Curente Psihologice - Rezumat Incomplet

8/19/2019 Curente Psihologice - Rezumat Incomplet

1/9

CURENTE SI ORIENTARI ALE PISHOLOGIEI

Structuralismul – metoda introspectiei, psiolo!ia constiintei

Fondatori si reprezentanti

Abordare dezvoltata de psihologul englez Edward B. Titchener(1867-187!" indirect

atribuita lui #undt

#. #undt" $. Angell" Edward B. Titchener" $. %ewe&

#undt (18'-1)! a creat pri*ul laborator de psi. E+peri*entala la ,eipzig in 187

Titchener vedea constiinta ca o structura globala subiacenta tuturor conduitelor" ea

constituind unicul si autenticul obiect de studiu al psih.

Caracteristici

introspectio autoobservare ( a privi in interior! studiul e+perientei constiente

obtine in/or*atii asupra /eno*enelor interne coreland cauzele si e/ectele observabile

ale proceselor psihice cu descrierile introspective ale subiectilor 0ot studiate doua tipuri de ele*ente pri*are2 senzatii 3 senti*ente

*od obiectiv 4i analitic de a studia ele*entele con4tiin5ei. ubiec5ilor li se solicita s

descrie procesele *entale din *o*entul n care au trit un anu*it eveni*ent sau o

anu*it e+perien5 de via5 intr-un *od obiectiv prin relatarea perceptiilor (ganduri"

senzatii! i*ediate ale unui eveni*ent

Limitari

/aptul observat se altereaza prin insusi actul observatiei. ubiectul deter*ina

schi*bari ale e+perientei si altereaza *ulte din e+perientele constiente care se

doresc a izolate si e+a*inate

s-a abordat gandirea /ara i*agini si /ara vointa

dedublare - incercare a ochiului de a se vedea pe sine insusi in ti*p ce priveste sau

cu incercarea unei persoane de a se vedea pe sine de la o /ereastra in ti*p ce trece

strada dedublare (cand are cine nu are ce sa priveasca" cand are ce sa priveasca

nu are cine! - considera loso/ul pozitivist Auguste 9o*pte

cercetatori care au /olosit independent *etoda introspectiei au obtinut rezultate

di/erite" neputandu-se stabili care este corecta

nu cerceteaza actele e+terne de co*porta*ent

nu investigheaza aspectele vietii psihice care nu sunt constiente

trateaza procesele psihice ca procese in sine din care nu se *ai poate reco*pune

i*aginea subiectului u*an integral

nalitatile practice si teoretice ale structuralis*ului erau li*itate

in anii ') s-a renuntat la structuralis*

Aceast pozi5ie era ndreptat *potriva a ceea ce el a nu*it funcţionalism

1


2/9

Apar indoieli si cu privire la E:0AT;E si posibilitatea reala a unei persoane de a se

transpune in senti*entele celuilalt daca nu le-a trait el insusi

2


3/9

"unc#ionalismul, $unctiile constiintei


#illia* $a*es (18

adolescentei si perioadei adulte

$ohn %ewe& (18?-1?! interesat de abilitatea de rezolvare constienta a

proble*elor ca /actor de supravietuire a speciei u*ane. A contribuit la dezvoltarea

psihologiei educationale si ani*ale

Caracteristici

orientare psihologic practicat n epoc conco*itent cu structuralis*ul.

@espinge ideea c procesele con4tiente ar avea o structur +" per*anent. us5ine

c e+perien5a con4tient este ca un ru" n continua schi*bare. $a*es /olose4te ter*enul de ""curent al con4tiin5ei (strea* o/ consciousness! pentru

a sintetiza aceast proprietate.

/unc5ia con4tiin5ei este aceea de a-i /ace pe oa*eni capabili s se co*porte n

*oduri care s /aciliteze supravie5uirea prin adaptarea la *ediu ($a*es" la inCuetene

lui 9h. %arwin (18)-188!

9aracteristici zice au /ost /avorizate prin selectia naturala deoarece au avut o

/unctie utila. $a*es sustine ca si constiinta u*ana trebuie sa e avut o /unctie" alt/el

nu ar /ost necesara dezvoltarea ei

=andirea constienta per*ite oa*enilor sa /aca alegeri rationale care le da

posibilitatea sa supravietuiasca de la o generatie la alta

Dconstiinta este un organ adaugat de dragul car*uirii unui siste* nervos prea

co*ple+ pentru a se auto-regla

n studiul Cu+ului con4tiin5ei" psihologul a*erican preconiza" ase*eni lui #. #undt"

introspec5ia. n nal" chiar dac par orientri total divergente (pri*a este abstract 4i

teoretic" avndu-4i *odelul n chi*ieF a doua concret 4i practic" cu *odelul n

biologie" n interac5iunea dintre organis* 4i *ediu!"

Limitari

structuralis*ul 4i /unc5ionalis*ul au un punct convergent2 concep5ia 4i *etoda

introspec5ionista

%istinctia intre structuralis* si /unctionalis* este ca /unctionalistii au /ost preocupati

*ai *ult de *otivul aparitiei unui co*porta*ent sau unei idei" *ai putin de tipul de

co*porta*ent sau idee *ani/estata

3


4/9

Psianali%a & inconstient


ig*und Greud (18?6-1'!

Caracteristici

9a 4i psihologia introspec5ionist" concep5ia 4i *etoda psihanalitice se ocup de via5apsihic interioar" insa nu se centreaz pe natura 4i /unc5iile con4tiin5ei ci pe

studierea incon4tientului

E+perien5ele dobndite n copilria ti*purie au o inCuent crucial asupra dezvoltrii

e*o5ionale a personalit5ii

Teoria psihanalitic a avut ca scop in5elegerea si tratarea co*porta*entelor

anor*ale. ;n viziunea lui .Greud" controlul pri*ar al co*porta*entului nu se /cea

prin ra5iune si procese con4tiente" ci prin i*pulsuri si tendin5e ascunse in incon4tient.

Giin5ele u*ane se nasc cu pulsiuni instinctuale" care le *otiveaz 4i adapteaz

co*porta*entul nc din copilrie.

Greud introduce re/eritor la conceptul de psihic ur*atoarele notiuni2

- aparat psihic

- siste*e si instante ale aparatului psihic

- *ecanis*e si co*ple+e ale psihicului

:intea este vazuta ca un iceberg" co*pus din *ai *ulte parti. Aparatul psihic este

/or*at din2

-constientul - parte a *intii de care sunte* constienti

- preconstientul/subconstienti ele*ente ce nu sunt constiente dar sunt oricand

accesibile la nevoie.

- inconstient aici sunt ascunse conCictele si tra*ele acu*ulate in pri*a parte a

vietii. ;nconstientul inCuenteaza co*porta*entul si e*otiile. Este subordonat

principiului placerii si deter*ina gandurile si co*porta*entul constient

Hiata psihica" personalitatea este alcatuita din trei structuri *aIore2

1. SINELE (id!

– principalul sediu al incon4tientului care contine dorin5ele noastre" pulsiunile si instinctele.

– Este in intregi*e egoist" /unctioneaza pe baza satis/acerii i*ediate a placerii" a dorintei

– 0oate reactiona e+tre* de e+ /rustrarea poate de/enera in agresivitaet

. EUL (ego!

– sediu al con4tiin5ei care 5ine cont de dorin5ele prezente in sine" de interdic5iile

supraeului" cutnd un co*pro*is intre ele" in /unc5ie de realitate

4


5/9

– acest co*pro*is oblig eul s alunge n incon4tient toate tendin5ele" aspira5iile care nu

se pot realiza" /eno*en nu*it de Greud Jre/ulare.

– :entine un echilibru intre realitate si solicitarile supraeului

'. SUPRAEU, (superego!

– este alctuit din nor*ele" i*perativele *orale din idealul eului.

– upraeul indica subiectului ce ar trebui sau nu ar trebui sa /aca" continand toate ideile"

datoriile si responsabilitatile sociale ale individului

– Este intr-o anu*ita privinta la /el de nerealista ca si sinele deoarece unele e+igente

sociale sunt greu de realizat

Atta ti*p ct ntre cele trei instan5e e+ist un echilibru" via5a psihic a individului este

nor*al" se des/4oar resc. 9nd intervin ns dezechilibre" schi*bri de /or5a" distorsiuni"

apar noi *odele interac5ionale" via5a psihic ns4i se dezechilibreaz.

%up . Greud" atunci cnd instinctele se+uale nu sunt satis/cute n *od necondi5ionat"

ele sunt tri*ise din nou n incon4tient" sunt re/ulate. Ele se satis/ac sub /or*a unor acte ciudate

sau absurde ale individului" nu*ite de Greud acte ratate (precu*2 lapsus-urile" uitri totale denu*e proprii" de cuvinte strine" erori de citit 4i de scris" stngcii etc.!F se satis/ac sub /or*a

visului" iar n cazuri 4i *ai grave" sub /or*a unor stri *orbide" nevrotice.

Kpera lui Greud arat ca incon4tientul este de natur se+ual in ceea ce prive4te

ele*entele psihologice re/ulate" c este un proces activ" i*portant 4i nu doar un si*plu

auto*atis* psihic.

0sihanaliza a constituit o nou provocare n de*ersul co*ple+ de apro/undare 4i de

n5elegere a psihicului u*an" a in5ei u*ane.

Limitari

poate e+plica aproape orice dupa consu*area unui eveni*ent dar nu poate prezice

ce se va inta*pla

ideea de adevar psihologic in conceptia lui Greud este contestata. %aca unei

persoane i se pare adevarat ceva" nu *ai conteaza daca /aptul este veridic. E/ectul

psihologic asupra individului este acelasi

esantionul o*ogen de subiecti utilizati de Greud si /aptul ca a /olosit tehnicile

psihanalitice doar la cei /a*iliarizati cu teoria sa

nu se pot testa stiintic ipotezele derivate din teoria psihanalitica

Greud nu a /ost preocupat de validarea e*pirica spre deosebire de psihanalistii*oderni care verica ipotezele psihanalitice prin interviul clinic" verbalizarile

pacientilor" terapia de lunga durata

,. ilver*an prezinta retinerile in acceptarea datelor clinice ca suport e*piric al teoriei

psihanalitice2

- raportarile psihanalitice nu /urnizeaza *aterialul clinic in *aniera e+pusa de pacinent

ci in interpretarile /acute de psihanalist

5


6/9

- :aterialul nu este supus unei structuri replicabile" necesare pentru evaluarea procedurii

- in colectarea si prelucrarea datelor se *ini*izeaza e/ectul tendintei" al predispozitiei

'ea(iorismul – studia%a comportamentul uman )scop si $unctii*

Stimul&Raspuns )S&R*+


$ohn B. #atson (1878-1?8!" a*erican

Caracteristici

i-a propus crearea unui siste* psihologic cat *ai obiectiv. 9o*porta*entul" arata $.

#atson" este ansa*blul de reac5ii obiectiv observabile raportat la sti*uli obiectiv

observabili.

/ace trecerea de la cercetarea proceselor *entale la studiul co*porta*entelor ce pot

observate direct

;van ecenov (186'-16?! ar*ase inaintea lui #atson ca toate co*porta*entele

u*ane pot reduse la studiul *iscarilor *usculare. 0ornind de aici #atson respinge

studiul activitatii *entale care nu este direct observabila

e pot observa doar sti*ulii e+teriori si co*porta*entele e+terne sau reactile

*usculare care apar in prezenta acestor sti*uli

e *ai nu*este psihologia cutiei negre continutul acesteia (constiinta" i*agine"gandire! nu poate cunoscut prin *etode obiective

#atson repsinge ideile psihanalistilor pt ca vizau aspecte neobservabile (vis" actiuni

incostiente!

Haloarea behavioris*ului consta in de*onstrarea /aptului ca o parte din

co*porta*entul u*an este deter*inat de sti*ulii e+teriori si e+perienta anterioara a

subiectilor

Asociatiile dintre co*porta*ente si consecintele placute sau neplacute ale acestora

au e/ecte asupra co*porta*entelor viitoare.

ingura cale de /or*are a co*porta*entului este invatarea. ;ndividul este produsul

unui proces de conditionare lenta si odata /or*at este greu de schi*bat. ubiectul ar

trebui deconditionat si apoi resupus procesului de invatare

0erspectiva behaviorista a contribuit la i*bunatatirea educatiei" cresterea

productivitatii si utilizarea unor tehnici psihoterapeutice pt tratarea ti*iditatii"

/obiilor" agresivitatii

6


7/9

-a pus accentul pe denirea precisa a ter*enilor" controlul riguros al variabilelor

e+peri*entale in scopul de a /ace psihologia cat *ai stiintica

0entru ca psihologia s devin o 4tiin5 autentic" $.#atson sus5inea c trebuie s se

concentreze asupra unui /apt denit care s poat observat n *od direct de ctre

to5i cercettorii interesa5i

$.#atson ar*a c psihologia n viziunea co*porta*entalist era o ra*ur

e+peri*ental pur obiectiv a crei scop este predic5ia 4i controlulco*porta*entului.

0erspectiva behaviorista a accentuat nevoia de denire concret a ter*enilor"

necesitatea unui control riguros al variabilelor e+peri*entale in scopul de a /ace

psihologia ct *ai 4tiin5ic.

Limitari

ignorarea unor aspecte inobservabile dar i*portante ale co*porta*entului u*an

(e*otii" constiinta" *otivatie" procese inconstiente!

discreditarea proceselor psihice care nu pot studiate e+peri*ental (senti*ent"

vointa" *otivatie!

Gestaltismul –


:a+ #erthei*er (188)-167!

#ol/gang Lohler (1887-167!

Lurt LoMNa (1886-1; - o iluzie a *iscarii aparente. Este o iluzie vizuala in care obiectele

statice in/atisate in succesiune rapida par ca se *isca prin transcenderea pragului la

7


8/9

care ecare poate perceput separat (acelasi /eno*en care sta la baza iluziei ce a

produs l*ele artistice! . A /ost de*onstrat e+peri*ental prin plasarea a lu*inite

intr-o ca*era intunecata si care se aprind alternativ. ,a o anu*ita viteza se percepe

o *iscare lu*inoasa intre cele doua puncte

@eprezentantii =estaltis*ului considerau ca /eno*enul phi este real si nu poate

e+plicat prin desco*punerea la senzatiile cele *ai si*ple

Ei considera ca e+perienta noastra nu e o su*a de parti ci un intreg" o conguratieDgestalt. E+ culoarea alba este o co*binatie in proportii egale de

rosu3verde3albastru dar nu e observabila la pri*a vedere. %aca lua* un disc si-l

colora* in cele ' culori i*partite egal si il roti* la o anu*ita viteza" vo* vedea

culoarea alba. 0erceptia culorii albe nu e o insu*are a celor trei culori ci o

conguratie /or*ata pe baza acestora care da culorii rezultate proprietati di/erite de

cele ale ele*entelor co*ponente

0entru gestaltisti legile psihologiei sunt ale ansa*blului" ale siste*ului si nu ale

ele*entelor co*ponente

;deilor lor au /ost preluate de psihologia conte*porana" /eno*enele psihice trebuind

intelese ca entitati" nu ca ele*ente co*ponente

Limitari

8


9/9

Psiolo!ia umanista –

Reprezentanti

Abraha* :aslow (1)8-17)!

9arl @ogers (1)-187!

Caracteristici

oa*enii sunt liberi" au vointa" sunt constienti si creativi si se nasc cu o *otivatie

interna de autorealizare a potentialului de care dispun

:aslow introduce conceptul de sel/-actualization (autorealizare! proces prin care

individul ur*areste constant sa isi realizeze pe deplin potentialul. Este un proces

continuu pe tot parcursul vietii" nu un scop pe care persoana il atinge

,a /el ca inCuenta gestaltis*ului" u*anistii considera ca persoana nu poate

inteleasca /rag*entar ci trebuie sa analiza* co*porta*entul prin perceptia de sine

a ecarui individ

Limitari

P critici au aratat ca u*anistii s-au bazat *ai *ult pe speculatii decat pe date obtinute

e+peri*ental

9

Curente Psihologice - Rezumat Incomplet

Documents

Transcript of Curente Psihologice - Rezumat Incomplet