CUPRINS: Introducere........................ 3 I. Asezarea geografica si limite................... 4 II. Istoricul comunei......................6 III. Suportul geologic......................11 IV. Relieful si riscurile geomorfologice............. 14 4.1.Piemonturile................. 17 4.2.Relieful petrografic............... 20 4.3.Relieful structural...............21 4.4.Relieful fluvial.................22 4.5.Relieful sculptural.............. 26 V. Potetialul si riscurile climatice.................29 5.1.Regimul termic...................31 5.2.Regimul pluviometric...............32 5.3.Regimul eolian....................34 5.4.Riscurile climatice.................34 VI.Potentialul hidrologic si riscurile hidrologice......... 35 6.1.Rul Barcau................. 35 6.2.Afluentii Barcaului............... 36 6.3.Apele subterane................. 36 6.4.fenomene hidrologice de risc.............37 VII. Potentialul biogeografic................37

7.1.Vegetatia.......................37 7.2.Fauna......................38 VIII.Potentialul pedogeografic...................................................39 IX.Resursele solului.....................41 X. Potentialul demografic..................42 10.1.Evolutia numerica a populatiei...........43 10.2.Dinamica populatiei................44 10.3.Densitatea populatiei..............49 10.4.Structuri geodemografice.............50 XI. Sistemele de asezari..................56 XII. Infrastructura tehnica a teritoriului..........58 12.1.Caile de transport.................58 12.2.Alimentarea cu energie electrica...........59 12.3.Alimentarea cu apa si canalizarea.........60 12.4.Alimentarea cu gaze..................60 12.5.Alimentarea cu caldura..............60 12.6.Telefonia..................61 XIII. Potentialul economic................61 13.1.Agricultura..................62 13.2.Industria...................64 13.3.Comertul..................65 13.4.Serviciile..................65 13.5.Turismul...................66

XIV. Aspecte sociale.....................68 14.1.Invatamntul..................68 14.2.Ocrotirea sanatatii................70 14.3.Cultura.....................71 14.4.Cultele......................71 14.5.somajul....................72 14.6.Nivelul de trai................73 14.7.Delicventa sociala................73 14.8.Elemente etnografice..............73 XV. Starea mediului....................80 Concluzii.......................82 Bibliografie......................

IntroducereAm ales acest titlu de lucrare de diploma ,,Comuna Ip-studiu de geografie regionala"(monografie), n primul rnd dintr-un motiv subiectiv, fiind originar tocmai din aceste locuri. Este vorba despre comuna n care am copilarit, practic este leaganul copilariei mele. Pe lnga acest aspect, aceasta comuna are o serie de valente pline de istorie,chiar geografie si am putea spune valoare rebusistica. n primul rnd este recunoscuta in istorie ca fiind o comuna martir a neamului romanesc. Este o comuna martir pentru ca in acest an se mplinesc 68 de ani de la odiosul masacru mpotriva romnilor din comuna Ip, comis de catre bandele hortiste maghiare, cnd au fost masacrati 157 de martiri, romni de cult Greco-catolic (din Ip), la care se adauga inca 14 din Cosniciu de Jos si Cosniciu de Sus.Astfel,in fiecare an, de 14 septembrie pentru comuna Ip este sarbatoare n cinstea eroilor, e o ntlnire a oficialitatilor comunale, judetene cu locuitorii comunei si nu numai, pentru a judeca putin istoria, asa cum a decurs ea, pentru a trage mereu si mereu invataminte despre cele ce au fost, ce sunt si ncotro ne ndreptam noi romnii-stapni prin mostenire pe pamntul Transilvaniei. Anii au trecut, tragicul eveniment si-a gasit locul sau in istorie, dar in sufletul fiecarui romn bate o toaca pentru amintirea martirilor,chipurile celor 157 de eroi vor dainui presupun n constiinta istorica romneaca. Cei ce vin au datoria de a cultiva idealurile celor care au existat candva. Comuna Ip este cunoscuta si n geografie ca fiind o comuna ce ofera importante zacaminte de carbuni(lignit) si care reprezinta principala resursa a subsolului comunei, fiind n masura sa asigure nu numai necesarul consum local,ci sa participe cu o pondere substantiala la cel national. Nu n ultimul rnd, localitatea Ip, resedinta de comuna este cunoscuta n lumea rebusurilor ca fiind localitatea cu cea mai scurta denumire, att din tara, ct si din Europa. Pe parcursul activitatii mele de cercetare n vederea realizarii acestei lucrari am descoperit lucruri interesante. A fost o experienta deosebita. n cuprinsul acestei lucrari am ncercat sa surprind elemente legate de: istoricul comunei, asezarea geografica, limite, relief si riscuri geomorfologice, potential si riscuri climatice, resurse de apa si riscuri hidrologice, potential biogeografic, potential pedogeografic, resursele subsolului, potential demografic, sistemul de asezari, infrastructura tehnica a teritoriului, potentialul economic, aspectele sociale, respectiv starea mediului.

I. Asezarea geografica si limiteleComuna Ip este situata n partea de vest a judetului Salaj, la o distanta de 45 km de resedinta de judet, municipiul Zalau si 17 km fata de cel mai apropiat centru urban, simleul Silvaniei. Teritoriul administrativ al comunei Ip se nvecineaza cu urmatoarele comune: La nord cu comunele Camar si Carastelec La nord-est cu comuna Maieriste La sud-est cu comuna Nusfalau La sud cu comuna Halmasd La vest cu comuna Marca

Teritoriul administrativ al comunei Ip are n componenta cinci localitati: -Ip, resedinta de comuna -Cosniciu de Jos -Cosniciu de Sus -Zauan -Zauan-Bai(n cadrul caruia se individualizeaza o strada cu foarte putine locuinte, ce compun asa-numitul Zauan de Pusta). Comuna Ip este situata la contactul dintre Depresiunea simleului (parte componenta a Depresiunii Silvaniei) si Dealurile Camarului (subunitate a Dealurilor Crasnei). Localitatile Ip, Zauan, Zauan-Bai, situate la nord de rul Barcau se include n Dealurile Camarului, iar teritoriul localitatilor Cosnici de Jos si Cosnici de Sus (aflate la sud de rul Barcau) apartin Depresiunii simleului. Teritoriul comunei include astfel un relief de lunca (lunca Barcaului) si un relief deluros (alt.max.326,7 m), fragmentat de numeroase vai, afluenti ai rului Barcau. Dealurile ocupa cea mai mare parte a comunei. Legaturile cu resedinta de comuna a celorlalte sate apartinatoare se realizeaza prin urmatoarele drumuri:

-DN-19b Ip-Zauan (6 km) -DJ-109 Zauan-Bai-Ip-Cosniciu de Jos-Cosniciu de Sus -DC-96 Zauan-Bai (Pusta)-Ip (3,3 km)

II. Istoricul comuneiIstoria stravechiului tinut salajean se pierde n negura vremurilor, ea fiind o parte integranta din multimilenara istorie a existentei poporului roman. Datorita conditiilor naturale pe care le-au oferit dintotdeauna aceste locuri, omul a vietuit aici nca din timpuri preistorice. Cerceta 838g64i rile arheologice au dovedit prezenta omului din epoca neolitica la Zauan si Ip. Resedinta de comuna, Ip(Ipp n limba maghiara-raion simleu, regiunea Crisana) este atestata documentar pentru prima data n 1208 sub denumirea de villa Ypu (,,Vnatorii de bouri din satul Ip, au citat pe fiii lui Gunter,anume pe Anania,Azaria si Missael, n fata regelui Andrei,zicnd ca pamantul cu numele Deulas, lnga satul Lesmir, de drept e al lor, iar aceia l-au cuprins cu puterea; iara regele a ncredintat pricina lor spre judecata lui Nicolae, adica comitelui curial de Pojon (Poson=Bratislava) naintea acestuia sus-zisi vnatori recunoscndu-se vinovati, au marturisit ca i-au nvinuit pe nedrept pe pomenitii frati pentru pamntul acela"), apoi n 1213 (villa Ip, Ipu),1414,1435,1450 (Iph), 1572 (Ipp), 1850 (Ipu),respectiv 1854 (Ipp,Ip). Localitatea Cosniciu de Jos este atestata prima data in 1213 sub denumirea de villa Coznis,iar n final n 1854 drept Also-Kaznas,Coznitu de Jos.Cosniciu de Sus a fost atestat documentar pentru prima data n 1341(Kosnich)pentru ca n 1854 sa aiba o denumire apropiata de cea actuala (Felso-Kaznacs,Cosnitu de Sus). Localitatea Zauan a fost mentionata documentar pentru prima data n 1249(terra Zwan),iar n final n 1854 (Zovany,Zovan). Cea mai recent mentionata documentar a fost localitatea Zauan-Bai n 1913 Zovaynfrdo (catun al satului Zauan). Anul 1848 marcheaza unul din momentele hotartoare ale procesului de trecere de la ornduirea feudala la ornduirea capitalista. nlaturarea epocii feudale a permis dezvoltarea rapida a noilor relatii de productie capitaliste si un progres rapid al societatii n toate domeniile de activitate. Unirea din 1918 si realizarea statului national unitar a deschis o noua pagina n istoria poporului romn.Realizarea statului national a marcat nceputul unor profunde transformari si n viata locuitorilor comunei Ip.

Din punct de vedere administrativ,satul a continuat sa faca parte din judetul Salaj, plasa simleu. Ca si pna acum are un Consiliu Comunal de conducere n fruntea caria se afla un primar. Prin Decretul nr.1072 din anul 1925, ete aprobata noua lege pentru modificarea administrativa a judetelor din Transilvania cu cele din vechea Romnie, ceea ce a avut urmari pozitive si asupra localitatilor comunei Ip. Dezlantuirea celui de-al doilea razboi mondial n septembrie 1936, extindea expansiunii naziste spre centrul, sud-estul european au intensificat actiunile agresive ale unor regimuri fasciste si autoritare din imediata vecinatate a Romniei. Pentru dezmembrarea lor teritoriala, au creat, spre mijlocul anului 1940,una din cele mai grave situatii pentru destinele poporului nostru si existenta de sine statatoare a statului romn. Locuitorii satelor: Ip, Cosniciu de Jos, Cosniciu de Sus vor cunoaste ntreaga politica dusa de regimul hortist n cei patru ani ct a durat.La aflarea vestii ca bande hortiste, n colaborare cu elemente reactionare din localitatile cu populatie maghiara din vecinatate, au dezlantuit gravele crime de la Ip, Cosniciu de Jos, Cosniciu de Sus. Evenimentele petrecute n satul Cosniciu de Jos n toamna anului 1940 sunt similare cu cele din alte parti ale teritoriului cedat Ungariei hortyste,cu exceptia victimelor,care n Cosniciu de Jos nu s-au produs,ntruct documente cu privire la evenimentele in Cosniciu de Jos din noaptea din 13-14 septembrie nu s-au pastrat, recostituire s-a facut pe baza declaratiilor unor martori oculari.Noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940 a fost si pentru locuitorii satului Cosniciu de Jos o noapte de groaza. ncepnd de la ora 11 si jumatate,seara,trupe de soldati maghiari nsotiti de locuitori dinn Ip,Zauan si Nusfalau, mbracati si ei n uniforme militare,dar care totusi au fost recunoscuti, au nceput sa cutreiere ulitele satului;umblnd din casa in casasi ridicnd mai ales pe cei care au fost demobilizati din armata romna si rentorsi acasa,dar si pe alti locuitori din sat,probabil tot pe baza unor liste ntocmite n prealabil,la fel ca si la Ip. Oamenii erau scosi n curtea casei, mbracati foarte sumar, cum a fost cazul lui Cosma Traian,lovit si scos din casa numai n camasa si izmene.Au fost legati cu funii si purtati pe jos ntre soldati,calari pe cai,loviti tot timpul cu armele sau palmuiti,convoiul format fiind purtat de-a lungul satului si crescnd cu noi si noi locuitori ce erau retinuti doar barbati. La rasaritul soarelui coloana a fost ndreptata spre Ip, din ea facnd parte un mare numar de oameni: 42 dupa declaratia lui Gut Gratian,aflat ntre cei retinuti, 60-70 conform declaratiei lui Faina Alexandru, peste 80 dupa declaratia lui Butcovan Gheorghe si Pordea Petru. Se poate aprecia ca numarul celor care trebuiau sa devina urmatoarele victime dupa cele de

la Ip a fost de 40.Ajunsi la Ip,cei retinuti din Cosniciu de Jos au fost pusi cu fata la zidul cladirii Consiliului Comunal, fiind supusi amenintarii unei pustimitraliere si terorizati psihic de unul din paznicii,care periodic le anunta minutele pe care le mai aveau de trait. Unii dintre cei retinuti au avut posibilitatea sa observe cum erau transportati cu carutele cei ce fusesera asasinati la Ip.Cei arestati din Cosniciu de Jos au fost eliberati,permitndu-li-se sa se ntoarca n sat. Linistea locuitorilor satului a durat putin timp. n noaptea de 15-16 septembrie noi grupuri de militari patrund n sat, ridica n jur de 12 locuitori, care vor fi maltratati si dupa ce au fost dusi pna n centrul satului au fost eliberati. Nu aceeasi soarta au avut-o Sopone Teodor si Balog Gavril. Dupa ce au fost ridicati au fost dusi n grajdul casei parohiale, unde au fost batuti toata noaptea. n zorii zilei de 16 septembrie, Balog Gavril a fost eliberat, Sopone Teodor fiind dus nsa de militarii care s-au ndreptat spre Cosniciu de Sus. La intrarea n Cosniciu de Sus este mpuscat n gt si dupa ce este impuns si cu baioneta este aruncat n vale.Dupa un timp si revine, se adaposteste n casa lui Silaghi Ioan pna n seara aceleasi zile, cnd pe ocolite se ntoarce n sat, de unde peste 2 zile pleaca, reusind sa treaca granita n Romnia, stabilindu-se la Brasov, unde va si muri. Calvarul terorii si al jafului nu se va ncheia cu aceste evenimente, ci a continuat n toti cei patru ani de ocupatie hortista. Au loc jafuri din bunurile populatiei(faina, slanina, obiecte de mbracaminte). Asemenea actiuni nu au fost singulare. Ocupatia hortista a avut drept consecinta si nrautatirea situatiei economice a locuitorilor. Pasunea ,,aronyos" primita n urma reformei agrare le-a fost reluata de vechiul proprietar.n timpul ocupatiei locuitorii sunt supusi sa de-a cote obligatorii din produsele agricole. O grea povara o reprezinta pentru locuitorii satului concentrarile atat la diferite munci ct si n armata regulata. Cei concentrati la munci grele au fost dusi n Ungaria. Salajan Dumitru si aminteste numele a 14 locuitori concentrati n astfel de munci, dar numarul lor a fost cu mult mai mare. O consecinta dintre cele mai grave a constituit-o regresul nregistrat n ceea ce priveste nvatamntul. Dupa introducerea administratiei maghiare nvatatorii romni au fost nlocuiti cu nvatatori maghiari. Politica oficiala de maghiarizare fortata a elevilor a avut drept consecinta inregistrarea unui numar mare de nescolarizati. Astfel n anul scolar 1940-1941 din 133 elevi nscrisi n clasele I-VIII, 38 au ramas

repetenti, iar 25 nu au frecventat scoala, fiind declarati si ei tot repetenti. n anul scolar 1942-1943 va fi nregistrata o situatie asemanatoare: din 175 elevi 40 ramn nescolarizati, iar 18 sunt declarati repetenti. Eliberarea satului la sfrsitul celei de-a doua decade a lunii octombrie 1944 a pus capat unui regim de teroare si jaf. Relevanta este cuvntarea lui Gavril Butcovan prezent de fiecare data la Ip la ziua de 14 septembrie, zi de sarbatoare n cinstea eroilor.

Fig. I: Cimitirul eroilor, localitatea Ip

III. Suport geologicOrice cercetare a reliefului nu ncepe fara o cunoastere prealabila a bazei concrete pe care s-au cladit formele. Un rol esential l au evolutia si efectele fazelor de miscari tectonice. Cunoasterea sumara a acestor structuri ce formeaza suportul geologic reprezinta o premisa necesara pentru intelegerea evolutiei reliefului derulat din cele mai vechi timpuri pna n prezent. Din punct de vedere geologic, zona n studiu( n special teritoriul aflat la sud de Barcau) a suferit o evolutie specifica Bazinului simleului, golf neogenvestic al Muntilor Apuseni, cuprins ntre cele doua ramuri cristaline ale Muntilor Plopisului si Meses. El s-a format n urma prabusirilor care au afectat zona marginala vestica a Muntilor Apuseni, ncepnd cu Badenianul Inferior si pna n Pliocen.

n alcatuirea geologica a acestei zone, participa pe de-o parte formatiunile de bordura si fundament, formate din sisturi cristaline si depozite triasice, iar pe de alta parte sedimente de umplutura ale bazinului, reprezentate prin Badenian, Sarmatian, Pannonian si Cuaternar. Bazinul neogen al Silvaniei este unul din cele cinci bazine de scufundare existente pe marginea pannonica a Muntilor Apuseni, larg deschis spre depresiunea interna pannonica. Bazinul Silvaniei este umplut astfel cu depozite neogene ce stau peste un fundament, cuprinznd att sisturi cristaline, ct si depozite sedimentare. Cea mai mare extindere n Dealurile Camarului o are Pliocenul (respectiv Pannonianul). Tectonica bazinului e complicata. Fundamentul preneogen al ntregii arii depresionare a simleului, din care Dealurile Crasnei sunt parte, are aspectul unui mozaic de blocuri tectonice, mai mari sau mai mici, ridicate sub forma de horsturi sau grabene, delimitate prin falii longitudinale si transversale cu amplitudini ce pot ajunge la sute de metri. (M.Pauca,1964) Toate aceste blocuri au avut o comportare n timpul evolutiei neogene a bazinului, unele fiind mai stabile, altele avnd o mare mobilitate. Printre fracturile bazinului se remarca si falia Barcaului, cu repercursiuni n morfogeneza. Pliocenul este compus din roci argiloase, nisipuri, si gresii slab cimentate, ct si strate ntinse de lignit (la Ip si Zauan). Daca teritoriile satelor: Zauan si Zauan-Bai, se includ n dealurile Camarului, teritoriile satelor Cosniciu de Jos si Cosniciu de Sus apartin Depresiunii simleului. n evolutia paleografica a acestei depresiuni au fost distinse cateva etape: Etapa predariana Etapa danian-paleocena Etapa de bazin Etapa de depresiune

In prima etapa, care a fost cea mai ndelungata, s-a individualizat fundamentul Bazinului simleului, ca urmare a orogenezei hercinice sau chiar caledoniene. Odata cu sfrsitul Cretacicului se intensifica miscarile disjunctive si sunt reactivate vechile linii de falii, ce vor contura n etapele urmatoare Bazinul simleului..

n etapa danian-paleocena se formeaza n zonele depresionare schitate anterior adevarate ochiuri marine, ce ulterior se separa si evolueaza n bazine si lacuri. Etapa de bazin, n Bazinul simleului se creeaza noi conditii de sedimentare. Odata cu faza stirica noua, n Bazinul simleului sunt reactivate liniile de falie, ceea ce va duce la scufundarea unor blocuri cristaline cu sedimentarul preneogende pe ele si la acoperirea lor de apele marilor tortoniene. La nceputul Pliocenului, apele marine patrund n Bazinul simleului dinspre vest, depunnd sedimente transgresive si discordand peste cele mai vechi. Miscarea rhodanica dintre Dacian si Levantin a ncheiat golirea Bazinului simleului. Eroziunea fluviala a adus la dezmembrarea nivelului periferic si la sedimentarea pe mari suprafete a depozitelor de piemont n Dealurile Camarului. n ultima etapa (de depresiune) se instaleaza noi conditii de modelare, care vor duce la sculptarea dealurilor piemontane si la formarea teraselor fluviatile. Dupa individualizarea acestore urmeaza faza actuala de modelare, care se manifesta prin eroziunea areolara si liniara (siroire,ogase,torenti), alunecari de teren, rolul omului n geneza si prevenirea lor fiind foarte importanta. Analiznd harta geologica a comunei Ip, se disting urmatoarele formatiuni neozoice: -Pleistocenul mediu (gp2) -Holocenul superior (gh2) -Pleistocenul superior (gp23) -Pannonianul (pn) Pleistocen mediu (gp2) Pleistocenul mediu i-au fost atribuite argile laterice, dezvoltate in axcavatii ale calcarelor urgoniene. Holocen superior (gh2) Aluviunile recente ale luncilor, reprezentate prin pietrisuri si nisipuri au fost atribuite Holocenului superior. Pleistocen superior

Au fost atribuite Pleistocenului superior si depozite aluviale apartinnd terasei medii (gp23) ce sunt reprezentate ca si cele ale terasei superioare, prin pietrisuri si nisipuri fosilifere. Pannonian (pn) Depozitele Pannoniene ocupa o suprafata mai mare decat cele tortoniene si volhynian-bessarabian inferioare, peste care, n regiunile de margine ale depresiunilor se dispun transgresiv. Transgresiunea Pannonianului nu ncepe n orizontul A, care este de obicei regresiv, ci cu orizontul B, C sau chiar D, care, n regiunile de rama ale bazinului (Depresiunea simleului) se depasesc de cele mai multe ori succesiv. Din punct de vedere litologic, Pannonianul este reprezentat printr-o succesiune monotona de nisipuri ce altereaza cu argile nisipoase.

IV.Relieful si riscurile geomorfologiceRelieful zonei n studiu este rezultatul unei evolutii ndelungate, n functie de interactiunea dintre factorii interni si externi si cuprinde doua unitati diferite ca genez, dar care n timpurile geologice au evoluat n stransa legatura, fiind vorba de: Zona de deal (Dealurile Camarului) Zona depresionara (Dealurile simleului)

n decursul perioadei geologice att factorii interni, reprezentati prin structura geologica, faciesul petrografic si procese tectonice, ct si cei externi, reprezentati prin conditii climatice, reteaua hidrografica, nvelisul pedovegetal, lumea animala si societatea omeneasca, au cunoscut importante modificari n ceea ce priveste succesiunea, ritmul si intensitatea cu care au actionat. Analiznd diverse lucrari de specialitate se constata o diversitate de opinii n ce priveste ancadrarea acestui teritoriu al comunei Ip n unitatea de relief corespunzatoare. Astfel, dupa Bente Florian cu teza de doctorat "Depresiunea simleului-Studii de Geografie Regionala (1974)", comuna Ip s-ar ncadra n totalitate Depresiunii simleului. Ulterior, n volumul IV din lucrarea "Geografia Romaniei" (1992), zona n studiu se include Dealurilor Banatului si Crisanei, ce formeaza o treapta de relief intermediara, dar nu continua, ntre munti la est si cmpie. Acestea sunt cunoscute n literatura geografica si sub numele de Dealurile Vestice, ce reprezinta n ansamblu o regiune de dealuri piemontane joase, un peisaj colinar. Zona de studiu se ncadreaza mai exact n Dealurile

Silvano-Somesene, ce ocupa aproape doua treimi din Dealurile Banatului si Crisanei. n 1998, Nicoara Liviu n teza de doctorat "Dealurile Crasnei. Studiu de Geografia Populatiei si Asezarilor Umane" atribuie denumirii de Dealurile Crasnei un nteles mai larg, cuprinznd toata regiunea situata ntre cursul Somesului de la Jibou la Ardusat si Cmpia de Vest. Este vorba de o regiune deluroasa formata pe un fundament cristalin faliat n retea de tabla de sah si inegal scufundata, considerata de catre Vintila Mihailescu "latura externa a Platformei Somesene". Unitatea denumita de catre Ioan Mac "Dealurile si Depresiunile Silvaniei", include zona la care ne referim, dar pe de alta parte include si o subunitate pe care a inclus-o teritoriul luat in studiu (Depresiunea simleului), precum si Culoarul Barcaului si Depresiunea Guruslau, prinse partial, n functie de rurile care le strabat si pe care s-a trasat limita. O alta parere e cea a lui Alexandru A.Pacuraru, exprimata n teza de doctorat "Dealurile Crasnei.Studiu de Geografie Economica" (1998). Dealurile Crasnei sunt astfel o subunitate distincta a Dealurilor Silvaniei. Dealurile Crasnei sunt numite astfel dupa rul omonim, care le strabate n partea lor mediana, si reprezinta o subunitate situata la nord de Golful Barcaului si Depresiunea Simleului. Prin pozitie si geneza apartin dealurilor pericarpatice din latura vestica a Carpatilor (V.Mihailescu,1996), avnd legaturi strnse cu Podisul Somesan. Alexandru Pacurar este cel care clarifica ntr-o oarecare masura lacurile. n stabilitea limitelor acestei subunitati (Dealurile Crasnei) s-au luat n considerare n primul rnd, elemente de ordin administrativ (limite de comune, cu e cazul comunei Ip, n care limita cu Dealurile Crasnei e data de Barcau). Teritoriul comunei Ip include astfel un relief de lunca (cea a Barcaului) si un relief deluros (Dealurile Ipului si Dealul Mal-316,6 m n Zauan Nord), altitudinea maxima de 326,7 m fragmentat de numeroase vai, afluenti ai Barcaului. Dealurile Crasnei unitare prin geneza si trasaturi de ansamblu, sunt nuantate n structura morografica de detaliu prin posibilitatea de a individualiza numeroase unitati. Astfel, zona n studiu (mai exact teritoriul localitatilor Ip,Zauan si Zauan-Bai) se include n subunitatea Dealurile Camarului (situate la vest de culoarul larg al Crasnei). Dealurile Camarului (Toglaciului) cuprind o culme interfluviala unitara n partea centrala a spatiului dintre Crasna si Barcau, din care se desprind radiar o serie de dealuri, n special spre vest si nord-vest.

Depresiunea simleului e cea care se suprapune pe teritoriul comunei Ip, la sud de rul Barcau. Aceasta depresiune este situata ntre Culmea Mesesului si Muntii Plopisului la sud-est, sud si sud-vest si pintenul cristalin al Plopisului la nord si interfluviul Crasna-Zalau la est, nord-est. Cele doua ruri principale (Crasna si Barcau) au suferit o adncire cu peste 100 m n cadrul depresiunii, sculptnd sapte nivele de terasa. Sintetiznd toate aceste aspecte si analiznd cu mare atentie harta geomorfologica a comunei n studiu, rezulta ca de fapt comuna Ip este situata la contactul dintre Depresiunea simleului si Dealurile Camarului (mai exact, teritoriul localitatilor Ip, Zauan si Zauan-Bai, situate la nord de Barcau, se include Dealurilor Camarului, iar teritoriul localitatilor Cosniciu de Jos si Cosniciu de Sus, aflate la sud de Barcau, apartine Depresiunii simleului). 4.1.Piemonturile Notiunea de piemont a fost introdusa si aplicata n geografia romneasca la analiza Piemontului Getic de catre Vintila Mihailescu(1946).Piemonturile din Romnia au reprezentat si reprezinta unitati de relief cu cea mai accentuata morfodinamica din spatiul romnesc. Mobilitatea accentuata a reliefului a determinat n mare masura fragmentarea si distrugerea lor. Piemonturile s-au nascut ca urmare a tectonicii si variatiilor climatice. n sudul Depresiunii simleului, n zona de nbinare a Muntilor Plopisului cu Muntii Meses s-a identificat piemontul danian-paleocen, dar piemontul sarmatian, vazut n urma miscarilor attice si moldavice, care au dus la formarea lacurilor panonic si transilvan, este cel mai semnificativ (Osteana). Piemonturile marginale Muntii Plopis s-au individualizat ncepnd cu a doua parte a Dianului, n Levantin si probabil pna la nceputul Cuaternarului, apoi au fost erodate, fiind prezente azi doar pe interfluvii.. Formarea piemonturilor a fost posibila datorita caracteristicilor depresiunii si deversarilor puternice care au adus aluviuni grosiere, pe seama carora s-au format suprafetele structurale si cuestele. Astfel, scufundarile din Pontian au fost mai accentuate si caracterul initial, de golf putin adnc, se modifica, astfel ca si generarea zonelor piemontano-litorale se reduce la o fasie relativ ngusta, paralela cu vechea linie de tarm. Catre sfrsitul Piemontianului se pare ca ntregul bazin s-a naltat, reinstalndu-se conditii favorabile genezei piemonturilor de acumulare.

Levantinul constituie etapa de colmatare a bazinului. Tot n aceasta perioada s-a organizat reteaua fluviala de pe flancul nord-estic al Culmii Plopitului, precum si cea din Meses, iar pe masura ce apele lacustre se retrageau, spre nord, nainta n acelasi sens si aria piemontana, trecnd drept de la zona de bolovanis la cea de pietrisuri fine, nisipuri si argile. Patrunderea Barcaului si decapitarea succesiva a afluentilor de pe stnga Crasnei, au dus la compartimentarea acestui piemont acumulativ (al Plopisului), n doua zone distincte: -prima, mai bine pastrata, ntre Barcau si Crasna, numita piemontul Banisor-Ratin (dupa localitatile n preajma carora e mai caracteristic) -a doua, mai evoluata si mai coborata cu aproximativ 50 m fata de rama cristalina, dar specifica, n stnga Barcaului(piemontul PlopisCosniciu) Denivelarea de peste 50 m din zona piemontana Plopis-Cosniciu se explica prin faptul ca, initial, trecerea de la sectorul de eroziune la cel de acumulare se facea n acelasi plan, usor nclinat, fara nici o denivelare sensibila, plan ce se putea urma sub poala Culmii Plopisului si pna n preajma cursului actual al Crasnei. Piemontul Plopis-Cosniciu se diferentiaza, nu numai ca altitudine dar si ca vrsta, de acela al Banisorului, cu care facuse corp comun nainte de patrunderea Barcaului. Prin urmare, sectorul Plopis-Cosniciu e secundar, mai tnar-deci cuaternar-si nu mai pastreaza caracterul genetic strict de piemont acumulativ, pe care l-a avut la nceput, ci devine la rndul sau un piemont de eroziune.

Fig.2: Profil schematic referitor la evolutia piemontului Plopis

Eroziunea fluviatila a dus la dezmembrarea nivelului periferic si la sedimentarea pe mari suprafete a depozitelor de piemont n Dealurile Camarului. Vintila Mihailescu (1960) si Alexandru Savu (1936) subliniaza ca prin canalul piemontan, dar si prin geneza, pozitie, aparitia insulara a cristalinului, Dealurile Crasnei apartin Dealurilor pericarpatice din latura vestica a muntilor. 4.2. Relieful petrografic Structurile se impun n relief, cumulnd sensul miscarii la care sunt supuse si rezistenta rocilor. n aprecierea rolului factorului petrografic, trebuie sa se tina seama de faptul ca nscrierea n relief a rocilor difera n functie de complexitatea actiunii si dinamicii componentelor fizicogeografice. Astfel relieful petrografic este determinat de structura geografica, si de natura rocilor, care avnd proprietati diverse s-au comportat diferit la actiunea agentilor externi modelatori, potrivit cu particularitatile lor genetice de alcatuire, de vrsta si de structura. Predomina n zona rocile sedimentare (sedimentele de umplutura ale bazinului), la care se adauga formatiunile de fundament formate de sisturi cristaline. Altitudinile teritoriului comunei Ip scad de la periferie (dinspre nord si sud) spre centru (unde si desfasoara traseul rul Barcau). Referitor la comuna n studiu, vorbim de un relief dezvoltat pe roci sedimentare. Este vorba de pietrisuri, nisipuri, argile nisipoase (respectiv depozite fluviatile de lunca si de terasa). Relieful modelat de rocile sedimentare este variat, datorita caracteristicilor rocilor rezultnd forme de relief si peisaje distincte. Granulatia fina face ca rocile argiloase sa aiba o stabilitate fragila, nota lor definitorie fiind impermeabilitatea. Cresterea lor n volum prin mbibarea cu apa duce la modificarea formei, la gomflare, la fenomenul de structurare, respectiv la frecventele alunecari de teren. Prezenta nisipurilor prin formatiunile argiloase schimba comportamentul rocii fata de agentii externi. Nisipurile si pietrisurile fine si grosiere nu impun forme de relief semete ci culmi interfluviale rotunjite, versanti puternici atacati de eroziune torentiala. Ca urmare a dominantei acestor formatiuni friabile (argile, nisipuri, pietrisuri) se manifesta frecvente procese de eroziune liniara (siroiri), pornituri superficiale, surpari, precum si alunecari de teren. Semnificative sunt si interfluviile piemontului Osteana, care se pierd treptat n depunere. 4.3. Relieful structural

Influenta structurii asupra trasaturilor definitorii ale reliefului trebuie judecata, pe de o parte, la nivelul ntregului teritoriu, diferentiat pe mari unitati de relief relativ omogene, iar pe de alta parte, la nivelul formelor si chiar al elementelor de relief, n care modul de dispunere a rocilor are o reflectare directa. n ansamblul reliefului din aceasta zona, situata la nordvest de aliniamentul Culmilor Meses-Dumbrava-icau, se remarca o succesiune de suprafete monoclinale, dispuse pe mai multe planuri, sectionate de vai, n general consecvente. Aceste suprafete largi, cu caracter piemontan (n cea mai mare parte) se pierd succesiv n sesurile puternic aluvionate ale rului Barcau de asta data subsecvente care au degajat forturile structurale de cueste orientate sud-est. Prin urmare, relieful structural este legat de dispozitia monoclinala a depozitelor pontiene si de succesiunea unor state cu rezistenta diferita. Reteaua hidrografica, de dimensiuni si cu putere de eroziune diferite si n cea mai mare parte formata din vai mici, nu a reusit peste tot sa intersecteze rocile dure. Drept raspuns, relieful structural n zona de studiu ct si n ntreaga Depresiune a simleului nu reprezinta ntreaga gama de forme. Relieful structural de amanunt este legat de dispozitia depozitelor sedimentare-pontiene si sarmatiene nclinate de la nord-est pe diferite grade si de succesiunea unor strate cu rezistenta la culmea apelor curgatoare n special, care au atacat rocile att pe verticala ct si pe lateral. Rurile au creat vai asimetrice subsecvente ce prezinta maxima raspndire. Barcaul, colector principal din zona si desfasoara cursul superior n cristalin, nascnd un defileu spectaculos. De la iesirea din defileu rul si creeaza o vale subscventa asimetrica cu o creasta foarte bine pusa n evidenta pe dreapta sa. Afluentii Barcaului (Cerisa, Ipul) si-au creat de asemenea vai asimetrice subsecvente cu creste evindente, dar cu dimensiuni reduse, spectaculoase totusi acolo unde rocile dure apar sau padurea protejeaza creasta de procesele denudationale. Asimetria vailor este prezenta numai pe anumite sectoare. n general, suprafetele structurale lipsesc sau sunt reduse la suprafete restrnse. Crestele au dimensiuni reduse, rareori naltimea lor depasind 100 m. Ele nsotesc versantul drept al Barcaului. Valea cosecventa este Valea Ciungilor, afluent al Vaii Boului. Vai obsecvente sunt mai putine si relevante sunt n acest sens afluentii pe dreapta ai Barcaului, n aval de Ip (Bente Florian, 1974). n cazul aparitiei argilelor crestele si pierd caracterul abrupt. 4.4. Relieful fluvial

Relieful comunei Ip este foarte bine reprezentat, ca urmare a apelor curgatoare ce dreneaza teritoriul n studiu (Barcau ti afluentii sai). Vaile constituie unul din tipurile de relief importante deoarece n toate timpurile au oferit conditii prielnice de concentrare a asezarilor omenesti, favoriznd astfel crearea unui microclimat specific n zona deluroasa. Reteaua hidrografica este noua cu precadere cuaternara, dar instalarea si ierarhizarea ei s-a facut printr-o lunga evolutie. Reteaua se contureaza ncepnd cu Tortoneanul si Sarmatianul mediu, cnd n urma miscarilor stirice si moldavice se contureaza "golful" simleului. Vaile create erau largi ca urmare a altitudinii reduse a Carpatilor. ncapnd cu Sarmatianul superior pna n Moetian, spatiul Carpatic a suferit ridicari lente, rurile s-au adncit puternic si s-au lungit prin retragerea apelor marine spre vest. ncepnd cu Pontianul rurile dispar datorita transgresiunii marine, pastrndu-se sectoarele montane pe care le mostenim azi. n Cuaternar reteaua hidrografica se adapteaza tectonicii noi, se produc remanieri impuse si de depresiunile de contact conturate anterior. Combinarea schimbarilor climatice cu neotectonica au dus la ritmicitate n adncimea vailor, la formarea luncilor si teraselor care sunt dominante n morfologia vailor din regiune. Luncile rurilor ca unitati morfohidrografice complexe, reprezinta relieful cel mai cobort si cel mai tnar (Holocen). Aspectul si desfasurarea luncilor sunt dictate de unitatile de relief pe care le strabat rurile, precum si faciesurile petrografice transversate. Luncile se largesc din amonte catre aval datorita cresterii debitului, litologiei si ponderii eroziunii laterale. Lunca Barcaului, numita n unele lucrari geografice si Depresiunea Nusfalau (Barcau), are zona satului Cosniciu de Jos o latime de 3-5 km si apartine hotarelor satelor Boghis, Nusfalau, Zauan, Ip, Cosniciu de Jos si Marca. Ea se ngusteaza treptat spre localitatea Marca, disparnd aproape total n cheile pe care Barcaul si le croieste la traversarea Muntilor Plopis. Din punct de vedere geologic, lunca este formata din roci sedimentare acoperite cu un strat de roci aluvionare deosebit de fertile. Slaba nclinare a luncii a impus efectuarea unor lucrari de drenaj pentru eliminarea excesului de umiditate n perioadele bogate n precipitatii. Referitor la lunca prului Cerisa, aceasta se confunda cu lunca Barcaului. Golirea bazinului simleului, conditionata de retragerea tarmului lacului panonic si de subsidenta lenta dar continua din nordul Cmpiei Tisei s-a

facut initial, numai prin intermediul Crasnei, care a nceput sa si schiteze primele terase, ca noi forme de relief, n zona de sedimentare. Dupa patrunderea dinspre vest a Barcaului si organizarea sa ca artera principala n dauna Crasnei, s-a accentuat golirea bazinului, fiind scoase tot mai mult n evidenta zonele de cristalin, intersectate epigenetic de cele doua vai formdu-se toata seria de terase. Se remarca cteva trasaturi specifice, ale teraselor Barcaului: dispozitia monolaterala; paralelismul foarte pronuntat n ceea ce priveste altitudinea si extensiunea teraselor inferioare (lunca 4-6 m) si medii (18-22 m; 30-35 m si 50 m); esalonarea clasica a acestora si individualizarea neta a fiecarui nivel n functie de conditiile de bazin, care conserva, n general, terasele ca forme de relief; prezenta unor cuverturi joase de pietrisuri, att prin aluvionarea contemporana fiecarui nivel, cat si prin adncirea vailor n vechile depozite de piemont (care se accentueaza pe terasele medii). Prin urmare lunca (1,50-2 m deasupra talvegului) este foarte bine dezvoltata pe Barcau, atingnd local, mai ales n zonele de confluente (Nusfalau-Zauan), latimi de peste 3-4 km. Procesul de individualizare a luncii ca terasa este abia la nceput, fiind ngreunat de remuul natural din sectoarele de defileu, care provoaca frecvente revarsari n amonte, conditionnd si cursuri lenese meandreate, cu aluvionari intense. Terasa I se poate urmari pe stnga Barcaului, ntre Valcau (confluenta cu Valea Lazurilor) si Nusfalau. Altitudinea relativa se mentine n general, pe ambele vai, ntre 4-6m. Prin parazitare cu material de panta aceasta altitudine creste pna la 8-10 m. Se individualizeaza chiar doua niveluri distincte ntre Valea Mare si Valea Drighiului, cu valori de 4-5 m si 8-10 m. Se poate vorbi astfel de doua niveluri (I a si I b), desi uneori se nregistreaza diferentieri strict locale, sub forma unor terase false, de meandru. Terasa a II-a are o dezvoltare mare aproape nentrerupta. Podul terasei, de o netezime clasica, oscileaza ca altitudine relativa ntre 18-22 m, fiind mai naltat, printr-o panta aproape imperceptibila nspre ttna. Nivelul de 18-22 m apare si pe afluentul Valea Mare, precum si pe dreapta Vaii Zauanilor nainte de Confluenta cu Barcaul. Terasa a III-a cu altitudini de 30-35 m, pastreaza aceeasi dezvoltare mare ca si terasa a II-a, desfasurata aproape nentrerupt pe stnga Barcaului, de la Valcau pna aproape de Marca. Este nsa bine dezvoltata pe zonele de interfluviu dintre Valea Mare-Valea Iazului, respectiv Valea Iazului.

Terasa a IV-a cu altitudinea medie de 50 m, oscilnd pna la 55 m. Se pastreaza mai fragmentar. Aceasta terasa a fost identificata pe dreapta Vaii cu Groapa. Terasa a V-a, de la 90-110 m este absenta si se schiteaza numai printr-o usoara denivelare a piemontului Plopisului. Terasele sunt usor convergente catre aval. Terasele superioare trec n nivelele de glacis, se efileazaa imperceptibil, la nivelul vechilor conuri ramnnd ca trepte n evantai si sunt cauzate de eustatism, spre deosebire de cele inferioare cauzate de subsidente. Cursul mijlociu al Barcaului a functionat multa vreme ca un afluent al Bistrei, curgnd n sedimentar si avnd obrsiile n zona defileului actual de la Marca, sub Dealurile Plaiului si Marin, prin intermediul prului Borumblaca. n aceasta perioada, Barcaul mijlociu, cu obrsiile sub Dealurile Marin, curgea sub sedimentarul care acopera nca pintenul cristalin de la Marca. Actionat si el de o arie de subsidenta locala, din Cmpia Tisei, Barcaul a patruns peste pintenul cristalin nord-estic al culmii Plopisului, curgnd nsa n sedimentarul acestuia, ceea ce i asigura un substrat surplus de vigurozitate n eroziune fata de Crasna, deja nclestata epigenetic. Favorizat de aceasta situatie, rul decapita succesiv vechii afluenti ai Crasnei, formndu-si cursul actual. Captarile s-au produs ntr-o zona mult mai apropiata de rama cristalina a Plopisului, aproximativ pe traseul care ar unii, n linie dreapta, sectorul epigenetic ntre Preoteasa si Subcetate, cu acela de la Marca. Bucla mare a Barcaului dintre Valcau si Ip fiind ulterioara, constituie rezultatul mpingerii permanente, spre dreapta a rului, de catre afluentii sai din Plopis, respectiv de catre vastele conuri de dejectie ale acestora, cu pietrisuri remaniate din piemontul levantin. 4.5. Relieful sculptural Cea mai mare parte a reliefului zonei n studiu are un caracter sculptural, nsa structura geologica si alcatuirea litologica sunt puse n evidenta prin trasaturi specifice, astfel ca pe lnga relieful sculpural se ntlnesc si elemente ale reliefului structural. De asemenea, n lungul principalelor vai si la contactul dintre versantii puternic nclinasi si lunca, se ntlneste un relief de acumulare. Aparisia si dezvoltarea acestui tip de relief sunt condisionate de eroziunea fluviala si procesele deluviale.

Interfluviile Interfluviile sunt definite ca fiind spasii teritoriale care despart la nivelul superior al sistemelor de drenaj, doua bazine de eroziune locale (vaile). Dimensiunea si forma lor sunt variabile. Lungimea se coreleaza cu lungimea retelei hidrografice, iar latimea cu densitatea acestora. n ceea ce priveste suprafetele interfluviale din zona piemontana, particularitatile lor locale impun diferentierea unor tipuri distincte, cu influente mai mult sau mai putin evidente asupra gruparii si morfologiei asezarilor umane si impicit a specificului economiei agricole (de exemplu suprafetele piemontane derivate, monoclinale ce flancheaza Culmea Plopisului fata de care nu se nregistreaza nsa acelasi abrupt). Aceste suprafete se extind si ntre Barcau si Crasna, unde fragmentarea mai moderata a conservat acumulari piemontane pe suprafee destul de largi, asigurnd si o buna aprovizionare cu apa potabila (cu deosebire n partea sudica). Interfluviile sunt mai slab nclinate si mult mai prelungi, separate de vai care nu s-au adncit prea mult sub nivelul lor. Astfel, interfluviile corespunzatoare zonei n studiu au aceeasi orientare ca si reteaua hidrografica, iar pe alocuri prezinta suprafete nguste cu rol de cumpene de apa. La obrsiile vailor mici (Valea Hotarului, Valea Bailor) se schiteaza o treapta a interfluviilor secundare sau versanti circumscrisi bazinetelor depresionare. Acolo unde si fac prezenta nisipurile si argilele, interfluviile sunt domoale si afectate de eroziunea n suprafata. Este vorba de interfluvii rotunjite ce caracterizeaza comuna n studiu. Prin procesul de recul al crestelor datorat subminarii de catre ruri, eroziunii regresive a torentilor care sunt n general obsecventi, a proceselor gravitationale are loc o ngustare si festonare a interfluviilor principale cu aparitia de nseuari, care nlesnesc escaladarea abrupturilor si legaturile dintre principalele compartimente ale vastului piemont aflat la poalele Muntilor Plopis, nseuari dupa care se face racordul ntre varietatea montana si cea depresionara. Versantii

Versantii au profile diferite, n functie de natura depozitelor intersectate de reteaua hidrografica. n sectoarele afectate de procesele de panta au forma concava n partea superioara,de unde au desprins masele

de alunecare, rostogolire, prabusire, si convexa n portiunea n care se impun. Versantii formati de pietrisuri si nisipuri au forma mult mai regulata, asa cum e cazul versantilor modelasi n piemontul Ostean. Formele sunt convexe, nsa prin cimentare, nisipurile pot naste trepte de versant. Procesele de versant ntlnite n zona de studiu sunt deplasarile de teren (alunecari, surpari) si eroziunea n suprafata (areolara).

Alunecarile de teren

Alunecarile de teren sunt deplasari de teren rezultate prin nmuierea masei materiale. Aceasta reprezinta o forma de evacuare rapida a materialelor de pe versanti, specifica pantelor cu nclinari relativ mari. Alunecarile de teren sunt frecvente n perimetrul comunei Ip, n special pe teritoriul satelor Cosniciu de Jos si Cosniciu de Sus. Dupa factorul determinant n producerea lor, alunecarile de teren din zona de studiu sunt conditionate de intercalatiile argiloase precum si alunecari legate de supraumezirea solului n perioadele cu precipitatii bogate.

V.

Potentialul si riscurile climatice

n repartitia si regimul principalelor elemente meteorologice, pe lnga circulatia generala a atmosferei, un rol important au si factorii locali si mai ales relieful. Prin pozitia sa, comuna Ip se ncadreaza n sectorul de clima continental-moderata, care caracterizeaza regiunile vestice si nord-vestice ale tarii noastre si este supus unei circulatii vestice predominante. Astfel n timpul iernii predomina invariatiile de natura maritim-polara sau maritimarctica din nord-vest, iar vara, aerul cald de sud-vest, n cadrul activitatii ciclonice nord-mediteraneene deplasate spre nord.

n cadrul zonei de studiu, tinnd cont de repartitia si modul de mbinare a principalelor elemente climatice, se diferentiaza urmatoarele tipuri de clima: Clima de dealuri joase (0,1mm Zile cu strat de zapada Indice de ariditate

55-60 90 500-650 350-650 80->200 100-120 60-75 25-30

innd cont de aceste elemente meteorologice teritoriul comunei Ip se ncadreaza n tinutul climatic de dealuri si podisuri joase (75% n partea vestica a comunei. n mersul anual se remarca doua maxime si doua minime. Maxima principala apare n luna decembrie, iar cea secundara n mai-iunie. ntre acestea se intercaleaza minimele: principala n martie si secundara in iulie-august. 5.2 Regimul pluviometric Precipitatiile atmosferice nu sunt repartizate uniform n timp si spatiu n cadrul judetului Salaj. Ca o trasatura generala se constata descresterea lor dinspre vest spre est, n functie de conditiile orografice,circulatia maselor de aer,etc., si totodata descresterea lor cu naltimea. Astfel, cantitatile medii anuale sunt ntre 700-800 mm n zona deluroasa si 700 mm n zonele coborte de pe Barcau. n anii cu activitate deosebit de frecventa si intensa, cantitatile de precipitatii cazute au fost de 1000-1300 mm. n anii deficitari, sumele anuale au ajuns la 360-460 mm. Iarna se nregistreaza cele mai reduse procente din cantitatile de precipitatii cazute n cuprinsul anului (aproximativ 17%). Primavara cantitatile de precipitatii sunt mai abundente de 45-75mm fata de cele din timpul iernii. Vara, cnd pe lnga procesele frontale contribuie n mare masura si ploile de convectie termica, se nregistreaza cele mai ridicate cantitati de precipitatii din timpul anului (aprox. 35%). Toamna, datorita frecventei mai accentuate

a regimului anticiclonic si a stabilirii convectiei termice, cantitatile de precipitatii scad cu 65-110 mm fata de cele cazute vara.

Fig.4 : Media cantitatilor lunare de precipitatii

Primele ninsori cad n decada a doua a lunii noiembrie. Data medie a ultimei ninsori e situata n a treia decada a lunii martie. Prin urmare numarul mediu al zilelor cu ninsoare este de 30-40 n zonele deluroase si de 25-30 pe Valea Barcaului, numarul zilelor cu strat de zapada este de 60-80 n zonele deluroase si sub 60 n zona joasa a Barcaului. Frecventa fenomenelor hidro-meteorologice (ceata, chiciura, bruma, poleiul) n sezonul rece este mai mare n deosebi n zona de vale. 5.3. Regimul eolian

Teritoriul comunei Ip, fiind situat n partea de nord-vest a tarii, se gaseste n cea mai mare parte a anului, sub nfluenta vnturilor de vest si nord-vest. Regimul vntului e influentat de formele de relief, care modifica directia si viteza lui. Cu toate acestea,predomina directiile caracteristice invaziei maselor de aer vestic. Astfel, n regiunea de dealuri directiile predominante sunt din nord-vest si vest, chiar si din sud-vest, nregistrndu-se cele mai ridicate valori ale vitezei, aducnd cu ele umezeala. 5.4. Riscuri climatice

Variatiile destul de semnificative ale temperaturii pot provoca diverse tipuri de riscuri climatice. Nu sunt rari anii n care se semnaleaz, desi cu frecventa redusa, brume si ngheturi timpurii de toamna si trzii de

primavara, care afecteaza pomii fructiferi si chiar culturile de legume si zarzavaturi. De asemenea vara cade frecvent grindina, iar iarna destul de des este ntlnit fenomenul de polei, care ngreuneaza circulatia n deosebi n satul Cosniciu de Jos.

VI.

Potentialul hidrologic si riscurile hidrologice

Din punct de vedere al resurselor de apa, comuna Ip este foarte bine reprezentata. Reteaua hidrografica a comunei n studiu este redata de: Rul Barcau Afluentii acestuia:-Cerisa -Ipul -Valea cu Groapa 6.1. Raul Barcau

Are 147 km. Acest ru apartine bazinului hidrografic al Crisurilor, reprezentnd afluentul cel mai nordic. si culege apele din Muntii Plopisului, avnd obrsia ntr-o regiune carstica (Ponorul Negrenilor-997 m) de vrsta triasica situata pe versantul sud-vestic al acestora, n apropierea localitatii Tusa. Barcaul delimiteaza ntre localitatile Zauan si Sntimreu granita sudica a Dealurilor Crasnei. Teritoriul comunei Ip, Barcaul l dreneaza de la est la vest, avnd un curs lenes si meandrat. Prezinta o scurgere cu caracter permanent, iar tipul de alimentare este nivo-pluvial. Debitul mediul al Barcaului, la postul hidrometric Nusfalau, este de 1,63 m /s ramnnd aproximativ constant pna la iesirea din judet. 6.2. Afluentii Barcaului

Principalii afluenti ai Barcaului sunt: Cerisa -Parau -Vlceaua Blagoaii -Vlceaua Cerailor

Ipul -Valea Bailor Valea cu Groapa-Valea Hotarului

Principalul afluent pe care-l primeste Barcaul din perimetrul comunei este Cerisa. Acest pru izvoreste ca si Barcaul din Muntii Plopis si strabate teritoriul satelor Cosniciu de Sus si Cosniciu de Jos. Debitul este foarte mic: 0,5m/s, iar n verile scetoase ajunge pna la secare(iulie 2007). 6.3. Apele Subterane

Apele freatice au o raspndire cvasigeneralizata. Nivelul lor de diferenta, fiind mai aproape de suprafata n regiunile joase de lunca, unde au tendinta de a produce nmlastiniri. n cadrul apelor de adncime se diferentiaza cele ascensionale(arteziene), acumulate n stratele de nisip si pietris pannoniene. Deosebit de importanta e problema calitatii apelor, datorita afectarii acestuia prin poluare, ndeosebi n cazul Barcaului, prin industria lignitului. n cazul prurilor mici, principala sursa de poluare o reprezinta rezidurile provenite de la gospodariile situate de-a lungul lor. 6.4. Fenomene hidrologice de risc

Aceste fenomene apar datorita unei scaderi accentuate sau dimpotriva a unor valori foarte ridicate ai unor parametri climatici. Riscurile cele mai frecvente care se semnaleaza n cadrul comunei sunt inundatiile si secetele.

VII. Potentialul biogeograficConditiile de relief, clima si sol au permis ca vegetatia sa se etajeze normal n altitudine si sa prezinte o zonalitate evidenta. 7.1. Vegetatia

Vegetatia zonei n studiu apartine provinciei daco-ilirice (Al.Borza 1959,1965), respectiv dacice(r.Calinescu si colaboratorii,1969), fiind caracterizata prin predominarea elementelor central-europene. n repartitia elementelor floristice se constata o slaba zonalitate verticala, nota caracteristica fiind data de intercalarea suprafetelor paduroase (fagate, gorunete, stejarete si de amestec) cu cele de pajisti secundare si derivate sau cu terenuri agricole.

De asemenea, se constata ponderea ridicata a pajistilor si a terenurilor agricole, ca urmare a introducerii culturilor n poieni de catre o populatie straveche si a defrisarii padurilor de fag, gorun si stejar. Nu trebuie uitat faptul ca padurea constituie un element predominant n peisajul "arii Silvaniei" si are o importanta certa n economie. Se remarca astfel subetajul fagetelor n care predomina fagul, gorunul, cerul carpenul, paltinul de cmp, teiul, frasinul si ulmul. Padurile ocupa n cadrul comunei Ip 762 ha. Flora ierboasa este alcatuita din plante hidrofile si unele specii mezofile care dau o cantitate de masa ierboasa ridicata,dar de calitate inferioara. Mai raspandite sunt: murul,diferite specii de trifoi, care formeaza pajisti folosite ca fnete. 7.2. Fauna n padure traiesc o serie de specii de animale de interes faunistic si cinegetic: cerbul, caprioara. n numar destul de semnificativ se ntalneste porcul mistret. n prezent dintre mamifere, cele mai frecvent sunt rozatoarele: iepurele, soarecele de cmp, veverita, vulpea. si fac aparitia si dihorul, nevastuica, crtita, ariciul, jderul. n apropierea comunei Ip, n Padurea Lapis se afla o rezervatie de cerbi lopatari, pe cale de disparitie. Lumea pasarilor este foarte variata si este alcatuita din: fazan, prepelita, potrnichea, cucul, mierla, ciocanitoarea, pitigoiul, graurul, turturica, corbul etc. Reptilele sunt rare, reprezentate de soprla de cmp, sarpele de apa, salamandra, broasca. n categoria pesti ntlnim: stiuca, crapul, carasul, cleanul.

VIII. Potentialul pedogeograficn conceptia genetico-geografica, solul este considerat ca un scop natural aparte, cu constitutie organo-minerala, cu arhitectura interna si insusiri bio-fizico-chimice specifice. 1.Clasa argiluvisoluri * Soluri brune argiloiluviale(preluvosoluri, 2003) Apar asociate cu solurile brune luvice sau cele brune eu-meyobayice, fiind de fapt argiluvisoruri lipsite de un orizont eluvial. Desi nu au proprietati

fizice si chimice din cele mai bune, fiind situate ntr-o zona mai umeda, prezinta avantajul ca asigura o buna aprovizionare a plantelor cu apa. * Soluri brune luvice(luvosoluri tipice,2003) Constituie cel mai raspndit tip dintre argiluvisoluri, avnd cea mai larga extindere in cadrul teraselor medii-superioare. * Luvosoluri albice(luvosoluri albice,2003) Reprezinta expresia stadiului cel mai avansat de alternare si iluviere din zona temperata. 2.Clasa cambisoluri * Soluri brune eu- mezobazice(eutricambosoluri,2003) Geneza lor s-a desfasurat sub paduri de stejar, pe materiale parentale cu textura variata, pe versanti sau culmi de dealuri, pe suprafete piemontane sau terase. 3.Clasa solurilor hidromorfe * Soluri gleice(gleisoluri,2003) Conditiile caracteristice sunt cele de apa freatica aflate la adncimi mici aceasta fiind nsa nesalinizata si lipsita sau foarte saraca in biocarbonaati de calciu. * Soluri pseudogleice(stagnosoluri,2003) Sunt soluri evoluate sub influenta unei supraumeziri determinate de stagnarea apei la suprafata, n conditiile de clima umeda din zona si n prezenta pe profil a unui oriozont Bt, greu permeabil. 4.Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate * Regosoluri(regosoluri,2003) Aceste soluri ocupa, n cadrul zonei de sudiu suprafte mici si discontinui mtlnite cu precadere n conditiile unui relief accidentat, dar evoluate pe depozite litogice afnate. * Soluri aluviale(aluviosoluro,2003) Sunt soluri neevoluate si corespund stadiului incipient de solificare a depozitelor aluviale sau aluvioproluviale. Au textura mijlocie sau fina.

* Erodisoluri(erodisoluri,2003) Apar cu deosebire pe versantii supusi eroziunii, datorita folosirii intense si nerationale a terenului. Proprietatile fizico-chimice nefavorabile limiteaza modul de utilizare al acestui tip de sol, necesitnd totodata ample lucrari antierozionale.

IX. Resursele subsoluluiResursele subsolului sunt strns corelate cu evolutia geologica a zonei n studiu. Principalele surse naturale sunt reprezentate de exploatarile de lignit. Se remarca astfel un orizont inferior de carbune (lignit). Acest zacamant ocupa teritoriul situat n lungul rului Barcau, imediat la est de structurile petrolifere de la Port-Suplac, fiind constituit din trei perimetre: Ip(epuizat) Zauan Marca-Cosniciu(imediat la sud de Barcau)

n perimetrul Ip exploatarea a nceput n 1951, prin trei mine, actualmente resursele fiind epuizate. n 1992 productia a fost de 176000 tone de lignit. n hotarul satului Cosniciu de Jos, sondajele efectuate n ultimii ani au permis localizarea unor rezerve reduse de carbuni. Acestea au fost exploatate n cariera pna n 1986, cnd rezervele exploatabile s-au epuizat. Alte rezerve au fost depistate n partea sud-estica a satului Cosniciu de Jos, dar grosimea mica a stratului de carbune nu este rentabila din punct de vedere economic. Din albiile rului Barcau se exploateaza pentru nevoile locale cantitati nsemnate de nisipuri si pietrisuri pentru constructii. Sunt semnalate si izvoare minerale, cu apa sulfata, magneziana, calcica si hipotona la Zauan-Bai. Aceasta apa este extrem de eficienta n tratarea bolilor reumatice, diabetice, gastrice (att cura interna, ct si cea externa), peste care, din pacate, astazi s-a asternut uitarea, nemaifiind valorificate.

Fig.5: Intrarea n mina de extractie a carbunelui, n perimetrul comunei Ip

X.

Potentialul demografic

Zona ce se suprapune luncii Barcaului, respectiv pe o parte din Depresiunea Simleului si Dealurile Camarului, a oferit cele mai prielnice conditii populatiei din cele mai vechi timpuri, gasindu-se n aceste areale urme ale civilizatiei dacice. Populatia din aceasta zona prezinta o situatie de echilibru, dar exista o usoara tendinta de scadere a populatiei n comuna Ip. Ocupatia de baza este agricultura, celelalte activitati (prestari servicii, industrie mica si artizanala) sunt mai mici. 10.1 Evolutia numerica a populatiei n ce priveste analiza geodemografica, primul semnal este cel de ordin cantitativ. n acest sens, Anatole France referindu-se la chinezi afirma "Atta timp ct nu sunt numarati nu conteaza"-Vasile Surdu, "Geodemografie". Urmarind evolutia populatiei comunei Ip n ultimii 17 ani, sub aspectul numarului de locuitori, se constata o continua scadere si anume:Tabel 1: Evolutia populatiei n intervalul 1990-2002

Anii

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 200

Populatia 4290 4145 4190 4177 4174 4131 4114 4121 4067 4051 4072 403 Cauzele acestei scaderi sunt de natura economica, si nu numai. Centrele urbane apropiate: simleul Silvaniei, Zalau, Alesd si Oradea au atras forta de munca tnara, iar n ultimii 3-4 ani, tinerii au emigrat n statele europene cum ar fi: Italia, Spania, Germania, Ungaria, Anglia etc. Aceasta diminuare a populatiei, ndeosebi n grupa tinerilor si a persoanelor de vrsta mijlocie, a condus la modificarea structurii demografice, n sensul mbatrnirii populatiei, scaznd numarul persoanelor tinere si implicit calitatea, ct si la scaderea fortei de munca tinere. Comform recensamntului din 2002, populatia totala a comunei Ip nsuma 4039 locuitori, din care: -2003 barbati -2036 femei Localitate Ip Zauan Cosniciu de Jos Cosniciu de Sus Zauan-Baipe sate pentru anul 2002

Cifre absolute 1662 1047 722 379 111

Procente(%) 42,4 26,7 18,4 9,6 2,9

T abel 2: Repa rtitia popu latiei

10.2. Dinamica populatiei Dinamica populatiei include toate fenomenele legate de miscarea naturala si mobilitatea teritoriala. Natalitatea si mortalitatea, procese care determina regenerarea continua a populatiei, avnd ca rezultat sporul natural, precum si schimburile de populatie n teritoriul considerat si cele exterioare, sunt factorii de care depinde modificarea n timp sau evolutia numerica a populatiei teritoriului respectiv. Pentru analiza evolutiei demografice a populatiei sunt folositi o serie de indici demografici globali, calculati prin raportarea la populatia totala a numarului de nascuti vii si decedati. Acesti indici globali ne redau n mod

satisfacator evolutia demografica a populatiei, deoarece ea este influentata si de structura populatiei pe grupe de vrsta si sexe.

Natalitatea Natalitatea reprezinta un element esential n evolutia demografica, depinznd de structura populatiei, precum si de conditiile socio-economice. Se calculeaza dupa formula: N=Nv x 1000/Pm unde: N-rata bruta de natalitate Nv-numarul nascutilor vii Pm-populatia medie 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Anii 56 60 61 42 48 51 32 60 47 61 54 52 Numar 58 nascuti viiTabel 3: Valorile numerice ale nascutilor vii n ultimii 13 ani n comuna Ip

Fig.6: Evolutia numarului nascutilor vii in intervalul 1990-2002

Mortalitatea Mortalitatea semnifica frecventa sau intensitatea deceselor n cadrul unei populatii, pe o perioada de timp, data. Rata de mortalitate reprezinta numarul de decese la 1000 de locuitori ntr-o perioada de timp, de regula un an. Se calculeaza dupa formula: M=D x 1000/Pm unde: M-rata de mortalitate D-numarul de decese Pm-numarul mediu al populatiei 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Anii 63 72 60 68 58 56 64 86 67 54 43 61 67 Numar persoane decedateTabel 4: Numarul persoanelor decedate n intervalul 1990-2002

Fig.7: Evolutia natalitatii si mortalitatii n intervalul 1990-2002

Mortalitatea infantila

Mortalitatea infantila reprezinta unul dintre indicatorii demografici deosebit de "sensibili", un adevarat "barometru" al starii de civilizatie a unei natiuni. Se exprima sub forma activa prin raportarea numarului de decese n primul an de viata la 1000 de nascuti vii din acel an. Formula de calcul este urmatoarea: Mi=D