CUPRINS - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2009_01_20/545008.pdf · Tehnica de Vindecare Rapidă...

9
CUPRINS Tabel cu ilustraţii 15 Cum folosiţi acest manual 17 Introducere 19 Partea întâi; Modelul şi tehnicile NLP Capitolul l Conţinutul modelului: Sistemul de reprezentare 29 Test pentru detectarea sistemului predominat de reprezentare 33 Exerciţiu practic legat de sistemele de reprezentare 3 (temă pentru acasă) 35 Predicate şi cuvinte procesuale 38 Predicate 39 Fraze predicative 42 Exerciţiu de acordare a predicatelor 44 Semnale vizuale de accesare 44 Sistemul de conducere 48 Anomalii (discrepanţe) posibile (Young, 1999) 49 Exerciţiu: Observarea tiparelor vizuale 30 întrebări specifice pentru obţinerea tiparelor de accesare vizuală 50 Exerciţiu de grup pentru accesarea vizuală 52 L Tiparele de accesare vizuală - exerciţiul nr. l 52 K. Tiparele de accesare vizuală - exerciţiul nr. 2 52 Caracteristicile sistemelor primare de reprezentare 53 Vizual 53 Auditiv 54 Kinestezic 55 Digital-Auditiv 55 Sub-modalitâţile - Caracteristicile modalităţilor 56 Sub-modalităţile digitale şi analoage 65 Concluzie 69 întrebări care sa ajute în procesul de învăţare 69 Capitolul 2 Elemente de bază - Cum să intrăm în legătură cu oamenii: Stabilirea şi menţinerea 71 Acuitatea senzorială 71 Pentru practica zilnică 72 Indicaţii pentru munca în grup 75 Observatorul/Rolul meta-persoane i 75 Calibrarea: Exerciţii de acuitate senzorială 75 Cum să obţinem raportarea: Acordarea si oglindirea 76 Un exemplu de raport 76 Exerciţiu de oglindire 78 Mulaj corporal . 78 Oglindirea comportamentală 79 Diferenţele dintre acordare si oglindire 79 Acordarea şi oglindirea unei persoane supărate 80 Cum sa ştim când s-a stabilit raportarea 81 Temă pentru acasă 81 întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare 82

Transcript of CUPRINS - cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/2009_01_20/545008.pdf · Tehnica de Vindecare Rapidă...

  • CUPRINS

    Tabel cu ilustraţii 15Cum să folosiţi acest manual 17Introducere 19

    Partea întâi; Modelul şi tehnicile NLP

    Capitolul l Conţinutul modelului: Sistemul de reprezentare 29Test pentru detectarea sistemului predominat de reprezentare 33Exerciţiu practic legat de sistemele de reprezentare 3 (temă pentru acasă) 35Predicate şi cuvinte procesuale 38Predicate 39Fraze predicative 42Exerciţiu de acordare a predicatelor 44Semnale vizuale de accesare 44Sistemul de conducere 48

    Anomalii (discrepanţe) posibile (Young, 1999) 49Exerciţiu: Observarea tiparelor vizuale 30

    întrebări specifice pentru obţinerea tiparelor de accesare vizuală 50Exerciţiu de grup pentru accesarea vizuală 52

    L Tiparele de accesare vizuală - exerciţiul nr. l 52K. Tiparele de accesare vizuală - exerciţiul nr. 2 52

    Caracteristicile sistemelor primare de reprezentare 53Vizual 53Auditiv 54Kinestezic 55Digital-Auditiv 55

    Sub-modalitâţile - Caracteristicile modalităţilor 56Sub-modalităţile digitale şi analoage 65

    Concluzie 69întrebări care sa vă ajute în procesul de învăţare 69

    Capitolul 2 Elemente de bază - Cum să intrăm în legătură cu oamenii: Stabilirea şi menţinerea 71Acuitatea senzorială 71

    Pentru practica zilnică 72Indicaţii pentru munca în grup 75

    Observatorul/Rolul meta-persoane i 75Calibrarea: Exerciţii de acuitate senzorială 75Cum să obţinem raportarea: Acordarea si oglindirea 76

    Un exemplu de raport 76Exerciţiu de oglindire 78

    Mulaj corporal . 78Oglindirea comportamentală 79

    Diferenţele dintre acordare si oglindire 79Acordarea şi oglindirea unei persoane supărate 80Cum sa ştim când s-a stabilit raportarea 81Temă pentru acasă 81întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare 82

  • Manual de utilizare a creierului

    Capitolul 3 Poziţiile perceptualeA patra poziţie perceptualăA cincea poziţie perceptualăExerciţiu: Poziţiile perceptualeTiparul de aliniere a poziţiilor perceptuale

    Tiparulîntrebări care să vă ajute în procesul de învăţare

    Capitolul 4 Presupoziţiile programării neuro4ingvistice referitoare la inducerea unei stări plineSă luăm tot timpul în consideraţie contextulPresupoziţiile teoretice ale programării neuro-lingvisLiceCredinţele - presupoziţii ale NLPSistemul de operare al presupoziţiilorPresupoziţiile de procesare mentală

    1. „Harta" nu este „teritoriul" sau „Meniul nu este mâncarea"2. Oamenii reacţionează conform „harţilor" lor3. înţelesurile operează în funcţie de context4. Mintea şi corpul se influenţează reciproc5. Aptitudinile individuale funcţionează prin dezvoltarea şi succesiunea sistemelor

    Strategii6. Respectăm modelul personal al fiecăruia despre lume

    Presupoziţii referitoare la comportamentul/răspunsurile fiinţelor umane7. Termenii „persoană" şi .comportament" descriu două fenomene diferite8. Orice comportament este util şi folositor - într-un anumit context9. Noi evaluăm comportamentul şi schimbarea în termenii contextului şi ai ecologiei

    Presupoziţii comunicaţionale10. Nu putem să nu comunicăm11. Modul în care comunica ne afectează gradul de percepere şi de recepţionară12. Semnificaţia a ceea ce comunicăm rezidă în răspunsul pe care-1 primim13. Persoana care stabileşte cadrul comunicării controlează actul comunicării14. „Nu există eşec, ci numai feedback".15. Persoana care dă dovadă de cea mai mare flexibilitate exercită cea mai mare

    influenţă asupra sistemului16. Rezistenţa ne indică lipsa raportării

    Presupoziţiile pentru învăţare - alegere - schimbare17. Oamenii deţin resursele interioare de care au nevoie pentru a reuşi18. Fiinţele umane au abilitate de a experimenta învăţarea dintr-o. singura încercare19. Orice proces de comunicare ar trebui sa stimuleze posibilităţile de alegere20. Oamenii fac cele mai bune alegeri accesibile lor atunci când acţionează21. Ca persoane respons-abile, putem să ne folosim mintea cum dorim şi

    să controlăm rezultatele obţinuteConcluzieExerciţiiîntrebări ca să vă ajute în procesul de învăţare

    Capitolul 5 Programarea neuro-lingvistică drept model de comunicare: Excelenţa în comunicareCele trei calităţi ale comunicatorilor excepţionaliModelul rezultatului bine conturat: Cheia către un rezultat realizabil

    L Formulat în mod pozitiv

    117119120122

    8

  • 2. Descrie într-un limbaj având k bază experienţa • 1233. Autoîniţiat şi autocontrolat 1244. Contextualizat în mod adecvat 1255. Menţinerea unui câştig secundar controlat 1256. încorporaţi resursele necesare 1267. Ecologic pentru întregul sistem 126

    Coordonatele carteziene 127Exerciţii referitoare la rezultatul bine conturat 129

    Exerciţiul l 129Exerciţiul 2 130

    Privire de ansamblu asupra modelului comunicaţional al programării neuro-lingvistice 130Faţetele comunicării 131

    Aspectele complexe care influenţează comunicarea 131Dimensiunile comunicării 137întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare 139

    Capitolul 6 Cadre de referinţă pentru accesul k resurse 141Partea I - Utilizarea diverselor cadre de referinţă 141

    Cadrul backtrack 142Cadrul „Ca şi cum" 143Modelul cadrului „acordului* 145

    Partea a Il-a - Cadrul disociat pentru reacţia la critică 147Partea a III-a - Cadrul disociat pentru fobii şi traume 150

    Tehnica de Vindecare Rapidă a Fobiilor (simplificată) 153Alte instrumente de editare 155

    întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare 156

    Capitolul 7 Arta de a ne controla stările 1571. înţelegerea stării 1582. Conştientizarea stărilor 1593. Modificarea stărilor 1604. Utilizarea stărilor 161

    Tiparul 162Aptitudinea evocării 163

    Cum să evocăm stări subiective şi să lucrăm cu ele 163Concluzie 164întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare 164

    Partea a doua: Modelul NLP al limbajului

    Capitolul 8 Meta-modelul limbajului: Structură şi sens 167Structura de profunzime/structura de suprafaţă 169Distorsiunile 171

    1. Nominalizările 1712. Citirea minţii 1733. Cauză-efect 1744. Echivalenţă complexă 1785. Presupoziţii 179

    Generalizări 1806. Cuantificatori universali 1807. Operatori modali 1818. Origini pierdute 183

  • Manual de utilizare a creierului

    Omisiuni9. Omisiune simplă10. Omisiuni comparative11. Lipsa indexului de referinţă sau substantive şi verbe nespecifice12. Verbe nespecifice

    Extinderea meta-modelului1. Identitate/identificare (Id)2. Cuvinte statice (cuvinte-semnal, termeni valorificaţi o singură dată)3. Termeni sub- sau supradefiniţi (Sb/SpJ4. Diferenţieri verbale amăgitoare5. Termini şi fraze de tipul „sau-sau"6. Pseudocuvinte7. Multi-ordinalitate8. Personalizarea9. Metafore/Metaforizarea

    întrebări care să vă ajute în procesul de învăţareLingvistica în zilele noastre

    Capitolul 9 Hipnoza Partea I - Natura greşit înţeleasă a aşa-numitei „hipnoze"Definiţia hipnozeiMintea conştientă/inconştientăStările modificate de conştiinţă si transa

    OK, OK, spune-ne care sunt tiparele!Cum să ne inducem starea de transă pentru a înfrunta întunericul din interiorSentimentul de transă„Hipnoza' ca poezieDefinirea faţetelor conştiente/inconştiente ale mintii

    1. Când conştientul devine inconştient2. «Mintea inconştientă" a sistemului nervos autonom3. „Mintea" sub conştientă%. .Mintea" uitată5. „Mintea" reprimată6. Meta-uivele ale conştientizării

    Tiparul NLP de lucru cu mintea inconştientăReîncadrarea în şase paşi - varianta extinsă

    Aşadar, cum funcţionează .hipnoza"?întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare

    Capitolul 10 Hipnoza Partea a fl-a - Modelul MiltonModelul Milton

    L întrebările disjunctive2. Ritmarea experienţei curente3. Legături duble4. Postulate conversaţionale5. Citate extinse6. Violarea selectivă a restricţiilor7. Ambiguităţi fonologice8. Ambiguităţi sintactice9. Ambiguitatea de scop

    201203

    235235238239239240241242243243244

    10

  • Introducere

    10. Ambiguitatea de punctuaţie11. Utilizarea12. Comenzile întipărite13. Marcarea analogă14. Rostirea cuvintelor pe litere15. Limbajul de legătura

    ConcluzieSumarul modelului de limbaj al lui Milton

    Modelul de limbaj al lui Milton folosind violările meta-modeluluiExtinderea modelului lui MiltonLimbajul de legăturăPaşi în comunicare

    întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare

    Capitolul 11 Hipnoza Partea a IlI-a - Povestiri, metafore, analogiiCercetarea transderivaţionalăDeplasarea indexurilor referenţialeIzomorfismulTransformarea semnificaţiei prin intermediul metaforelorCum să legăm starea prezentă de starea dorităAcordareaConducereaUtilizarea reîncadrării în cazul metaforelorVerbele nespecifice, nominalizările, comenzile încorporate şi marcarea/analogă

    Verbele nespecificeNominalizărileComenzile încorporate

    Cuprins - Avantajele metaforelorMetafora despre fabrica de cazaneAnaliza metaforeiCum să construim o metaforăMama programării neuro-lingvisticePaşii de baza în generarea unei metaforeExerciţii cu metafore

    I. Alcătuirea asocierilorII. AsemănareaIII. Metafora terapeutică

    întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare

    Capitolul 12 Categoriile SatirCategoriileCum să ne acordăm la categoriile SatirExerciţiu: Categoriile Satir (3 persoane)Exemple de repliciCategoriile Satir pentru discursurile publiceîntrebări care să vă ajute în procesul de învăţare

    244245245245246246247247247248248248249

    251253254255257258259259261261261262262262264265266267268268268268269270

    271271274275276277277

    11

  • Manual de utilizare a creierului

    Partea a treia: Modelul neurologic al programării neuro-lingivstice

    Capitolul 13 Ancorarea: Controlul componentei neurologiceConceptul de stimul-răspunsCe vrem să spunem prin „ancoră"?Avertisment: „Există ancore negative"Ancorarea iertăriiAncorarea conştientă în terapieCum să stăpânim arta ancorării eficientePatru indicii-cheie referitoare la ancorare

    1. Unicitatea: folosiţi un loc unic pentru a ancora2. Intensitatea. Stabiliţi ancora în momentul în care starea atinge punctul

    maxim de intensitate3. Puritatea. Faceţi ca ancora să fie cât mai discretă4. Precizia. Cronometraţi cu precizie ancora

    Cinci paşi pentru a realiza ancorarea1. Stabilirea raportării2. Explicarea procesului în cauză3. Provocaţi şi ancoraţi experienţa dorită (pozitiva sau negativă)4. întrerupeţi starea, astfel încât persoana să nu mai aibă starea respectivă5. Testaţi ancora intensificând-o

    Exerciţii—L_ I. Ancorarea stărilor l

    II. Ancorarea stărilor 2III. Ancorarea şi cercetarea transderivaţională 291IV. Găsirea sentimentelor restrictive prin cercetarea transderivaţională - Foarte bună

    pentru starea de anxietate 291V. Autoancorarea de tip uptime 298VI. Autoancorarea de tip in-timeVII. Exerciţiu - „Cercul excelenţei"VIII. Prăbuşirea ancorelor: integrarea părţilorK. Schimbarea istoriei personaleX. Schimbarea istoriei personale ta lumina modelului meta-stârilorXI. Prăbuşirea ancorelor vizuale: depăşirea îndoielilorXII. înlănţuirea ancorelorXIII. Ancore vizuale şi auditive. Ancorarea pe scenăXIV. Prăbuşirea ancorelor. Tiparul avansat de coliziune vizuală

    Concluzieîntrebări care să vă ajute în procesul de învăţare

    Capitolul 14 Focalizarea asupra sub-modalităţilorDiferite tipuri de sub-modalităţiIntervenţii terapeutice folosind sub-modalităţilcExerciţii

    I. Exerciţiul de explorare a sub-modalităţilorII. Vindecarea durerilor de cap şi a altor senzaţii neplăcuteIU. Accesarea încrucişată cu sub-modalităţi

    Sub-modalităţi referitoare la Linia Timpului

    12

  • Introducere

    Cum înţelege creierul nostru timpul? 328IV. Sub-modalităţile Liniei Timpului 330V. Tiparul ciocolatei Godiva 331VL Tiparul de atracţie 332

    Credinţele 336VII. Tiparul de schimbare a formării credinţelor 338VIII. Modelul suferinţă/pierdere 342

    întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare 345

    irtea a patra; Modelarea avansată NLP

    jpitolul 15 Strategiile 349NLP - un model al modelelor 350Filozofia, epistemologia NLP 350Componentele subiectivităţii 452Alcătuirea hărţilor. Crearea unei hărţi pentru a reprezenta teritoriul 354

    Omisiunea 355Generalizare 356Distorsiune 356

    Modelarea care creează „hărţi" de strategie 356Concluzie 357Cum să urmărim conştiinţa 358„A fost odată ca niciodată un model referitor la relaţia stimul-răspuns..." 358„Şi apoi modelul stimul-răspuns (S-R) s-a dezvoltat într-un model TOTE" 359Apoi, NLP-ul a îmbogăţit modelul TOTE şi a creat „strategiile" 362

    Folosirea „analizei strategiei" pentru a descoperi cum funcţionează nuntea 364Cum să stăpânim „Modelul strategiilor" 365Evocarea strategiei 366Examinarea elementelor componente ale strategiilor 369Alcătuirea strategiilor 371

    Alcătuirea de strategii mai noi şi mai bune 372Utilizarea strategiilor 374Implementarea strategiilor 375Solicitarea strategiei 378Exemplu: solicitarea unei strategii de luare a unei decizii 378

    Stabilirea contextului 378Intrebări-test 379întrebări referitoare la modul de operare 379întrebări-test 379întrebări de ieşire 379

    Evocarea unei strategii prin metoda backtracking 379Probleme potenţiale in privinţa strategiei 380Indicii pe care să le folosiţi atunci când evocaţi 382Exerciţii 382

    I. Strategia de rostire/scriere pe litere 382II. Strategia decizionali 384III. Strategia motivaţională 386IV. Strategia de învăţare 387

    întrebări care să va ajute în procesul de învăţare 389

    13

  • Manual de utilizare B creierului

    Capitolul 16 Introducere în Linia TimpuluiTimpul anglo-american şi timpul orientalCum sa vă determinaţi propria Linie a TimpuluiDificultăţi referitoare la alcătuirea Linia TimpuluiReîncadrarea părţilor conceptuale„Prin timp" şi «în tâmp"Perioada de dezvoltare

    Perioada de imprimarePerioada de modelarePerioada de socializareDincolo de problema care se prezintă

    Controlul amintirilor. Cum să vă experimentată propria Linie a TimpuluiReîncadrarea amintirilor cu tehnica de vindecare rapidă a fobiilorînlocuirea amintirilor cu Tiparul de atracţie

    Etape de urmat cu Linia Timpului1. Stabilirea raportării2. Adunarea informaţiilor3. Cum să mergeţi de la efect către cauză4. Invaţă-mă şi pe mine să fac asta5. Amestecarea strategiei6. Descoperiţi cauza-rădăcină

    Cum să abandonăm o emoţie negativă folosind Linia TimpuluiExperimentarea Liniei Timpului: Cum să renunţăm Ia emoţiile negativeCând emoţiile nu vor să pleceCând emoţiile nu au dispărut în timpul testării

    Principiile de bază ale terapiei Liniei Timpului (Young, 1999)Procedura alternativă pentru Linia Timpului (Ybung, 1999)

    întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare

    Glosar de termeni

    14

  • Tabel cu ilustraţii

    Cum înţelegem Lumea 31Schemă prezentând mişcările oculare 47Limbajul semnalelor vizuale de accesare 48Nivelele de abstractizare 58Modelul comunicării propus de NLP 94Coordonatele carteziene 127Scopuri bine conturate 129Model linear al comunicării 131Complexitatea comunicării 134Cadru disociat pentru reacţia la critică 149Tiparul de disociere vizual - kinestezica (tehnică rapidă devindecare a fobiilor) 152Trăind după modelul cauză-efect 175Disocierea de modelul cauză-efect 175Gândirea de tip „afară din cutie" 176Soluţia 177Meta-modelul limbajului 189Meta-modelul - extins 205Nivelele învăţării 222Fragmentare deductivă/Fragmentare inductivă 236împărţirea ascendentă - un alt format 237O dublă legătură 240Ancorarea precisa 290Lista de verificare a sub-modalităţilor 323Tiparul swish I, folosind dimensiunea/ strălucirea 335Tiparul swish II, folosind localizare/dimensiune/distanta 336Modelul TOTE 360Modelul TOTE al lui Dilts 361Modelul TOTE pentru scriere 364în timp şi prin timp 398Ansamblurile Gestalt şi experienţele durerii emoţionale semnificative 4JJ1Problema majoră 405Diagrama Liniei Timpului 413

    15