Prietenii Contabilitatii - Senior Expert 14 - itva.ro · Cine poate opta pentru sistemul de...

Prietenii Contabilităţii

Publicaţie electronică de contabilitate si fiscalitate

pentru un buget redus

Nr. 14 / 7 August 2013

Marca Prietenii Contabilitatii este marca supusa inregistrarii la OSIM

Cabinet consultant fiscal Benta Adrian, Office: Str. Aleea Posada, nr. 8, bl. 31, sc. 2, et. 1, ap. 19, cod postal

051414, Sector 5, Bucuresti Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760

Revistă saptămânală transmisă electronic în fiecare miercuri.

Senior Expert

ISSN 2343 - 8460 ISSN-L 2343 - 8460

Prietenii Contabilității – Senior Expert

Cuprins

1. Noi modificări legislative din domeniul financiar contabil, explicate de specialiști;

2. Monografii contabile transpunere OG 16/2013 privind modificarea Codului fiscal, senior expert, 2 situații analizate de specialiști; Monografie import yachturi din SUA cu efectuarea

vămii în Olanda, urmată de achiziție cu transport în România

Monografie contabilă privind taxarea inversă pentru cesiunea de certificate verzi

Monografie contabilă TVA la încasare. Analiză comparată livrări de mărfuri către societăți neafiliate versus livrări de mărfuri către societăți din cadrul unui grup fiscal

3. Soluții de consultanță contabilă, 3 spețe analizate de specialiști; Tratamentul contabil al activelor contingente,

recunoaștere și cadru normativ Cine poate opta pentru sistemul de contabilitate

simplificată? Ce reglementări sunt aplicabile? 31 august, termen final pentru depunerea situațiilor

financiare consolidate

Un produs BentaConsult – toate drepturile rezervate Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760


Cuprins

4. Soluții de consultanță și optimizare fiscală, 3 spețe analizate de redacție; Care sunt toate produsele din România accizabile cu

accize nearmonizate în vigoare de la data de 1 septembrie 2013?

Ce taxe se refacturează în regim de scutire de TVA – tratamentul corect pentru taxa de radiodifuziune, taxa turistică de stațiune, taxa de cinematografie

Redevență pentru descărcarea de pe internet a unor imagini, țară de origine Franța

5. Subiecte de interes actual din activitatea financiar - contabilă, legislație comentată. Întocmirea situațiilor financiare anuale; Când o persoană impozabilă străină este considerată

ca având un sediu fix în România din punctul de vedere al TVA. Exemple de facturări

6. Adresa cabinetului/echipa redacțională.



Capitolul I - Noi modificări legislative

Săptămâna trecută au fost publicate următoarele acte normative (click pe denumirea actului normativ pentru a-l deschide):

OG nr. 16 din 30 Iulie 2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 0490 din 02.08.2013 - Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

OpANAF nr. 938 din 19 Iulie 2013 publicat în Monitorul Oficial nr. 0485 din 02 august 2013 - Ordin pentru aprobarea formularului 630 „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate“


http://itva.ro/documents/OG16per2013.pdf










































































http://itva.ro/documents/OpANAF938per2013.pdf









































































Principalele modificări aduse de aceste acte normative sunt:

I. Prin OG nr. 16/2013 se introduce una dintre cele mai discutate măsuri din domeniul TVA, respectiv reducerea TVA la pâine la procentul de 9%, însă cu această ocazie, se reintroduc accizele pentru un număr de şase categorii de produse considerate de lux (bijuterii, blănuri, iahturi, arme de vânătoare, autoturisme cu o capacitate cilindrică egală sau mai mare de 3000 cm cubi).

II. Reducerea cotei TVA la pâine şi la alte sortimente de produse de panificaţie, cum ar fi beghete, împletituri, dar şi făina pentru pâine, intră în vigoare cu data de 01 septembrie 2013. De la aceeaşi dată, se aplică şi accizarea unor produse de lux.

III. Alte predeveri ale ordonanţei, aplicabile cu data de 01 septembrie 2013 sunt: a) se extinde măsura de taxare inversă pentru

livrarea de energie electrică către un comerciant (cumpărător revânzător), ce deţine autorizaţie ANRDEE pentru cumpărare revânzare de energie electrică;

b) se va aplica taxarea inversă şi pentru transferurile de certificate verzi.



Notă: desigur, măsura de taxare inversă de aplică numai între operatori economici înregistraţi în scopuri de TVA în România.

IV. Ordonanţa este însă mult mai vastă şi are prevederi aplicabile chiar cu data de 02 august 2013, dintre care amintim: a) ajustarea TVA în favoarea contribuabilului,

pentru valoarea taxei de la achiziţiile când acesta le efectuează în situaţia de contribuabil inactiv, iar bunurile sunt supuse comercializării după reînregistrarea în scopuri de TVA;

b) nu se va mai anula înregistrarea în scopuri de TVA din oficiu, când au fost înscrise în cazierul fiscal, fapte de natura infracţiunilor economice când acţionarii sau asociaţii sunt minoritari şi deţin mai puţin de 10% din capitalul social al persoanei juridice;

c) contribuabilii ce achiziţionează bunuri sau servicii de la contribuabili la care a fost anulată din oficiu înregistrarea în scopuri de TVA, nu au dreptul să deducă TVA de la achiziţiile de la aceşti contribuabili. Fac excepţie achiziţiile efectuate în cadrul procedurii de executare silită sau achiziţiile de bunuri de la persoane aflate în procedura falimentului.



V. Din punctul de vedere al timbrului de mediu pentru autoturisme, a existat o portiţă de evitare a acestei taxe, la transferul unui autoturism prin partaj. Desigur, logica normala conduce la partajul în cadrul unei familii. Însă, această portiţă a fost speculată şi în cadrul partajului între persoane ce nu au grade de rudenie, fiind o metode de evitare a plăţii taxei. Ordonanţa abrogă scutirea de la plata timbrului de mediu în cazul partajului şi se va datora plata taxei şi în această situaţie.

VI. Pentru ce produse se aplică cota de TVA de 9%? Se va aplica cota TVA de 9% pentru următoarele produse: toate sortimentele de pâine; următoarele sortimente de produse de

panificaţie: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluţe şi împletituri;

făină albă de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu şi făină de secară;

grâu comun, care se încadrează la codul NC 1001 99 00 şi secară, care se încadrează la codul NC 1002 90 00.

Notă: alte sortimente de grâu şi secară sunt supuse taxării inverse, conform art. 160 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal. Se necesită maximă atenţie la



încadrarea conform codului tarifar.

VII. Ce produse vor fi supuse accizelor prin noul cadru normativ şi cât este acciza? De la 01 septembrie 2013, se extinde sfera produselor cu acciză nearmonizată pentru următoarele categorii de bunuri: a) bijuterii din aur şi platină, cu excepţia

verighetelor. Acciza este de 1 euro/gram pentru bijuteriile cu până la 14k şi de 2 euro/gram pentru cele peste 14k.

b) confecţii din blănuri naturale. Acciza este între 50 şi 1200 euro/bucată, în funcţie de costul de achiziţie sau producţie al blănurilor.

c) iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni cu sau fără motor pentru agrement. Acciza este de 500 euro/metru liniar pentru iahturile şi navele care au lungimea egală sau mai mare de 8 metri şi de 10 euro/CP pentru navele cu motor peste 100 CP. Observăm că se achită acciză numai pentru

iahturile/bărcile cu o lungime mai mare de 8 metri, iar la nave acciza se datorează numai pentru cele cu motor mai mare de 100 CP.

d) autoturisme şi autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziţionate intracomunitar,



noi sau rulate, a căror capacitate cilindrică este ma mare sau egală cu 3000 cm cubi. Acciza este de 1 euro/cm cub.

e) arme de vânătoare şi arme de uz personal. Acciza este între 50 şi 1500 euro/bucată, în funcţie de costul de achiziţie al armelor.

f) caruşe cu glonţ şi alte tipuri de muniţie. Acciza este între 0,1 şi 0,4 euro/bucată în funcţie de costul de achiziţie.

VIII.Accizele se datorează o singură dată, la data eliberării în consum în România, fie de către producătorul din România, fie de către operatorii economici ce efetuează importuri sau achiziţii intracomunitare.

IX. În esenţă, toate aceste bunuri au mai fost supuse accizelor în România, până la finele anilor 2006, iar accizele pentru aceste bunuri au fost abrogate după intrarea României în Uniunea Europeană.

X. Actuala ordonanţă obligă ca operatorii economici ce fac eliberarea în piaţă să fie înregistraţi la autorităţile competente. Pentru achiziţiile intracomunitare, se necesită autorizaţie în condiţiile din normele de aplicare. Autorizaţia ce



permite efectuarea de achiziţii intracomunitare de produse accizabile este autorizaţia de „Destinatar înregistrat” şi este reglementată de art. 206^29 din Codul fiscal. La data redactării prezentei reviste, nu au fost încă modificate normele metodologice de aplicare, astfel că urmează să vedem ce tip de autorizare se va necesita.

XI. Ordinul ANAF adoptă modelul şi conţinutul formularului 630 „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”, precum şi anexa „Situaţie privind stabilirea contribuţiei lunare de asigurări sociale de sănătate”.

Formularul se utilizează pentru stabilirea obligaţiilor anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru regularizarea sumelor datorate cu titlu de plăţi anticipate.

Formularul se emite de către ANAF şi se comuncă contribuabillor, pentru fiecare categorie de venit pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.



Capitolul II – Monografii contabile - transpunere OG 16/2013 privind

modificarea Codului fiscal

I. Monografie import yachturi din SUA cu efectuarea vămii în Olanda, urmată de achiziție cu transport în România

SC Yacht Club Vella Dolce SRL este o persoană impozabilă din România înregistrată în scopuri de TVA și în Registrul Operatorilor Intracomunitari. Aceasta efectuează în luna septembrie 2013 importul unui yacht cu lungimea de 10m. Prețul la constructor este de 80 000 EUR și se livrează în condiția ex-works Ohio. Constructorul este societatea americană Ohio Boats Com. Yachtul este transportat în Europa și vama se efectuează la Amsterdam, în Olanda, unde se achită o taxă vamală de 500 EUR. Valoarea transportului extern este de 10 000 EUR și este facturată de o casă de expediții ce efectuează și formalitățile de import din Olanda. De la Amsterdam, yachtul este transportat în România iar valoarea transportului este de 2 000 EUR. Yachtul va fi livrat la un client din România la prețul de 150 000 EUR + TVA.

Considerând cursul EUR de 4,5 lei se necesită o monografie contabilă cu privire la importul yachtului și transportul acestuia în România.



Din punctul de vedere al tranzacției, elementele cheie sunt date de următoarele aspecte: începând cu 1 septembrie, pentru importul,

achiziția intracomunitară sau producția de yachturi se datorează acciză când lungimea yachtului este mai mare de 8m. Valoarea accizei este de 500 EUR/metru liniar.

importul efectuat într-o vamă din Olanda este supus taxării inverse la TVA în acest stat iar conform legislației comunitare nu se datorează acciză la importul de ambarcațiuni pentru intrarea în Comunitate.

prin întocmirea formalităților de import într-o vamă din Olanda se obțin bunuri comunitare aflate în liberă circulație.

transportul yachtului din Olanda în România va fi considerată achiziție intracomunitară de produse accizabile în România. Societatea din România trebuie să dețină autorizație de destinatar înregistrat pentru a realiza achiziția intracomunitară.

acciza devine exigibilă în prima zi lucrătoare după recepția ambarcațiunii.

datorită faptului că riscul asupra mărfurilor este transferat încă de la achiziție prin condiția de livrare ex-works, recunoașterea în



contabilitate a stocului de mărfuri se face de la data livrării.

Achiziție yacht de la furnizorul din SUA 327 ”Mărfuri în curs de aprovizionare” = 401

”Furnizori – analitic Ohio Boats Com” cu suma de 80 000 EUR X 4,5 lei/EUR = 360 000 lei

Înregistrare cheltuieli de transport extern 327 ”Mărfuri în curs de aprovizionare” = 401

”Furnizori – analitic casă de expediții” cu suma de 10 000 EUR X 4,5 lei/EUR = 45 000 lei

Înregistrare taxe vamale 327 ”Mărfuri în curs de aprovizionare” = 446

”Alte impozite și taxe – analitic taxe vamale” cu suma de 500 EUR X 4,5 lei/EUR = 2250 lei

Plată taxe vamale 446 ”Alte impozite și taxe – analitic taxe

vamale” = 5124 ”Conturi la bănci în valută” cu suma de 2250 lei

Înregistrare transport din Olanda în România 327 ”Mărfuri în curs de aprovizionare” = 401

”Furnizori – analitic casă de expediții” cu suma de 2000 EUR X 4,5lei/EUR = 9 000 lei

Foarte important: prin transportul yachtului din



Olanda în România, după punerea în liberă circulație, se realizează o achiziție intracomunitară în România din punctul de vedere al TVA. Se va datora plata TVA în România prin taxare inversă.

La completarea declarației 390 privind achizițiile si livrările intracomunitare, OpANAF nr. 76/2010 a precizat la secțiunea a III-a că la denumirea furnizorului se va completa denumirea furnizorului din afara Comunității iar la cod operator intracomunitar se va preciza codul de TVA al operatorului ce efectuează vama, în speță casa de expediții.

Pentru acest yacht, acciza devine exigibilă în prima zi lucrătoare după efectuarea recepției bunurilor iar cursul de schimb este cursul de la data de 1 octombrie a anului 2012, publicat în jurnalul oficial al Comunității Europene. Pentru anul 2013 acesta este 4,5223.

Calcul acciză datorată pentru acest yacht 10 m X 500 Eur X 4,5223 lei/EUR = 22 611,5 lei

Înregistrare acciză în valoarea yachtului 327 ”Mărfuri în curs de aprovizionare” = 446

”Alte impozite și taxe – analitic acciză” cu suma de 22 611,5 lei



Plată acciză la buget 446 ”Alte impozite și taxe – analitic acciză” =

5121 ”Conturi la banci in lei” cu 22 611,5 lei

Înregistrare valoare yacht în contabilitatea firmei românești 371 ”Mărfuri” = 327 ”Mărfuri în curs de

aprovizionare” cu 360 000 lei + 45 000 lei+ 2250 lei+ 9000 lei + 22 611,5 lei= 438 861,5 lei

Din punctul de vedere al TVA, societatea din România va plăti TVA prin taxare inversă conform art. 157 alin. (2) din Codul fiscal.

În baza de calcul a TVA se va cuprinde prețul extern, cheltuielile de transport și taxele vamale dar și acciza datorată pentru achiziția yachtului, conform art. 137 din Codul fiscal. 4426 ”TVA deductibilă” = 4427 ”TVA colectată”

cu 438 861,5 lei X 24% = 105 326,76 lei.

Foarte important: obligații declarative pentru accize: acciza se declară în declarația 100 cu termen

până în data de 25 a lunii următoare. până pe data de 30 aprilie a anului următor se

va depune decontul special de acciză formular 120.



dacă nu intervin noi modificări legislative, până pe data de 15 a lunii următoare se va depune declarația cu stocurile de produse accizabile, utilizând aplicația EMCF RO – Stocuri

II. Monografie contabilă privind taxarea inversă pentru cesiunea de certificate verzi

OG nr. 16/2013 extinde taxarea inversă pentru livrarea de energie electrică către un cumpărător revânzător de energie electrică și pentru livrarea de certificate verzi.

Din punct de vedere contabil, monografia și conturile utilizate sunt adoptate prin OMFP nr. 1118/2013 ce modifică OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea.

Tratamentul contabil aplicabil este stabilit în funcție de durata de deținere în patrimoniu a acestor certificate, pe termen lung sau pe termen scurt.

În funcție de perioada de deținere a certificatelor, acestea pot urma unul dintre următoarele tratamente contabile: se contabilizează în categoria imobilizărilor

financiare dacă perioada de deținere este mai



mare de un an;

se contabilizează în categoria investițiilor pe termen scurt dacă societatea intenționează valorificarea acestor titluri financiare într-o perioadă scurtă de timp, până la un an.

Pentru ambele situații, actul normativ dispune înregistrarea în conturi analitice distincte, diferite de alte imobilizări financiare sau investiții financiare pe termen scurt.

Proceduri și articole contabile:

Producătorii de energie electrică din surse regenerabile primesc, cu titlul gratuit, certificate pentru producerea de energie din surse regenerabile de la operatorul de transport și sistem al energiei electrice.

Acestea se evidențiază în contabilitate în categoria investițiilor pe termen scurt, pe seama venitului în avans.

Valoarea de înregistrare a certificatelor este dată de valoarea de tranzacționare a titlurilor financiare, de la data primirii certificatelor, comunicată de OPCOM SA.

Pe măsura vânzării certificatelor verzi, acestea



generează venituri impozabile regăsite în contul de profit și pierdere.

Înregistrare contabilă, primire certificate: 508 “Alte investiții – analitic certificate verzi”=

472 “Venituri înregistrate în avans” la valoarea de tranzacționare.

Vânzarea către un client: dacă acesta este înregistrat în scopuri de TVA în România, vânzarea este supusă taxării inverse, confom art. 160 din Codul fiscal. 4111”Clienți” = 764 “Venituri din investiții

financiare”.

Scădere din gestiune certificate: 664”Chetuieli cu investițiile financiare” =

508”Alte investiții – analitic certificate verzi”.

Închidere cont de venituri în avans: 472 “Venituri înregistrate în avans”= 764

“Venituri din investiții financiare”.

Foarte important: nu este dublare de venituri impozabile, certificatele au fost primite cu titlu gratuit și ar fi trebuit de la primire să genereze venituri financiare, însa legiuitorul a adoptat impozitarea la revânzare.



Dacă certificatele verzi sunt în patrimoniul societății la finele exercițiului financiar, acestea trebuie evaluate la valoarea de tranzacționare existentă la 31 decembrie, comunicată de OPCOM SA.

În funcție de prețul de tranzacționare se pot realiza venituri sau chetuieli în legătură cu evaluarea certificatelor.

Înregistrări contabile: pentru venituri: 508 “Alte investiții – analitic certificate verzi”=

768 ”Alte venituri financiare”; pentru cheltuieli : 668 ”Alte cheltuieli financiare” = 508 “Alte

investiții – analitic certificate verzi”.

Achiziția de certificate verzi de către un alt operator economic înregistrat în scopuri de TVA: 508 “Alte investiții – analitic certificate verzi” =

401” Furnizori”.

Foarte important: taxarea inversă se realizează de cumpărătorul certidicatelor verzi: 4426 ”TVA deductibilă” = 4427 ”TVA colectată”

Notă: ambele societăți trebuie să declare factura pentru achiziția de certificate verzi în



declarația 394 privind livrările și achizițiile de pe teritoriul național.

Daca achiziția de certificate se efectuează înainte de termenul legal, se va utiliza contul 471”Chetuieli în avans” iar la termenul stabiltit de lege pentru achiziție se înregistrează cheltuiala de exploatare.

III. Monografie contabilă TVA la încasare. Analiză comparată livrări de mărfuri către societăți neafiliate versus livrări de mărfuri către societăți din cadrul unui grup fiscal

SC Prietenii Contabilității SRL este o persoană juridică română ce aplică sistemul de TVA la încasare. Aceasta livrează mărfuri în sumă de 30 000 lei + TVA către SC Prietenii Fiscalității SRL, persoană juridică română ce aplică de asemenea sistemul de TVA la încasare. Se necesită o monografie contabilă cu privire la deducerea și exigibilitatea TVA. A. Înregistrări contabile la SC Prietenii Contabilității SRL:

Contabilitate livrare: 4111 „Clienţi” = 707 „Venituri din vânzarea

mărfurilor” cu suma de 30000 lei



4111 „Clienţi” = 4428 „TVA neexigibilă” cu suma de 7200 lei

Încasarea prin bancă a facturii în termen de 90 de zile de la livrare: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienţi”

cu suma de 37200 lei

Colectarea TVA: 4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată”

cu suma de 7200 lei.

B. Înregistrări contabile la SC Prietenii Fiscalității SRL:

Contabilitate achiziţie: 371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” cu suma de

30000 lei 4428 „TVA neexigibilă” = 401 „Furnizori” cu

suma de 7200 lei

Plata prin bancă a facturii în termen de maxim 90 de zile de la livrare: 401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei”


Deducerea TVA: 4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA

neexigibilă” cu suma de 7200 lei.



Aceeaşi situaţie din exemplul de mai sus, când societăţile fac parte din același grup fiscal. În acest caz, intervine excepţia de la colectarea TVA pentru livrările în cadrul societăţilor afiliate, regăsite la art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal, ce stabileşte că pentru livrările între societăţi afiliate, exigibilitatea TVA este la data emiterii facturii, chiar dacă deducerea TVA se face la data plăţii, conform art. 145 alin. (1^1) din Codul fiscal.

A. Înregistrări contabile la SC Prietenii Contabilității SRL:

Contabilitate livrare: 4111 „Clienţi” = 707 „Venituri din vânzarea

mărfurilor” cu suma de 30000 lei 4111 „Clienţi” = 4427 „TVA colectată” cu suma

de 7200 lei

Încasarea prin bancă a facturii: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienţi”


Observăm că în acest caz particular, colectarea TVA la furnizor (exigibilitatea) este la data facturii, chiar dacă acesta aplică sistemul TVA la încasare pentru alte livrări de bunuri/prestări de servicii.



B. Înregistrări contabile la SC Prietenii Fiscalității SRL:

Contabilitate achiziţie: 371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” cu suma de

30000 lei 4428 „TVA neexigibilă” = 401 „Furnizori” cu

suma de 7200 lei

Plata prin bancă a facturii: 401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei”


Deducerea TVA: 4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA

neexigibilă” cu suma de 7200 lei.

Foarte important: livrările în cadrul unul grup fiscal unic au exigibilitatea TVA tot la data emiterii facturii iar deducerea taxei de la achiziții se efectuează la data plăţii, fiind o excepţie de la regula TVA la încasare, conform art. 134^2 alin. (6) din Codul fiscal.



Capitolul III – Soluții de consultanță contabilă

I. Tratamentul contabil al activelor contingente, recunoaștere și cadru normativ

SC Prietenii Contabilității SRL este o persoană juridică română ce conduce contabilitatea conform OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea. Această societate înregistrează un client neîncasat de o lungă perioadă de timp, pentru care a început procedura juridică de recuperare a datoriei, prin înfățișarea la tribunal. La data de 31 decembrie 2013, societatea estimează că va recupera întreaga creanță neîncasată precum și o sumă certă de penalități de întârziere, calculate conform condițiilor din contract.

Ce tratament contabil îndeplinesc penalitățile de întârziere estimate de societate la încasare, la data de 31 decembrie 2013? Trebuie reflectate în situațiile financiare anuale aceste penalități? În opinia cabinetului nostru, această despăgubire pe care societatea urmează să o încaseze pentru nerespectarea condițiilor contractuale de către un client rău platnic se încadrează la categoria activelor contingente reglementate de pct. 211 alin. (2) din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea.

Potrivit acestui temei normativ, un activ contingent este un activ potenţial care apare ca



urmare a unor evenimente anterioare datei bilanţului şi a căror existenţă va fi confirmată numai prin apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii.

Legiuitorul a dat un exemplu în acest sens printr-un drept de creanţă ce poate rezulta dintr-un litigiu în instanţă, în care este implicată entitatea şi al cărui rezultat este incert.

Conform noțiunii descrise mai sus, activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neaşteptate, care pot să genereze intrări de beneficii economice în entitate.

Activele contingente nu trebuie recunoscute în conturile bilanţiere. Acestea trebuie prezentate în notele explicative în cazul în care este probabilă apariţia unor intrări de beneficii economice. Activele contingente nu sunt recunoscute în situaţiile financiare, deoarece ele nu sunt certe iar recunoaşterea lor ar putea determina un venit care să nu se realizeze niciodată.În cazul în care realizarea unui venit este sigură, activul aferent nu este un activ contingent şi trebuie procedat la recunoaşterea lui în bilanţ.



II. Cine poate opta pentru sistemul de contabilitate simplificată? Ce reglementări sunt aplicabile?

Am primit pe adresa redacției următoarea solicitare:

Ce societăți comeciale pot aplica sistemul de contabilitate simplificat și prin ce acte normative este reglementat acesta? Sistemul de contabilitate simplificat este permis de art. 5 alin. (1^1) din Legea nr. 82/1991 privind contabilitatea și este permis pentru persoanele juridice care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat cifra de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro şi totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru un sistem simplificat de contabilitate, aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Autoritățile fiscale, prin OMFP nr. 2239 din 30 Iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 0522 din 25 Iulie 2011, au adoptat sistemul contabil simplificat, ce cuprinde principiile contabile generale, regulile de evaluare, planul de conturi și formatul și conținutul situațiilor financiare.



Cursul de schimb pentru determinarea în lei a valorii de 35 000 EUR este cel comunicat de BNR valabil la finele anului precedent.

Societățile noi înființate pot opta pentru aplicarea sistemului de contabilitate simplificat. Dacă în al doilea an de raportare depășesc criteriile amintite, acestea încetează să aplice reglementările contabile simplificate. Acestea vor conduce contabilitatea conform OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea armonizată cu directivele europene. De asemenea, societățile ce au depășit unul sau ambele criterii de mărime într-un exercițiu financiar vor trece la conducerea contabilității conform OMFP nr. 3055/2009, cu modificări ulterioare.

Cine nu are dreptul să opteze pentru sistemul contabil simplificat ? Noile reglementări nu se aplica: Persoanelor juridice ale căror valori mobiliare

sunt tranzacționate pe o piață reglementată; Persoanelor juridice ce intra în perimetrul de

consolidare a unei societăți mamă (societăți afiliate ) ;

Societăților naționale, societăților comerciale cu capital majoritar de stat, regiilor autonome, institutelor de cercetare, societăților cooperatiste;



Persoanelor juridice cu activitatea reglementată și supravegheată de CNVM, CSA, BNR și Comisia de supraveghere a pensiilor private;

Subunităților din România ale unor persoane juridice străine cu activitatea reglementată și supravegheată de CNVM, CSA, BNR și Comisia de supraveghere a pensiilor private.

Ce cuprind situațiile financiare simplificate ? Acestea cuprind numai: a) formularul de bilanț; b) formularul contului de profit și pierdere.

La depunere acestea vor fi însoțite de o declarație de asumare a răspunderii pentru conformarea situațiilor cu sistemul simplificat.

Dacă o societate comercială îndeplinește criteriile pentru adoptarea sistemului simlificat, dar nu dorește să îl utilizeze, aceasta are acest drept și va conduce contabilitatea ca și până acum, conform OMFP nr. 3055/2009, privind contabilitatea armonizată cu directivele europene.

Planul de conturi Numărul conturilor se reduce semnificativ iar un cont preia funcția mai multor conturi:



Conturile vechi „211 ”Terenuri, 212

”Construcții” sunt transpuse în contul nou 210 ”Imobilizări corporale„

Conturile vechi 301 ”Materii prime” și 302 ”Materii consumabile” sunt transpuse în contul nou 300 ”Materii prime și materii consumabile„

Conturile vechi 401 ”Furnizori” și 404 ”Furnizori de imobilizări” sunt transpuse în contul nou 400 ”Furnizori”

Conturile vechi 4111 ”Clienți” și 419 ”Clienți creditori” sunt transpuse în contul nou 410 ”Clienți”

Principiile contabile agreate Ca reglementare generală se aplică contabilitatea de angajamente, cu înregistrarea în contabilitate a activității economice la data tranzacției și nu pe măsura încasării sumelor.

Cheltuielile și veniturile rezultate direct și concomitent din aceeași taranzacție se înregistrează simultan în contabilitate.

Sunt recunoscute următoarele principii contabile: Principiul continutității activității; Principiul permanenței metodelor; Principiul prudenței;



Principiul independenței exercițiului; Principiul evaluaării separate ; Principiul intangibilității bilanțului de

deschidere; Principiul necompensării.

Formatul bilanțului și al contului de profit și pierdere Formularele sunt într-adevar simplificate: Bilantul conține un număr de 24 de rânduri,

sub formă de listă, iar prezentarea pozițiilor este în ordinea inversă a lichidității activelor și în funcție de exigibilitatea datoriilor ( de la activ imobilizat la cheltuieli în avans și de la datorii pe termen scurt la capitaluri permanente);

Contul de profit și pierdere conține un număr de 8 rânduri, pornind de la cifra de afaceri către rezultatul perioadei.

Formularele nu sunt insotite de note explicative.



III. 31 august, termen final pentru depunerea situațiilor financiare consolidate

Când se depun situaţiile financiare consolidate?

Conform prevederilor OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea, o entitate trebuie să întocmească situaţii financiare anuale consolidate dacă face parte dintr-un grup de entităţi şi îndeplineşte una din următoarele condiţii: a) deţine majoritatea drepturilor de vot ale

acţionarilor sau asociaţilor într-o altă entitate, denumită filială;

b) este acţionar sau asociat al unei entităţi şi majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere ale entităţii în cauză (filială) care au îndeplinit aceste funcţii în cursul exerciţiului financiar, în cursul exerciţiului financiar precedent şi până în momentul întocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate au fost numiţi doar ca rezultat al exercitării drepturilor sale de vot;

c) este acţionar sau asociat al unei filiale şi deţine singură controlul asupra majorităţii drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor acelei filiale, ca urmare a unui acord încheiat cu alţi acţionari sau asociaţi;



d) este acţionar sau asociat al unei filiale şi are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra acelei filiale;

e) societatea-mamă deţine puterea de a exercita sau exercită efectiv o influenţă dominantă sau control asupra unei filiale;

f) este acţionar sau asociat al unei filiale şi are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere ale acelei filiale;

g) societatea-mamă şi filiala sunt conduse pe o bază unificată de către societatea-mamă.

Cu toate acestea, o societate-mamă este scutită de la întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate dacă la data bilanţului său entităţile care urmează să fie consolidate nu depăşesc împreună, pe baza celor mai recente situaţii financiare anuale ale acestora, limitele a două dintre următoarele trei criterii: total active 17 520 000 euro cifra de afaceri netă: 35 040 000 euro număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului

financiar: 250.

Indiferent de nivelul acestor indicatori, un grup de societăți va depune situații financiare consolidate



dacă sunt în sfera de activitate a Autorității pentru Supraveghere Financiară (cotate la bursă în domeniul asigurărilor, brokerajului, pensiilor private).

Situaţiile financiare anuale consolidate cuprind bilanţul consolidat, contul de profit şi pierdere consolidat şi notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate.

Aceste documente constituie un tot unitar şi se întocmesc în termen de 8 luni de la încheierea exerciţiului financiar al societăţii-mamă, conform art. 33 din Legea nr. 82/1991 privind contabilitatea.

Desigur, obiectivul situaţiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea grupului.



Capitolul IV – Soluţii de consultanţă şi optimizare fiscală

I. Care sunt toate produsele din România accizabile cu accize nearmonizate în vigoare de la data de 1 septembrie 2013?

Prima observație de la care pornim detalierea răspunsului pleacă de la noțiunea de produse accizabile cu accize nearmonizate.

Produsele accizabile cu accize neamortizate sunt diverse sortimente de bunuri supuse accizei prin legislația națională ce nu ține cont de directivele comunitare. Practic, statele naționale au dreptul să își stabilească liste proprii de produse pentru care stabilesc accize conform reglementărilor interne.

Produsele din România supuse accizelor nearmonizate de la 1 septembrie 2013, ce cuprind atât produsele deja supuse accizei cât și bunurile considerate de lux ce vor fi din nou supuse accizelor sunt enumerate de art. 207 din Codul fiscal. Vom datora accize pentru următoarele bunuri: cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901

12 00; cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu

codurile NC 0901 21 00, 0901 22 00 şi 0901 90 90;



cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile NC 2101 11 şi 2101 12;

berea/baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice prevăzută la art. 206^10, la care ponderea gradelor Plato provenite din malţ, cereale malţificabile şi/sau nemalţificabile este mai mică de 30% din numărul total de grade Plato;

băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, prevăzute la art. 206^12, la care ponderea de alcool absolut (100%) provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%;

bijuterii din aur şi/sau din platină cu codul NC 7113 19 00, cu excepţia verighetelor;

confecţii din blănuri naturale, cu codurile NC: 4303 10 10 şi 4303 10 90;

iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni cu sau fără motor pentru agrement, cu codurile NC: 8903 91, 8903 92 şi 8903 99, cu excepţia celor destinate utilizării în sportul de performanţă;

autoturisme şi autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziţionate intracomunitar, noi sau rulate, cu codurile NC: 8703 23, 8703 24 şi 8703 33, a căror capacitate



cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 cm^3;

arme de vânătoare şi arme de uz personal, altele decât cele de uz militar sau de uz sportiv, cu codurile NC: 9302 00 00, 9303, 9304 00 00;

cartuşe cu glonţ şi alte tipuri de muniţie pentru armele prevăzute la lit. j), cu codurile NC: 9306 21, 9306 29, 9306 30.

II. Ce taxe se refacturează în regim de scutire de TVA – tratamentul corect pentru taxa de radiodifuziune, taxa turistică de stațiune, taxa de cinematografie

SC Dezvoltatorul SRL este o societate imobiliară ce deține o clădire de birouri. Potrivit contractului de închiriere, aceasta refacturează către chiriași taxa de radiodifuziune. Cum se refacturează această taxă din punctul de vedere al TVA? Mai există și alte taxe care se refacturează în regim de scutire de TVA? În esență, refacturarea unei cheltuieli de către o persoană impozabilă când aceasta a fost prestată direct unui client final poartă denumirea generică de structură de comisionar și este reglementată de art. 129 alin. (2) din Codul fiscal.

O structură de comisionar presupune că



persoană impozabilă ce refacturează cheltuielile consideră că a prestat și primit ea însăși valorile refacturate.

Structura de comisionar presupune în general o facturare în oglindă, respectând natura operației de bază. Dacă operația de bază este scutită de TVA atunci și refacturarea se va face tot în regim de scutire de TVA.

Taxa de radiodifuziune este scutită de TVA conform art. 141 alin. (1) lit. o) din Codul fiscal. Prin urmare, refacturarea de către proprietarul clădirii a acestei taxe se va efectua tot în regim de scutire de TVA.

Dintre alte taxe ce nu se cuprind în baza de impozitare amintim că sunt toate taxele încasate de instituțiile publice când acestea nu au calitate de persoană impozabilă.

Normele de aplicare pentru art. 137 alin. (3) din Codul fiscal, regăsite la pct. 19 alin. (5) din HG nr. 44/2004 enumeră punctual următoarele taxe ce au caracter de exemplificare: taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate

prevăzută la art. 270 din Codul fiscal, taxa hotelieră prevăzută la art. 278 din Codul



fiscal,

contribuţia la Fondul cinematografic prevăzută la art. 13 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

taxa asupra activităţilor dăunătoare sănătăţii, prevăzută la art. 363 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

III. Redevență pentru descărcarea de pe internet a unor imagini, țară de origine Franța

SC Imaginea Publicistică SRL descarcă de pe un site aparținând unei persoane impozabile din Franța imaginea unui castel medieval. Pentru dreptul de a utiliza această fotografie în propriile publicații ale persoanei juridice române, societatea din Franța emite o factură în suma de 500 EUR. Condițiile contractuale prevăd ca obligație de plată suma netă de 500 EUR, pornind de la principiul că fiecare societate își plătește impozitele către autoritățile din țara de origine. Societatea din Franța nu prezintă certificat de rezidență fiscală, pornind de la premiza



unei încasări nete de 500 EUR. Se solicită un punct de vedere cu privire la

tratamentul fiscal al acestei situații.

Ca și primă observație, din punctul de vedere al drepturilor achitate către societatea din Franța, normele de aplicare pentru art. 115 alin. (1) lit. d) regăsite la pct. 2 alin. (8) din HG nr. 44/2004 stabilesc că sumele plătite pentru dreptul de a face publice, de a reproduce imagini descărcate de pe internet reprezintă redevențe. În acest caz, prin faptul că societatea din Franța nu comunică un certificat de rezidență fiscală, se datorează impozitarea cu procentul de 16% a valorii plătite pentru redevență.

Foarte important: deoarece părțile au agreat decontarea unei sume nete, impozitul rămâne în seama societății din România deoarece nu mai poate fi reținut prin stopaj la sursă. Acesta se determină prin ”metoda sutei majorate”, astfel încât valoarea plății nete reprezintă o valoare după determinarea brută a impozitului.

Calcul impozit redevență prin metoda sutei majorate: Impozit redevență = 500/0,84 – 500 = 95,238 EUR

Un produs BentaConsult – toate drepturile rezervate

Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760


Exigibilitatea impozitului intervine la data plății facturii către nerezident iar valoarea în lei se determină utilizând cursul BNR valabil în ziua plății.

Impozitul se achită până pe data de 25 a lunii următoare și se declară în declarația 100 privind impozitele datorate la buget.

Notă: până pe data de 28 februarie a anului următor se va depune declarația centralizatoare cu impozitul datorat/reținut de la nerezidenți conform art. 119 din Codul fiscal.

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielii cu impozitul, considerând că 1 EUR = 4,5 lei, se va reflecta prin articolul contabil 635 ”Cheltuieli cu alte taxe și impozite” = 446

”Alte impozite și taxe – analitic impozit nerezidenți” cu suma de 95,238 EUR X 4,5 lei/EUR = 428,571 lei

Din punctul de vedere al cheltuielii, această sumă este nedeductibilă la calculul impozitului pe profit conform art. 21 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal.

Din punctul de vedere al TVA, aceste achiziții de drepturi de proprietate, sunt considerate prestări de servicii conform art. 129 alin. (3) lit. b) din Codul



fiscal. Pentru acest fapt, societatea trebuie să se înregistreze în Registrul Operatorilor Intracomunitari anterior descărcării imaginilor.

Societatea va efectua taxarea inversă aplicată la valoarea redevenței conform art. 150 alin. (2) coroborat cu art. 157 alin. (2) din Codul fiscal.

Societatea va declara în decontul de TVA valoarea taxei atât ca TVA deductibilă cât și ca TVA colectată. Această achiziție va fi declarată și în declarația recapitulativă 390 cu termen de depunere până pe data de 25 a lunii următoare.

Din punctul de vedere al redevenței, considerăm că aceasta are natura unei cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit și se înregistrează în contabilitate prin articolul contabil: 612 ”Cheltuieli cu redevențe și locații de

gestiune” = 401 ”Furnizori” cu suma de 500 EUR X 4,5 lei/EUR = 2250 lei.



Capitolul V- Informații de interes general

Când o persoană impozabilă străină este considerată ca având un sediu fix în România din punctul de vedere al TVA. Exemple de facturări

Una dintre prevederile foarte puțin cunoscute din Codul fiscal pornește de la faptul că o persoană impozabilă străină ce desfășoară activități pe teritoriul României nu beneficiază de plafonul de scutire de TVA de 220 000 lei. În acest caz, aceasta trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în România chiar de la începutul activității economice pe teritoriul țării.

În același timp, când o persoană impozabilă din Comunitate ne comunică un cod valabil de TVA, prestatorii din România facturează în regim de scutire de TVA pornind de la prezumția că serviciile au locul prestării la beneficiar conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, cunoscută ca și regulă B2B.

Este posibil însă să ne înșelăm. Știm cu adevărat unde își desfășoară activitatea persoana impozabilă străină? Ce semnificație are prevederea de la art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal care stabilește: ”b) o persoană impozabilă care are sediul

activităţii economice în afara României se consideră că este stabilită în România dacă are



un sediu fix în România, respectiv dacă dispune în România de suficiente resurse tehnice şi umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii impozabile;”

Să analizăm comparativ câteva nuanțe ce ne duc la tratamente fiscale absolut diferite.

SC Prietenii Contabilității este o persoană juridică română înregistrată în scopuri de TVA, înscrisă în Registrul Operatorilor Intracomunitari. Aceasta prestează servicii de consultanță fiscală către societatea Imperatore Romi cu sediul în Italia, ce ne comunică un cod valabil de TVA emis de autoritățile din acest stat.

Luând în considerare numai aceste informații, reacția tuturor specialiștilor în fiscalitate este de a emite opinia că serviciile se facturează în regim de scutire de TVA în temeiul art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.

Urmează însă să aflăm o informație ce va schimba în întregime întreg tratamentul fiscal. Serviciile de consultanță fiscală sunt prestate în favoarea societății din Italia, ce are o echipă de muncitori în România, ce desfășoară o activitate de reparație a unei clădiri situate în București.



Observăm așadar că sediul activității economice a beneficiarului nu este în Italia, ci este în România, iar serviciile de consultanță fiscală au locul prestării tot în România, tot în temeiul art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.

În acest caz, factura se va emite cu TVA din România.

Observăm așadar că nu simpla calitate de persoană impozabilă din străinătate ce ne comunică un cod valabil de TVA ne acordă scutirea de TVA ci trebuie ca locul desfășurării activității economice a beneficiarului să fie în străinătate într-un mod real.

Să mai analizăm totuși câteva situații ce țin cont de locul desfășurării activității economice al unei persoane impozabile străine.

Persoana impozabilă “Athena” cu sediul activității economice în Grecia, are ca activitate principală prestarea de servicii juridice și deține în România un sediu fix de la care prestează de asemenea servicii juridice în principal și de la care sunt emise facturile pentru toate serviciile prestate, ca activitate secundară. În perioada curentă au fost prestate servicii juridice și emise facturi către:



a) o societate persoană impozabilă din Franța

“Rose Rouge” ce comunică un cod valid de TVA din Franța; serviciile juridice au fost prestate de la sediul activității din Grecia iar facturile sunt emise de la sediul din România, fără TVA, cu menționarea codului valid de TVA atribuit în Grecia;

b) o persoana juridică neimpozabilă din SUA “Eternity”, serviciile au fost prestate de la sediul din România iar facturile sunt emise fără TVA, cu menționarea codului valid de TVA atribuit în România;

c) o persoana fizică din Romania “Gică Georgescu”, iar serviciile sunt prestate în România, de la sediul fix din România;

d) o persoană fizică din România “Dinu Plimbărețu”, iar serviciile sunt prestate în Grecia, de la sediul societății “Athena” din Grecia.

Deoarece toate facturile sunt emise de la sediul din România, vom analiza tratamentul fiscal al acestui serviciu, cu prioritate.

Conform normelor de aplicare prevăzute pentru art. 125 alin. (2) din Codul fiscal, pentru situația în care resursele tehnice și/sau umane ale sediului fix



din România al unei persoane impozabile care are sediul activității economice în afara României sunt utilizate numai pentru scopuri administrative-suport, cum sunt serviciile de emitere a facturilor, utilizarea acestor resurse nu va fi considerată ca participare la realizarea de prestări de servicii.

Emiterea de facturi va fi tratată doar ca serviciu-suport necesar îndeplinirii obligațiilor legate de prestarea de servicii juridice și va urma tratamentul fiscal al operațiunii de bază. De asemenea, prezintă importanță faptul că există pentru fiecare dintre facturi menționarea articolului din Codul fiscal și din Directiva TVA pentru toate situațiile aplicabile serviciului juridic prestat.

Din punct de vedere al TVA, serviciile juridice prestate către cei 4 beneficiari vor fi interpretate astfel: a) o societate persoană impozabilă din Franța

“Rose Rouge” ce comunica un cod valid de TVA din Franța; serviciile juridice au fost prestate de la sediul activității din Grecia iar facturile sunt emise de la sediul din România, cu menționarea codului valid de TVA atribuit în Grecia; Pentru aceasta situație este aplicabilă regula



generală pentru prestarea de servicii, reglementată de art. 133 alin. (2) din Codul fiscal. Locul prestării serviciilor este în acest caz la beneficiar, în Franța. Practic, are loc o prestare intracomunitară de servicii în Grecia și o achiziție intracomunitară de servicii în Franța.

Deși factura este emisă de la sediul din România, fără TVA, locul prestării este cel al operațiunii de bază, respectiv în Franța, și operațiunea este, în mod implicit, neimpozabilă pe teritoriul României.

b) o persoană juridică neimpozabilă din SUA “Eternity”, serviciile au fost prestate de la sediul din România iar facturile sunt emise cu menționarea codului valid de TVA atribuit în România; Potrivit art. 5 lit. e) pct. 5 din Codul fiscal

pentru serviciile juriștilor și avocaților, prestate către un beneficiar persoană neimpozabilă, stabilit în afara Comunității, locul prestării serviciilor este considerat a fi locul unde beneficiarul este stabilit. Prin urmare, locul prestării serviciilor juridice este considerat a fi în S.U.A.



Factura va fi emisă astfel fără TVA, prestarea

de servicii fiind neimpozabilă în România.

c) o persoana fizică din România “Gică Georgescu”, iar serviciile sunt prestate în România, de la sediul fix din România; Locul de prestare a serviciilor către persoane

neimpozabile , stabilite în U.E., este stabilit de art.133 alin. (3) din Codul fiscal . Conform acestuia, locul prestării este locul unde se află sediul prestatorului de la care sunt prestate serviciile.

Astfel, locul prestării serviciilor este în România, iar factura se va emite cu TVA 24% și va avea menționat codul de TVA atribuit de autoritățile din România.

d) o persoana fizică din România “Dinu Plimbărețu”, iar serviciile sunt prestate în Grecia, de la sediul societății “Athena” din Grecia. Deoarece serviciile sunt prestate către o

persoană neimpozabilă, stabilită în U.E., se aplică și în acest caz reglementările art. 133 alin. (3) din Codul fiscal.

Serviciile fiind prestate de la sediul din Grecia,



locul prestării serviciilor va fi în Grecia. Factura se va emite cu TVA din Grecia și va fi menționat, pentru prestator, codul de TVA valabil emis de autoritățile din Grecia.



Echipa redactională Prietenii Contabilității

Manager produs: Adrian Bența Manager Calitate: Mihaela Bența Manager Marketing: Arsene Emilia Manager IT: Radu Florin Consilier contabilitate: Bădoi Maria Consultant afaceri: Horațiu Sasu

Adresă:

CABINET CONSULTANT FISCAL ADRIAN BENȚA, Str. Aleea Posada, nr 8, Bl. 31, scara 2, ap. 19, Sector 5, București, cod poștal 051414.

Pentru alte informații vă stăm la dispoziție la

urmatoarele numere de telefon: 021 776 90 18 sau 0740 031 795


Prietenii Contabilitatii - Senior Expert 14 - itva.ro · Cine poate opta pentru sistemul de...

Documents

Transcript of Prietenii Contabilitatii - Senior Expert 14 - itva.ro · Cine poate opta pentru sistemul de...