasobele sau aparatele electrice folosite laîncãlzirea bisericilor sau mãnãstirilor, oripentru prepararea hranei, precum ºi lacoºurile de evacuare a fumului. Aparatele deîncãlzit trebuie deconectate înainteaînchiderii bisericilor ºi nu trebuie folosite,pentru încãlzire, instalaþii neomologate,improvizate sau defecte.

În acelaºi timp, preoþii ar trebui sã-i aver-tizeze pe cei care participã la slujbele reli-gioase sã foloseascã cu grijã lumânãrileaprinse ºi sã evite producerea panicii ºi bus-culadele.

Cei care se ocupã de administrarea biseri-cilor nu trebuie sã permitã accesul în incinta

acestora a unuinumãr mai mare depersoane decâtcapacitatea sãlii decult ºi trebuie sãmenþinã uºiledeschise pe toatãdurata slujbelor. Einu au voie sã per-mitã copiilor sã intre cu lumînãri aprinse înpodurile sau clopotniþele bisericilor, ori înalte locuri în care pot provoca incendii.

De asemenea, trebuie sã se pãstreze o calede acces pentru maºinile de intervenþie alepompierilor, mai ales în zona mãnãstirilor,unde sunt parcate de obicei, cu ocazia Sãrbã-torilor, un numãr mare de autovehicule.

Pompierii recomandã ca, în cazulobservãrii unui incendiu, sã fie anunþat ime-diat la numãrul de telefon 981 sau la dis-peceratul unic 112.

Cea mai mare tragedie într-o noapte deÎnviere a fost înregistratã în urmã cu 73 deani, când un numãr de 108 persoane, majori-tatea copii, au murit într-un incendiu care a

cuprins biserica din localitatea argeºeanãCosteºti. În timpul slujbei, panglica uneicoroane agãþate într-un cui pe unul dintrepereþii din lemn ai lãcaºului de cult a luat focde la lumânarea unei femei. Focul s-a extinsfoarte repede la podul construcþiei, iaroamenii au intrat în panicã, fiecare încercândsã iasã cât mai repede din bisericã. Astfel, s-aprodus o busculadã, iar uºa foarte îngustã dela intrare (numai 70 de centimetri lãþime) afost blocatã. Flãcãrile au cuprins în câtevaclipe podul ºi acoperiºul bisericii. În numaicinci-ºase minute, peste o sutã de persoane aumurit asfixiate din cauza fumului ºi gazelortoxice, ia biserica, cuprinsã de flãcãri, s-aprãbuºit. (P.I.)

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 8 (172) din 29 aprilie 2005

Pagina 2

În toatã România au avutloc mitinguri de solidaritate cujurnaliºtii rãpiþi. Mii de oameniau ieºit în stradã ºi au ceruteliberarea lui Sorin MIªCOCI,Ovidiu OHANESIAN ºiMarie-Jeanne ION. La fel aufãcut ºi asociaþiile preseistrãine, organizaþiile de resortde la noi etc. Þara a fostcuprinsã de un val emoþionalfãrã precedent, având în vederecã marþi 26.04.2005 expira ulti-matumul teroriºtilor, iar

sfârºitul zilei puteaaduce cu sine otragedie.

Premierul CãlinP O P E S C UTÃRICEANU adeclarat, duminicã laLuxemburg referindu-se la criza jurnaliºtilor

ostatici cã, dacã românii suntun popor puternic, vor trebui sãdovedeascã solidaritate în aces-te momente dificile ºi “sã nucedeze presiunilor” la care suntsupuºi. El a precizat cã este sin-gurul comentariu pe care vreasã-l facã, deoarece nu doreºtesã adauge elemente supli-mentare tensiunii, preocupãriiºi îngrijorãrii tuturor.

Sperãm sã vedem un sfârºitfericit pentru aceastã dramã.(P.I.)

ACTUALITATEAPE SCURT

UCRAINA: Iuºcenko ºi vânzarea ilegalã dearme. Un deputat al opoziþiei de la Kiev l-a acuzat pepreºedintele Viktor Iuºcenko cã este implicat în vân-zarea ilegalã de rachete de croazierã cu capacitatenuclearã, Iranului ºi Chinei, pe când era premier,relateazã AFP. Potrivit Parchetului ucrainean, care afir-mã cã este vorba despre “vânzãri ilegale” ºi nu “expor-turi” ale statului ucrainean, ºase rachete au fost vânduteIranului, în 2001, ºi ºase Chinei. Nici una dintre acestearme nu a fost livratã cu focoasele nucleare cu carepoate fi înzestratã. ªeful serviciilor secrete ucrainene,Oleksandr Turcinov, a dezminþit, orice acuzaþie privindimplicarea preºedintelui Viktor Iuºcenko în vânzareailegalã de rachete cãtre Iran ºi China. SUA: Temeride un nou 11 septembrie. Autoritãþile SUA au decis sãrefuze accesul unui avion olandez în spaþiul lor aerian, la8 aprilie, deoarece pe lista pasagerilor figurau douã per-soane – cetãþeni saudiþi – care au luat cursuri de zborîmpreunã cu unul dintre piraþii aerului implicaþi în aten-tatele de la 11 septembrie, transmite ediþia online aNewsweek. Avionul aparþinând companiei KLM ple-case de la Amsterdam cãtre Mexico City, urmând sã sur-voleze teritoriul american. NATO: Asumarea unuirol în Orientul Mijlociu. Statele Unite ºi Spania vorface partenerilor lor din Alianþa Nord-Atlanticã pro-puneri comune pentru ca NATO sã-ºi asume un eventu-al viitor rol în Orientul Mijlociu, a anunþat ministrulspaniol al Afacerilor Externe, Miguel Angel Moratinos,citat de AFP. Existã posibilitatea ca NATO sã suprave-gheze, dacã este cazul, aplicarea unui eventual acord depace israeliano-palestinian. MAREA BRITANIE:Retragere din Irak în doi ani. Ministrul britanic alAfacerilor Externe, Jack Straw, a declarat cã sperã caretragerea trupelor britanice din Irak sã se facã în doi anisau poate chiar de anul viitor, transmite AFP. “Suntemdeja pe cale sã reconstruim forþele de securitateirakiene”, a precizat el. “Acestea ºi-au asumat misiunilede securitate în mai multe regiuni din þarã”, susþineStraw. “Începe o reevaluare a situaþiei, împreunã cuNaþiunile Unite”, a declarat el pentru Financial Times.“Este mai probabil ca perioada de reducere progresivã atrupelor sã fie anul viitor ºi nu în acest an”, a precizat el.

AUSTRALIA: Se suplimenteazã numãrul milita-rilor în Irak. Un prim contingent de 40 de militari, dintotalul de 450 pe care Australia îi va trimite în Irak, pen-tru suplimentarea trupelor, a sosit în Kuwait, a anunþatun purtãtor de cuvânt militar, citat de AFP. Militarii vorfi staþionaþi în tabãra americanã Virginia pânã când vorfi desfãºuraþi în Irak, unde vor înlocui contingentul de1.400 de olandezi. Franþa: NATO nu are ce cãutaîn Orientul Mijlociu. Franþa considerã cã NATO nu arevocaþia de a se substitui eforturilor internaþionale dinOrientul Mijlociu, a anunþat Ministerul francez deExterne. Jean-Baptiste Mattei, purtãtorul de cuvânt alMAE francez, a declarat cã “NATO nu are vocaþia de ase substitui eforturilor internaþionale aflate în curs dedesfãºurare în regiune. Alianþa desfãºoarã de zece ani undialog cu mai multe þãri de la Mediterana, care constã înprincipal în activitãþi de cooperare ºi pregãtire înmaterie de securitate ºi apãrare”. Statele Unite ºi Spaniale vor prezenta partenerilor din NATO, la reuniunea dela Vilnius, propuneri comune privind un rol al AlianþeiNord-Atlantice în Orientul Mijlociu. SUA: Statisticsare sucks! Departamentul de Stat american nu va maida publicitãþii statistici referitoare la activitãþile tero-riste, dupã ce a descoperit erori într-un raport anterior,aceastã sarcinã urmând sã revinã, pe viitor, Centruluinaþional pentru combaterea terorismului, relateazã AFP.Totuºi, Departamentul de Stat va continua sã publiceraportul anual asupra terorismului internaþional, aºa cumprevede legea, urmând a fi prezentat Congresului la 30aprilie. Documentul va viza, ca ºi în anii trecuþi, þãrileacuzate de terorism. CANADA: Apãrare împotrivaciumei. Canada, Statele Unite ºi Marea Britanie au sem-nat un acord de cooperare pentru fabricarea unui vaccinameliorant împotriva ciumei, într-un interval de trei ani,în vederea protejãrii militarilor lor în caz de atentat bio-logic, au anunþat autoritãþile canadiene. Acordul vizeazãelaborarea ºi omologarea unui vaccin modificat genetic,care sã declanºeze producerea de anticorpi pentru com-baterea formei pneumonice a bolii, cea mai contagioasãºi mortalã, potrivit unui comunicat al Ministerului cana-dian al Apãrãrii. Proiectul se înscrie în cadrul unui pro-tocol de acord extins între cele trei þãri, în domeniulapãrãrii împotriva armelor chimice, biologice ºi radio-logice. (D.A.)

Etapa finalã a campionatului mili-tar de orientare, faza pe MinisterulApãrãrii Naþionale, s-a desfãºurat înperioada 18-22 aprilie la PoianaBraºov.

Concursul s-a desfãºurat pe douãcategorii, instituþii militare deînvãþãmânt ºi unitãþi operative, încadrul fiecãrei categorii desfãºurându-se probe pentru bãrbaþi ºi pentru femei.

La categoria unitãþi operative, s-auînscris în concurs 7 loturi sportivereprezentând Statele Majore aleForþelor Aeriene ºi Navale, Comanda-mentele Logistic ºi de Transmisiuni,iar, din cadrul S.M.F.T. Corpurile 1 ºi 4Armatã Teritoriale ºi ComenduireaGarnizoanei Bucureºti.

Loturile sportive au fost constituitedin câte 4 bãrbaþi ºi 3 femei, clasamen-tul pe echipe fãcându-se prinînsumarea timpilor obþinuþi la probeleindividuale. Concurenþii din Corpul 1

Armatã Teritorial s-au clasat pe loculal treilea, dupã Corpul 4 Armatã Teri-torial, pe treapta cea mai înaltã a podi-umului fiind sportivii de la S.M.F.A.Pe prima treaptã a podiumului s-auclasat ºi concurentele de la ForþeleAeriene, locul al doilea fiind ocupat defetele Comenduirii GarnizoaneiBucureºti, în timp ce reprezentantelenoastre s-au clasat pe locul al treilea.

În clasamentele individuale mas-culin, dupã parcurgerea unui traseu de12 km cu douãzeci de posturi de con-trol, pe primele trei locuri s-au clasatcaporalul Ciprian POPA din S.M.F.A.,caporalul Ovidiu MUNÞIU din Corpul4 Armatã Teritorial ºi locotenent-comandor Emil HECICO, tot dinS.M.F.A. Reprezentanþii noºtri, plu-tonierul major Francisc SAROºI, capo-ralul Paul BRÃBIESCU, caporalulIonuþ DURÃU ºi cãpitanul LiviuVOICU s-au clasat, în ordine, pe

locurile 4, 5, 8 ºi, respectiv, 11. La probele feminine - traseu de 7

km cu 12 posturi de control - LizucaDARIE ºi Mariana BÃLÃCEANU s-auclasat pe locurile 5 ºi 7.

Proba de ºtafetã a avut echipemixte ºi s-a desfãºurat în 3 schimburi,pe un traseu de 4 km cu 14 posturi decontrol. S-au înscris în concurs 13echipe, pe primele trei locuri clasându-se concurenþii Corpului 4 Armatã Teri-torial, Statului Major al ForþelorAeriene ºi Corpului 1 Armatã Teritori-al. Ofiþerul cu pregãtirea fizicã dincomandamentul Corpului 1 ArmatãTeritorial, maiorul Lucicã STROIE,care a arbitrat unele dintre acesteprobe remarca valoarea tuturorsportivilor subliniind diferenþele micide timp - în jurul a 3 minute - care auseparat ocupanþii podiumului.

Locotenent-colonelDragoº ANGHELACHE

Locul al t rei lea la campionatul de or ientare pentru concurenþ i i noºtr i

ANIVERSÃRI

Colegii din comandamentul Corpului 1 ArmatãTeritorial ureazã multã sãnãtate, fericire ºiîmplinirea tuturor dorinþelor domnilor gl.bg. dr.Ion PÂLªOIU, col. dr. Emil TUDOSIE, col.Gheorghe GHINEA ºi col. Fãnel VOICU care ºi-ausãrbãtorit ziua de naºtere în luna aprilie.

Pompierii avertizeazã asuprapericolului producerii unor incendii de Paºte

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul_armatei@yahoo.fr

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuuiinntt.. 00112299

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 11.000 lei, iar banii se vor depune

în contul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, trezoreria sec-torului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi înevidentã cu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupãdepunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se vaspecifica numãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

LLtt..ccooll.. DDrraaggooºº AAnngghheellaacchheeMMrr.. EEmmaannuueell BBããrrbbuulleessccuuMMrr.. GGaabbrriieell PPããttrraaººccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu iinntt..00115566

Solidaritate cu jurnaliºtiiromâni rãpiþi în Irak

ISSN

1582-129

B 64405

C 8 / 2005

Timiºul, Hunedoara, Aradul, Caraº-Severinul sunt

judeþele afectate de ploile din ultima vreme ºi mulþioameni din localitãþile afectate au fost evacuaþi.

Conform Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Banat alJudeþului Timiº, 650 de oameni au fost evacuaþi din Otelec ºi 750 dinIonel, drumul dintre cele douã localitãþi fiind, în continuare, inundatºi impracticabil.

De asemenea, un ultim bilanþ al inundaþiilor, dat de ISUBTimiº,aratã cã 2.347 de persoane au fost evacuate din localitãþile afectate,378 de oameni sunt izolaþi, aproape 21.000 de hectare de teren ºipãºuni sunt inundate, 370 de case sunt distruse ºi 2.100 de locuinþesunt inundate sau avariate. Din pãcate, au murit ºi doi oameni.

Ca de obicei, Armata a ajutat oamenii aflaþi în situaþii dificile cutehnicã ºi materiale în limita posibilitãþilor existente. B.32 I. a exe-cutat în perioada 18, la 26 aprilie un numãr de 18 intervenþii, princi-palele misiuni fiind: evacuarea populaþiei ºi animalelor - 494 per-soane ºi 36 de animale; transportul materialelor pentru consolidareadigurilor de protecþie 41 t; transportul ajutoarelor ºi al alimentelor -30.000 litri apã mineralã, 32 t alimente, 400 de paturi ºi saltele; aexecutat distribuþii de bunuri materiale (pãturi ºi saltele) din centrelede depozitare - ordonate de cãtre S.M.F.T. - cãtre organele locale aleadministraþiei de stat, pentru care a încheiat procese-verbale depredare-primire.

În prezent, din ordinul comandamentului, C.4 A.Trt. este sprijinitîn intervenþie de 8 militari din Batalionul de Geniu “Tisa”din SatuMare ºi are repartizate un numãr de 8 bãrci de asalt BP 10 de la unCentru de Depozitare Temporarã.

Batalionul a consumat pentru acþiune 6440 de motokilometrireali (la autocamioanele DAC 665 T ºi 10215 FA); 3392 litri moto-rinã; 258 litri benzinã.

Prefectura Timiº a anunþat, luni, cã donaþii pentru populaþia si-nistratã se pot face, pe lângã contul în lei deschis la RO 27 TRE-ZORERIE 621500701X000386 CF 5049900, ºi la BCRTIMIªOARA RO20RNCB 4500000030180010 (euro) sau BCRTIMIªOARA RO 90RNCB 4500000030180011 (usd). (P.I.)

FURIA APELOR

Zilele de 17 ºi 18 ale lunii aprilie au fostplanificate pentru convocarea metodicã a ofiþe-rilor care încadreazã structurile de relaþii pu-blice din unitãþile, marile unitãþi, ºcolile de apli-caþie ale Forþelor Terestre Române. La CerculMilitar din garnizoana Alba Iulia, conducãtorulactivitãþii, maiorul Emanuel BÃRBULESCUde la Biroul informare ºi relaþii publice din Sta-tul Major al Forþelor Terestre a stabilit prior-itãþile de acþiune pentru materializarea obiec-tivelor stabilite în documentele de planificare aactivitãþii de relaþii publice. Antrenamentul degestionare a unei situaþii de crizã a fost gândit ºievaluat de locotenent-colonelul Liviu FLU-TUR, de la Biroul de presã al Direcþiei RelaþiiPublice. Timp de patru ore, ofiþerii au întocmit,pentru scenariul creat, comunicatele de presãiniþiale, au realizat un interviu pentru mijloaceleaudio-vizuale, au acþionat ca purtãtori de cuvânt

ai instituþiilor pe care le reprezintã ºi au fostevaluaþi la corectitudinea redactãrii ºtirilorinstituþionale, dar ºi la formularea mesajelordirecþionale cãtre publicul de masã. Despre per-formanþa comunicãrii pe nivelurile public,reprezentanþii mijloacelor de informare ºi sub-ordonaþi, a vorbit colonelul (r.) Nicolae DINU,redactorul-ºef al “Revistei Forþelor Terestre”.Din experienþa ofiþerilor de relaþii publice aiForþelor Terestre Române, au avut de învãþat ºicolegii de la Statul Major al Forþelor Navale, cainvitaþi la activitatea de la Alba Iulia. Acu-mulãrile câºtigate pe timpul celor douã zile depregãtire continuã vin sã argumenteze faptul cãrelaþiile publice înseamnã domeniul care ne tre-buie. Fãrã el, comunicarea, transparenþa ºi ade-vãrul ar deveni simple semne pe o carte cumesaje.

Punctele de vedere ale participanþilor la

convocarea de pregãtire se pot insera, oricând,într-un manual al specialiºtilor în comunicare,imagine ºi relaþii publice.

“Ofiþerul de relaþii publice are în atribuþiilesale crearea parametrilor de imagine instituþio-nalã. Dacã nu înþelege locul ºi rolul unui lidermilitar, dacã nu acþioneazã pentru a-l conºtien-tiza pe semenul sãu despre importanþa coeziuniicolectivului ºi nu procedeazã la informareacorectã a publicului, eficienþa sa va fi cu semnminus”, a comentat maiorul Ovidiu TÃMAª dela Baza 4 Logisticã.

“Misiunea ofiþerului de relaþii publice esteuna de duratã. Priceperea lui este simþitã în situ-aþiile de crizã mediaticã. Dar, sã nu omitem nicifaptul cã, pentru cele câteva minute petrecute înfaþa foii albe la conceperea comunicatelor depresã, ori în faþa camerelor de televiziune, ainevoie de muncã, de reacþii spontane ºi de cul-

turã profesionalã”, apreciazã maiorul MarianRÃDULESCU de la ªcoala de Aplicaþie pentruTancuri din Piteºti.

Interesante au fost ºi concluziile maioruluiNicolae NEDELCU de la Comandamentul Gar-nizoanei Bucureºti: “Un ofiþer de relaþii publicenu se formeazã în câteva ore. Caracterul, expe-rienþa ºi abilitãþile de comunicator trebuie sã-lrecomande. În comunicare, te stricã orgoliile ºineputinþa de a vorbi cu cei din jur. Ofiþerul derelaþii publice are în proiectele de lucru ºtiinþade a construi, de a argumenta mesaje care sãuºureze transferul informaþiilor pe niveluri binestabilite: structura militarã-public, structuramilitarã-titularii mijloacelor de informare,structura militarã-subordonaþi”.

Redactor-ºef al publicaþiei “În slujba patriei”,maior Dãnuþ CÃLDÃRARU

Curierul ARMATEINr. 8 (172) din 29 aprilie 2005

Pagina 3ACTUALITATE

Relaþiile publice, un domeniu care ne trebuie

Situaþia rãmâne tensionatã în regiunea de sud ºi sud-est a Afganistanului, în apropiere de Pakistan, undeacþioneazã talibanii rebeli, alungaþi de la putere lasfârºitul anului 2001. Numãrul talibanilor insurgenþi ºial simpatizanþilor acestora în regiune este estimat lacirca 2.000. Forþele coaliþiei internaþionale conduse deStatele Unite numãrã aproximativ 18.000 de militari.

Convoiul românesc lovit de explozie, la întoarcereadin misiune, fãcea parte din Batalionul 300 Infanterie“Sf. Andrei” din Galaþi, dislocat în prezent la Kandahar,pentru operaþiuni în cadrul misiunii internaþionaleEnduring Freedom.

Militarii din Batalionul 300 Infanterie “Sf. Andrei”ºi-au început misiunea în Afganistan în luna ianuarie, eiurmând sã-ºi încheie ciclul pânã în iunie. În urmã cu osãptãmânã, militarii români din acelaºi batalion audescoperit, în cursul unei misiuni de cercetare, una din-tre cele mai mari ascunzãtori de muniþii aparþinândgrupãrilor rebele talibane: circa 3.000 de proiectile demare calibru, 250.000 de cartuºe de mitralierã ºi 30 demine antitanc.

Incidentul de duminicã, în care ºi-a pierdut viaþa unmilitar român, este al doilea soldat cu victime în rândulforþelor militare române care executã misiuni în Afga-nistan. În noiembrie 2003, doi militari români au fostuciºi, într-o ambuscadã, în cursul unei misiuni de patru-lare în zona de sud a Afganistanului.

ªeful Statului Major General, Eugen BÃDÃLAN aordonat sistarea temporarã, în aceastã sãptãmânã, a mi-siunilor de patrulare de cãtre militarii români în Afga-nistan, aceºtia continuând sã îndeplineascã celelaltemisiuni stabilite prin mandat. De asemenea, a ordonatcomisiei care cerceteazã împrejurãrile producerii acci-dentului ca, împreunã cu partenerul american ºi cu spe-cialiºti din Comandamentul 2 Operaþional Întrunit ºi dinStatul Major al Forþelor Terestre, sã stabileascã mãsuride optimizare a tacticilor ºi procedurilor de executare amisiunilor de patrulare.

Militarul mort înAfganistan era sub-ofiþer la o unitate dinGalaþi ºi era pasionat deparaºutism ºi alpinism.A devenit militar, la felca ºi tatãl sãu, laîndemnul fratelui. Nar-cis ªONEI, de 26 deani, nu era cãsãtorit ºi afost subofiþer la o uni-tate din Buzãu, de undefusese transferat laGalaþi, iar în februarie aplecat în Afganistan.

Familia lui Narcis ªONEI a aflat despre moarteatânãrului duminicã searã. “Aºteptam ca duminicã searãsã îl felicit de Florii, cã îl cheamã Narcis. Era un bãiatfoarte curajos. Pentru el nu exista , el seducea ºi fãcea acel lucru pe care alþii nu-l puteau face.Din clasa a IX-a el a fost alpinist. Toþi munþii i-a strãbã-tut!”, a spus, printre lacrimi, mama tânãrului, MariaªONEI.

“I-am trimis un mail chiar duminicã, de Florii. ªi, la

douã minute, coman-dantul lui a aflat cã amurit”, mãrturiseºteLiviu ªONEI, fratelesergentului.

Trupul neînsu-fleþit al tânãruluiurmeazã sã fie adusacasã peste câtevazile pentru a fiîngropat cu onorurimilitare.

A d r i a nDOGARU, unul din-tre românii rãniþi înAfganistan, este dinlocalitatea buzoianãPotoceni, are 34 deani, este cãsãtorit ºiare o fetiþã în vârstãde ºase ani. Potrivitdatelor furnizate desurse din Comanda-mentul 2 Operaþio-nal Întrunit “MareºalAlexandru Averes-cu”, a plecat în misi-une în ianuarie 2005,fiind înrolat înBatalionul 300Infanterie Galaþi, iarmisiunea urmeazã sãse încheie pesteaproximativ treiluni.

Soacra lui AdrianDOGARU, Alexan-dra TRANDAFIR, aafirmat cã familia militarului a aflat despre incident,duminicã dupã-amiazã, de la televizor, dupã ce abia îitrimisese un pachet cu alimente tradiþionale de Paºti.

Câteva ore mai târziu, în jurul orei 21.30, AdrianDOGARU a sunat acasã ºi a povestit soþiei prin ce a tre-cut, spunând cã este bandajat la douã degete, ºi cã arãmas internat în spitalul american timp de douã ore,dupã care s-a întors alãturi de colegii sãi. Atât el, cât ºirestul colegilor din batalion sunt foarte afectaþi depierderea lui Narcis ªONEI, militarul ucis în urmaexploziei de duminicã.

Celãlalt militar rãnit, are 24 de ani ºi este dinFocºani. Incidentul s-a produs în timp ce încerca sã-lsalveze pe colegul sãu, Narcis ªONEI, care a murit.

Sergentul Gabriel HANGANU era comandantul plu-tonului “Cercetare - Geniu” ºi executa o misiune depatrulare la bordul unui transportor amfibiu blindat,când autovehiculul a sãrit în aer, ca urmare a detonãriiunei mine. În urma deflagraþiei, militarul focºãnean s-aales cu multiple arsuri.

La câteva ore de la producerea incidentului, familiatânãrului militar focºãnean a fost anunþatã telefonicdespre tragedie. “Când a sunat telefonul, parcã am pre-simþit cã se întâmplã ceva rãu. De câteva zile am visat

numai doliu ºi pereþi dãrâmaþi, pentru ca, acum, sã afluvestea asta. I s-a spus soþului meu (militar în cadrulBrigãzii 282 Mecanizatã Focºani) cã bãiatul nostru afost rãnit într-o explozie. Nu mi-a venit sã cred. Fatamea a leºinat când a auzit cã fratele ei a pãþit aºa ceva”,a povestit plângând mama bãiatului. A aflat cã “bãiatuls-a întors la maºinã dupã colegul lui care murise, dar afost afectat ºi el de explozie. Toþi ceilalþi colegi ai lui aufugit, numai el a vrut sã vadã dacã-l poate salva pecelãlalt bãiat. Aºa a ajuns sã sufere ºi el. Toatã noapteade duminicã nu am dormit, uitându-mã la televizor sãvãd dacã se mai dã vreo ºtire despre starea sãnãtãþii lui,însã nimic. (...) Sper ca bãiatul meu sã vinã sãnãtos ºiteafãr acasã”, a mai spus mama bãiatului.

Prin ordin al ministrului apãrãrii naþionale, TeodorATANASIU, sergentul Narcis ªONEI, care a cãzut ladatorie pe timpul executãrii misiunii de duminicã, a fostavansat, post mortem, la gradul de sublocotenent ºi pro-pus pentru a fi decorat de cãtre preºedintele României.

Militarii rãniþi în urma accidentului, sergentulGabriel HANGANU ºi sergentul Adrian DOGARU, aufost, de asemenea, propuºi pentru decorare, iar ceilalþimembri ai echipajului transportorului amfibiu blindat aufost citaþi prin ordin de zi al Statului Major General.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Un mil i tar cãzut la dator ieºi doi rãni þ i

AFGANISTAN

Preºedintele Traian BÃSESCU ºi premierulCãlin Popescu TÃRICEANU au semnat luni,la Luxemburg, Tratatul de aderare a Românieiºi Bulgariei la Uniunea Europeanã. Din parteaRomâniei au mai semnat ministrul de ExterneMihai Rãzvan UNGUREANU ºi negociatorulºef cu UE, Leonard ORBAN.

Tratatul de aderare a României ºi Bulgarieila UE a fost semnat de reprezentanþii tuturorcelor 25 de state membre, precum ºi de cei aiRomâniei ºi Bulgariei. Ceremonia a fost orga-nizatã la Abaþia Neumunster din Luxemburg.

Preºedintele Traian BÃSESCU a afirmat,dupã ceremonia de semnare a Tratatului deaderare la UE, cã integrarea europeanã estepentru români împlinirea unui vis vechi depeste jumãtate de secol ºi a dat asigurãri cãRomânia îºi va îndeplini angajamentele pentru“a nu rata întâlnirea din 2007”.

ªeful statului român a precizat, în discursulrostit în limba românã, cã aderarea la UniuneaEuropeanã reprezintã unul dintre cele maiimportante momente ale istoriei europene aRomâniei, iar semnarea tratatului deschide larguºa acestei perspective.

Traian BÃSESCU a precizat cã “obiectivulRomâniei nu este doar de a fi un nou membrual UE, þara noastrã fiind pregãtitã sã joace unrol important pentru construirea viitoruluicomun, în spiritul normelor adoptate cu entuzi-asm. România îºi va asuma partea sa deresponsabilitate ºi solidaritate”. El a adãugat cãromânii pot contribui la creºterea economicã,la securitatea ºi coeziunea din Uniunea Euro-peanã.

A mai precizat ºi faptul cã România îºi iafoarte în serios rolul de viitor “gardian al fron-tierei” pe o mare parte a graniþei estice a UE ºicã are un interes vital de a întãri spaþiul de li-bertate, securitate ºi dreptate din UE.

Pe de altã parte, a declarat cã nu a fost uºorca România sã elimine greaua moºtenireistoricã ºi sã se pregãteascã pentru aderarea laUE ºi a menþionat transformãrile importante pecare România le-a realizat într-o perioadã detimp relativ scurtã.

Traian BÃSESCU a dat asigurãri cã Româ-nia va face tot ce este necesar pentru a-ºiîndeplini angajamentele. “Vom urmãripregãtirile cu energie ºi determinare. Nuintenþionãm sã ratãm întâlnirea din 2007”, amai spus BÃSESCU în finalul discursului.

România a semnat Tratatul de aderare la U.E.

((uurrmmaarree ddiinn ppaagg..11))

AA ttrreeccuutt mmaaii mmuulltt ddee oo jjuummããttaattee ddee aann ddeeccâânndd ddoommnnuull ccoolloonneell VViirrggiill BBÃÃLLÃÃCCEEAANNUU aaaajjuunnss îînn ggaarrnniizzooaannaa CCrraaiioovvaa.. DDoommnnuull ggeenneerraallddee bbrriiggaaddãã IIoonn PPÂÂLLªªOOIIUU ii-aa ooffeerriitt aacceessttuuiiaa ooiimmaaggiinnee ccoommpplleettãã aa cceeeeaa ccee uurrmmaa ssãã-ll aaººtteepptteeººii ll-aa aajjuuttaatt ssãã ssee aallããttuurree uunnuuii ssppiirriitt ddeejjaa eexxiiss-tteenntt îînn BBrriiggaaddaa 22 IInnffaanntteerriiee UUººooaarrãã,, uunn ssppiirriittccaarree ss-aa ddaattoorraatt ffoorrmmuulleeii ddee ccoonndduucceerree ººiiaaccttiivviittããþþiilloorr ppee ccaarree mmaarreeaa uunniittaattee llee-aaddeessffã㺺uurraatt ppâânnãã îînn pprreezzeenntt..

ANCORAÞI ÎN REALITATENu a fost nevoie de o perioadã anume pen-

tru acomodare datoritã complexitãþii acti-vitãþilor care au stat ºi stau în continuare în faþabrigãzii. L-au ajutat foarte mult acele sarcinideosebite, orientate cãtre pregãtirea sub-unitãþilor ºi unitãþilor pentru misiunile inter-naþionale din teatrele de operaþii. În momentulde faþã, o companie executã deplasarea dinKuweit, unde s-a instruit pentru Irak, asigurândprotecþia membrilor O.N.U. care vor fi prezenþiîn teatru. Misiunea va dura 6 luni, timp în carese va menþine o legãturã permanentã cu ei. Seva stabili astfel, dupã toate regulile, acea legã-turã socialã foarte importantã, atât pentru ceidin teatru, cât ºi pentru cei de acasã.

Se aflã în plinã pregãtire rezerva EUFOR,care, de fapt, este rezervã ºi pentru Kosovo, darºi pentru teatrul de operaþiuni din Afganistan.De curând, a fost evaluat de cãtre Corpul 1Armatã Teritorial ºi Comandamentul 2 Ope-raþional Întrunit, împreunã cu Statul Major alForþelor Terestre. S-a realizat ºi transferul deautoritate cãtre Comandamentul 2 OperaþionalÎntrunit, ultima evaluare subliniind rezultatelemeritorii obþinute. Comandantul rezervei, dom-nul locotenent-colonel Gabriel TOMA este, laora actualã, la o conferinþã de planificare înBrunssum, urmând sã execute recunoaºterea înteatru pentru stabilirea în amãnunt a misiu-nilor. Pe baza observaþiilor adunate, se va damai multã concreteþe programului de pregãtiri,orientat cãtre specificul misiunii. Suntem si-guri cã modul în care îºi vor îndeplini sarcinileva avea parte numai de aprecieri superlative,aºa cum a fost pânã acum întreaga experienþã aBatalionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab”.

Aproape cã s-a încheiat ºi selecþionareapersonalului pentru detaºamentul care vareprezenta România, prin rotaþie, în Irak, pen-tru coaliþia de forþe care acþioneazã acolo. Iatãcã ne referim la cea de-a treia misiune inter-naþionalã tot atât de importantã ca ºi celelalte,dar care are o trãsãturã aparte: este pentruprima datã când Batalionul 20 Infanterie,viitorii “Scorpioni Negri”, va fi dislocat înteatru. Sigur cã experienþa Batalionului 26reprezintã o bazã de plecare, dar, legat depregãtire, Batalionul 20 este avantajat de faptulcã urmãtorul exerciþiu de simulare se va efec-tua în Craiova, pentru cã Centrul de Instruireprin Simulare a înþeles solicitarea care a venitdin partea comenzii brigãzii.

“Nu trebuie sã uitãm, însã, nici celelaltemisiuni ale noastre: una dintre ele se referã laexecutarea tragerilor cu Divizionul 205 Arti-lerie Antiaerianã, din a doua parte a lunii mai,la Capu Midia, unde, la trageri, se va folosipentru prima datã tehnica nouã intratã în înzes-trare – instalaþiile autopropulsate CA 95.Sperãm cã ni se va aproba ca, la aceastã acti-vitate, sã aducem ºi o subunitate de rezerviºti,iniþial, programaþi sã-ºi desfãºoare programulde pregãtire în luna octombrie. O sã intrãm înperioada de instruire pentru tragerile cu artile-ria indirectã ºi cu artileria antitanc de laDivizionul 325 Artilerie Mixt, din Caracal, înpoligonul Babadag, de la sfârºitul lunii mai ºiînceputul lunii iunie. Cele douã unitãþi vor da,de fapt, examenul capacitãþii lor ºi a stãrii deinstruire, proba de foc fiind punctul culminant

care confir-mã nivelulde perfor-manþã.

C ã t r efinele anu-lui, voravea locexerciþiilede statmajor cutransmisi-uni în teren,în care vorfi implicatec o m a n d a -m e n t u lbrigãzii ºisubunitãþile

de brigadã. Tot la sfârºitul anului, brigada vatrebui sã conducã o altã aplicaþie de comanda-ment cu transmisiuni în teren, la care vor luaparte ºi unitãþile subordonate. Dar, aceastãproiecþie este legatã de a doua jumãtate a anu-lui; acum, ne concentrãm efortul pe primajumãtate a acestuia.”

UN PAS ÎN FAÞÃPENTRU AVANSARE

Ziua de 31 martie a.c. a fost o zi plinã îngarnizoana Craiova. Numeroase cadre mai alesdin corpul subofiþerilor ºi al maiºtrilor militariau fost avansate. Comandantul le-a pus perso-nal gradele pe umãr, marcând astfel acestmoment deosebit. În opinia dumnealui, sub-ofiþerul trebuie sã demonstreze faptul cã estecoloana vertebralã a armatei ºi un segment debazã în Brigada 2 Infanterie Uºoarã. De altfel,în aceastã mare unitate, se respectã acel raportpe care armata românã îl are ca obiectiv lanivelul anului 2007, de a avea o proporþie detrei subofiþeri la un ofiþer, potrivit statelor deorganizare. Prin intermediul unei convocãri,subofiþerii din promoþia 2004-2005, aproxima-tiv 45 ca numãr, vor avea ocazia sã se întâl-neascã cu factorii de rãspundere din brigadã, în

scopul unei mai bune orientãri în ceea cepriveºte rolul ºi locul pe care aceºtia îl au, maiales cã sunt proveniþi pe filierã indirectã.Funcþiile libere vor fi ºi ele ocupate de sub-ofiþeri ºi maiºtri militari care vin din unitãþiledesfiinþate. De aceea, în politica de personal abrigãzii existã ºi un punct care se referã lapregãtirea ºi promovarea în funcþii a subofiþe-rilor, þinându-se seama de concepþia elaboratãanul trecut de Direcþia Management ResurseUmane.

“Am constatat cã unele lucruri sunt bune,dar sunt ºi unele sincope, unele “gâtuiri” cumle spun eu. Statele de organizare au un anumitnumãr de funcþii, dar nu în aceeaºi proporþiecare sã respecte dezvoltarea în carierã ºi pro-movarea în grad pe principiul piramidal. Con-sider cã aceste disfuncþii pot fi eliminate numaiprin modificarea statelor, fapt care presupune oanalizã la nivelul brigãzii, concluziile noastreurmând sã fie înaintate pe cale ierarhicã.”

În legãturã cu activitatea sportivã, aceastaexprimã o necesitate, mai ales pentru un tip debrigadã ca cea din Craiova, dislocabilã ºi îndezvoltare pentru NATO. “La adunarea gene-ralã a Asociaþiei Sportive a Armatei Craiova,am aflat cã rezultatele sportivilor sunt bune.Anul trecut, C.S. Armata Craiova a ocupat unloc onorabil. Am discutat cu echipa de fotbal ºii-am cerut sã reprezinte un nume în ceea ceînseamnã Grupa C, seria a 5-a, din care faceparte. Este o modalitate prin care îþi atragi unanumit prestigiu ºi nu numai un mod de petre-cere a timpului liber. Armata trebuie cunoscutãºi prin latura ei sportivã. De aceea, am lãrgitaceastã arie de activitãþi. Începând cu anulacesta, funcþionãm ºi cu alte secþii în cadrulA.S. Armata: tenis de câmp, volei, box, cultu-rism ºi arte marþiale, acestea din urmã având oprizã bunã în rândul tinerilor comandanþi ºi algradaþilor profesioniºti. Artele marþiale sunt ocomponentã a pregãtirii pentru luptã, în defi-nitiv, legate ºi de ceea ce înseamnã condiþiafizicã a individului ºi cunoaºterea unor proce-duri de autoapãrare.

Pe linia activitãþilor sportive, ne-am bucu-rat de succes, cu rezultate remarcabile. Amocupat locul I, în etapa pe Corpul 1 ArmatãTeritorial, la sporturile aplicativ-militare deiarnã. Am jucat acasã la Rânca, dar trebuie sãrecunoaºtem cã am fost ºi foarte buni. Acelaºilucru s-a întâmplat ºi la campionatul militar deorientare. Vom acorda o atenþie deosebitãpregãtirii loturilor, dar ºi organizãrii în modcorespunzãtor a etapei pe Corpul 1 ArmatãTeritorial, la sporturile aplicativ-militare devarã, care se va desfãºura tot în garnizoanaCraiova, foarte solicitatã din acest punct devedere.”

PE OAMENI NU-I CUNOªTI PRIN “FILIERA INDIRECTÔExistã ºi o altã preocupare, de altã

naturã, la nivelul garnizoanei Craiova. În

agenda de lucru a comandantului, este pro-gramatã, la un moment dat, o întâlnire cuÎnalt Prea Sfinþia Sa TEOFAN, MitropolitulOlteniei. Discuþia cu acesta presupune oreferire la asistenþa religioasã din garnizoanãºi la eforturile care trebuie fãcute pentru con-tinuarea construcþiei paraclisului militar.Este de apreciat faptul cã fondurile pentruA.S. Armata ºi pentru construcþia paraclisu-lui vin din contribuþia benevolã a cadrelormilitare, contribuþii care, adunate, sunt sub-stanþiale. Acest lucru dovedeºte faptul cãoamenii sunt, totuºi, generoºi atunci cândvine vorba de sport ºi de ceea ce înseamnãstare de spirit prin religie, dincolo degreutãþile de zi cu zi.

Existã o colaborare corespunzãtoare cuuniunile ºi asociaþiile cadrelor militare înrezervã ºi în retragere ºi cu cele ale ve-teranilor de rãzboi. Se pãstreazã astfel acelechilibru normal între cei care au construitceva în garnizoanã ºi cei care au luptat pen-tru libertate. “Ei trebuie sã simtã cã nu suntmarginalizaþi ºi cã au uºa întotdeaunadeschisã la activitãþile noastre. Vom da cursºi posibilitãþilor pe care le avem spre a-iajuta sã se manifeste, fãrã sã existe reþineri”.

Cu o pãrere proprie despre competenþã,domnul colonel Virgil BÃLÃCEANUîncheie acest periplu prin programul cu prin-cipalele activitãþi ale Brigãzii 2 InfanterieUºoarã: “Competenþa þine de mai mulþi fac-tori, dintre care doi sunt esenþiali: unul econdiþionat de propria pregãtire, iar cel de-aldoilea este legat de experienþã. Am cãutat, înceea ce priveºte propria mea pregãtire, sã þinpasul cu vremurile. Nu ºtiu însã mãsura încare am reuºit; acesta este un aspect pe caretrebuie sã-l aprecieze, fãrã doar ºi poate,alþii. Experienþa mi-a folosit! Este vorbadespre experienþa mea de comandant, de maibine de 3 ani ºi jumãtate, la comandaBrigãzii 34 Mecanizate ºi despre cea de ºefde stat major, de 2 ani ºi jumãtate, la Briga-da 282 Mecanizatã. Sunt factori importanþice determinã calitatea actului de comandã pecare îl exercit acum în Brigada 2 InfanterieUºoarã.

Existã o legãturã sufleteascã cu cei dedinainte, dar ºi o implicare sufleteascã cu ceipe care îi comand acum. De aici pleacã ºidorinþa mea de a fi prezent peste tot, la tot cese întâmplã în brigadã, ºi nu pentru cã stuff-ul meu nu ar fi în mãsurã. Dimpotrivã, amlângã mine niºte oameni experimentaþi,conºtiincioºi ºi profesioniºti, care pot fi înmãsurã sã execute, prin delegare de compe-tenþã, controale ºi activitãþi de îndrumare.Numai cã, prezenþa mea îmi oferã, pe de-oparte, o cunoaºtere la zi a realitãþilor dincazarmã, iar pe de altã parte, îmi dã ºansa dea-i cunoaºte pe oameni ºi oamenii se cunosccel mai bine, direct, nu prin intermediari!”

Cristina FRATU

VIAÞA ÎN MOZAIC Curierul ARMATEINr. 8 (172) din 29 aprilie 2005

Pagina 4

Competenþa fãrã autoritate este la fel de neputincioasã ca ºi autoritatea fãrã competenþã!

Radioamatorismul – o pasiunecare dã dependenþã

Cu ceva timp în urmã, nu mai departe de o lunã, am avutocazia sã fiu invitat la cercul de radioamatorism gãzduit subacoperiºul Cercului Militar Ploieºti. Recunosc, am rãspuns cumult interes invitaþiei domnului plutonier adjutant principalMihai Malanca, din cel puþin douã motive: eram curios sã vãdaºa ceva, deoarece pânã anul acesta nu cunoºteam “fenomenul”decât din auzite ºi din Bruma de lecturã “furatã” din revistele“Tehnium”, iar al doilea motiv era talentul de a povesti alamfitrionului meu, care ºtie sã lege subiecte diferite unul decelãlalt ºi, de cele mai multe ori, plãcerea unei conversaþiispumoase a fost completatã cu informaþii noi din domeniultehnicii de transmisiuni. Trebuie sã recunosc, cu regret, cã nuam putut asista la un concurs naþional de radioamatorismdeoarece, la data respectivã, aveam de executat o misiune înCraiova. Sper, din toatã inima, sã ajung în iulie sus pe Coºtila,pentru un concurs internaþional.

O discuþie purtatã în “foºnetul” aparaturii digitale, despreceea ce înseamnã radioamatorism: o pasiune care – pentru a-lcita pe ºeful Cercului Militar, maiorul(r) Vasile Simion – dacãnu este controlatã creazã dependenþã. Dependenþi de aparaturadigitalã conectatã la eter au devenit, deocamdatã, 50 deploieºteni care se întâlnesc în fiecare marþi ºi joi, sub acoperiºulvechii clãdiri din strada Goleºti; pentru a schimba impresii ºicunoºtinþe tehnice, pentru a participa la diferite concursuri sau,pur ºi simplu, pentru antrenament. Fiind vorba de un cerc, nu seplãteºte nici o taxã ºi se poate înscrie oricine. “Nu este nevoie sãaibã cunoºtinþe tehnice, deoarece îi învãþãm noi, aici, tot ceea cetrebuie sã ºtie”. Se pune astfel, în mod logic întrebarea: de undebani pentru aparaturã? Deoarece tot ceea ce se aflã pe masã,chiar dacã nu este de ultimã generaþie, poate fi clasat într-unnivel destul de ridicat de performanþã. Rãspunsul vine hâtru:“Nu pot sã spun cã este vorba de donaþii, pentru cã, acolo tot semai fac niºte acte. Sunt date de pomanã de cãtre alþi radioama-tori”.

Constatãm astfel cã se poate vorbi despre o comunitate aradioamatorilor. ªi, dacã se supune unei judecãþi la rece, afir-maþia se sprijinã pe o dozã destul de consistentã de adevãr.Chiar dacã nu s-au vãzut niciodatã unii cu alþii, sunt legaþi de o

pasiune comunã, se aud periodic, fie în competiþii, fie prin legã-turi ocazionale. Apoi mai sunt acele QSL-uri – un fel de cãrþipoºtale de rãspuns ºi confirmare a legãturii, precum cea dinimagine – care s-au personalizat ºi s-au diversificat tot mai mult.Din simple dreptunghiuri de carton cu un rol strict funcþional audevenit adevãrate cãrþi de vizitã prin care expeditorul încearcãsã îºi facã cunoscutã localitatea, aparatura ºi, bineînþeles, pro-pria persoanã.

Cât de mult se întinde aceastã comunitate? Potrivit celorspuse de plutonierul adjutant principal Mihai Malanca, citându-l pe secretarul general al Federaþiei Române de Radioamatorism“se remarcã faptul cã peste 80% dintre astronauþi sunt ori au fostradioamatori; chiar ºi acum, pe staþia ruseascã MIR, este unradioamator”. Legãturile strânse dintre aceºti oameni le-a per-mis ca, din banii strânºi – sunt, totuºi, foarte mulþi oameni cuaceastã pasiune, iar unii dintre ei cu posibilitãþi financiareremarcabile – sã construiascã un satelit ºi sã îl lanseze în spaþiu.Era necesar acest efort deoarece, dupã cum explicã domnulMalanca, “Legãturile prin satelit sunt de o calitate mult maibunã, nu necesitã puteri mari ºi se poate lucra pe orice parte aglobului. Este necesarã numai puþinã îndemânare ºi un pic deexperienþã”.

P e n t r ut r a n s m i -sioniºti celpuþin – ºiaici trebuiesubliniat cã,de lac o m a n d a -m e n t u lBrigãzii 1Logis t icã ,sunt ºase – radioamatorismul este combinaþia fericitã dintrepasiune ºi meserie, deoarece discuþiile dintre membrii cerculuidepãºesc, de multe ori, graniþele specifice, iar aici, “chiar dacãnu este didactic” domnul Malanca se oferã ca exemplu: “Mareparte din cunoºtinþele de specialitate le-am acumulat din asta. În ºcoala militarã, cel puþin în perioada încare am fãcut-o eu, învãþam mai mult chestii de principiu. Or,cel puþin în perioada de dinainte de 1990, când mare parte dinaparaturã fiecare ºi-o construia singur, eram nevoiþi sã învãþãmgeografie, electronicã, fãceam studii de propagare, antene ºi

multe altele. Apoi, bruma de englezã pe care o ºtiu, am deprins-o din concursurile internaþionale. Pentru cã, aºa cum secunoaºte, noi am învãþat, în ºcoala militarã, numai limba rusã”.

Ca în orice disciplinã sportivã – radioamatorismul poate ficonsiderat un sport – existã o federaþie naþionalã de profil, cu fi-liale judeþene ºi, bineînþeles, un calendar competiþional. Ca re-gulã generalã, concursurile interne se desfãºoarã numai în zilelede luni, iar cele internaþionale în timpul weekendului. “Existã unregulament de desfãºurare – explicã plutonierul adjutant princi-pal Malanca – însã, în principiu, regula este sã lucrezi cu cât maimulte staþii din cât mai multe judeþe, la concursurile naþionale,sau din cât mai multe þãri, la cele internaþionale”. Prezentândceva mai detaliat, domnul Malanca spunea cã cei care intrã înreþeaua organizatorului primesc un bonus. ªi aici a dat ca exem-plu douã competiþii: “Cupa Moldovei” ºi “Cupa Mãrþiºorului”.Pentru fiecare legãturã realizatã, operatorul acumuleazã câte unpunct, însã fiecare staþie din Moldova constituia un factor demultiplicare. Astfel, dacã la sfârºitul concursului, operatorulacumulase 1.000 de puncte ºi lucrase cu 50 de staþii din respec-tiva regiune geograficã, atunci el acumula 1.000 x 50 = 50.000de puncte. În mod asemãnãtor se desfãºoarã ºi “Cupa Mãrþiºoru-lui”, factorul de multiplicare constituindu-l de data aceasta staþi-ile deservite de cãtre operatoare. La concursurile internaþionale,legãturile intercontinentale se multiplicã cu 2, iar dacã sunt rea-lizate în telegrafie, cu 4.

În calendarul competiþional intern sunt ºi competiþii militare,precum “Cupa transmisionistului” care anul acesta se vadesfãºura pe 11 iulie, “Cupa 25 Octombrie” – în lunea de dinain-tea datei respective – ºi, cel puþin la 1 februarie a.c. s-a organi-zat aºa ceva, “Cupa logisticii militare”. Iniþiativa a aparþinutCercului Militar Ploieºti ºi s-a desfãºurat sub patronajul Brigãzii1 Logisticã. Câºtigãtorul de anul trecut a fost un radioamator dinBraºov, cupa fiindu-i înmânatã de comandantul marii unitãþi dela acea datã, generalul de brigadã Traian Nistor. “Era un omcam la ºaizeci de ani. Pentru cei de o anumitã vârstã, armata, cusimbolurile sale, are o anumitã valoare. Or premiera s-a fãcutîntr-un cadru festiv, fusese scos Drapelul de luptã - era ZiuaLogisticii – cânta fanfara, iar premiul i-a fost înmânat de cãtreun general. Îi curgeau lacrimile de emoþie ºi se fâstâcise de tot;nu mai ºtia cum sã reacþioneze: sã batã pas de defilare, sãsalute... A fost ceva deosebit!”

Locotenent-colonelDragoº ANGHELACHE

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 8 (172) din 29 aprilie 2005

Pagina 5

Lupta împotriva drogurilor constituie, deaproximativ ºaizeci de ani, un obiectiv prioritaral politicilor din domeniul sãnãtãþii publice.

Consumul de droguri în România s-a insi-nuat treptat, la început timid, apoi din ce în cemai puternic, numãrul consumatorilor crescândîn progresie geometricã, de la an, la an. Situaþiaactualã prinde contururile clare ale unuifenomen social scãpat de sub control, astfelîncât nu se mai poate vorbi de stoparea lui ci, încel mai bun caz, de o eventualã încetinire a rit-mului de dezvoltare. Din aceastã perspectivã,putem considera drogurile ca armament necon-venþional.

Definiþia termenului de drog (care are laorigini cuvântul olandez ”droog”) descrie oricesubstanþã utilizatã în terapeuticã, datoritã unorproprietãþi curative, dar al cãrei efect este,câteodatã, incert ºi nociv pentru organismuluman.

În lucrarea „Adolescenþii ºi toxicomania”,medicul psihiatru Cristian Bellu-Bengescuspune cã „nu trebuie sã vorbim despre drog, cidespre droguri” ºi le defineºte ca fiind„medicamente (psihotrope) cu acþiune asuprasistemului nervos”. Unele sunt încã prescrise cusucces împotriva durerii ºi în unele boli mintale.

De exemplu, morfina este încã medicamen-tul cel mai eficace împotriva durerilor puterniceîn cazul calculilor renali ºi, mai ales, de cancer.

Nu trebuie, aºadar, sã pierdem din vedere cãdrogurile sunt în primul rând medicamente careuºureazã suferinþele bolnavilor. Dar, dacãsubiectul nu este bolnav, sunt utilizate în dozãputernicã sau supradozã, sunt amestecate cu altemedicamente sau alcool, aceste produse schim-bã comportamentul obiºnuit al omului.

Astfel, toxicomanii care îºi injecteazã saucare inhaleazã morfinã ºi, mai ales, unul dintrederivatele acesteia, heroina, cautã o senzaþieputernicã de plãcere, de scurtã duratã (flash). Eava fi, însã, urmatã de o lungã perioadã de liniºteºi, uneori, de adormire.

Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii defineºte

drogul ca fiind acea substanþã care, odatãabsorbitã de cãtre un organism viu, poate modi-fica una sau mai multe funcþii ale acestuia.

Din punct de vedere farmacologic, droguleste substanþa utilizatã de medicinã ºi a cãreiadministrare abuzivã poate crea o dependenþãfizicã ºi (sau) psihicã, ori tulburãri grave aleactivitãþii mentale, percepþiei, comportamentu-lui, cunoºtinþei.

În lucrarea „Copiii noºtri ºi drogurile” aautorului Ross Campbell, expresia „abuz dedroguri” este definitãca fiind „întrebuinþareagreºitã sau exageratã aunui medicament saudrog, pânã la punctul încare devine un panaceusau principalul aspectasupra cãruia se con-centreazã viaþa cuiva”.

C l a s i f i c a r e adrogurilor dupã ori-ginea lor. Naturale –adicã obþinute directdin plante sau arbuºti:opiul ºi opiaceele -realizate din latexulmacului opiaceu(Papaver somniferum);cannabisul ºi rãºina,produse ce se pot rea-liza din planta Cannabis Sativa sau alte plantedin aceeaºi specie; Khatul (Catha Edulis); Frun-zele de coca (Erytroxilon Coca) ºi derivaþii sãi.

Semisintetice – realizate prin procedeechimice pornind de la o substanþã naturalã,extrasã dintr-un produs vegetal: heroina, L.S.D.

Sintetice – elaborate în întregime prin sin-teze chimice: hidromorfon, petidina, metadona,mescalina, psylocina ºi psylocibina, L.S.D.-25,harmalina, amfetamina, designer-drugs, ori altesubstanþe psihotrope obþinute în laboratoareleclandestine ale traficanþilor (D.O.M., S.T.P.,D.M.T., M.D.M.A., P.M.A., P.C.P. etc.). Aici

mai sunt incluse solvenþii volatili ºi alte pro-duse cu proprietãþi asemãnãtoare drogurilor.

În lucrarea dr. Louis Lewin – „Phantasti-ca” – se întâlneºte o altã clasificare interesantãa drogurilor. EUPHORICA – cuprinzând cal-mante ale activitãþii psihice care diminueazã ºi,eventual, suspendã emotivitatea ºi percepþiile,conservã, reduce, ori suprimã conºtienþa,acordând consumatorului o stare de bine,eliberându-l de afecte. Aici sunt incluse opiul ºiderivaþii sãi opiacei, ca: morfina, codeina, frun-

zele de coca ºi cocaina.PHANTASTICA –cuprinde, în general,substanþe diferite dinpunct de vedere chim-ic, dar care au încomun proprietãþihalucinogene (agenþide iluzii). Acesteasunt: peyotl, cannabisindica (cânepa indi-anã), plantele ce conþintropainã. INEBRAN-TICA – substanþeleîmbãtãtoare, cum ar fialcoolul, cloroformul,eterul, benzina. Sepoate încadra aici ºiprotoxydul de azot.HYPNOTICA –

agenþii inductivi ai somnului: chloratul,veronalul (adicã toate barbituricele), sulfonalul,kawa-kawa, bromura de potasiu etc. EXCI-TANTIA – stimulente psihice care determinã,fãrã a altera conºtienþa, o excitare a activitãþiicerebrale. Din aceastã categorie fac partecafeinicele (cafeaua, ceaiul, cola, maté, yagé,khatul, guarana) ºi oarecum cacaoa, camforul,tutunul, betelul.

Existã ºi alte clasificãri, dintre caremenþionãm, fãrã a le reda, pe cele propuse de:chimistul german Albert Hofmann, PierreDeniker, Monique Pelletier ºi Jean Deloy.

Convenþia unicã asupra stupefiantelor, din1961, clasificã aceste substanþe în patru grupe.Principalele stupefiante care intrã în sfera deaplicabilitate a Convenþiei din 1961 sunt:cocaina, heroina, morfina ºi derivatelemorfinice, opiul, cannabisul ºi marijuana ºialtele.

În câteva cuvinte, cele mai cunoscutedroguri se pot descrie astfel: COCAINA – esteun ester ce se gãseºte în proporþie de 0,2-1,8%în frunzele de coca, un arbust tropical, originardin Anzii americani. Ea se prezintã sub douãforme: a. pudrã – de culoare alb-cristalinã ºigust amar, care se inhaleazã sau se injecteazã; b.crack – care se obþine în urma unei prelucrãrichimice, rezultând pietricele albe care sefumeazã sau se inhaleazã în urma încãlzirii înrecipiente speciale; HEROINA – este extrasãdin opiu, un latex secretat de capsulele maculuialb. Este o pulbere de culoare variabilã, de lagãlbui, la maroniu, cu gust amar ºi miros slab deoþet. Are o putere analgezicã de 3-5 ori maimare decât a morfinei. Se poate fuma, inhalasau injecta. Injecþiile sunt cele mai periculoase,amplificând efectele; MORFINA – este underivat al opiului, care se prezintã sub formã depulbere albã, solubilã în apã, cu gust amar. Sepoate administra în scop terapeutic (oral, intra-muscular sau intravenos); OPIUL – se extragedirect dintr-o anumitã specie de mac. În formãbrutã, se fumeazã în pipe sau constituie materiaprimã pentru extracþia unor derivaþi cu între-buinþare medicalã (codeina, papaverina, morfi-na) sau nu (heroina); CANNABIS-ul sauMARIJUANA – este conþinut de cânepa indi-anã. Este cel mai rãspândit drog dupã alcool,cafea ºi tutun. Se obþine prin uscarea ºi tocareafrunzelor sau prin extragerea rãºinei (în aceastãformã se mai numeºte ºi HAªIª). Se fumeazãsau se amestecã în mâncare.

(continuare în nr. viitor)

Maior psiholog Traian CIUPITUPsiholog Iuliana IACOB

Drogur i le , a rmament neconvenþ iona l

Pavel Graciov, ministrul apãrãrii ºi ºeful statului major ge-neral, Anatoly Kvashnin au arãtat cã au înþeles pe deplin situaþiacu care s-au confruntat forþele ruseºti. Principalul motiv pentrueºecul iniþial al operaþiunii a fost lipsa de experinþã în ducereaacþiunilor de luptã în localitãþi, lipsa hotãrârii comandanþilor ºi opregãtire moralã ºi psihologicã inadecvatã a personalului. Regulidiferite, legi diferite ºi un ritm diferit aplicat atâta timp cât tru-pele luptau în Rusia. A lipsit coordonarea dintre forþele Minis-terului de Interne ºi cele ale Ministerului Apãrãrii. Acest lucru afãcut ca unele unitãþi sã încetineascã ritmul sau sã se opreascã peunele trasee. Statul major general trebuie sã coordoneze instru-irea încã din timp de pace, cu alte ministere ºi sã revadã relaþiilecu mass-media ºi organizaþiile publice pentru menþinerea unuispirit de patriotism la nivel înalt. Graciov a subliniat necesitateaschimbãrii tacticii de luptã în localitãþi, în special, prinîmbunãtãþirea organizãrii unitãþilor de asalt, antrenarealunetiºtilor, îmbunãtãþirea activitãþilor de culegere a informaþi-ilor chiar prin desfãºurarea unor acþiuni în rândul populaþiei.Generalul-colonel Kvashnin declara cã acesta a fost un rãzboireal, unul început de politicieni ºi pe care militarii trebuiau sã-lîncheie. Armata nu era pregãtitã sã ducã un rãzboi pe propriulteritoriu, împotriva propriului popor.

Cecenii au luptat într-un mod netradiþional, cu folosirea unorunitãþi mobile rapide, în loc sã se apere în mod clasic. Au acor-dat importanþã lunetiºtilor ºi trãgãtorilor care foloseau aruncã-torul de grenade sau o combinaþie a acestor arme. Mai mult, tru-pele pot acþiona cu mult mai mult succes în mod independent.Atât forþele regulate, cât ºi voluntarii de sub comanda luiDudaev au acþionat într-o anumitã zonã ºi au intervenit cupromptitudine atunci când erau chemaþi. În timp ce comanda eramai puþin centralizatã decât în rândurile forþelor ruseºti,radiourile Motorola au fãcut coordonarea posibilã. ªeful de statmajor, Aslan Maskhadov, a indicat forþelor sale sã lupte îngrupuri mici, deºi acest lucru limita capacitatea acestora de a seangaja în luptã. Când cecenii angajau lupta, dintr-o clãdire, lãsauîn acel loc cel mult cinci luptãtori. Dupã un timp, ruºii contraa-tacau ºi foloseau cel puþin o companie împotriva clãdirii, undecând intrau, nu gãseau decât trupurile câtorva ceceni.

Arthur Speyer, analist al marinei SUA, a fãcut publice uneleslãbiciuni ale cecenilor. În primul rând, cecenii nu erau capabilisã se angajeze într-un luptã de lungã duratã. Numãrul mic alunitãþilor cecene ºi rezervele mici de muniþie i-a determinat sãevite luptele de lungã duratã. Ruºii au descoperit acest lucrudestul de târziu. Controlul forþelor a fost o altã problemã pentruºeful de stat major Aslan Maskhadov. El a declarat cã multe

grupuri independente decideausingure unde, când ºi cât sãrãmânã angajate în luptã. Maimult, nu de puþine ori, miliþiilelocale pãrãseau pur ºi simplupoziþiile de luptã atunci când se

plictiseau, se simþeau obosiþi sau le era frig.

Stilul de conducere deficitarDeºi e o problemã serioasã, prin efort ºi timp la dispoziþie,

incompetenþa tacticã poate fi remediatã pe câmpul de luptã.Forþele ruseºti ar fi putut învãþa din greºelile lor ºi, deºi le-ar filuat un an sau mai mult, ar fi putut sã-i învingã pe ceceni. Ceeace în final a subminat efortul Rusiei, a fost inconstanþa conducã-torilor. Acest eºec al conducerii s-a produs la cele mai înalteniveluri ºi a infectat întreaga operaþiune cu pesimism ºi scepti-cism. Dispreþul ºi dezgustul celor de la Kremlin, pentru soldatulºi ofiþerul de rând, au fost extreme. De partea cecenilor se auzeaadesea spunându-se: ”un cecen este mai valoros decât 100 deruºi”, în timp ce, de partea ruºilor, se auzea expresia: ”peºtelede la cap se împute”. “Capul” în acest caz nu însemna numaiElþîn ºi anturajul sãu, dar ºi întreaga ierarhie militarã, acuzatã decorupþie ºi furturi.

Lupta împotriva cecenilor a fost pierdutã între pereþiiKremlinului. Tragedia sistemului militar rusesc este aceea cã aufost mulþi ofiþeri ºi soldaþi care au încercat sã-ºi îndeplineascãmisiunile într-o manierã profesionistã. Din pãcate, incompetenþade care au dat dovadã ofiþerii de la eºaloanele superioare, a afec-tat moralul ºi spiritul de luptã al întregii armate ruseºti. Aceiacare au trãdat profesia militarã au sucombat într-una sau maimulte, din urmãtoarele greºeli ale conducerii: a) Insistarea înexecutarea unor ordine, cu adevãrat absurde ºi imposibilepentru a încânta conducãtorii politici sau eºaloanele supe-rioar. Un exemplu în acest sens îl constituie atacul iniþial asupraoraºului Groznîi, în ianuarie 1995, atac executat pe fondul lipseide pregãtire a forþelor angajate în luptã. Alte exemple, pot finumeroasele încercãri din partea conducãtorilor militari de a ter-mina lupta la anumite date: a 50-a aniversare a victoriei din celde-al doilea Rãzboi Mondial, în mai 1995; înainte de partici-parea preºedintelui Boris Elþîn la summit-ul G-7, din iunie 1995;înainte de alegerile prezidenþiale, din iunie 1996.

Nu toþi ofiþerii superiori au cãzut pradã acestei dorinþe de aface pe placul cuiva. De exemplu, generalul E. Vorobyov care, încalitate de prim locþiitor al comandantului trupelor terestre, afost numit la comanda Grupãrii Mozdok, la mijlocul luniidecembrie 1994, dupã ce s-a familiarizat cu misiunea ºi starea deoperativitate a unitãþilor, a realizat cã “operaþia a fost gânditãfoarte prost, pur ºi simplu ca o aventurã”. El s-a lansat în criticiatunci când generalul Pavel Graciov a sosit în zonã ºi dupã ce aexplicat reþinerea sa în folosirea forþei împotriva propriilor

cetãþeni sau modul defectuos de conducere în luptã a unor trupeneinstruite, a fost “sfãtuit” sã-ºi dea demisia. Mulþi alþi ofiþerisuperiori au fost obligaþi sã se retragã de la comandã. Din pãcate,pentru sistemul militar rusesc, au fost prea puþini generalii careau acþionat într-o aºa manierã eroicã.

b) Desconsiderare totalã a soldaþilor ºi a civililor. Acþiu-nile militare ruseºti au arãtat un dispreþ total faþã de numãrulpierderilor. Rãmãºiþele soldaþilor ruºi, ale rebelilor ceceni ºi alecivililor inocenþi erau lãsate în putrefacþie, pe strãzi, sãptãmâniîntregi. Planificatorii tragerilor de artilerie, au þintit asupralãcaºelor de cult, spitalelor ºi pieþelor aglomerate, în disperarealor de a-i distruge pe rebeli. În conflictul cu Republica secesio-nistã Cecenia, forþele ruseºti au continuat sã comitã numeroaseºi serioase violãri ale drepturilor omului ºi a dreptului inter-naþional umanitar. Militarii ruºi au folosit în mod discriminato-riu ºi excesiv forþa, fãrã nici o consideraþie faþã de prezenþa non-combatanþilor, fãrã a-i preveni pe civili sã evacueze zonele încazul unor atacuri iminente. Au blocat asistenþa umanitarã pen-tru cei ce aveau nevoie, i-au maltratat pe deþinuþii care aveau saunu legãturi cu forþele separatiste ºi au tolerat incidentele, ce auimplicat grupuri de soldaþi, în sãvârºirea unor crime, violuri,atacuri, extorcãri ºi furturi. Comportamentul lor dur a transfor-mat rapid trupele ruseºti, din posibili eliberatori ai regimuluiDudaev, într-un inamic etern.

c) Lipsa grijii faþã de soldat. Din primele zile ale conflic-tului, pânã în ziua capitulãrii ruseºti din august 1996, soldaþiiruºi au fost în mod inadecvat hrãniþi, îmbrãcaþi ºi adãpostiþi.Disciplina a fost inexistentã sau ceva arbitrar. Soldaþi neinstruiþiau fost trimiºi în luptã fãrã echipament adecvat sau chiar ieºit dinuz. Recruþii erau bãtuþi, iar dezertãrile erau la ordinea zilei. Uniisoldaþi s-au predat cecenilor fãrã luptã sau ºi-au vândut arma-mentul pentru hranã, droguri sau alcool. Secretarul Consiliuluide Securitate Rus, generalul A. Lebed spunea cã “partizanii dincel de-al doilea Rãzboi Mondial erau mai bine echipaþi decâtamãrâþii de soldaþi ruºi din Cecenia”, numindu-i pe aceºtia“carne de tun”.

d) Corupþia. Acesta a fost cancerul care, în final, a fãcutarmata rusã ineficientã ºi, din nou, a început de la vârf. În tim-purile sovietice, membrii partidului comunist ºi structurile salede impunere a forþei erau instruite sã reþinã cât mai puþin dinaspectul nobil al profesiei militare. Într-o încercare de a depoli-tiza forþele armate, reprezentanþii politici au fost înlocuiþi cumembri ai Serviciului Federal de Securitate. Din pãcate, atâtstructura militarã de comandã, cât ºi cea de control au fost infec-tate de norma societalã de existenþã, un fel de capitalism prostînþeles, unde singura valoare moralã era, profitul. De-a lungulîntregii operaþii, au fost numeroase rapoarte despre corupþiarãspânditã în toate structurile militare.

Locotenent-colonel Marius POTÂRNICHE

Primul rãzboi ruso - cecen: 1994 - 1996

Învaþã din greºeli!

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 8 (172) din 29 aprilie 2005

Pagina 6

Miercuri, 20 aprilie, la Palatul Cotroceni, sub patronajulpreºedintelui României, Traian BÃSESCU, s-a desfãºurat con-ferinþa internaþionalã cu tema “Zona Mãrii Negre ºi securitateaeuroatlanticã. Oportunitãþi strategice”.

Reuniunea a beneficiat de sprijinul ambasadelor StatelorUnite, Marii Britanii ºi Germaniei ºi de cel al Centrului Europeanpentru Studii de Securitate “George C. Marshall”. La evenimentau participat reprezentanþi ai statelor din regiunea extinsã a MãriiNegre, ai statelor membre NATO ºi partenere, ai statelor UniuniiEuropene ºi asociate, ai unor state participante la dialogul medi-teranean, precum ºi ai altor state cu o importantã contribuþie lasecuritatea internaþionalã.

În cadrul reuniunii au conferenþiat personalitãþi militare ºicivile printre care excelenþa sa Quinton Mark QUAYLE,ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii ºi Irlandei de Nordla Bucureºti, profesorii Roger KANGAS ºi Detlef PUHL de laCentrul European pentru Studii de Securitate “George C. Mar-shall”, generalul (r) Constantin DEGERATU, consilier pe pro-bleme de apãrare, Theodor STOLOJAN, Emil HUREZEANU.

Lucrãrile conferinþei au fost deschise de cãtre preºedinteleRomâniei, care a spus cã: “Zona Mãrii Negre reclamã o ade-vãratã strategie euroatlanticã menitã sã asigure stabilitatea,democraþia ºi securitatea ºi sã alimenteze corespunzãtordinamismul proceselor de dezvoltare democraticã. Pentru primadatã în istorie toate statele din zonã sunt unite în jurul unor va-lori ºi interese fundamentale: democraþia, respectarea drep-turilor omului, libertatea ºi lupta împotriva terorismului.

Zona Mãrii Negre a depãºit faza în care putea fi consideratãdoar o zonã tampon. Ea se dezvoltã ca o verigã majorã ce rea-lizeazã legãtura între arealul strategic euroatlantic ºi cel cecuprinde Orientul Mijlociu, Marea Caspicã ºi Asia Centralã.Zona Mãrii Negre se situeazã în punctul nodal al celor douã flu-xuri strategice majore: fluxul dintre producãtorul de energie –Orientul Apropiat, Marea Caspicã ºi Asia Centralã ºi consuma-torul de energie Comunitatea Euroatlanticã ºi, pe de altã parte,de fluxul dintre producãtorul de securitate - Comunitatea Euro-atlanticã ºi consumatorul de securitate -Orientul Mijlociu ºi AsiaCentralã.

Aceastã realitate disarmonicã genereazã seisme geopoliticepericuloase ºi nu poate continua pe termen lung. Ea trebuiearmonizatã cât mai curând cu putinþã cu atât mai mult cu câtregiunea noastrã nu mai poate fi perceputã ca fiind periferiaEuropei, ci, în miezul unor procese geopolitice active, iar lasoluþionarea favorabilã a acestora trebuie sã contribuie activtoate statele interesate”.

Jeffrey SIMON de la Institutul de Studii Strategice al Uni-

versitãþii Naþionale de Apãrare din Washington ºi-a exprimatcâteva pãreri despre necesitatea creãrii unei identitãþi regionale aMãrii Negre: “Mã gândesc la Marea Neagrã în douã feluri. Maiîntâi ca o barierã. Trebuie sã folosim Marea Neagrã ca o barierãîmpotriva armelor de distrugere în masã, împotriva traficului defiinþe umane, a traficului de droguri din regiune. Apoi trebuie sãvedem Marea Neagrã ca un pod. Un pod în devenire în dome-niul energetic, economic, social. Privind aceastã regiune prinprisma experienþei mele de 12 ani – în ceea ce priveºte Balcanii,m-am lovit permanent de o serie de disfuncþionalitãþi. Cred cã,asemenea balcanilor, zona Mãrii Negre este încãrcatã de diversetensiuni regionale. Zona existã mai mult cu numele ºi, de fapt,cooperarea regionalã în domeniul securitãþii este aproape ine-xistentã.

Punerea bazelor acestei viitoare cooperãri este, de fapt, pen-tru noi, provocarea la care trebuie sã rãspundem. În ciuda faptu-lui cã nu existã, încã, o identitate regionalã a Mãrii Negre, credcã sunt în stadiul incipient mai multe instrumente ce au posibili-tatea sã se dezvolte ºi sã ajute la crearea mai rapidã a acestora.Este vorba despre Cooperarea Economicã în Zona Mãrii Negre,despre Grupul Naval de Acþiune Comunã în Marea Neagrã,

despre Operaþiunea NATO Active Endeavour la care aº adãugaoperaþiunea Turciei Black Sea Harmony cu referire directã laregiunea despre care vorbim. De asemenea, este vorba de politi-ca Uniunii Europene de bunã vecinãtate ºi ultimele din enume-rare, dar probabil unele dintre cele mai importante: Parteneria-tul pentru Pace ºi cel Euroatlantic”.

John ROSE, directorul Centrului European pentru Studii deSecuritate “George C. Marshall” afirma: “Când privim spreregiunea Mãrii Negre observãm cã sunt multe probleme de secu-ritate. Este o zonã spre care converg interesele reþelelor teroriste,reþelelor de trafic de fiinþe umane, ale celor de trafic de droguri,dar ºi o zonã ce are propriile probleme deosebit de grave. Esteimportant ca noi sã creionãm viitorul acestei regiuni astfel încâtþãrile ei sã lucreze împreunã pentru gãsirea unor soluþii la pro-blemele economice energetice ºi bineînþeles ale celor geopolitice.

Scopul acestei conferinþe a fost acela de a aduna împreunãimportanþi lideri ai comunitãþii internaþionale ºi, bineînþeles, dinRomânia ºi a le oferi posibilitatea sã discute aceste probleme ºisã încerce sã le gãseascã soluþii “.

Maior Adriana MUNTEANU ºi cãpitan Cristian DUMITRAªCU

Cooperarea în domeniul securitãþii regionaleTTrreeii ppuunnccttee ddee vveeddeerree ccuu pprriivviirree llaa MMaarreeaa NNeeaaggrrãã

n

Magistralele energetice ale Mãrii Negre

ExistenteÎn construcþie PropuseSeelAlternativã Seel

Cunoaºtem cu toþii cã terorismul presupune rezolvarea prinmijloace violente a problemelor apãrute între state, grupuri deinterese, organizaþii criminale, indivizi etc. De asemenea, ºtim cãteroristul uzeazã de orice mijloace pentru a-ºi atinge obiectivele:asasinate izolate sau colective, luarea de ostateci, ameninþarea cumoartea, distrugerea bunurilor materiale, ºantajul, subminareaprestigiului, compromiterea etc. De aceea, actele teroriste diferãde crimele de drept comun prin faptul cã sunt realizate cuintenþia deliberatã de a crea panicã, dezordine, teroare în cadrulunei societãþi organizate.

Terorismul poate fi politic sau religios. În cadrul terorismu-lui politic se urmãreºte apãrarea sau impunerea liniei politicepromovate de cercurile conducãtoare.

Organizaþiile teroriste aplicã teroarea cu acest caracter prinintermediul grupurilor special constituite, instruite ºi înzestratecu mijloace corespunzãtoare (Irlanda de Nord, Þara Bascilor,Peru, zona geograficã populatã de kurzi din Turcia ºi Irak). Spredeosebire de terorismul de tip mafiot (criminal) ºi psihopat,terorismul politic este susþinut prin declaraþii, prin asumarearãspunderii atentatelor, prin pretenþia ca teroriºtii arestaþi sã fieconsideraþi prizonieri de rãzboi ºi trataþi ca atare. Terorismulpolitic este susþinut adesea din exterior de cãtre state sau organi-zaþii politice care au de reglat anumite conturi cu þara respectivã.

Terorismul religios este o formã de violenþã exercitatã sis-tematic, din cele mai vechi timpuri, de cãtre grupãri teroriste cre-ate ºi sponsorizate de reprezentanþii unor religii sau secte reli-gioase, pentru a se ridica împotriva forþelor puterii coloniale.

În prezent, în lume, sunt o serie de grupãri teroriste precum:El Fatah, Hizbolah (Jihadul islamic), Patria Bascã ºi Libertatea(E.T.A.), Armata Republicanã Irlandezã - Aripa Provizorie(I.R.A.), Frontul de Eliberare Naþionalã Farabundo Marti(F.M.L.N.) Sendero Luminoso (Drum Luminos), OrganizaþiaAbu Nidal (A.N.O.) ºi renumita Al Qaeda.

El Fatah a fost constituitã în 1957 ºi are estimativ 10.000 demembri (fedaini): 5.000 în Liban ºi 5.000 împrãºtiaþi în toatãlumea. Cartierul general este la Tunis. Fatah-ul dispune debirouri oficiale sau acoperite peste tot în Orientul Apropiat ºi în

Europa.Lideri i-au fost Yaser Arafat (Abu Ammar), Salah Khalaf

(Abu Lyad). A avut mari nume sub care a acþionat: “Septembrienegru”, “El Asifa”, “Forþa 17”. Numele de Fatah este acronimulpentru “Harakat el Tahrir el Filistini” care în arabã înseamnã“Miºcarea de eliberare a Palestinei”.

Jihadul islamic este o organizaþie formatã în 1983 ºi are unnumãr estimativ de 3.000 de membri permanenþi ºi aproximativ500 de membri implicaþi direct în activitãþi teroriste. Cartierulgeneral este în Beirutul de Vest ºi Valea Bekaa din Liban. Zonade operaþii cuprinde Orientul Apropiat ºi Europa. Alte denumiriale grupãrii au fost: Jihadul islamic, Partidul lui Dumnezeu,Organizaþia Revoluþionarã a Justiþiei, Organizaþia Oprimaþilor.Acþiunile sunt sponsorizate în primul rând de Iran.

Patria Bascã ºi Libertatea (E.T.A.) s-a format în 1959 cu unnumãr de aproximativ 200 de membri. Cartierul general se aflãîn provinciile basce din Franþa. Zone de operaþii - Spania ºiFranþa. Cei care sponsorizeazã aceastã grupare nu sunt cunoscuþicu exactitate.

I.R.A. a fost înfiinþatã în 1970 având aproximativ 200 - 400de membri permanenþi. Cartierul general al organizaþiei este în

Irlanda de Nord ºi Republica Irlanda.Zonele de operaþii sunt, în primul rând Irlanda de Nord,

ocazional, Anglia ºi Europa continentalã. Gruparea este spon-sorizatã de Libia ºi de oameni de afaceri care sprijinã ideologiaI.R.A.

Frontul de Eliberare Naþionalã Farabundo Marti (E.M.L.N.)a apãrut în 1980 ºi are aproximativ 7.500 de membri. Cartierulgeneral a fost localizat în El Salvador, precum ºi în Managua.

Sendero Luminoso (Drum Luminos) a luat naºtere în 1969,primele operaþiuni fiind recunoscute în 1980. Organizaþia areaproximativ 4.000 - 5.000 de membri. Cartierul general este înPeru, regiunea Aycucho.

Organizaþia Abu Nidal (A.N.O.) s-a format în 1974 cucartierul general în Siria, Libia ºi Irak. Conducãtorul esteSabi Khalil al Bonna (Abu Nidal). Sponsorii organizaþiei au fostSiria ºi Irak, iar, în prezent, ºi Libia. Dispune de structuri eco-nomice proprii.

Al Qaeda este un conglomerat de grupãri cu nucleul înAfganistan. Modul de funcþionare al organizaþiei nu este sufi-cient de bine cunoscut din cauza complexitãþii structurii ºi a uneipresupuse coaliþii de grupuri care lucreazã la proiecte diverse.

Se presupune cã ele au capacitatea de a se înlocui unele pealtele pentru a rezista oricãror atacuri. Fiecare celulã teroristãeste alcãtuitã din patru secþii separate: secþia de informaþii, secþiaadministrativã, secþia de planificare ºi secþia executare a operaþi-ilor. Toatã aceastã structurã, în care persoana responsabilã cuinformaþiile este ºeful operaþiunii, a fost testatã ºi perfecþionatãîn rãzboaiele din Afganistan ºi Cecenia, în conflictul din Caºmirºi alte regiuni ale Indiei, Orientului Mijlociu, Algeriei.

Un raport al Congresului american aratã cã Al Qaeda areramificaþii în 60 de state sau teritorii ºi dispune de o sumã decirca 300 milioane de dolari. Reþeaua cuprinde un numãr deaproximativ 3.000 de activiºti.

Finanþatorul principal ºi liderul spiritual este Osama benLaden.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Organizaþiile teroriste ale vremurilor noastre

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 8 (172) din 29 aprilie 2005

Pagina 7

Z i u a F o r þ e l o r Te r e s t r ePe 23 aprilie s-a sãrbãtorit Sfân-tul Mare Mucenic Gheorghe,Purtãtorul de Biruinþã ºi, toto-

datã, s-a aniversat ºi Ziua Forþelor Terestredin Armata României. Sfântul Gheorghe estecinstit, în aceastã zi, ca patron spiritual ºi caocrotitor al Forþelor Terestre, fapt care a

devenit o tradiþie ce aizvorât din vitejia, pu-terea ºi credinþa lui. ªiastãzi el reprezintã unimbold pentru cei tinericare jurã cu mâna peinimã sã-ºi apere patriasub faldurile drapelelorde luptã ale unitãþilordin Forþele Terestre.

Aceastã sãrbãtoareeste, în principiu, unmoment de rememo-rare a faptelor de armeºi a sacrificiilor înaintaºilor noºtri care s-aujertfit pentru apãrarea fiinþei neamului româ-nesc. Tocmai din acest motiv, ziua nu a pututsã înceapã altfel decât cu o ceremonie reli-gioasã ºi militarã de depunere de coroane ºijerbe de flori la Mormântul OstaºuluiNecunoscut, din Parcul Carol. Dimineaþa receºi ploioasã nu a ºtirbit cu nimic din demnitateamomentului. Militarii din Regimentul 30Gardã ºi Protocol “Mihai Viteazul” au fãcuttoate onorurile ºi ne-au arãtat, nouã celorprezenþi, cum sã ne închinãm cu respect înfaþa memoriei eroilor - infanteriºti, vânãtoride munte, cercetaºi, paraºutiºti, artileriºti,geniºti, specialiºti N.B.C. ºi transmisioniºti -cãzuþi la datorie pe câmpurile de luptã.Coroanele de flori, aºezate cu grijã pe soclulmonumentului, au exprimat prinosul nostrude recunoºtinþã veºnicã închinatã celor ce auslujit cu credinþã ºi onoare poporul ºi statulromân. Astfel, întreaga asistenþã, formatã dinoficialitãþi militare ºi civile, elevi ai liceelormilitare, ataºaþi militari ºi reprezentanþi aimass-media, a trecut în revistã coroanele deflori ce au purtat semnãtura: preºedinteluiRomâniei (reprezentat de domnul general înrezervã Constantin DEGERATU), ministruluiApãrãrii Naþionale, Teodor ATANASIU, Sta-tului Major General (reprezentat de o dele-gaþie condusã de domnul general locotenentdr. Eugen BÃDÃLAN), Statului Major alForþelor Terestre (printr-o delegaþie condusãde domnul general locotenent dr. SorinIOAN), Corpului 1 Armatã Teritorial “Gene-ral Ioan CULCER” (reprezentat de o delegaþiecompusã din comandantul Corpului, generalmaior Mihai PALAGHIA, locþiitorul coman-dantului ºi ºeful de stat major), Corpului 4Armatã Teritorial “Mareºal Constantin PRE-DATU), din partea delegaþiilor statelor majoreale celorlalte categorii de forþe, aeriene ºinavale ºi, nu în ultimul rând, din partea Aso-ciaþiei Naþionale a Veteranilor de Rãzboi.

La finalul ceremoniei, Regimentul 30Gardã ºi Protocol a defilat ºi a dat onorul laMonumentul Ostaºului Necunoscut. Flacãravie a libertãþii ºi eternitãþii va veghea aceste

flori pânã când se vor ofili, dar va arde în con-tinuare arãtând cã sufletele eroilor nu pot fiuitate pentru cã, fãrã ei, am fi un popor fãrãistorie, fãrã trecut. “Astãzi suntem cunoscuþi,mai ales, prin înaintaºii noºtri, prin sfinþiiodrãsliþi de neamul nostru, tineri ostaºi martiripentru Hristos, pe care i-am avut în istorie, caun nepreþuit dar pentru noi. Este un ºir nes-fârºit al celor care s-au jertfit pentru dreptateºi adevãr, al celor care au murit pentru cre-dinþã, libertate ºi demnitate, pãzind ” - acestea suntcuvintele Prea Fericitului Pãrinte PatriarhTeoctist fãcând referire la temelia relaþiilordintre Bisericã ºi Armatã. S-a adresat apoimilitarilor care sunt sortiþi sã scrie, de acumîncolo, pagini de istorie: “Sã nu uitaþi cã, ori-unde vã veþi afla, în þarã sau în teatrele deoperaþiuni din zonele de conflict unde suntemchemaþi sã ne depunem obolul în slujba pãciiºi a înþelegerii între oameni, în bisericã sunteþi

de fapt acasã, iar Domnul Hristos vã va ajutasã biruiþi în lupta împotriva rãului din lume!”

Cu un punct de vedere mai laic, ministrulapãrãrii naþionale, Teodor ATANASIU, apunctat câteva argumente care sã ne motivezepe toþi sã privim spre viitor cu încredere,voinþã ºi mândrie naþionalã. “Procesul derestructurare, profesionalizare ºi modernizarea Forþelor Terestre, va permite realizarea uneiforþe militare eficiente ºi flexibile, capabilã sãrãspundã cerinþelor naþionale de securitate, iarîmpreunã cu aliaþii, sã desfãºoare o gamã totmai diversificatã de misiuni pentru comba-terea noilor ameninþãri la adresa pãcii ºi secu-ritãþii naþionale. Aceastã sãrbãtoare constituiepentru toþi un prilej demândrie ºi satisfacþie pro-fesionalã ºi un imbold lagândire ºi acþiune cre-atoare, astfel încât, prin totceea ce facem, sã ridicãmArmata României la noiparametri de performanþã”.Le-a urat apoi, tuturor mi-litarilor din Forþele Te-restre, multã sãnãtate ºi sãfie la fel de bine pregãtiþica ºi pânã acum, finalizân-du-ºi discursul cu acestmesaj: “Le transmit tine-rilor care vor sã se înrolezeîn Forþele Terestre aleArmatei României, cãaceastã categorie de forþe este foarte bineechipatã, fiind prezentã în toate teatrele deoperaþii din lume, acolo unde þara noastrã adislocat trupe. Suntem foarte bine reprezentaþiºi, de aceea, suntem bine vãzuþi de cãtrepartenerii noºtri cu care colaborãm. Nu putemsã fim decât mândri cã facem parte din Arma-ta României!”

ªtim prea bine cã drapelul tricolor fluturãarborat în Kosovo, Bosnia-Herþegovina,Afganistan ºi Irak, atestând capacitatea struc-turilor - de la nivel pluton, la batalion - de aopera efectiv într-un teatru ºi de a acþionaîmpreunã cu armatele moderne ale lumii

împotriva terorismului, pentru stabilitate,pace ºi democraþie. Standardele noastre deperformanþã asigurã devenirea interoperabi-litãþii, din deziderat în stare de fapt a acþiu-nilor cotidiene, prin care se contureazã per-sonalitatea distinctã a Forþelor TerestreRomâne.

Toate aceste cuvinte au fost rostite la Mor-mântul Ostaºului Necunoscut ºi fiecare dintrenoi am simþit parcã acel sentiment dedesãvârºire care te face sã birui toate piedicilevieþii. A fost chiar un moment în care amvãzut chipurile ostaºilor martiri ºi eroi dinprimele secole creºtine, ca acea cavalcadã asfinþilor încãlecaþi, surprinsã pe frescele de laVoroneþ ºi din alte lãcaºuri de închinare. Nu aiparte zi de zi de o asemenea trãire, dar, cu si-guranþã, îþi dã puterea, ca o sevã vie, sã în-vingi ziua de azi, mãcar pânã mâine!

Activitatea din Parcul Carol a continuat cusimpozionul de la sediul Statului Major alForþelor Terestre, la care au participat ofiþeridin structura amintitã, invitaþi de la eºaloanelesubordonate, studenþi de la Academia ForþelorTerestre ºi elevi de la Colegiul Militar Naþio-nal “Dimitrie Cantemir”.

ªeful S.M.F.T., domnul general locotenentdr. Sorin IOAN, a fãcut o scurtã prezentare amisiunilor executate de militarii din ForþeleTerestre precum ºi a stadiului la care a ajunsaceastã categorie de forþe ca urmare a restruc-turãrii ºi operaþionalizãrii unitãþilor ºi marilorunitãþi subordonate. Locþiitorul ºefuluiS.M.F.T., domnul general maior NeculaiBÃHNÃREANU, a prezentat asistenþeiordinul ministrului apãrãrii naþionale princare se sãrbãtoreºte Zoua Forþelor Terestre.“Militarii din Forþele Terestre - se precizeazãîn ordin - aflaþi sub drapel, în afara hotarelorpatriei, în diferite teatre de operaþii au reuºitsã se facã respectaþi prin înaltul profesiona-lism ºi dãruirea dusã pânã la jertfa supremã,oferind ºi o contribuþie substanþialã la con-struirea imaginii României în lume”. Faptulcã militarii ºi-au îndeplinit misiunile cu suc-ces, a sporit credibilitatea armatei noastre,specificã ordinul, fãcându-se apoi referire laprocesul de restructurare, profesionalizare ºimodernizare a Forþelor Terestre care “va per-mite realizarea unei forþe militare eficiente ºiflexibile, capabilã sã rãspundã cerinþelornaþionale de securitate, iar împreunã cu aliaþiisã desfãºoare o gamã tot mai diversificatã demisiuni pentru combaterea noilor ameninþãrila adresa pãcii ºi securitãþii mondiale”.

Acestor douã inter-venþii i-au urmat expunerimai ample, prin careorganizatorii au dorit sãprezinte auditoriului largapaletã de m