CUPRINS Eliza BIVOLARU Ovidiu DÎMBEAN-CREȚA …...pe piaţa românească în business-ul privat...

CUPRINS

1.Dezvoltareacapacitӑţiideleadershipînsectorulpublicșiînbusiness-ulprivat, 71 pentruorganizaţiiadaptivelaschimbare CarmenMINCU 2.Consecințelefuncționaleșidisfuncționalealeutilizăriimediilordesocializare 79 decătregenerațiaMillennials ElizaBIVOLARU

3.FinTech–dejaonouămodăînFinanțe,darinviitor? 89 OvidiuDÎMBEAN-CREȚA

4.Platformeleonline:tendințeemergenteîninovareadeschisăpentruîntreprinderile 95micișimijlocii

CarmenBĂLAN

5.DelacartografiereapercepțieiinovatoarelaBrandArchetypePortrait(BAPOR)și 107BrandArchetypePower(BAPOW)

ShebTRUE,KakhaberDJAKELI

4.TehnologieBlockchain:promisiunileșirealitățileanului2017 115 OanaFIRICĂ

7.NegocierileBrexitșiimpactulasupramediuluideafaceri 125 MarcelDUHĂNEANU

8.Crizacașansă,statulșimediuldeafaceri 133 DanANGHEL

Quality-Access to Success, Vol. 18, S3, October 2017 71

DEZVOLTAREA CAPACITӐŢII DE LEADERSHIP ÎN SECTORUL PUBLIC ȘI ÎN BUSINESS-UL PRIVAT, PENTRU ORGANIZAŢII ADAPTIVE LA SCHIMBARE

Prof. Univ. Dr. Carmen MINCU: [email protected]şti

Rezumat: Lucrarea reprezintă o continuare a cercetării autoarei cu privire la competenţele de leadership ale liderilor care desfӑșoară operaţiuni și livrarea de servicii atât în business-ul privat cât și în sectorul administraƫiei publice – competenţe care pot determina întӑrirea capacitӑţii organizaţiilor din care fac parte de a se adapta la provocӑrile schimbӑrilor continue induse de dinamica actualӑ a mediului naţional și global. Astfel, profilul de competenţe al unui leadership eficient la schimbare este definit ţinând seama de stringenţele asigurӑrii a cinci trăsături de strategie operaţională care conferӑ eficienţӑ și eficacitate în a face faţӑ schimbӑrii, și anume: agilitatea, plasarea clientului, respectiv a publicului, drept punct central al strategiei și activitӑţii, o implementare de excelenţӑ, managementul inteligent al costurilor și ambidexteritatea. Cercetarea a inclus manageri de operaţiuni care activează pe piaţa românească în business-ul privat din variate sectoare economice cum sunt serviciile financiare, servicii din domeniul resurselor umane, industria farmaceutică, telecomunicaţii, cablu, media şi TV, industria electronică şi sisteme IT, precum și funcƫionari publici și liderii lor din administraţia publicӑ centralӑ și localӑ.

Cuvinte cheie: Leadership; Managementul schimbӑrii; Competenƫă; Învӑţare și dezvoltare profesională

Clasificare JEL: M1; M5; J24, D23, D234, L2

Motto: Success today requires the agility and drive to constantly rethink, reinvigorate, react and reinvent.

Astӑzi, succesul solicitӑ agilitate și determinare pentru a gândi și a regândi continuu, a revigora, a reacţiona și a reinventa cu constanţӑ.

Bill Gates

PEISAJUL ACTUAL ÎN CONTINUӐ SCHIMBARE DETERMINӐ NEVOIA DE ÎNVӐŢARE ȘI LEADERSHIPPrinactivitӑţiledeconsultanţӑ,managementșipredaredesfӑșurateîncepânddin1990,autoareas-a

convinscӑorganizaţiiledinadministraţiapublicӑ,respectivbusiness-ulprivat,continuӑsӑfieexpuseunuimediuîncontinuӑschimbare,cuvolatilitateaccentuatӑșiincertitudine,încare,pentruaaveasucces,estenecesarӑ o reacţie curajoasӑ și concentratӑ asupra unei adaptӑri adecvate la schimbare.Complexitateacrescutӑ, riscurile din ce în cemaimari aflate în faţa angajaţilor, întreprinzӑtorilor și a organizaţiilor lor,revoluţiadigitalӑ–toateacesteasuntfactoricareinfluenţeazӑsupravieţuirea,darșicreștereaorganizaţiilor,șicareaupussubsemnulîntrebӑriiatâtabilitӑţileechipelordeconduceredinbusiness-ulprivat,câtșialeliderilorentitӑţilordinsectorulpublic.Lucrareaaflatӑînfaţadumneavoastrӑpropuneoanalizӑaefectelorunuimediu încontinuӑschimbareasupracompetenţelorunor lideridemareeficacitate înedificareaunororganizaţiiadaptiveînmodrobustlaschimbare,însectorulpublicșiînbusiness-ulprivat.Analizademareazӑcuprezentareaunuipunctdevedereasupraadaptӑriilaschimbareaentitӑţilordinsectorulpublicșibusinessprivatîncontextulunuimediuîncontinuӑschimbareșievidenţiazӑcincitrăsăturidestrategieoperaţionalăcareconferӑeficienţӑșieficacitateînafacefaţӑschimbӑrii.Lucrareacontinuӑcuprezentarearezultatelorcercetӑriiautoarei asupra competenţelor de leadership esenţiale pentru adaptarea la schimbare și asupra gradului dedezvoltareactualӑ,așacumarezultatdinobservareaunuigrupdepeste600delideriactivândînmediulpublicșiprivatdinRomânia.

Sӑ începemdiscuţia de la așa-numitele sistemecomplexeadaptive.Aceste sistemeorganizaţionaleoferӑlideriloroperspectivӑlargӑasuprastringenţelormediuluiîncareactiveazӑ,inclusivînceeaceprivește

72 Fast Changing of Business Environment and Companies, 10th IBAB International Conference

omodalitate adecvatӑ de a face faţӑ circumstanţelor neașteptate, înainte chiar de a prognoza în detaliuevoluţiiviitoare.Fulmerprecizeazӑtreielementecarestaulabazauneiorganizaţiiadaptive:modalitӑţiledeaactivaîntr-unanumitmediu–pentruaînţelegenevoiadeadaptare,proceseledeînvӑţare–printr-oplanificareaadaptӑriișiacreӑriiuneiculturișistructuriadaptivedeorganizaţie,șileadership-ul–pentruaabordamediidemarecomplexitateșipentruoimplicarepersonalӑînconturareauneiorganizaţiiadaptivelaschimbare.(Fulmer;2000)ÎnopinialuiFulmer,înţelegereaschimbӑriiînmediilecompetiţionaleșioperspectivӑflexibilӑpresupunanalizaunor forţe fundamentaleșiaunorsferede influenţӑ(veziFigura).Forţele fundamentalesuntfactoriexterniorganizaţiei,carenusepotaflasubcontrolulnemijlocitalorganizaţiei,darcarenecesitӑocontinuӑmonitorizarepentruaasiguraidentificareamomentelornecesaredereacţielaschimbӑrileindusedeaceștifactoriasupraevoluţieisectoarelorșientitӑţilororganizaţionale.

Figurӑ: Mediul (Fulmer; 2000, p.97)

Pedealtӑparte,sfereledeinfluenţӑauputereadeaconfigurafuncţionareaorganizaţiilor,fieeledinbusiness-ul privat saudin sectorul public– transformându-se în forţe care influenţeazӑmodul în care sedesfӑșoarӑînfaptoperaţiunile.

Darcumsӑdezvolţiorganizaţiiadaptive laschimbare?Demersulpresupunecreareauneiorganizaţiiîncareproceseledeînvӑţaresunt lamarepreţșiîncareplanificareașiprognoza,managementulrisculuiși managementul incertitudinii, reprezintӑ componente esenţiale ale operaţiunilor, pe fondul unei culturideschise inovaţiei și grefate pe o structurӑ organizaţionalӑ care faciliteazӑ comunicarea, colaborarea șisinergia. Nu este suficientӑ crearea unor procese de lucru care sӑ ofere o simplӑ reacţie la schimbare.Organizaţiile adaptive la schimbare indicӑ voinţa obstinatӑ de a schimba și a (se) adapta, cu o echipӑdeconducerecareacţioneazӑcucuraj, asumându-și riscuri și combӑtând fricadenecunoscut și nou, îngeneral.(Fulmer;2000)

Aspiraţia pentru atingereaacestui stadiu ideal de dezvoltare organizaţionalӑ poartӑ conotaţii diferitepentruorganizaţiiledinsectorulpublic,respectivdinbusiness-ulprivat.

ÎnopinialuiOstroff,ceamaimareprovocareînaimplementacusuccesschimbareașiadeterminacreștereaperformanţeiînsectorulpublicnuesteidentificareaunorsoluţiiadecvate,câtmaialesatenuareaefectelorapatruobstacole:politiciledenumireînfuncţiealiderilordeorganizaţie;angajareaacestorapeperioadӑdeterminatӑspredeosebiredeoameniidinsubordine;relativaautonomieșiseparareorganizaţionalӑ,precumșirigiditateafișeipostuluișiaroluluiliderilordindepartamentelefuncţionale(achiziţii,resurseumane,bugete,juridicetc),șiînalpatrulearând,faptulcӑprestaţiafuncţionarilorpublicișialiderilorlorconstituieţintaobservaţieiprompteșiacomentariilorpublicului.(Ostroff;2006)Treifactorideinfluenţӑauroldeterminantînsuccesuldemersurilordeschimbareînsectorulpublicpentruaoferipubliculuiunserviciudecalitate:exercitareaunuiroldeliderșinude


birocrat;construireaunorrelaţii‘win-win’cutoatepӑrţileinteresate;adoptareadeciziilorșielaborareapropunerilorlegislativepebazaunoranalizefundamentate.(Mincu;2016) Înbusiness-ulprivat, lideriiausarcinasăproducăşisăfurnizezeproduseşiserviciicaresuntmaibunesaucelpuţindiferite,maiieftinesauoferindu-lelaovaloarepecareclientulorecunoaşte,precumşiindicândangajamentuldealeproduceşilivracuflexibilitate,rapiditateşifiabilitate.(Mincu;2013)Heizer,RenderandMunson au precizat cӑ globalizarea a impus standarde noi de evaluare a gradului de competitivitate, cuimpact încalitate, varietate,personalizare,comoditateşiapropieredeconsumator,promptitudineşi cost,precumșiocomplexitatemaiaccentuatӑpringradulde risccrescutși competiţiemai intensӑ.Aspectelecareadâncescgraduldecomplexitatesereferӑ laeforturilecontinuedereducereacosturilorcu forţademuncӑ pe fondul nevoii stringente de atragere și retenţie a talentului în organizaţie, precum și pentru aînţelegecuoportunitatenevoileclienţilorșidea îmbunӑtӑţicalitateaproduselorșiaserviciiloroferite,pefondulimplementӑriiinovaţieilaoricemomentsauetapӑdeprocesdelucru,cuîmbunӑtӑţireasemnificativӑalanţuluideaprovizionare-desfacere.(Heizer,Render,Munson;2017)

Autoareaaidentificatcincitrăsăturidestrategieoperaţionalăcareconferӑeficienţӑșieficacitateînafacefaţӑschimbӑrii.(Mincu;2012)Agilitateaoperaţiunilorpoatecaracterizastrategiileoperaţionaleprincunoaştereapieţelorşiacomportamentuluiclienţilor. Înmodnecesar,organizaţiilesunt interesatesăîntreprindădemersurideaadânci cunoaşterea specificului pieţei locale, al comportamentului şi valorilor culturalealebeneficiaruluilocal,şiîşidezvoltăînmodcontinuuaceastăcapabilitate,pentrua-iputeaoferiacestuiaprodusulsauserviciulcelmaipotrivitlamomentuloportun,darşipentruunmanagementeficientalresurselorșialriscului.Tehnologiadelucruesteunfactor-cheiepentruagilitate,dacӑesteancoratӑîndatelespecificeclientuluisaubeneficiarului.Tehnologiaoferӑposibilitateașicapacitateadeadefiniobazădedateunicăcuinformaţiilefiecăruiclient,corelânddatelelalocaţiaclientuluicuprivirelaistoriatranzacţiilor,preferinţepentruanumiteserviciişilegăturacualţiclienţilaaceeaşilocaţiesaudinlocaţiidiferite.

Liniaderaportareaechipelorde funcţionaripublicisauangajaţidinmediulprivatoferădeasemenea,oindicaţieasupragraduluideagilitatealproceseloraferente;deexemplu,oprocedurărigidădecontrolşiaprobarecareincumbămonitorizareaşiraportareaexcesivădeterminӑlimitareacapacităţiidereacţierapidălaschimbare,deciaagilităţii,șioadecvareredusӑlaschimbareoportunӑ.

Agilitatea de organizaţie presupune cӑ angajaţii, indiferent de sector și industrie, sub conducereamanagementului senior, se concentreazӑ pe îndeplinirea misiunii instituţiei prin continua îmbunӑtӑţire aperformanţei. Înmod necesar, odatӑ ce rolul și parcursul, precum șimagnitudinea schimbӑrii – identificareaobiectivelor, stabilireaprioritӑţilor,punerea înoperӑ–,au fostdefinite, liderii instituţiei vor stabili obiectivedeîmbunӑtӑţireaperformanţeișivoridentificainiţiativecarefaciliteazӑimplementareaschimbӑrii;întregulsetdefactori–conducere,structurӑ,procesedelucru,infrastructurӑ(inclusivceatehnicӑ),managementulresurselorumaneșialperformanţei–trebuieintegratșialiniat.Peparcursulacestuiproces,vorfievidenţiateabilitӑţilemaipuţindezvoltatesaulipsadeperformanţӑcuașteptareaunoreforturideîmbunӑtӑţire.Înplus,funcţionariipublicitrebuiesӑatenueze tendinţabirocraticuluideamenţinebariereși restricţiideprocedurӑ–agenţiiveritabiliaischimbӑriinueliminӑbariereleneapӑrat,cimaidegrabӑidentificӑcӑiadecvatesӑleocoleascӑși/sausӑlefacӑfaţӑcusimţpolitic.

Plasarea clientului, respectiv a publicului, drept punct central al strategiei și activitӑţii reprezintӑ a douatrӑsӑturӑoperaţionalӑcarepotenţeazӑadaptarealaschimbare.Întimpcelideriișiangajaţiidinmediulprivataudreptfocusclienţii,investitoriișiacţionariatul,multiplelepӑrţiinteresatecucarelideriidinsectorulpublictrebuiesӑstabileascӑlegӑturiprovinatâtdininteriorulcâtșidinexteriorulinstituţiei.Organizaţiiledinsectorulpublicnusuntcreatepentruamaximizavaloareaoferitӑunuiacţionariat,cipentruacontribuilabinelepublicprinîndeplinireaeficaceșieficientӑamisiuniiorganizaţiei.(Ostroff;2006)Larândullor,companiiledinmediulprivat,șimaialescelecareactivează înservicii,considerӑclienţiidreptpunctuldepornire îndeciziiledinproceselede lucrușioperaţiuni,îndemersulhotӑrâtdealeîndepliniașteptӑrile.

Atâtînsectorulpubliccâtșiînbusiness-ulprivat,îndeplinireaașteptӑrilorpublicului,respectivaleclienţilor,creeazӑpremiseleunei relaţiidecalitate întrepӑrţileangajate într-o interacţiunecaredepӑșește limiteleuneisimple tranzacţii. Sondarea periodicӑ a satisfacţiei clienţilor sau publicului și o politicӑ de management al


obiecţiilorșireclamaţiilorpotreprezentademersuriesenţialeînaidentificașiîndeplininevoileclienţilorsaualepublicului.Responsabilitateapentrudefinireașiimplementareaunuiplandeacţiunepentruîndeplinireașichiardepӑșireanevoilorclienţilorsaualepubliculuiseaflӑlarespectiveleorganizaţiișiaoamenilorcareleînsufleţesc.Estedeosebitdeimportantcaoameniidinprimalinie,aflaţiîncontactcubeneficiarii,atâtdinsectorulpubliccâtșidinbusiness-ulprivat,sӑarategrijӑ,înţelegereșibunӑtate,precumșiflexibilitateînidentificareașiagreareauneisoluţiiviabile,dupӑcaresӑaibӑșiautoritateadeapuneînoperӑsoluţiarespectivӑpentruclientsaucetӑţean.Deasemenea,comunicareafrecventӑ,prinliniitelefonicedeurgenţӑsauconsiliere,notedealertӑșiscrisori,sepoatedovedideterminantӑînapӑstraactualӑinformaţiaderelaţieîntrepӑrţi,inclusivcontractualӑ,pentruclienţisaucetӑţeni–prinprocesedelucrușioperaţiuniajustateînconsecinţӑ.

Implementare de excelenţӑOdatăstabilitestrategiileoperaţionale,punerealorînoperăpoateaduceoportunităţiautenticedeinovaţie,

îmbunătăţire şi utilizarea judicioasă a resurselor.Tehnologia de lucru este un factor de importanţӑmajorӑ înasigurareauneiexecuţiideperfecţiune.Utilizareasoluţiilorsoftwaremodernedemanagementoperaţionaloferăposibilitateaconectăriidecalitatecualtesistemeşiaplicaţiielectronicedinmediulpublicsauprivat,pentruaextragedateleaferenteclienţilorsaucetӑţenilor,inclusivcoordonatecomportamentaleșitranzacţionale,pentruaautomatizaschimbuldeinformaţiecuvariatebazededateşialeconsolidaîntr-oimagineunică,electronică,a fiecărui client sau cetӑţean.Această versatilitate facilitează integrarea şi prognoza pe baza variabilelor şiindicatorilor cantitativi şi calitativi, astfel încât organizaţiile din sectorul public sauprivat pot să estimezemaiaproapederealitaterezultateleinteracţiuniicuclienţiisaucetӑţenii.Deasemenea,capabilităţiletehnicecontribuiemajor la o echilibrare a raportului automatizare-factor uman în ceea cepriveşte alocareaoperatorului uman,programareaautomatizatăaoperaţiunilorpentrumomentelecelemaiproductivealezileidinsăptămânăşiasăptămâniidin lunăpotrivitcomportamentuluişiobiceiurilordeconsumalebeneficiarilor,saumărirea ritmuluide lucrupentrua răspundeuneievoluţiiatipicesausezonieredevolumde lucru înpuncteledeprezenţӑaleorganizaţiilorpublicesauprivate.

Instruireaşidezvoltareaprofesionalăreprezintăunaltfactordesuccespentruimplementareadeperfecţiunea strategiilor operaţionale indiferent de sectorul de activitate. Ȋn perioade de turbulenţă economică,maimultca niciodată, este importantă focalizarea asupra nevoilor beneficiarilor.Acest principiu aduce cu sine costurireflectate de investiţia continuă în dezvoltarea profesională şi motivarea unor echipe de specialişti demareangajamentcaresă lesteaaproapebeneficiarilor.Oriceprogramde instruirevaabordaatâtabilităţile “hard/tehnice”dinfișapostului funcţionarilorpublici, respectivaspecialiștilordinmediulprivat,câtşiabilităţile “soft/derelaţionare” înprivinţaasigurӑriiunei interacţiunidecalitatecubeneficiarii–curespect,grijăşi înţelegere,oferind sprijin ca veritabili consultanţi personali, de unde şi încrederea și satisfacţia beneficiarilor.Asemeneaprogramecontribuiedeasemenea, ladezvoltareaabilitӑţilordemanagementalresurselorumanealeliderilor,prinimplicareaîninstruireașidezvoltareapropriilorechipe.

Managementul inteligent al costurilor Înţelegereainsuficientăaprofiluluiclienţiloradeterminatînmediulprivattendinţadeaaplicauntratament

nediferenţiatacestora.Prinidentificareacâtmaidintimpaprofiluluiclienţilorşiprinpersonalizareainteracţiuniicuaceştia,vitezaşiperformanţaserviciuluioferitseîmbunătăţescvizibil,influenţândpozitivrezultatelefinanciare.Companiilepotastfel,definişi implementaoperaţiunidedicatefiecăreicategorii,înlocdeuntratamentidenticpentrufiecareclient.Volumeledemuncășicosturileaferenteuneitranzacţiicuunclientsepotastfel,diminua,iarpersonalulsepoateconcentrapeactivitӑţiaducӑtoaredevaloare–rezultândoorganizaremaijudicioasӑ,pebazădepriorităţi,curezultateșisumemaiimportantedecâtcosturileînoferireaserviciului,decicuoeficienţӑmaimare.Aceastӑfilozofiedesegmentareabeneficiariloresteutilӑșiînsectorulpublic,putândreprezentaunbunpunctdepornireînadoptareaunordeciziistrategice,tacticeșioperaţionaleadecvate.

Adoptareaunordeciziifundamentatefaceparteintegrantӑdinstrategiiledeasigurareapredictibilitӑţii,deîmbunӑtӑţireaeficacitӑţii,deminimizareaconsecinţelornedorite,șiînultimӑinstanţӑ,decreștereacredibilitӑţii.Ne referim aici lamodul de abordare a luӑrii deciziei care înmod ideal este ancoratӑ în ceamai completӑcercetare,analizӑșicalculprinobservareaevoluţieiinformaţiilordinterenșidinsimulareacudateexperimentale.Atuncicândodecizienusebazeazӑpeoanalizӑdefundamentaresaucândinformaţiadelabazaanalizeieste


incorectӑ,parţialӑsau incompletӑ, riscuriledeaplicareaunoractenormativedeexemplu,elaboratepebazaacesteianalize,creșteexponenţialdatoritӑ lipseiderigoarepoliticӑșiadministrativӑ.Fundamentareasolidӑadecizieiestemodalitateafrecventӑdeaproducerezultateșiaoferiperformanţӑîncompaniileprivate.Dacӑs-araplicacuconsecvenţӑșiînsectorulpublic,luareadecizieipebazaunoranalizefundamentatearoferibeneficiiimportante:politicilevorrӑspundenevoilorrealealecomunitӑţii,cuefectepozitivepentrupopulaţiepetermenlung;vafievidenţiatӑurgenţapentruanumiteproblemecarenecesitӑatenţieimediatӑ;facilitareaschimbuluideinformaţieîntreoameniicareactiveazӑînsectorulpubliccuprivirelanormativeșiproceduricareaudatrezultatesaudimpotrivӑ;reducereacheltuielilorbugetarecarealtfelarfiorientatecӑtreprogramesaupoliticiineficiente,costisitoare sau consumatoarede timp; recuperareamai rapidӑa investiţiei alocateprogramelor publiceprinîmbunӑtӑţirea serviciilor oferite; deciziile sunt adoptate în mod transparent, cu responsabilitӑţi bine definite.(Mincu;2016)

Ceade-acincea trӑsӑturӑoperaţionalӑpentrusuccesulschimbӑriiesteambidexteritateacare reprezintӑcapacitateadeatrececuoportunitateşirapiditatedelaoperaţiunilede‘volum’laoperaţiunilede‘varietate’,cafactordesuccesînoferireaunuiserviciudemarecalitateşivaloareclienţilor,încondiţiileunoroperaţiunieficiente.Dinpunctdevedereoperaţional, trecereade laoservirecontra-timpaunuinumӑrmaredebeneficiari, laocustomizaredemasӑaserviciuluioferit,impuneasigurareaflexibilitӑţiioperaţiunilor,definitedemarjeșilimitedeacţiunepentruactivitatearealizatӑfiedeunoperatoruman,fieautomatizat.Îngeneral,seconsiderӑcӑoperatorulumanesteocomponentӑmaicostisitoare,darînmodașteptat,șimaieficace,îninteracţiunilelegatedeoferireaunuiserviciuconsumatorilorsaubeneficiarilor.

COMPETENŢELE DE LEADERSHIP ESENŢIALE PENTRU OPERAŢIUNI ADAPTIVE În această secţiune a lucrării, autoarea realizeazӑ o definire a setului de competenţe de leadership

necesareimplementӑriiînorganizaţieacelorcincitrӑsӑturioperaţionalecareasigurӑoadecvarelaschimbareșicreioneazӑoorganizaţieadaptivӑindiferentdesectoruldincarefaceparte.Acest‘mapping’sebazeazӑpedateleșirezultateleunorproiectedecercetareșiconsultanƫădesfăşurateîncepândcu2012pânӑlamomentulactual,careacuprins(a)peste150depersoane–funcţionaripublici,manageripublicișidedepartamenteșiexperţi,dinadministraţiapublicӑcentralӑși localӑ–SecretariatulGeneralalGuvernuluiRomâniei,MinisterulDezvoltӑrii Regionale și Administraţiei Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și PersoanelorVârstnice,MinisterulAgriculturiișiDezvoltӑriiRurale,ConsiliulConcurenţeidinRomâniașiARCUB–InstitutulCulturalalMunicipiuluiBucurești,și(b)peste450demanagerideoperaţiunidelatoatenivelurilemanageriale,careactiveazăpepiaţa românească înbusiness-ulprivatdinvariatesectoareeconomicecumsunt serviciilefinanciare – bancare și nebancare, inclusiv recuperarea de creanţe, servicii din domeniul resurselor umane,industriafarmaceutică–importșidistribuţiedemedicamente,suplimentealimentareșiprodusenaturiste,precumșilanţuridefarmacii,telecomunicaţii–serviciidedateșivoce,cablu,mediaşiTV,industriaelectronicӑ,importșidistribuţiedecalculatoareșicopiatoare,dezvoltaredesistemesoftware,soluţiișiserviciidetehnologiainformaţiei.

Programuldeevaluareautilizatuninstrument1bazatpeunsetde50decompetenƫedeleadership,adaptatspecificuluibusinessprivat (Mincu;2013), respectivsectoruluipublic. (Mincu;2016)Afi “competentdinpunctdevedereleadership”,potrivitinstrumentuluiutilizat,înseamnăaficapabilşiapunelalucrucuvizibilitateceletreifaƫetealeuneicompetenƫe–cunoştinƫe,abilităƫi,atitudine–pentruoselecţiedecompetenţedeleadership,considerateesenţialepentruocupanţiipoziţiilorcuresponsabilitatedeadaptarelaschimbare,atâtdinsectorulpublic,câtșidincelprivat.

Autoarea şi-a propus să evalueze nivelul competenƫelor de leadership pentru grupul de peste 600 depersoanecuresponsabilitӑţiînimplementareaschimbӑriiînorganizaţiilelor,astfelîncâtsӑseasigureoadaptareadecvatӑși‘fitness-ul’întregiiorganizaţiilamediulactual.Încazulîncaremaimultdejumӑtatedinlideriiaflaţiînevaluarenecesitӑdezvoltarepersonalizatӑlacompetenţeledeleadershipesenţialeimplementӑriicusuccesaschimbӑrii,autoarearecomandӑstabilireaunuiplanimediatdeînvӑţareșidezvoltareprofesionalӑpentrutoţilideriidinorganizaţiecuresponsabilitӑţi înaceastӑarie–altfel,organizaţiiledincare facparteaceștianupotaspirasӑdevinӑadaptivecuadevӑrat.


• Agilitateprinactivareacompetenţelordeleadershipdemaijos:

Competenţe de leadership esenţialeFuncţionari publici, manageri publici și

experţi

Manageri de operaţiuni- din prima linie, la nivel

de mijloc şi senior -(diferite industrii)

Areviziune N/A2 75%necesitădezvoltareInfluenţeazӑcusimţpolitic 80%necesitădezvoltare N/A

Informeazӑ 50%necesitădezvoltare N/ACunoaștereaprincipiilordereglementare 60%necesitădezvoltare N/A

Răspundeadecvatlaschimbare,riscşiincertitudine 80%necesitădezvoltare 60%necesitădezvoltareDezvoltareaprofesionalăaangajaţilor N/A 60%necesitădezvoltare

Planificarea N/A 30%necesitădezvoltareStabilireapriorităţilorşimanagementultimpului 30%necesitădezvoltare 75%necesitădezvoltareCreativitateșiinovaţie/Managementulinovaţiei 20%necesitădezvoltare 20%necesitădezvoltare

Pregӑtirea pentru Agilitate Extrem de scӑzutӑ Extrem de scӑzutӑ

• Plasarea clienţilor, respectiv a publicului, drept punctul central al strategiei, tacticilor și operaţiunilor prin activareaurmӑtoarelorcompetenţe:


experţi


de mijloc şi senior - (diferite industrii)

Orientareacătrecerinţelepublicului/clienţilor 30%necesitădezvoltare 15%necesitădezvoltareEsteeticşiintegru 5%necesitădezvoltare 4%necesitădezvoltare

Ȋimotiveazăpeceilalţi 60%necesitădezvoltare 60%necesitădezvoltareCompetenţeînștiinţesociale 20%necesitădezvoltare N/A

Dezvoltareaprofesionalăaangajaţilor 60%necesitădezvoltare 60%necesitădezvoltarePerformanţӑînaltӑcuconsecvenţӑ 30%necesitădezvoltare N/A

Construieşteechipeșicontribuielaconstruireaunuispiritdeechipӑ 50%necesitădezvoltare 55%necesitădezvoltare

Creativitateșiinovaţie/Managementulinovaţiei 20%necesitădezvoltare 20%necesitădezvoltareRezolvareaeficientăaproblemelor 60%necesitădezvoltare 15%necesitădezvoltare

Pregӑtirea pentru Plasarea clientului/publicului drept punct central Scӑzutӑ Scӑzutӑ spre medie

• Implementarea de excepţie prinactivareacompetenţelorurmӑtoare:

Competenţe de leadership esenţiale Funcţionari publici, manageri publici și experţi



Rezolvareaeficientăaproblemelor 60%necesitădezvoltare 15%necesitădezvoltareCunoaștereaprincipiilordereglementare 60%necesitădezvoltare N/A

Relaţiidecolaborare 25%necesitădezvoltare N/AConstruieşteechipeșicontribuielaconstruireaunui

spiritdeechipӑ 50%necesitădezvoltare 55%necesitădezvoltareCompetenţeînștiinţesociale 20%necesitădezvoltare N/A

Creativitateșiinovaţie/Managementulinovaţiei 20%necesitădezvoltare 20%necesitădezvoltare

Răspundeadecvatlaschimbare,riscşiincertitudine 80%necesitădezvoltare 60%necesitădezvoltarePlanificarea N/A 30%necesitădezvoltare

Organizareamuncii N/A 30%necesitădezvoltareLuareaunordeciziiinformate 70%necesitădezvoltare 50%necesitădezvoltare

Interpretarearezultateloranalizei 70%necesitădezvoltare N/ARecrutarea talentului N/A 35%necesitădezvoltare

Managementulperformanţeiangajaţilor N/A 35%necesitădezvoltarePerformanţӑînaltӑcuconsecvenţӑ 30%necesitădezvoltare N/A

Informeazӑ 50%necesitădezvoltare N/AStabilireapriorităţilorşimanagementultimpului 30%necesitădezvoltare 75%necesitădezvoltare

Delegarea N/A 60%necesitădezvoltareManagementulserviciuluipublic/Managementul

operaţiunilor(procese,calitate,tehnologie) 40%necesitădezvoltare 40%necesitădezvoltare

PregӑtireapentruImplementareadeexcepţie Scӑzutӑ Scӑzutӑ


• Pentru un management inteligent al costurilorprinactivareaunorcompetenţecumsunt:

Competenţe de leadership esenţiale Funcţionari publici, manageri publici și experţi



Esteeticşiintegru 5%necesitădezvoltare 4%necesitădezvoltareLuareaunordeciziiinformate 70%necesitădezvoltare 50%necesitădezvoltare

Rezolvareaeficientăaproblemelor 60%necesitădezvoltare 15%necesitădezvoltareManagementulperformanţeiangajaţilor N/A 35%necesitădezvoltarePerformanţӑînaltӑcuconsecvenţӑ 30%necesitădezvoltare N/A

Planificarea N/A 30%necesitădezvoltareOrganizareamuncii N/A 30%necesitădezvoltare

Managementulserviciuluipublic/Managementuloperaţiunilor(procese,calitate,tehnologie) 40%necesitădezvoltare 40%necesitădezvoltare

Pregӑtirea pentru Managementul inteligent al costurilor Scӑzutӑ Medie

• Ambidexteritate prinactivareacompetenţelordemaijos:


experţi

Manageri de operaţiuni- din prima linie, la nivel de mijloc şi

senior -(diferite industrii)

Orientareacătrecerinţelepublicului/clienţilor 30%necesitădezvoltare 15%necesitădezvoltareInterpretarearezultateloranalizei 70%necesitădezvoltare N/A

Creativitateșiinovaţie/Managementulinovaţiei 20%necesitădezvoltare 20%necesitădezvoltareRecrutarea talentului N/A 35%necesitădezvoltare

Dezvoltareaprofesionalăaangajaţilor 60%necesitădezvoltare 60%necesitădezvoltarePerformanţӑînaltӑcuconsecvenţӑ 30%necesitădezvoltare N/A

Planificarea N/A 30%necesitădezvoltareOrganizareamuncii N/A 30%necesitădezvoltare

Pregӑtirea pentru Ambidexteritate Scӑzutӑ Medie

REZULTATELE CERCETӐRII PRIVIND NIVELUL DE PREGӐTIRE ÎN MANAGEMENTUL SCHIMBӐRIIPotrivitrezultatelorcercetӑriiefectuateasupracompetenţelorcarepotcataliza trӑsӑturile operaţionale de

management eficient al schimbӑrii,stadiuldezvoltӑriiacestoraevidenţiazӑfaptulcӑlideriidinambelesectoaresubobservaţieposedӑunnivel general modest de dezvoltare personalӑ,insuficientpentruafacefaţӑschimbӑrii.De aceea, sunt necesare eforturi semnificative din partea liderilor din organizaţiile, sectoarele și industriilecercetate,deaînvӑţașideasedezvolta.

Ceamaibunӑpregӑtirelaschimbareoaulideriidinbusiness-ulprivatînceeacepriveștemanagementul inteligent al costurilorșiambidexteritate,pefonduluneibunedezvoltӑripersonaleacompetenţelordeleadershipcum sunt “rezolvarea eficientӑ a problemelor”, “este etic și integru” și “orientarea cӑtre cerinţele publicului/clienţilor”.Însectorulpublic,lideriinuaparafipregӑtiţicelpuţinlaunnivelmediupentruniciuna dintre trӑsӑturile operaţionale de management al schimbӑrii;totuși,câtevacompetenţeseevidenţiazӑlaunniveldedezvoltarefoartebun:“esteeticșiintegru”,“creativitateșiinovaţie/managementulinovaţiei”,“competenţeînștiinţesociale”și“relaţiidecolaborare”.

Toatecompetenţeledeleadershipcareconferӑagilitateorganizaţiilortrebuiesӑconstituie–pefonduluneipregӑtiriextremdescӑzutepentruafacefaţӑschimbӑrii lalideriiaflaţisubobservare–prioritateaabsolutӑîndezvoltarea liderilor cu responsabilitӑţi înmanagementul schimbӑrii – indiferentdesectorul încareactiveazӑaceștia.Pentrusectorulpublic,șicelelaltetrӑsӑturioperaţionalevorreprezentastringenţealedezvoltӑriiliderilor,princompetenţeledeleadershipașa-numite‘tehnice’–“luareaunordeciziiinformate”,“interpretarearezultateloranalizei”și“rezolvareaeficientӑaproblemelor”.Înmediulprivat,prindezvoltareacompetenţeide“luareaunordeciziiinformate”sepoatepotenţasuplimentarimplementarea de excepţie.

Esteimportantsӑmenţionӑmcӑabilitӑţile ‘relaţionale’,respectivcompetenţeledemanagementalresurselorumane,trebuiesӑfiesupuseimediatunordemersuridedezvoltaresusţinutӑatâtînsectorulpublic,câtșiîncel


privat: “îimotiveazӑpeceilalţi”, “dezvoltareaprofesionalӑaangajaţilor”și “construieșteechipeșicontribuie laconstruireaunuispiritdeechipӑ”.

CONCLUZII Atunci când liderii din sectorul public sau business privat activeazӑ un set complex de competenţe deleadership, au posibilitatea realӑ de a-și transforma organizaţiile în entitӑţi adaptive la schimbare – adicӑ înorganizaţiiagile,careîndeplinescașteptӑrilebeneficiarilor,careasigurӑoimplementaredeexcelenţӑcuutilizareeficientӑaresurselorșitehnologieișicareauflexibilitateadeagestionademersuridemarecomplexitate.Înceeacepriveșteagilitateaoperaţiunilor,angajaţii dinsectorulprivatsubconducerea liderilor lorparsӑdispunӑdeagilitatesuficientӑpentruadeterminaimplementareademareperformanţӑ,întimpceînsectorulpublic,datoritӑinterdependenţelorîntrediferiteleinstituţiipublice,proceseledelucruaumaimarecomplexitateșipotîntâmpinaîntârzieri.Înconsecinţӑ,operaţiunileșiniveluldeagilitatepotaveaconotaţiidiferitepotrivitperformanţeidiferiteînregistrateînceledouӑcazuri,menţinândpotenţialuldetransferabilitatepentrulideriîntresectoare.LideriidinRomâniaaudeparcursundrumprovocatorpentrua continuasӑ înveţe și sӑaplice, deci sӑ sedezvolte înprivinţasetuluidecompetenţenecesare,pentruaconstruișidesӑvârșicapacitateadeadaptareșiflexibilitatealaschimbarealeorganizaţiilorîncareactiveazӑ.

BIBLIOGRAFIEFulmerW.E.,(2000).Shaping the Adaptive Organization,AMACOM,NewYorkHeizerJ.,RenderB.,MunsonC.,(2017).Operations Management – Sustainability and Supply Chain Management,

PearsonPrenticeHall,NewJerseyMincuC.,(2012).Strategii operaţionale inovatoare ale creditorilor nefinanciari în managementul riscului de neplată

şi al recuperării creanţelor, prezentată laConferinƫa Internaƫională “ReinventingBusiness inaChangingWorld”,Revista“Calitatea-acceslasucces”,anul13,nr.130,SocietateaRomânăpentruAsigurareaCalităƫii

MincuC.,(2013).Competenƫe de leadership transformaƫional pentru managementul operaţional de excelenţă, prezentatălaConferinƫaInternaƫională“TransformingBusiness,TransformingPeople.TheArtandSciencetoBuildHigh-PerformanceOrganizationsinGlobalEnvironment”,Revista“Calitatea-acceslasucces”,anul14,S4,2013,SocietateaRomânăpentruAsigurareaCalităƫii

Mincu C., (2016).Dezvoltarea competenƫelor de leadership transformaƫional în administraţia publică pentru un serviciu de calitate, prezentată la Conferinƫa Internaƫională “Mastering Business and Innovation in aChallengingandRiskyEnvironment”,Revista“Calitatea-acceslasucces”,anul17,S4,SocietateaRomânăpentruAsigurareaCalităƫii

OstroffF.,(2006).Change Management in Government,HarvardBusinessReview,May

________1 BazatpefilozofiaCareerArchitectdezvoltatădeMikeLombardoşiBobEichingerînanii‘90;pentrumamultedetalii,consultaƫiUsingtheCareerArchitecttoAssessandDevelopLeadershipCompetencies,http://acumeninternational.com/site/acumen/files/articles/Using%20the%20Career%20Architect%20to%20Assess%20and%20Develop%20Leadership.pdf

2‘NotApplicable’–competenţanuesteinclusӑînsetuldecompetenţeesenţialedeleadershipsolicitateafiînposesiaangajaţilorpepoziţiiledinsectorulpublicsaubusinessprivataflateîn

cercetare.Înconsecinţӑ,autoareanuprezintӑînprezentalucrarestadiuldezvoltӑriiacestorcompetenţe,darcercetӑriviitoarepotfiextinseasupraacestoracasetsecundardecompetenţede

leadership.


CONSECINȚELE FUNCȚIONALE ȘI DISFUNCȚIONALE ALE UTILIZĂRII MEDIILOR DE SOCIALIZARE DE CĂTRE GENERAȚIA MILLENNIALS

Dr. Eliza BIVOLARU: [email protected]

Rezumat: Această lucrare oferă o expunere dialectică a consecințelor funcționale și disfuncționale apărute ca urmare a modurilor în care generația Millennials utilizează mediile de socializare. De asemenea, prezenta lucrare leagă aceste consecințe de caracteristicile asociate cu generația Millennials, și anume: (1) nevoia de a se simți unic(ă) sau special(ă) și căutarea atenției; (2) un sentiment de a fi îndreptățit(ă) la mai mult. Sporirea noilor tipuri de locuri de muncă aferente platformelor sociale (de exemplu vlogging, live streaming) a fost potențial alimentată de, și împlinește atât nevoia de a se simți unic(ă) sau special(ă) cât și căutarea atenției. În contrast, exprimarea și răspândirea nemulțumirii legate de locul de muncă utilizând platformele sociale au fost, în general, atribuite unui sentiment de îndreptățire la mai mult. În această lucrare dezvolt teoretic ideea că răspândirea nemulțumirii legate de locul de muncă ar putea fi greșit interpretată drept un sentiment de îndreptățire la mai mult, din cauza creșterii vizibilității informațiilor aflate în mediile de socializare și a ușurinței cu care aceste informații pot fi măsurate și cuantificate.

Cuvinte cheie: generația Millennials; mediile de socializare; nevoia de a fi unic(ă); nevoia de a fi special(ă); rezultatele legate de locul de muncă; sentimentul de îndreptățire

Clasificare JEL: M12; M54; O15

DEZBATEREA CU PRIVIRE LA GENERAȚIA YOschimbaregeneraționalăsemnificativășivastă,ceafostevidențiatădecătrecercetători,presabusiness,

comentatorisocialișimass-mediaîngeneral,constăînsentimentulsporitafișatdecătrepersoaneletineredeafiîndreptățitela(saualisecuveni)maimult(fațădealtepersoane)(deexemplu,TwengeșiCampbell2001,Twengeșicolab.2004,Twengeșicolab.2008,TwengeșiCampbell2009,Twenge2014).Maiprecis,generațiilemaitineresesimtîndreptățitela(aprimi)maimult,suntmaiconcentratepepropriilepersoaneșisuntmainarcisiste,iargenerațiacaresepresupunecăîntruchipeazămodelulidealalacestuisentimentdeîndreptățirelamaimultafostidentificatădreptGenerațiaY(Millennialssaugenerațiaceaprimitdenumireade„GenerațiaEuEuEu”;Stein2013).TineriiMillennialsaufostdefiniți,înmare,decaracteristicicumarfisentimentuldeafiîndreptățițila(saualisecuveni)maimultîncomparațiecualțiișinarcisism,iarogamăvariatădeinstrumentepsihologiceafostconceputăpentruaevaluasentimentuldeîndreptățireșinarcisismlanivelpsihologicsubclinic:ScalaPsihologicădeÎndreptățire(Exlineșicolab.2004),ScalaÎndreptățiriiNarcisiste(deexemplu,Exlineșicolab.2004,Reidyșicolab.2008), InventarulPersonalitățiiNarcisiste (Raskin șiTerry1988), InventarulPersonalitățiiNarcisiste-13și Inventarul Personalității Narcisiste-16 (Gentile și colab. 2013), Inventarul deCinci Factori ai Narcisismului(Miller și colab. 2013a, Miller și colab. 2013b), Scala Narcisismului Hipersensibil (Hendin și Cheek 1997),ScalaComportamentuluiCriminal sauAnalog acestuia (Miller și Lynam2003), ScalaNarcisismuluiGrandios(deexemplu,Millerșicolab.2013c)etc. Înansamblu,accentulpusdecătremanagerișimass-mediaasuprasentimentuluisporitdeîndreptățireșiasupranarcisismului,șidiscursulceasociazăacesteconceptegenerațieiMillennials,aucondusladescriereaacesteigenerațiicafiindunasumbră,definităînmoddistinctivdeego-uriexagerate,sentimentedegrandiozitatealesinelui,căutareaatenției,luareariscurilor,impulsivitate,nesăbuință,agresivitateșiduritate(deexemplu,DeWallșicolab.2011,Gentileșicolab.2013).

Sentimentulpsihologicstabildeafiîndreptățitlamaimult,sauconvingereadeduratăcăpropriapersoanămerităuntratamentsuperiorsauprivilegiiîncomparațiecualtepersoane(asevedea,deexemplu,Campbellși


colab.2004a)s-adoveditaducelaoseriedecomportamenteșiatitudininegative,incluzândcomportamente,potențialesaureale,nefavorabile la loculdemuncă(deexemplu,Fisk2010).Maiprecis,persoanelecareauunsentimentpsihologicridicatdeafiîndreptățitelamaimultsuntînmediemaipredispusesăcearăocreșteresalarială,săfacăalegericompetitive(îndetrimentulaltora),săaratemaimultăagresivitatedupăprimireaunuifeedbacknegativșichiarsăexprimemaimultăfuriecătreputerilespirituale(deexempluCampbellșicolab.2004a,Exlineșicolab.2004,Grubbsșicolab.2013).Îndreptățireanarcisistă,ocomponentăanarcisismuluiasociatăcusentimentulpsihologicdeafiîndreptățitlamaimult,s-adoveditcăpoatedeterminaoseriedecomportamentedisfuncționale.Exempleincludsenzațiafrecventădeasesimținedreptățit(ă)decătrealtepersoane(deexemplu,McCulloughșicolab.2003),oprobabilitatemaiscăzutădeaiertașiohotărâremaimaredeacăutarăzbunareînurmafaptelorofensatoare(Exlineșicolab.2004)șichiaragresivitatesubformaaplicăriideșocurielectriceuneialtepersoane(Reidyșicolab.2008).

Pelângăsentimentuldeîndreptățirelamaimult,narcisismulimplicășisentimentedeunicitateșisuperioritate(RaskinșiTerry1988).Cercetătoriiausugeratcăastfeldesentimentepotfiinsuflatedecătrepărințilaovârstăfragedă,dindorințaacestoradeaîșiajutacopiiisăîșidezvolteauto-valoareașistimadesine,caracteristicicepotdeveniexacerbatelavârstamaturității(Stein2013,asevedeaTwenge2014).Asesimțiunic(ă)sauspecial(ă)șiasecomportadeomanierăcaresăindiceacestlucrupotfistrategiifuncționaleîncontexteorganizaționale.Mai precis, un sentiment de unicitate sau un sentiment de a poseda însușiri unice sau rare este important,deoareceresurselelimitatesuntapreciatedealțiicafiindmaivaloroasesaudeocalitatesuperioară(Lynn1991,Cialdini1995).Exempleleabundă înacestsens.Folosireaunornumeuniceprinutilizarea inițialelornumelormijlocii (sau a inițialelor prenumelui sau prenumelor tatălui) este considerată ceva neobișnuit într-un contextcotidian,darobișnuitîntr-uncontextformal(VanTilburgșiIgou2014b).Utilizareaacestorformedenumeuniceconducelapercepțiasporităastatutuluisocialșiacapacitățilorintelectualealedeținătorilornumelorrespective(VanTilburgșiIgou2014b).Cercetătoriicarefolosescnumelelorcuinițialelemijlociiaparînordineaautoriloraarticoleloracademicedindomeniulpsihologieiînainteacercetătorilorcarenufolosescinițialelemijlocii(IgoușiVanTilburg2015).Artiștiicarerealizeazăacteunice,excentricesuntapreciațidreptposesorialeunorcapacitățiartisticesuperioare(VanTilburgșiIgou2014a),iarnevoiadeunicitateexplicădecepersoanelecaresesimtmaiîndreptățitetindsăoferesoluțiicreative(ZitekșiVincent2015).Deșiunsentimentdeunicitatesepoatedovediafibeneficînorganizații,întrucâtcreativitateaesteasociatăcuideiinovatoare,uniceșirare(deexemplu,Kasof1995),exprimareasporităaunicitățiinupoateduceîntotdeaunalarezultatepozitive.Deexemplu,studiirecenteauarătatcăoameniicarepercepcreativitateacafiindunlucrurarsuntmaidispușisăsecomporteînmodurilipsitedeetică,deoarecesesimtîndreptățițila(aprimi)maimult(VincentșiKouchaki2016).

Conceptul general al narcisismului este, înmare, reprezentat de: convingerea psihologică de durată căpropriapersoanămerităun tratamentspecial;unsentimentde îngâmfareșigrandiozitateal sinelui; vanitate;un sentiment deunicitate (a se vedeaMorf șiRhodewalt 2001,Campbell și colab. 2011). Lanivel subclinic,narcisismulafostasociatcuurmătoarele:căutareaatențieișiauto-promovarea(deexemplu,DeWallșicolab.2011),căutareadesenzații(deexemplu,Millerșicolab.2009),luareariscurilor(deexempluCampbellșicolab.2004b,Lakeyși colab.2008), impulsivitatea (deexemplu,VazireșiFunder2006)șiagresivitatea încazul încare persoana narcisistă este respinsă social (de exemplu,Twenge și Campbell 2003) sau în cazul în careego-ulîiesteamenințat(deexemplu,BushmanșiBaumeister1998,CampbellșiCampbell2009).Persoanelenarcisiste,deasemenea,afișeazătendințematerialiste(Campbellșicolab.2005),seconcentreazăcudeosebireperezultatelefinanciare(Campbellșicolab.2005,Lakeyșicolab.2008)șiopteazăpentrusoluțiicompetitive(cedăuneazăaltora)îndilemelesocialedeîmpărțireaunorbunuricomune(CampbellșiCampbell2009).Maimult,narcisismuldeterminăoîncredereînsineexagerată,precumșiconvingereacăpropriapersoanăvaaveaperformanțemaimaridecâtalealtora(deexemplu,Campbellșicolab.2004b).

Într-un context organizațional, există multe strategii funcționale pe care personalitățile narcisiste le potadopta,motivpentrucareacest tipdepersonalitatepoateajungeadeseapetreptele ierarhicesuperioarealeorganizațiilor(deexemplu,ChatterjeeșiHambrick2007).Deexemplu,personalitățilenarcisisteauodorințămaimaredeafilideri(Brunellșicolab.2008)sauiaupartelaactivitățimenitesăîiajutepeceidinjurullor,celpuținparțialdindorințadeaimpresionasaudeacontrolaimaginealorpublică(Campbellșicolab.2011).


Cu toate acestea, multe dintre caracteristicile asociate cu narcisismul sunt probabil disfuncționale șinefavorabileîntr-uncontextorganizațional(Campbellșicolab.2011).Dinpunctdevedereteoretic,convingerilepersoanelornarcisistecăelemerităuntratementsuperiorcelorlalțile-arputeainducepercepțiiexagerateprivindeventualeinechitățisaunedreptățiorganizaționalecomiseîmpotrivalor(Campbellșicolab.2011).Rezultateleempirice sugerează într-adevăr că personalitățile narcisiste se simt victime ale unor astfel de nedreptățimaifrecvent (McCullough și colab. 2003).Acest lucru devine problematic atunci când ofensele sau nedreptățileidentificatenusuntreglateprincompensațiiadecvate,proporționaleofenselor,provocândastfelcomportamenteasociatecumăsuripunitiveexcesive(Exlineșicolab.2004).CercetareaștiințificăîndomeniulnarcisismuluiaarătatcăgenerațiaMillennialspoatefipredispusă ladezamăgireșianxietateîncontextul instabilității locurilordemuncă(deexemplu,Twenge2014).Mecanismulteoretizatsăinducăastfeldesentimentededezamăgireșianxietateconstăînpresupunereacă,pentrugenerațiaMillennials,piațamunciinurecunoașteînmodadecvatînsușirilespecialealeacestortineri(Twenge2014).

Deșicomentatoriisocialișimass-mediaîngeneralaudeplânspescarălargăosocietatedetineri,angajațisaușomeri,caredeținconvingerideduratăcăsuntîndreptățițilamaimult,rezultateleunorstudiidecercetarerecentecontrazic ideeacăacesteconvingeride îndreptățireaucrescutde-a lungulgenerațiilor (Trzesniewskișicolab.2008,TrzesniewskișiDonnellan2009,TrzesniewskișiDonnellan2010,Costanzașicolab.2012).Deexemplu,ometa-analizărealizatădeCostanzașicolaboratoriisăi(2012)nuadezvăluitdiferențeîntregenerațiiînceeacepriveștesatisfacția la loculdemuncăsau intențiadearenunța la loculdemuncă.Trzesniewskișicolegiisăi(TrzesniewskișiDonnellan2009,TrzesniewskișiDonnellan2010)atragatențiaasupraunoraspectemetodologiceimportanteutilizateînstudiileanterioare.Maiprecis,concluziilelanivelgeneralaufostextrapolatedinmeta-analizeceauconținutdatecolectatelaunsingurmomentîntimp(șinude-alungultimpului),bazatepeunnumărmicdeeșantioanederespondenți (TwengeșiCampbell2001,Twengeșicolab.2008). Înciudafaptuluicădezbatereaesteîncăîncursdedesfășurare,mediatizareagenerațieiMillennialsdreptogenerațiedetineriabsorbițideeiînșiși,carecredcăanumitelucrurilisecuvindelasine,aduslaoimagineacceptatăcafiindadevăratădecătreopiniapublică,angajatorișicomunitățilemanageriale(Stein2013).

UTILIZAREA MEDIILOR DE SOCIALIZAREAu fost propuse diferite definiții referitoare la cine aparține exact Generației Y. O definiție acceptată în

generalesteaceeacăgenerațiaMillennialsincludepersoanelenăscuteîntreînceputulanilor1980șiînceputulanilor2000(Stein2013).Aceastăperioadăcoincide,deasemenea,cuprogresemajoreîndomeniulinformațiilorși comunicațiilor,precumși cudezvoltareași răspândireaplatformelorsocialeșia rețelelordesocializare. Înperioadaîncaredeveneauadolescențisauadulți,tineriiMillennialsputeauutilizaFacebook,YouTubeșiTwitter,iar mai apoi Instagram, Snapchat sau Pinterest.Acest lucru a însemnat de asemenea că, la venirea crizeieconomiceîn2007,tineriiMillennialsdeoricevârstăerauliberisăîșiexprimenemulțumirileși/sausăîșidescrieexperiențele legate de piațamuncii pe platformele de socializare. Este plauzibil să presupunem că sporireavizibilitățiișitransparențeiinformațiiloraflatepemediiledesocializare–încontextulcrizeieconomice–arfipututexacerbadescriereagenerațieiMillennialscafiindalcătuitădintinericarecredcăsuntîndreptățițilamaimult,nemulțumiți,şomerisauangajați,daralecăror însușirispecialenuaufostapreciate înmodadecvatpepiațamuncii(Stein2013,Twenge2014).

Deșiutilizareaplatformelordesocializarevariazăînfuncțiedescopuridiferiteșiestemultmainuanțatădecâtsepresupuneaanterior(AmericanPressInstitute2017),generațiaMillennialsreprezintămajoritateautilizatoriloracestorplatformedigitale(PewResearchCenter2017).În2016înS.U.A.,generațiaMillennialsdepășeaoficialcanumărgenerațiaBabyBoomers,devenindastfelgenerațiaceamaivastădinS.U.A.(PewResearchCenter2016), iar acest lucru este important deoarecemembrii generației Boomer se pensionează din ce în cemaimult(Kawa2017).Pentrucompaniișiexperțiiînmarketing,interacțiuneacuGenYprinintermediulmediilordesocializareadevenitdeo importanțăcapitală(Memon2017), întrucât tineriiMillennialsși-auconstruitopiațăproprie:„(...)marketing-ulîncadrulsocialmediaacreatsutedetitlurinoidelocuridemuncă:ExperțideBrand,Specialiști înComunicareMultimedia,AnaliștiSocialMediașiMonitoriSocialMedia.AcesteatoatesuntroluricreatedegenerațiaMillennialspentrugenerațiaMillennials(...)”(Memon2017).


CONSECINȚE FUNCȚIONALE CU PRIVIRE LA PIAȚA MUNCIIPrin utilizareamediilor de socializare răspândite pe scară largă, tinerii Millennials au contribuit, înmod

intenționatsauneintenţionat,lalegitimizareanoilorformedelocuridemuncăaferenteacestorplatforme.Deșimodurileîncareacțiunileantreprenorialesaucategoriilenoidepiațăpotobținelegitimitateaufostcercetateînliteraturadespecialitate(NavisșiGlynn2010,NavisșiGlynn2011),teoreticsauempiricnusecunoaștedacăvastautilizareaplatformelordesocializareaoferitlegitimitateeforturilorantreprenorialesaunoilorformedelocuridemuncăaferentesocialmedia(Singhșicolab.1986).Lucrareaprezentănuîncearcăsăpropunăoteoriecuprivireladinamicasaucauzalitateaaparițieiunornoiformedelocuridemuncăaferentesocialmedia.Lucrareaoferăexempleanecdotice sau informații cantitativepentrua ilustramodul în care tineriiMillennials au folositmediiledesocializareînmodfuncțional,creândsauvalorificândnoiformedelocuridemuncăsauoportunitățiprofesionale.Dupăaceea,lucrareaexpunedeasemenearezultateledisfuncționalelaloculdemuncă,asociatecuutilizareamediilordesocializaredecătreMillennials.

Website-ulTwitch,achiziționatîn2014deAmazonpentrusumade970demilioanededolari(Luckerson2014)oferălivestreamingsauvideolacerereaactivitățilordejocurivideo(Twitch.tv2017).Peaceastăplatformă,jucătoriivideopotfacemaratoanedejocuritimpde24deore,încadrulcărorainteracționeazădirectcupubliculșiundemembriipubliculuipotdonadiversesumedebanipentrucajucătoriisăcontinuesăsejoace(Twitch.tv2017).Acesta reprezintăunaranjamentfinanciar favorabilpentru jucătorideoarece îșipotdezvoltacarieraprinprezențaputernicăonline.Deasemenea,eisuntplătițiatâtprinabonamentele lacanalele lor,precumșiprinreclameleafișatepecanalelelor(Twitch.tv2017).Site-ulestedeasemeneacunoscutpentrudonațiilesalecaritabile–prinașa-numitelejocuribianuale„GamesDoneQuick”(jocurirapide).Înșaptezileînianuarie2017,întimpulediției„GamesDoneQuick”,jucătoriiaureușitsăstrângăpeste2,2milioanededolariîndonații,printransmitereaîndirectajocurilorfăcute„speedrunning”(„înviteză”)(Gach2017).Majoritateaspectatorilordepeacestsiteseîncadreazăîncategoriadevârstă18-35deanișideaceeateoreticmajoritateaaparținegenerațieiMillennials(Webb2012).

YouTubeesteprobabilceamairăspândităplatformăceafacilitatcreareaunornoiformedelocuridemuncăaferentesocialmedia.Deexemplu,profesioniștiideoricefelsauceicarepotdemonstrauntalentsauoabilitate(Johansson2016)îșipotcreapropriilecanaleYouTube.Înschimb,ceicareîiurmărescseaboneazălaacestecanale,iarveniturilesuntgenerateprinreclameleafișateînvideoclipurilecanalelorrespective(Johansson2016).PewDiePie,uncomediande27deanidinSuediașicelmaibineplătitstarYouTube,acâștigat15milioanededolaridoarîn2016(Berg2016).ÎncadrulYouTube,sepotfacerecenziidespreanumitemărcisauprodusedecătremake-upartiști,hairstiliști,sauoricecumpărătoridehaineșiaccesorii.Larândullor,companiileplătescpentrucaproduselelorsăfieanalizatesaupromovate(YouTube2017)decătreceicareaumulțiurmăritorișipublicul potrivit (Johansson2016).Astfel, veniturile pot figenerateprinanalizarea, plasareasaupromovareaproduselor(Johansson2016,YouTube2017).

OproblemăimportantăaacestuifenomenlegatdepiațamunciisereferălarelațiacauzalădintreutilizareamediilordesocializaredecătretineriiMillennialsșiacestenoiformedelocuridemuncăaferentesocialmedia(deexemplu,vlogging).OaretineriiMillennials,dinnevoiadeacăutaatenție(DeWallșicolab.2011),deaîșiexprimapersonalitatea(InglehartșiOyserman2004)șideasesimțiunicișideosebiți (LynnșiHarris1997,BrewerșiRoccas 2001,Morf și Rhodewalt 2001, Lynn și Snyder 2002, Campbell și colab. 2004a, Campbell și colab.2011),auinițiatastfeldeprocesefavorabiledinpunctdevederefinanciar?Auînceputprinaseexprimaliberpeacesteplatforme,prinaîșidescrieviețilesauproduseleutilizateșiapoiaudescoperitnoimodalitățidegenerareaveniturilor?Deexemplu,unelestaruriYouTubeaumărturisitcăauînceputsăpostezevideoclipuripeYouTubecumult înaintedeaputeaobținevenituridinacestea(Berg2016).Saumaidegrabăcompaniileauidentificatoportunitățisăîșicomercializezeproduselelaunnivelmaispecificșiînmodalitățialternativereclamelortipicedepeinternet,dândastfelnaștereunornoiformedelocuridemuncăaferentesocialmedia?

Indiferentdegenezasaudecauzalitateaacestorprocese,nuestedeneconceputsăpresupunemcăacesteinteracțiuni împlinescnevoipsihologicedebazăaleoamenilordeasesimțiunici,specialisaudiferiți fațădealții(SnyderșiFromkin1980,BrewerșiRoccas2001,LynnșiSnyder2002);acesteinteracțiuniîmplinesc,deasemenea,șinevoiledecăutareaatenției(DeWallșicolab.2011)atâtpentrufurnizori,câtșipentruconsumatori.


Furnizoriiacestorserviciiîșipotdiscutaviața,preferințele,opiniile,produselepecarelefolosesc,mărcileplăcute,destinațiilepreferateetc.Înmodsimilar,consumatoriipotinteracționadirectcufurnizoriiacestormaterialeșicualțiconsumatoriînsecțiunea„Comentarii”,exprimându-șiopiniile,oferindfeedback,căutândsfaturipersonalizatesauîmpărtășindu-șipropriileexperiențe.Suntnecesarestudiidecercetareînviitorpentruaidentificatrăsăturilepsihologicepredominantealefurnizorilorșiconsumatorilorimplicațiînacesteprocese.

Avândladispozițieunsimpluaparatconectatlainternet,oameniipotmuncionlineîncadrulanumeroasenoiformedelocuridemuncășinuînmodultradiționalcenecesitaprezențafizicălaloculdemuncă.Existămulteposibilităţi:tineriiMillennialsauinițiat,auaccelerat,aurăspunsla,sauauinteracționatînmodcreativcusistemulsocialmedia.Acestsistems-adezvoltatpeduratacrizeifinanciareatuncicândratașomajuluierafoartemareșiacoinciscuaparițiaunornoiformedelocuridemuncăaferentesocialmedia.

REZULTATE DISFUNCȚIONALE ÎN CADRUL LOCURILOR DE MUNCĂExistănenumărateexempledetineriMillennials„carecredcă lisecuvinemaimult”–dupăcumaufost

descrișiînmass-media,careauapelatlasocialmediapentruaîșiexprimanemulțumirilelegatedelocurilelordemuncă,ignorândfaptulcălistelelordeprieteniconțineaușefiisaucolegiilorsaucăpostărilelorerau„publice”încazulFacebook(Bean2014).Existăfoartemulteîntâmplărianecdoticeînacestsens.Exempleincludopersoanăaflatăînconcediumedical,careeraînacelașitimpactivăpeFacebook,sauopersoanăcareși-aluatliberdelaloculdemuncădincauzauneiurgențefamilialeșicareaparticipatlaopetrecereînaceeașizi(Bean2014).TaliaJane,oscriitoarede25deani,afostconcediatădeYelpdupăceapostatoscrisoarepublicăadresatădirectoruluiexecutivîncaredetaliafaptulcăsalariulpecareîlcâștigaacolonuconstituiaunsalariudincaresăpoatătrăi(Smith2016).SituațiasaafostmediatizatăsubformaunuidiscursaltânăruluiMillennialcarecredecănuprimeșteceîiestecuvenit,Janefiinddescrisăprecumoaltătânărănarcisistăconvinsăcăesteîndreptățitălamaimult(pentruodiscuție,asevedeaCammeron2016).

Acesteexempleaufostîngeneralinterpretatedecătremass-mediacafiindreprezentativealeașteptărilornerezonabilealegenerațieiMillennials(Stein2013).Cutoateacestea,multeexplicațiialternativearputeastalabazarăspunsurilorvocalealetinerilorîncontextulunuiclimateconomicșidemuncănefavorabil.Unadintreposibilitățiesteaceeacă,fiindmaiobișnuițisăîșiexprimeîngeneralsentimentelepeplatformeledesocializare(PewResearchCenter2017), tineriiMillennials îșiexprimă,deasemenea,șinemulțumirile legatede loculdemuncăpeacesteplatforme,așacumîșiexprimășisatisfacția legatăde loculdemuncă.Schimbărilerecenteîn domeniul muncii (automatizarea muncii; proliferarea formelor alternative de muncă, cum ar fi contracteletemporaredemuncă,contractelepart-timesaumuncaladistanță;rateleridicatealeșomajului)argeneraprobabilreacțiinegativepentrupersoaneledeoricevârstă,inclusivpentruBabyBoomersșiGenerațiaX.DiferențaconstăînfaptulcăgenerațiileBoomersșiXseaflăînaltestadiialecarierelorlor(asevedeaatreiaexplicațiedemaijos).

Oadouaexplicațiepotențialăestecă,odatăcuavansareatehnologieișiacomunicațiilor,creștereavizibilitățiișicuantificăriiinformațiilordinmediiledesocializareafacilitatobservareaactivitățilordinsocialmedia.Reacțiilenegativelegatedeloculdemuncăpotfiușordeurmărit,demonitorizatșideraportatînmass-media,sporindastfelpentruopiniapublicăvizibilitateaexperiențelortinerilorpepiațamuncii,precumșiareacțiiloracestora(deexemplu,TverskyșiKahneman1973). Înurmăcu treizecideani, tineriiBabyBoomersși-arfipututexprimanemulțumirilelegatedeloculdemuncăcuaceeașifrecvențăsauindignare(cașiMillennials),dararfifăcutacestlucruîncadrulfamilieișialprietenilorlor,șiînintimitateacaseilor.EsteimposibildeatestaempiricmodulîncareBoomersarfireacționatlanemulțumirilelegatedeloculdemuncăînanii1980dacăarfiavutacceslamediiledesocializare.TineriiMillennialssuntmaiprezențiînminteaoamenilor,deoarecenuexistăoaltăgenerațiesauunaltgrupdecomparație.Deexemplu,nuexistădatecuprivirelaexprimareasatisfacțieisauanemulţumiriifațădeloculdemuncăînperioadadinainteacrizeieconomice,deoareceplatformelesocialenueraurăspânditeînaintede2004.

Oatreiaexplicațieestecămediuleconomicnefavorabilaexacerbatastfeldereacțiinegative.Esteplauzibilsăconsiderămcărecesiuneaaavutconsecințemultmaigravepentru tineriiMillennials,deoareceaceastaaavutlocînmarepartelaînceputulcariereloracesteigenerații.Înceledinurmă,oapatraexplicațieestecătineriiMillennialsaudezvoltatașteptărisporiteînceeacepriveșteexperiențelelorpepiațamuncii,datorităconvingerilor


lor că sunt îndreptățiți lamaimult, și astfel reacționează înmod negativ atunci când așteptările lor nu suntîmplinite(McCulloughșicolab.2003,TwengeșiCampbell2003,Campbellșicolab.2004a,Exlineșicolab.2004).

CONCLUZIIAceastălucrareaoferitoscurtăexpuneredialecticăamodurilorfuncționaleșidisfuncționaleîncaretinerii

Millennialsauutilizatmediiledesocializare,dinperspectivadomeniuluiprofesional.CaracteristicileasociatecugenerațiaMillennials,cumarfinevoiadeafiunic(ă)sauspecial(ă)șicăutareaatențieiarfipututcontribui ladezvoltareaunornoiformedelocuridemuncăaferentesocialmedia.Pedealtăparte,caracteristicileasociatecugenerațiaMillennials,cumarfisentimentuldeafiîndreptățit(ă)lamaimult,arfipututcontribuilarezultatelenegativeîncadrullocurilordemuncăpentruacestsegmentalforțeidemuncă.

Înconcluzie,modurileîncaretineriiMillennialsutilizeazămediiledesocializareșicaracteristicilepsihologicecareaufostasociatecuacestsegmentalpopulațieioferăoperspectivămultmainuanțatăfațădeceapropusăînmass-media.Estenevoiedemaimultăcercetarepentruadescifraacesteprocesecontemporanecurezultatecontradictorii.Peviitor,studiiledecercetares-arputeaconcentrapeposibileprogrameinițiatelanivelulresurselorumane,menitesă identificeși sămotiveze înmodcorespunzătorpersonalitățile careausentimentul căsuntîndreptățitelamaimult,aceleacaresimtomarenevoiedeunicitatesaupersonalitățilenarcisistelanivelsubcliniccareposedă,pelângăaltele,capacitateademonstratădeasecomportaînmodfuncționalîncadrulloculuidemuncă.

BIBLIOGRAFIEAmericanPressInstitute(2017).How Millennials use and control social media[online],disponibilla:https://www.

americanpressinstitute.org/publications/reports/survey-research/millennials-social-media/ [accesat la data de3iunie].

Bean,D. (2014).11brutal reminders thatyoucanandwillgetfired forwhatyoupostonFacebook, [online],disponibil la: doi: https://www.yahoo.com/tech/11-brutal-reminders-that-you-can-and-will-get-fired-for-84931050659.html[accesatladatade18mai2017].

Berg,M.(2016).Thehighest-paidYouTubestars2016:PewDiePieremainsno.1with$15million,Forbes, 20 decembrie2016.

Brewer,M.B.şiRoccas,S.(2001). Individualvalues,social identity,andoptimaldistinctivenessînSedikides,C.şiBrewer,M.,eds.,Individual self, relational self, collective self,NewYork:PsychologyPress,219-237.

Brunell,A.B.,Gentry,W.A.,Campbell,W.K.,Hoffman,B.J.,Kuhnert,K.W.şiDeMarree,K.G.(2008).Leaderemergence:Thecaseofthenarcissisticleader,Personality and Social Psychology Bulletin,34(12),1663-1676.

Bushman,B.J.şiBaumeister,R.F.(1998).Threatenedegotism,narcissism,self-esteem,anddirectanddisplacedaggression:Does self-loveor self-hate lead to violence?,Journal of Personality and Social Psychology, 75(1),219-229.

Cammeron,B.(2016).BBCTrending:YelpvTaliaJane:EntitledMillennialorstarvingex-employee?,[online],23februarie,disponibilla:http://www.bbc.com/news/blogs-trending-35636280[accesatladatade15iunie2017].

Campbell,W.K.,Bonacci,A.M.,Shelton,J.,Exline,J.J.şiBushman,B.J.(2004a).Psychologicalentitlement:Interpersonal consequences and validation of a self-report measure, Journal of Personality Assessment, 83(1),29-45.

Campbell,W.K.,Bush,C.P.,Brunell,A.B.şiShelton,J.(2005).Understandingthesocialcostsofnarcissism:Thecaseofthetragedyofthecommons,Personality and Social Psychology Bulletin,31(10),1358-1368.

Campbell,W.K.şiCampbell,S.M.(2009).Ontheself-regulatorydynamicscreatedbythepeculiarbenefitsandcosts of narcissism: A contextual reinforcement model and examination of leadership, Self and Identity,8(2-3),214-232.

Campbell,W.K.,Goodie,A.S. şiFoster, J.D. (2004b).Narcissism, confidence,and riskattitude,Journal of Behavioral Decision Making,17(4),297-311.

Campbell,W.K.,Hoffman,B.J.,Campbell,S.M.şiMarchisio,G.(2011).Narcissisminorganizationalcontexts,Human Resource Management Review,21(4),268-284.

Chatterjee,A.şiHambrick,D.C.(2007).It’sallaboutme:Narcissisticchiefexecutiveofficersandtheireffectsoncompanystrategyandperformance,Administrative Science Quarterly,52(3),351-386.


Cialdini,R.B.(1995).PrinciplesandtechniquesofsocialinfluenceînTesser,A.,ed.,Advanced social psychology, NewYork:McGraw-Hill,256-281.

Costanza,D.P.,Badger,J.M.,Fraser,R.L.,Severt,J.B.şiGade,P.A.(2012).Generationaldifferencesinwork-related attitudes: A meta-analysis, Journal of Business and Psychology,27(4),375-394.

DeWall,C.N.,Buffardi,L.E.,Bonser, I.şiCampbell,W.K. (2011).Narcissismand implicitattentionseeking:Evidencefromlinguisticanalysesofsocialnetworkingandonlinepresentation,Personality and Individual Differences,51(1),57-62.

Exline,J.J.,Baumeister,R.F.,Bushman,B.J.,Campbell,W.K.şiFinkel,E.J. (2004).Tooproud to letgo:Narcissistic entitlementasabarrier to forgiveness,Journal of Personality and Social Psychology, 87(6),894-912.

Fisk,G.M.(2010).“IwantitallandIwantitnow!”Anexaminationoftheetiology,expression,andescalationofexcessive employee entitlement, Human Resource Management Review,20(2),102-114.

Gach,E.(2017).AwesomeGamesDoneQuickraisesarecordbreaking$2.2millionforcancerprevention,[online],disponibilla:doi:http://kotaku.com/awesome-games-done-quick-raises-a-record-breaking-2-2-1791230734 [accesatladatade18mai2017].

Gentile,B.,Miller,J.D.,Hoffman,B.J.,Reidy,D.E.,Zeichner,A.şiCampbell,W.K.(2013).Atestoftwobriefmeasuresofgrandiosenarcissism:TheNarcissisticPersonalityInventory–13andtheNarcissisticPersonalityInventory-16,Psychological Assessment,25(4),1120-1136.

Grubbs,J.B.,Exline,J.J.şiCampbell,W.K.(2013).Ideservebetterandgodknowsit!PsychologicalentitlementasarobustpredictorofangeratGod,Psychology of Religion and Spirituality,5(3),192-200.

Hendin,H.M.şiCheek,J.M.(1997).Assessinghypersensitivenarcissism:AreexaminationofMurray’sNarcismScale, Journal of Research in Personality,31(4),588-599.

Igou,E.R.şiVanTilburg,W.A.P.(2015).Aheadofothersintheauthorshiporder:Nameswithmiddleinitialsappearearlierinauthorlistsofacademicarticlesinpsychology,Frontiers in Psychology,6,469.

Inglehart, R. şi Oyserman, D. (2004). Individualism, autonomy, self-expression: The human developmentsyndrome, International Studies in Sociology and Social Anthropology,74-96.

Johansson,A.(2016).Here’showyoucanactuallymakemoneywithYouTube[online],disponibilla:doi:https://www.entrepreneur.com/article/280966[accesatladatade3mai2017].

Kasof,J.(1995).Explainingcreativity:Theattributionalperspective,Creativity Research Journal,8(4),311-366.Kawa,L.(2017).OlderAmericansareretiringindroves,[online],disponibilla:doi:https://www.bloomberg.com/

news/articles/2017-01-06/older-americans-are-retiring-in-droves[accesatladatade4mai2017].Lakey,C.E.,Rose,P.,Campbell,W.K.şiGoodie,A.S.(2008).Probingthelinkbetweennarcissismandgambling:

Themediatingroleofjudgmentanddecisionmakingbiases,Journal of Behavioral Decision Making,21(2),113-137.

Luckerson,V. (2014).Amazon tobuyvideogame live-streamingsiteTwitch for$970million,Time magazine, disponibilla:http://time.com/3176912/amazon-twitch-970-million/[accesatladatade6mai2017].

Lynn,M.(1991).Scarcityeffectsonvalue:Aquantitativereviewofthecommoditytheoryliterature,Psychology & Marketing,8(1),43-57.

Lynn,M.şiHarris,J.(1997).Individualdifferencesinthepursuitofself-uniquenessthroughconsumption,Journal of Applied Social Psychology,27(21),1861-1883.

Lynn,M.şiSnyder,C.R.(2002).UniquenessseekingînSnyder,C.R.şiLopez,S.J.,eds.,Handbook of positive psychology,NewYork:OxfordUniversityPress,395-419.

McCullough,M.E.,Emmons,R.A.,Kilpatrick,S.D.şiMooney,C.N.(2003).Narcissistsas“victims”:Theroleofnarcissismintheperceptionoftransgressions,Personality and Social Psychology Bulletin,29(7),885-893.

Memon,S. (2017).HowMillennialsandsocialmedia changed theworld,Huffington Post [online], 23 martie, disponibil la: http://www.huffingtonpost.co.uk/shaz-memon/how-millennials-and-socia_b_15537484.html [accesatladatade12iunie2017].

Miller, J.D.,Campbell,W.K.,Young,D.L., Lakey,C.E.,Reidy,D.E.,Zeichner,A. şiGoodie,A.S. (2009).Examiningtherelationsamongnarcissism,impulsivity,andselfdefeatingbehaviors,Journal of Personality, 77(3),761-794.

Miller,J.D.,Few,L.R.,Wilson,L.,Gentile,B.,Widiger,T.A.,MacKillop,J.şiCampbell,W.K.(2013a).TheFive-FactorNarcissismInventory(FFNI):Atestoftheconvergent,discriminant,andincrementalvalidityofFFNIscores in clinical and community samples, Psychological Assessment,25(3),748-758.


Miller,J.D.,Gentile,B.şiCampbell,W.K.(2013b).AtestoftheconstructvalidityoftheFive-FactorNarcissismInventory, Journal of Personality Assessment,95(4),377-387.

Miller,J.D.,Gentile,B.,Wilson,L.şiCampbell,W.K. (2013c).GrandioseandvulnerablenarcissismandtheDSM–5pathologicalpersonalitytraitmodel,Journal of Personality Assessment,95(3),284-290.

Miller, J. D. şi Lynam,D. R. (2003). Psychopathy and the five-factormodel of personality:A replication andextension, Journal of Personality Assessment,81(2),168-178.

Morf,C.C.şiRhodewalt,F.(2001).Unravelingtheparadoxesofnarcissism:Adynamicself-regulatoryprocessingmodel, Psychological Inquiry,12(4),177-196.

Navis,C.şiGlynn,M.A.(2010).Hownewmarketcategoriesemerge:Temporaldynamicsoflegitimacy,identity,andentrepreneurshipinsatelliteradio,1990–2005,Administrative Science Quarterly,55(3),439-471.

Navis,C.şiGlynn,M.A.(2011).Legitimatedistinctivenessandtheentrepreneurialidentity:Influenceoninvestorjudgmentsofnewventureplausibility,Academy of Management Review,36(3),479-499.

Pew Research Center (2016).Millennials overtake Baby Boomers as America’s largest generation [online], disponibilla:http://www.pewresearch.org/fact-tank/2016/04/25/millennials-overtake-baby-boomers/ [accesat ladatade29aprilie].

PewResearch Center (2017).Social media fact sheet [online], disponibil la: http://www.pewinternet.org/fact-sheet/social-media/[accesatladatade29aprilie].

Raskin,R.şiTerry,H.(1988).Aprincipal-componentsanalysisoftheNarcissisticPersonalityInventoryandfurtherevidence of its construct validity, Journal of Personality and Social Psychology,54(5),890-902.

Reidy, D. E., Zeichner, A., Foster, J. D. şi Martinez, M. A. (2008). Effects of narcissistic entitlement andexploitativenessonhumanphysicalaggression,Personality and Individual Differences,44(4),865-875.

Singh, J. V., Tucker, D. J. şi House, R. J. (1986). Organizational legitimacy and the liability of newness,Administrative Science Quarterly,31(2),171-193.

Smith,K.(2016).Yelpwasrighttofireentitledmillennialwhowhinedaboutsalaryonline,[online],disponibilla:doi:http://nypost.com/2016/02/24/yelp-was-right-to-fire-the-entitled-millennial-who-whined-about-her-salary-online/[accesatladatade15iunie2017].

Snyder,C.R.şiFromkin,H.L.(1980).Uniqueness, the human pursuit of difference,NewYork: Plenum.Stein,J.(2013).Millennials:TheMeMeMeGeneration,Time magazine,1-8.Trzesniewski,K.H.şiDonnellan,M.B. (2009).Reevaluating theevidence for increasinglypositiveself-views

amonghighschoolstudents:Moreevidenceforconsistencyacrossgenerations(1976–2006),Psychological Science,20(7),920-922.

Trzesniewski,K.H.şiDonnellan,M.B.(2010).Rethinking“GenerationMe”:Astudyofcohorteffectsfrom1976–2006,Perspectives on Psychological Science,5(1),58-75.

Trzesniewski,K.H.,Donnellan,M.B.şiRobins,R.W.(2008).Is“GenerationMe”reallymorenarcissisticthanpreviousgenerations?,Journal of Personality,76(4),903-918.

Tversky,A. şi Kahneman, D. (1973).Availability:A heuristic for judging frequency and probability,Cognitive Psychology,5(2),207-232.

Twenge,J.M.(2014).Generation Me - Revised and updated: Why today’s young Americans are more confident, assertive, entitled -- and more miserable than ever before,AtriaBooks.

Twenge,J.M.şiCampbell,W.K.(2001).Ageandbirthcohortdifferencesinself-esteem:Across-temporalmeta-analysis, Personality and Social Psychology Review,5(4),321-344.

Twenge,J.M.şiCampbell,W.K.(2003).“Isn’titfuntogettherespectthatwe’regoingtodeserve?”Narcissism,socialrejection,andaggression,Personality and Social Psychology Bulletin,29(2),261-272.

Twenge,J.M.şiCampbell,W.K.(2009).The narcissism epidemic: Living in the age of entitlement, Simon and Schuster.

Twenge,J.M.,Konrath,S.,Foster,J.D.,Campbell,W.K.şiBushman,B.J.(2008).Egosinflatingovertime:Acrosstemporal meta analysis of the Narcissistic Personality Inventory, Journal of Personality,76(4),875-902.

Twenge,J.M.,Zhang,L.şiIm,C.(2004).It’sbeyondmycontrol:Across-temporalmeta-analysisofincreasingexternalityinlocusofcontrol,1960-2002,Personality and Social Psychology Review,8(3),308-319.

Twitch.tv(2017).Twitch.tv[online],disponibilla:https://www.twitch.tv/[accesatladatade6mai2017].VanTilburg,W.A.P.şiIgou,E.R.(2014a).FromVanGoghtoLadyGaga:Artisteccentricityincreasesperceived

artisticskillandartappreciation,European Journal of Social Psychology,44(2),93-103.VanTilburg,W.A.P.şiIgou,E.R.(2014b).Theimpactofmiddlenames:Middlenameinitialsenhanceevaluations


of intellectual performance, European Journal of Social Psychology,44(4),400-411.Vazire,S.şiFunder,D.C.(2006).Impulsivityandtheself-defeatingbehaviorofnarcissists,Personality and Social

Psychology Review,10(2),154-165.Vincent,L.C.şiKouchaki,M.(2016).Creative,rare,entitled,anddishonest:Howcommonalityofcreativity in

one’sgroupdecreasesanindividual’sentitlementanddishonesty,Academy of Management Journal,59(4),1451-1473.

Webb,C.(2012).Interview:Thebigbroadcast-TwitchTV,eSports,andmakingitbigasanonlinegamer[online],disponibil la: doi: http://www.mtv.com/news/2464437/interview-the-big-broadcast-twitchtv-esports-and-making-it-big-as-an-online-gamer/[accesatladatade18mai2017].

YouTube(2017).Ad policies. Paid product placements and endorsements[online],disponibilla:https://support.google.com/youtube/answer/154235?hl=en[accesatladatade25mai2017].

Zitek,E.M.şiVincent,L.C.(2015).Deserveanddiverge:Feelingentitledmakespeoplemorecreative,Journal of Experimental Social Psychology,56,242-248.


FINTECH – DEJA O NOUĂ MODĂ ÎN FINANȚE, DAR ÎN VIITOR?

Lect. Univ. Dr. Ovidiu DÎMBEAN-CREȚA: [email protected]ști

Rezumat: Bitcoin, blockchain, FinTech – despre ce vorbim? Este bine cunoscut faptul că printre principalele discipline de afaceri, există unele despre abilități soft și altele despre abilități hard. Finanțele au făcut întotdeauna parte din a doua categorie, pentru că sunt de natură tehnică, nu sunt foarte ușoare, foarte accesibile, fiind bazate pe norme contabile și pe reguli, principii, precum și pe modele matematice și algoritmi, analiza tehnică ș.a.m.d.

Cuvinte cheie: Bitcoin, Blockchain, Fintech, Finanțe

Clasificare JEL: E42, E58, O33

INTRODUCERE PrintrestudențiimeiEMBA,înaproape25deani,ceicareaufostînmodclarpestemedieșiopartedintreei

aufostceimaibuni,suntceicupregătiredeingineri,tocmaipentrucăauspecializaretehnică.Deci,nuartrebuisăfieosurprizădeloc,legăturadintrefinanțeșitehnologiedateazădeanidezile,nudoardecurând,așacums-arputeasăaparăteoretic.Pedealtăparte,avemdeafacecuariadeIT,careaevoluat,așacumștimcutoții,înultimii20-30deani,șimăreferaiciatâtlasferaIT,câtșilahardwareșisoftware.Îmiplaceaceastăsimilitudineîntreabordareasoftșihard,înambeledisciplinedindomeniulITșicelaleducației!

Hardware-ulîndomeniulITacreatînistoriarecentăaafacerilorșiavieții,motoaredecăutareextremdeputerniceînepocaInternetuluișiamijloacelordeinformareînmasă,și,ceeaceestemultmaiimportant,serveredefoartemarecapacitateși,mairecent,posibilitățiledestocaredetipcloudcomputing.Poatechiarșimaimultealtelucruri–nusuntdelocspecialistînasta–dartrebuiesăținpasulcunoileevoluții,camajoritateadintrenoi,șichiarsăîncurajezprogresultehnologicîndomeniulmeudefinanțe.Oricum,dacăînhardwareesteprobabilmaiușorsăvorbimdespreprincipaleleprogrese,însoftware,noileaplicațiidezvoltateînpracticaproapetoateaspecteleviețiinoastre,nudoarînafaceri,înștiință,însport,înculturăetc...suntinfiniteșisuntîncăînstadiuldeînceput.

Deci,tendințanaturalăs-aimpuscuușurințăîneconomiedeanidezile,dar,cuspecificitateîndomeniulfinanciar-bancarînultimiidoiani.

NOI DEZVOLTĂRIEconomia a atins deja expertiza tehnică în afaceri prin diverse aplicații de management concepute

săîmbogățeascăproductivitateașieficiențaînafaceri,șiamauzitcutoțiidespreERPsauCRM,celebresistemeintegratedeafaceri.Aufostcreateîntimpmodulespecificedeoptimizareapentruresurseumane–salarizare,pentrulogistică,pentruvânzărilederaportareinstantaneeactivă,fărăsămaivorbimdespredespremanagementdeproducție/defabricațiesaudemanagementulinventarului.

Finanțele, darmai ales contabilitatea, au fost binecuvântate de software-ul contabil și de analiza și, deasemenea,deraportareadatelor,demaibinede20-25deani.Atunciceestefintech?

Nuesteușordedefinit,darnuesteniciatâtdecomplicat.Fintechesteocombinațienorocoasăîntrefinanțeși sectorul bancar și noua tehnologie, tehnologia în special cunoscută noilor generații (Y și milenară), caregenerează noimodalități de activitate bancară și financiară. Se referă lamunca de la distanță datorată ereidigitalizării,folosireaatotfeluldedispozitivetehnice(telefoanemobile,tablete,laptopuri),devenindastfelmultmaidinamici,completconectațioricândșimaieficienți,fărăpreamultăintervențieumană.


Tocmaicescriam,înurmăcucâțivaani,desprenoilegenerațiișinouatehnologie1, unde semnalam cum schimbărileșiprovocărilepecaregenerațiilenoi,careaucrescutcutehnologia,vorvenișivorgeneraaplicațiinoișiinteligentepestetot.Deci,suntemdejaacolo,toateacesteaseaflăînviitorulapropiat.Mairecent,în2016,amscrisdespreschimbăriimportanteînfinanțe2careseîntâmplășimărefereamlamonedelevirtualeșilamodelulînvechitalevaluăriiriscurilorînmodelulCAPM,încontextulcreșterii inflaționisteatuturortipurilorderiscuri lanivelmondial.

Monedelevirtualesuntdejaorealitatepecarenimeninuomaipoateignora,chiardacăprobabilsuntpreamulteșilansatepreadevremeșiprobabilcănuauîmbunătățitpreamultstatutullordemonedecașimoddeplată,camijlocdeplatășideschimbpentrutotmaimultetipurideproduseșiservicii.

Înoricecaz,evoluțiileviitoarealemonedelorvirtualepotschimbaconfigurareatranzacțiilorcomercialeșifinanciareșiapiețelorfinanciareglobale,darnuvafiașadeușorșinusevaîntâmplapestenoapte,așacumamspusmaidevreme.

PRINCIPALII ACTORI AI SCHIMBĂRIISăvedemceavemdeja:înprimulrând,tehnologiafinanciarăesteînprincipallegatădeserviciilefinanciare,

serviciile furnizate înprimul rânddebănci,darnudoar. În lumeafinanciarămai largăexista,pe lângăbănci,companiideasigurări,fonduridepensii,fondurimutuale,instituțiifinanciarenebancare,careoferăîmprumuturipetermenscurtșiîmprumuturipersonale,toateacesteacalificându-sefoartebinepentrumodelareaprinfintech.DarecosistemulFinTecha fostdezvoltat rapidprinnumeroasestart-up-uri caredistrugdominația tehnologieimondiale,dupăcumaratăunstudiuinteresantalPwCdinaprilie20163.Eleimpartnoulecosistemfintechîn4tipuri de actori:

• Bănci mari și instituții financiare precumBank ofAmerica,Chase,Wells Fargo,Citi, așa-numiții“operatoritradiționali”;

• Companii mari de tehnologieprecumApple,Google,FacebooksauTwitter,caresuntactiveși îndomeniulserviciilorfinanciare,printrealteservicii,iaracesteanusuntnucleul;

• Companiile care furnizează infrastructură sau tehnologii care facilitează tranzacțiile financiare, cumarfiMasterCard,Visa,Fiserv,NASDAQ;

• Disruptoarele, strat-up-uri în dezvoltare rapidă, în special,concentratepetehnologiisauproceseinovatoare, cum ar fi plățile prin telefonul mobil, investițiile automate, împrumuturile peer-to-peer,asigurările,serviciilebancarecuamănuntul.

Acești actori nusunt statici, toți semișcă îndiferitedirecții, îngeneralunul către celălalt, patrunzând înzonaceluilaltdeabordareacliențilorlor.Defapt,existăunfrontșioacțiunegeneraledinparteacompaniilordetehnologie,acelorspecializateînsprijinulinfrastructuriișiadisruptorilorcareînlocuiescserviciilebancare,cumarfi împrumuturile, subscrieriledecredit,numeraruldigital, funcțiilede trezorerie,depozitele, facturile.Astfel,experțiiPwCadmituntransferdedezvoltaredinfazainițialăB2C,numind-o“FinTech1.0”,laoadouafazăB2B,așa-numita“FinTech2.0”.

Cumrăspundbăncile?Trebuiesăseapereșisăataceînacelașitimp...Înmodevident,numaipotrămânecaatare,trebuiesăfiemaiflexibileșimaiagile,să-șicreezepropriileacțiuniinovatoareși/sausăcooperezecudisruptorii,pentrua-șiputeaschimbamairapidserviciileșipentruaseputeaadaptanoiilumicareevolueazăpezicetrece.

Pelângăserviciilebancare–așacumamspusdeja–industriaserviciilorfinanciareestemultmaimareșimaibineconturatăînțăriledezvoltate,iartehnologiavacontribuișilacreștereaacesteiindustrii.Existăatâtdemulteperspectiveșiposibilitățicare influențeazădince încemaimulțiabsolvențideMBApentrua-și înființapropriaafacere,înlocsăfieangajațidegiganțimarișiderenume.4

1 Noile generații și noua tehnologie

2 Noi schimbări și provocări în finanțe

3 PwC FintTech Q & A, aprilie 2016, PwC Financial Services Practice

4 Fintech lures MBAs away from banking and consulting, The Financial Times Limited 2017, 24 aprilie 2017, de Jonathan Moules


FINTECH ȘI FUNCȚIILE FINANCIARECutoateacestea,atuncicândmăgândesc lafintech,amtendințadeamăgândi laschimbareadrastică

a funcției financiare, la transformareaprofundăaacesteia.Chiar așa?Șimă refer la corporații, nudoar laserviciilefinanciareefectuatedecompaniifinanciarespecializate.

Greudespusconcret,pentrucădacăintrămînnucleulcompaniilor,cegăsim?Nusuntpreamulteschimbări,pe lângă unele specifice și deja utilizate pentru a găsi software-uri pentru contabilitate, analiză financiară șiraportare,uneorisoluții integrate într-unERPdesuccesșiactivitățibancareon-line, înprincipalpentruplățilecurenteoferitedemultebănci.Neașteptămlaunnivelsimilardeautomatizareînceeacepriveșteactivitățilebancareșialțiactoriprincipalicareauevoluatbruscîndiferitepunctedeexistență,darmaialesînafaceri?Da!

Deci,celmaiprobabil,tehnologizareafuncțieidefinanțareîncompaniinecesitămaiîntâisauumpleparțialdiferențadintre funcția ITși restulechipeidemanagement.Amobservat înmultecompanii localeundecalajîntreele,proveninddinambelepărți:a)mulțimanagerideIT,deșibineînțelesnutoți,nusuntîncăfamiliarizațicuconcepteledemanagementdebazăși,prinurmare,nufolosescacelașilimbajcomuncașiceilalți.Nusepotfaceînțeleșiînfațacolegilorlor,chiardacăuneoripotaveaideiinteresante.Dincauzaaceluiașiraționament,decelemaimulteorinicinuprimescacceslanoțiunirelevantedemanangement;b)ceimaimulțidintremanageriidinmultecompaniinusuntcalificațiîndomeniulITșichiarrămânfărătehnicienispecializațiînIT,pentrucărefuzăsă-iasculte.Șichiardacăascultă,nuînțelegpreamult,dincauzalipseidecunoștințedebază.

Estenevoiedeeforturidinambelesensuri,permițândspecialiștilorITsăseuneascălaaceeașimasășisăvorbeascăaceeașilimbădeafacericurestulechipeideconducere.Astfel,companiile,chiarșicele«tradiționale»dindiverseariideafaceri,potsăvinăcuideinoi,cunoitipurideoptimizări,înbeneficiiletuturor.Nuestevorbadoardeplățielectronicesauderaportareavânzărilorșidegestionareainstantaneeanumeraruluisaudealteanalizefinanciare.Esteochestiunedeproducțiemairapidășidecalitatesuperioară,livraremaipuțincostisitoare,mairapidășimaibună,vânzărimaiieftineșimaimultăcomoditatepentrucliențiimaimari.

Intorcându-nelafintech,trebuiesărecunoaștemcăfuncțiadefinanțareeraîntotdeaunasubavantajfațădealtefuncții,purșisimplupentrucă,înmultecazuri,înmultecompaniifinanțelefinanțeazăsubordoneazăzonedeIT,existămulteexempleîncareexistădirectoricufuncțiadeDirectorFinanciarși IT.Aceștiaauavutdejaposibilitateadea-șitehnologizafuncțiamultmaimultdecâtalțiișiacestaestemotivulpentrucareaceastăfuncțiedefinanțeeste,deobicei,responsabilăcuimplementareasistemelorERP.

Așadar,dacămergemmaiîndetaliu,analizândfuncțiadefinanțare,amaflatdespreceledouădirecțiiclaredelucru,trezorerieșicontrol(raportarefinanciarășicontabilitate,respectiv).Întrezorerieputemaveamanagementdenumerarșicredit,cheltuielidecapitalșiplanificarefinanciarășibugetare,întimpceîncontrolputemgăsicontabilul-șef,impozitele,contabilitateacosturilor,prelucrareadatelorșiraportareafinanciară.

Etapele progresului sunt următoarele: gestionarea numerarului și a creditului și controlul creditelor suntdestuldebineactualizatedinpunctdevedereelectronic,maiîntâidatorităsoftware-uluibancarintroduscumulțianiînurmăși,înaldoilearând,companiileaucreatlanivelinternaplicațiisoftspecializatepentruacestesarcini,saupurșisimpluaucumpăratuneledelafurnizorispecializați,astaîncazulîncarenuareîncăosoluțieERP.

Raportareafinanciară,planificareașibugetareas-audezvoltatcauninstrumentversatilalplanuluideafacericevegheazăpestetot,instrumentceaînceput,deobicei,dinsoftware-ulcontabilșiapois-aîmbunătățitpascupasdeveninduninstrumentmanagerialmaicomplex.

Există diverse aplicații pentru contabilitatea costurilor și controlul costurilor, gestionarea impozitelor șiprelucrareadatelor,permițândastfelfinanțareamanagerilorșiadirectorilordefinanțe,adirectorilorfinanciaripentruaobțineinformațiiinstantaneedespretotmaimulteproceseșiactivepecareleîngrijesc,daracestlucruestedejabinecunoscutconduceriicompaniiloravansate,înspecialcompaniimultinaționale,companiiprivateșicotatelabursă,șiașamaideparte.

Dar,înconcluzie,cerolareFintechînmanagementulfinanciaralcompaniilor?Cesepoatefaceîncontinuare?Introducereablockchaincaunnoualgoritmtehnologicpentruaacceleraprocesuldeluareadeciziilor,pebazainformațiilorrelevanteprivindfinanțeleșicontabilitatea?Cusiguranță,da!Șimultmaimult...blockchainesteunregistrudistribuit,unlanțdeblocuri,esteo“bazădedateaactivelorsautranzacțiilorcareestepartajatăcuorețea,astfelîncâttoatepărțilesăaibăocopieidenticăaregistrului.Atuncicândsefaceoschimbareînregistru,


fiecarecopiearegistrelordinrețeaesteactualizatăaproapesimultan.“5

“Încazulblockchain,fiecare tranzacțiesauînregistrare înbazadedateestevăzutăcaun“bloc”dedate,iarfiecareblocnouareocopiecriptatăabloculuianteriordincadrulacesteia,astfelconectându-leîmpreună.Blocurilesuntapoilegateîntreelefolosindsemnăturicriptografice,creândun“lanț”deactivitatesautranzacțiicaresuntmarcateîntimp,distribuiteînfuncțiedenaturalorșicarenupotficompromise.

Pescurt,blockchain-ulcreeazăun registru incoruptibildeblocuride informații, iar informațiilepecare lestocheazăpotfiorice,delaproprietateaasupraoperelordeartă,pânălainformațiileprivinddrepturiledeautorșitranzacțiilefinanciare.Registreledistribuitepotfipublicesauprivate.Bitcoins-abazatpeunmodelpublic,astfelîncâtoricineputeasădeținăocopiearegistruluișisăîlactualizeze(Rae2016)“

Caosursădeinovațieviitoare,blockchainarepatrupuncteforteprincipale:1.Estecaocartedeschisă–liberădeafiaccesatădeoricineaacceptatsăaderelabazadedateșidea

urmăricineafăcutce;2. Este distribuit – toată lumea primește câte o copie dinmilioane, generată de sistem și poate vedea

actualizăriletuturortranzacțiilorprocesatefărăaprobareauneiautoritățicentrale;3.Estesigur–actualizareablockchainsebazeazăpeunalgoritmcomplex,iarmodificărilefăcuteînregistru

suntindividualimuabile;4.Esteieftin–fiinddistribuitîntr-orețeașifărăcontroldecătreosingurăautoritate.Acestalgoritmcomplexpoatedeveniinfrastructuradigitalăpentrutot,șiașacumamspuslaînceputulacestei

lucrări,nunumaipentrudiverseserviciifinanciare,cișipentrutransformareafuncțieifinanciareîncompanii.Dar,pentruafaceacestlucru,noiialgoritmidetehnologieartrebuisăfieghidațideprofesioniștiiîndomeniul

contabilitățiișialfinanțelorpedeoparte,iaraceștioamenitrebuiesăîmbrățișezetendințadedigitizareșisăopromovezeputernic,pedealtăparte.

CONCLUZIIFintechadevenitdejauntermenbinecunoscutînlumeaafacerilor,darmaialesîndomeniul serviciilor

financiare și bancare, unde am văzut numeroase noi aplicații tehnologice pentru plăți electronice, depoziteelectronice,împrumuturipersonaleșideconsum,asigurări,diversetranzacțiicomercialeincurajatedecomerțulelectronicșialtele.

Viitorulesteînfațanoastrășivaarătaevoluțiiulterioareinventăriitehnologieiblockchainșiaparițieicripto-valutelor,carepotschimbadramaticînviitorulapropiatîntreagapiațămonetarășitranzacțiilepepiațamonetară,regulile,procedurileetc.

Însăfintechnuaschimbatpreamultfuncția financiară din corporații,chiardacăaceastădirecțieesențialădeconducereaoricărei companii serioaseabeneficiatdejadeavantajele ITdeanidezileșiastfela folositdiverseaplicațiielectronicecareaufacilitatacestlucru.Saudimpotrivă,dincauzaaceasta.

Oricum,pentruaputea vobi cuadevărat despre fintech în corporații, vădnevoia introducerii tehnologieiblockchain la loculdemuncă,cadeexemplu învățareanoțiunilorcontabileșide raportare,analizadatelorșifinanciara,gestionareatrezorerieișiaactivelor,investiții,cuscopuldeareducepersonalulfinanciarșicontabilșicreștereaeficiențeimuncii.

Cualtecuvinte,dacăserviciilebancareșifinanciaresuntdejamaiavansateprinintroducereadetehnologiinoi pentru creșterea productivității și reducerea costurilor operaționale, livrarea mai rapidă a produselor șiserviciilorfinanciaremodernecătrecliențiilorexterni,înacelașifuncțiiledefinanțaredincompaniipotdevenimaieficienteșimairapidefațădecliențiilorinterni,pentruafiutilizațiînprocesuldeluareadeciziilor.

BIBLIOGRAFIEOvidiuDimbean-Creta,Thenewgenerationsandnew technology– thedriving forces for the futurebusiness

models,Proceedings,RevistaCalitatea–AcceslaSucces,Octombrie2013OvidiuDimbean-Creta,ChallengesoverEconomicsandMonetaryFundaments?,Proceedings,RevistaCalitatea

–AcceslaSucces,Octombrie2016

5 ACCA Think ahead – Fintech transforming finance, septembrie 2016


PwCFinTechQ&A,Aprilie2016,PwCFinancialServicesPracticeFintechluresMBAsawayfrombankingandconsulting,TheFinancialTimesLimited2017,24Aprilie2017,de

JonathanMoulesACCAThinkahead–Fintechtransformingfinance,Septembrie2016Tapscott,D.,Tapscott,A. (2016).BC revolution–How the technologybehind theBitcoin ischangingmoney,

businessandtheworld.PenguinRandomHouse,NewYorkTapscott,A.andTapscott,D.(2017)–HowBCisChangingFinance,HarvardBusinessReview,reprintatHO3HJK,

publicatinHBR.ORGMartie01Enabling decentralized, digital and trusted transactions,whyBCwill transform the financial services industry

(2017)raportulRolandBerger,Martiehttps://www.ifgs2017.comInnovateFinanceGlobalSummit,2017Reporthttps://www.finextra.com/FinextraResearchistheworld’sleadingspecialistfinancialtechnology(Fintech)news

and information sourcehttps://www.ethereum.org/site-ulproiectuluiEthereum,accesatiniulieâ,2017


PLATFORMELE ONLINE:TENDINȚE EMERGENTE ÎN INOVAREA DESCHISĂ PENTRU

ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII

Prof. Univ. Dr. Carmen BĂLAN: [email protected]ști

InstitutuldeAdministrareaAfacerilordinBucurești

Rezumat: Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se confruntă cu provocări legate de nivelul limitat al resurselor financiare și umane dedicate proceselor de cercetare și dezvoltare, în condițiile în care se află sub presiuni puternice de creștere a competitivității lor pe piață. Inovarea deschisă poate susține eforturile depuse de IMM-uri pentru sporirea creativității, generarea de idei noi și dezvoltarea unor soluții noi, în vederea îndeplinirii exigențelor în creștere ale clienților. Scopul acestui articol este de a explora tendințele emergente în domeniul platformelor online, care oferă IMM-urilor oportunitatea de a avea acces la inovarea deschisă. Utilitatea acestei abordări exploratorii se bazează pe faptul că IMM-urile dețin o pondere importantă în numărul de întreprinderi din statele membre ale Uniunii Europene. Totodată, puține platforme online au fost proiectate pentru IMM-uri în calitate de căutători de soluții, deși pe plan mondial există numeroase platforme de inovare deschisă. Articolul se concentrează asupra platformelor online care au fost create în Uniunea Europeană, pentru procesele de inovare deschisă, direcționate spre IMM-uri. Principala contribuție a articolului, în domeniul studiat, constă în identificarea indiciilor actuale, care pot semnala direcțiile de evoluție viitoare, precum și în sublinierea implicațiilor specifice pentru cercetători și practicieni.

Cuvinte cheie: întreprinderi mici și mijlocii, inovare deschisă, platforme online, competitivitate, căutători de soluții, procese de inovare direcționate spre IMM-uri

Clasificare JEL: M30, M31, O30, O31

INTRODUCEREÎntreprinderilemicișimijlocii(IMM-urile)suntcoloanavertebralăaeconomiei.Cutoateacestea,multedintre

elenusuntcapabilesăîșiasigureodezvoltaredurabilășiintrăîninsolvențăsaufaliment.Majoritatealornuauabilitățileinterneșiresurselenecesarepentruainovașiadevenicompetitivepepiețelenaționale,regionaleșiinternaționale,caresuntplinedeprovocări.Astfel,inovareadeschisăpoatefiosoluțiepentruagăsiideicreative,cusprijinulexternaluneimulțimidecliențisaupentruaidentificasoluțiicusuportulunuinumărrestrânsdeexperțirenumițiîndomeniilelor.Recent,îndomeniulinovăriideschise,aapărutonouăcategoriedejucători,respectiv«intermediarii»inovării.Uniidintreeiîndeplinescaceastăfuncțiepebazaunorplatformeonlinepentruinovare,careconstituieopunteîntrecăutătoriișifurnizoriidesoluții.

Scopulacestuiarticolestedeaexploratendințeleemergentedindomeniulplatformeloronline,careoferăIMM-urilorposibilitateadeaaccesainovareadeschisă.Cercetareaesteexploratorie.Tipuldecercetareafostalescaurmareauneirelativeabsențeastudiilorpetematendințeloremergente.MetodadeculegereadatelorafostanalizasurselordeinformațiiexistentepeWeb.Contribuțiaacestuiarticolladomeniulstudiatareuncaracterpracticșiconstăînidentificareaindiciiloractuale,carepotsemnalaviitoaretendințedeevoluțieaplatformeloronlinedeinovaredeschisă,precumșiînsubliniereaimplicațiilorspecificepentrucercetătorișipracticieni.

1. IMM-URILE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂIMM-urilecapteazăînmăsurădinceîncemaimare,atențiaautoritățilorpublice,practicienilorșicercetătorilor.

AcestaestesituațiaînUniuneaEuropeană(UE)șiînstatelemembre.Eurostatclasificăîntreprinderilemicro,micișimacro,pebazaurmătoarelorcriteriimajore:numărulangajaților,

cifradeafacerișitotalulbilanțului.Valoriledereferințăaleacestorindicatorisuntprezentateîntabelulurmător:


Tabelul 1 – Criteriile de definire a întreprinderilor micro, mici și mijlocii

Categoria de întreprinderi

Numărul de angajați (persoane)

Cifra de afaceri(milioane Euro)

Totalul bilanțului (milioane Euro)

Micro < 10 ≤2 ≤2

Mici < 50 ≤10 ≤10

Medii < 250 ≤50 ≤43

Sursa:Eurostat,2015.

În2012,numărultotalalîntreprinderilorexistenteînUniuneaEuropeanăaajunsla22,3milioane.IMM-urilereprezentaucvasi-totalitatea(99,8%).

Tabelul 2 – Ponderea IMM-urilor în numărul întreprinderilor, în numărul angajaților și valoarea adăugată brută, în UE 28*, în 2012

Indicatorul Unitatea de măsură Valoarea indicatoruluiNumărulîntreprinderilor întreprinderi 22.346.729

- din care IMM-uri % 99,8

Numărulangajațilorcuprogramdelucrucomplet persoane 133.767.348

- dincareînIMM-uri % 67,0

Valoareaadăugatăbrută milioane euro 6.184.825

- dincareînIMM-uri % 57,5

Sursa:Eurostat,2016. Notă:*UniuneaEuropeanăcu28destatemembre.

IMM-urilesuntoimportantăforțăaeconomiei.Contribuțialorlavaloareaadăugatăbrutăafostde57,5%înUE,în2012.Totuși,IMM-urilesesitueazăpeopozițieinferioarăceleiaîntreprinderilormari,dinperspectivaproductivitățiiexprimatecavaloareadăugatăbrutăperangajatcuprogramde lucrucomplet.Aceastăsituațiepoatefigenerată,printrealți factori,denivelulmairedusde inovativitate.Figura1prezintădisparitățiledintreîntreprinderilemici,mediișimari,înprivințaprincipalelortipurideinovare.DatelereferitoarelainovareaproceselornusuntfurnizatedeEurostat,fiindconfidențiale.

Ierarhizareaîntreprinderilorînfuncțiededimensiuneesterelativsimilarăcuierarhizareaînfuncțiedeinovare.Întreprinderilemicisesitueazăînurmaîntreprinderilormijlociișimari.Doaroponderecuprinsăîntre20,7%și24,2%dintre întreprinderilemicisunt inovativedinperspectivăorganizațională,demarketingșideprodus. Încazulîntreprinderilormedii,ponderilesesitueazăîntre28,1%și35,6%,întimpceîncazulîntreprinderilormari,pondereasesitueazăîntre40,2%și52,9%.

F1gura 1 – Ponderea întreprinderilor inovative în funcție de tipul de inovare (organizațională, de marketing și de produs), pe clase de dimensiuni ale întreprinderilor, în UE 28, în 2014

Sursa:PebazaEurostat,2017


Dateleprezentateînfigura1reprezintăunsemnaldealarmășisporescgraduldeconștientizareasituațieicriticea IMM-urilorși, înspecial,a întreprinderilormici, înprivințapromovării inovației.Obiectivelepe termenscurtșilungaleIMM-urilortrebuiesăseaxezepeîmbunătățireacompetitivitățiilorlanivelnaționalșiglobal.IMM-uriletrebuiesăîțischimberadicalabordareastrategicăainovăriișisăimplementezemaiactivdiferiteletipurideinovarereferitoarelaorganizație,marketing,produseșiprocese.Acesteobiectivedevinoprioritate,chiardacăIMM-urileseconfruntăcuodiversitatedefactoriadverși,cumsuntresurselefinanciareșiumanelimitate,caresuntdedicateinovării,precumșimediulvolatil,incert,complexșiambiguu.

2. INOVAREA DESCHISĂPentruprimadată,conceptuldeinovaredeschisăafostutilizatdeChesbrough,cureferirelatehnologie,

încarteasapublicată laHarvardBusinessPress, în2003.Nouaparadigmăa fostdefinită încartearealizatădeChesbrough, încolaborarecuVanhaverbekeșiWest, în2006.Conformdefinițieipecareeiauformulat-o,inovareadeschisăimplicăfluxuridecunoștințeorientatespreinteriorulorganizației,pentruaintensificainovareaînpropriaorganizație,precumșifluxuridecunoștințedirecționatespreexterior,pentruastimulainovareapentrualțijucătoriaipieței.

MaricompaniicumsuntGeneralElectric,IBM,Lego,Philips,Procter&GambleșiSamsungauvalorificatdejabeneficiileinovăriideschise.Inițial,cercetareapetemedeinovaredeschisăs-aconcentratasuprapracticiimarilorcompanii.AșacumasubliniatvandeVrandeșialții(2009),precumșiBianchișialții(2010).Treptat,înperioada2010-2016,cercetătoriiaustudiatinovareadeschisădinperspectivaIMM-urilor(KimșiPark,2010;Leeșialții,2010;Grimaldi,SuhșiKim,2012;QuintoșiRippa,P.,2013;Oakey,2013;vanHemert,NijkampșiMasurel,2013;Colombo,PivașiRossi-Lamastra,2014;BrunswickerșiVanhaverbeke,2015;Verbano,CremașiVenturini,2015;BigliardișiGalati,2016).

Înconformitatecuanalizastadiuluiactualalcercetării,realizatădeHossainșiKauranen(2016),îndomeniulinovăriideschiseînIMM-uri,majoritateastudiiloraufostrealizatedecercetătorieuropeni.AceeașianalizăaarătatșicontribuțiacercetătorilordinCoreeașiChina,întimpcepuținicercetătoridinAmericadeNordaumanifestatinteresfațădeaceastătemă.

InovareadeschisăpoateoferibeneficiisubstanțialeIMM-urilor. Înprimulrând,IMM-urilepotobținesoluțiipentruproblemelelordeinovareșinoiideicreative,fărăsăaibăabilitățișidepartamenteinternededicateinovării.Înaldoilearând, IMM-urilepotacceleraprocesulde inovareprin intermediulabordăriideschise,caurmareaeconomiilordetimpobținuteîncondițiileimplicăriiunorsurseexternedecunoștințeșiidei.Înaltreilearând,unaltbeneficiuconstăîncreștereaeficiențeiinvestițieiîninovare,caurmareauneivalorimaimiciafondurilorinvestite,aefortuluideinovarediscontinuu,concentratînintervaldetimpîncaresemanifestănevoia,precumșicaurmareacalitățiiînalteșinumăruluimaimarealideilorcreative.

Până în prezent, cercetarea referitoare la inovarea deschisă pentru IMM-uri a fost relativ limitată. Înconsecință,domeniulrămânedeschispentruabordăridecercetareexploratorie,descriptivășicauzală.

3. ABORDAREA METODOLOGICĂScopulacestuiarticolconstăînexplorareatendințeloremergentedindomeniulplatformeloronlinecareoferă

IMM-uriloroportunitateadeaaveaacceslainovareadeschisă.Cercetareaaavutuncaracterexploratoriu.Totodată,cercetareanuapornitdelauncadrucugradînaltdestructurare.Studiulnus-abazatpeolistăpredefinitășirigidă,deobiectiveșidatecetrebuiecolectate.AbordareanestructuratăafostconsideratănecesarăpentruapermitedescoperireaunornoitendințereferitoarelaplatformeleonlinedeinovaredeschisăpentruIMM-uri.

Informațiile care au permis identificarea tendințelor actuale au fost culese din surse existente peWeb.Cercetarea pe Internet s-a bazat pe cuvinte cheie legate de inovarea deschisă, IMM-uri, platformele online,proiecteleeuropeneîndomeniuetc.Procesuldeculegereadatelorainclusurmătoareasuccesiunedestadii:• Stadiul 1: Pregătirea unei liste preliminare a platformelor online de inovare deschisă pentru IMM-uri.

Înstadiulinițial,cercetareaaurmăritsăcreezeolistăaplatformelordedicateinovăriideschisepentruIMM-uri,înUE.Aufostconsideratedoarplatformeleonlineexterne,nușiplatformeleinterne,careaucascoporganizareașiintensificareainovăriiinterne,încompanii.


• Stadiul 2: Filtrarea listei preliminare. Diminuarealisteipreliminareaavutimportanțăcritică,dincelpuțindouămotive.Înprimulrând,analizainformațieiobținuteînprimulstadiuaarătatcăuneledintreinițiativeleexistente,careaufostdeclaratecafiind„platformeonlinedeinovaredeschisăpentruIMM-uri”nuincludeau,de fapt,oplatformăonline. În realitate,eraucomunități deorganizații, careeraucreatepentrua facilitacomunicareașischimbulde idei inovativeîntremembri, fărăasebazapeoplatformăonlinede inovaredeschisă.Înaldoilearând,unaltmotivcareaimpusfiltrareainformațiilorafostfaptulcătermenii„pentruIMM-uri”erauutilizațiîntr-unmodambiguu.Formularea„pentruIMM-uri”serefereanunumailaplatformeleonline de inovare deschisă, care sunt dedicate IMM-urilor ce doresc să accelereze procesul intern deinovareprinfluxuridecunoștințedinsurseexterne,direcționatespreorganizație, ci și laplatformecareinvitauIMM-urilesăfiesursedecunoștințepentrumarilecompanii.Aceastăsituațieacondus lafiltrarealisteipreliminare,cuscopuldeamenținedoarcazurilerelevanteșideaexcludecelelalteexempledinlistapreliminară.

• Stadiul 3: Explorarea platformelor online de inovare deschisă, existente în lista filtrată. Acest stadiu a începutpebazaoutputuluirezultatdinstadiulaldoilea,careaconstatînlistaplatformeloronlinedeinovaredeschisă,pentrufluxuriledecunoștințedirecționatespreIMM-urileinteresatesăidentificeideiinovatoare,pentruasporipropriacompetitivitate.Listaacuprinsdoarastfeldeplatformeonline,careaufostdezvoltateînUE.Studiulacontinuatcuinvestigareafiecăreiplatformeonlineidentificate.Analiza datelor culese a condus la identificareamaimultor tendințe care au apărut recent în domeniul

platformeloronlinedeinovaredeschisă,pentruIMM-uriledinUE.

4. TENDINȚE EMERGENTEAceastă secțiune prezintă tendințele emergente în domeniul platformelor online care oferă IMM-urilor

posibilitateadeaaveaacceslainovareadeschisă.TendințeleaurezultatdincercetareaexploratorierealizatăpeWeb.

Tendințeleemergente,careau fost identificate înprivințaplatformeloronlinede inovaredeschisăpentruIMM-uri,sunturmătoarele:

a) Dezvoltarea mai multor tipuri de platforme online de inovare deschisă Înprezent,existămaimultetipurimajoredeplatformecarefaciliteazăinovareadeschisă,pebazasurselor

deideișicunoștințecaresuntexternecompaniei(vezitabelul3).Înpractică,existăplatformecareauun„profilmixt”.Acesteanupotfiîncadratedoarînunuldintretipurilemajore,încondițiileîncareîmbinăcaracteristicileadouăsaumaimultetipuri.

Tipurilemajoredeplatformesuntdescriseînurmătorultabel:

Tabelul 3 – Tipuri majore de platforme online pentru inovare deschisă

Tipuri de platformeSurse externe de

inovare Rolul platformelor Implementarea

Platformedegenerareaideilor,bazatepecrowd-sourcing

Mulțimedeindivizi(clienți,liberprofesioniștietc.)

Atragereașiimpli-carea“mulțimii”îngenerareadeideinoișicreative

Căutătoruldeideiorganizeazăunconcurs pe platforma de inovare deschisă,prezintăoprovocareșiîimotiveazăpeparticipanțiipotențiali,prinintermediulunuianumit premiu

Platformedecăutareaasoluțiilor,bazatepeopiațăonline(obazădedatecareincludeexperțiînregistrați)

Experțiicares-auînregistratînbazade date a platformei

Facilitareacăutăriiexpertizeispecializate

Căutătoruldesoluțiicareapeleazălaoastfeldeplatformăformuleazăo provocare, pe care platforma o comunicăacelorexperțidinbazade date, care se potrivesc cel mai binedinperspectivacunoștințelorșiabilităților


Platformedecăuta-reaasoluțiilor,bazatepeexpertizaceamairelevantă

Experțirenumiți,caresuntrarișifoartespecializațiîndomeniullordecercetare

Facilitareaidentificăriicelormaicalificațiexperți,caresuntcapabilisăgenerezeosoluțiepentruopro-blemăformulatădecăutătoruldesoluții

Utilizareatehnicilordedata mining înbazededatecareincludarticoleșicomunicăriștiințificepublicatedeexperțirecunoscuțiîndomeniulceprezintăinterespentrucăutăto-ruldesoluții

Această tendință care constă îndezvoltarea tipurilormajoredeplatformeonlineeste vizibilă în legăturănunumaicu IMM-urile,cișicu întreprinderilemari,caresunt implicate în inovareadeschisă.Totuși,numărulplatformeloronlinedeinovaredeschisăpentruIMM-uriesterelativmic.

b) Crearea unor noi platforme online de inovare deschisă pentru IMM-uri, de către consorții, cu sprijinul financiar al UEPe parcursul deceniului actual, au fost derulate mai multe proiecte cu finanțarea UE, pentru a stimula

inovareadeschisăînrândulIMM-urilor.Exempledeastfeldeproiectesunturmătoarele:• OpenAlps. Acest proiect a fost realizat în cadrul Programului „AlpineSpace” alUE.Aria de cooperare

inter-regionalăvizatădeacestproiecta inclusAustria,Liechtenstein,SloveniașiElveția,precumșipărțidinGermania, ItaliașiFranța.ScopulproiectuluiOpenAlpsa fostdeaoferi IMM-urilorsprijinulnecesarpentruimplementareainovăriideschise.Proiectulcuoduratădetreianiaînceputîniulie2011,cuunbugettotalde2,9milioaneeuro(OpenAlps,2012a),cufinanțareasiguratădeEuropeanRegionalDevelopmentFundșidețărileparticipante.Unuldintrepacheteledeactivitățialeproiectuluiaconstatîndezvoltareauneiplatformemulti-lingvisticepentruinovareadeschisă.Platformaestedetippiațăonline.Parteneriiproiectuluiaufost:ChamberofIndustryandCommerceBlackForest-Baar–Heuberg–partenerullider(Germania);DepartmentofManagementandProductionEngineeringdincadrul PolitecnicodiTorino (Italia);CSP–organizațiedecercetareîndomeniultehnologieiinformațiilorșicomunicațiilor(Italia);FondazioneLombardiaperl’Ambiente(Italia);VeronaInnovazione–agențiespecialăaChamberofCommerceofVerona(Italia);MFGBaden-Württemberg-agențiepublicădeinovareîndomeniulICTșimedia(Germania);ARDIRhône-Alpes(Franța);MRADevelopmentAgency(Slovenia);Innovation&TechnologyTransferSalzburg(Austria);AssociationManuFuture(Elveția)(OpenAlps,2012b).

• OPENiSME. Scopul proiectului este de a îmbunătăți competitivitatea IMM-urilor prin conectarea lor cucercetătoridinlaboratoarepubliceșiprivate.Proiectulcareareoduratădetreianibeneficiazădeco-finanțareadinparteaUEîncadrulCompetitivenessandInnovationFrameworkProgramme2007-2013.Bugetultotalalproectuluiestede3,8milioaneeuro,dincare1,8milioaneeurodinparteaUE(OPENiSME,2015).Parteneriiproiectuluiprovindinșaptețări.Aceștiasunturmătorii:UniversityCollegeLondon-coordonatorulproiectului(MareaBritanie);LavalMayenneTechnopole(Franța);Idexlabsas(Franța);InstitutJosefStefan(Slovenia);t²i – trasferimento tecnologicoe innovaziones.c.a r.l. (Italia);Virce–KompetenzzentrumVirtuellerealitatund Kooperatives Engineering w.V. (Germania); Vision 2020 Network (Marea Britanie); Academy ofEntrepreneurshipAstikietaira(Grecia)șiTAGES(Turcia)(OPENiSME,2017a).Activitățileproiectuluiincluddezvoltarea unei platforme capabile să conecteze IMM-urile cu experții / cercetătorii. Platforma permiteidentificareașiierarhizareaexperților,pebaza„amprenteilorpeWeb”.Prinintermediulacesteiplatforme,IMM-urilecarecautăsoluțiiinovativepotaccesabazededatecupeste100milioanelucrăripublicate,bazededatecareconținpatente,precumșisocialmedia(OPENiSME,2017b).Platformaestedetipcăutareasoluției,pebazaceleimairelevanteexpertize.Aceastăplatformăsedistingederestulproiectelordeinovaredeschisă,prinutilizareabig datașiatehnicilordedata mining.

• NIR-VANA. Proiectulcuoduratădetreianiaînceputîn2016.EstebazatpefinanțaredinparteaUE,încadrulprogramuluidecercetareșiinovareHorizon2020.ProiectulincludeoplatformădecolaborareonlineșiinstrumentespecificeICT(Nir-vana,2017a). Consorțiulafostalcătuitdinurmătoareleorganizații: JenaUniversity (Germania);BlueRoom Innovation (Spania); FraunhoferMoez (Germania); Impulse.Brussels


(Belgia);SwereaIVF(Suedia);VenetoInnovazionespa(Italia);IstanbulChemicalsandChemicalProductsExporter’sAssociation(Turcia);InnovaInstitute(Spania)(Nir-vana,2017b).Acestproiectincludeoplatformădeinovaredeschisă,careaintratînfazapilotîn2017(Nir-vana,2017c).Cutoateacestea,pewebsite-ulproiectului, consorțiul se referă la „oplatformăsoftware” și nuoferă suficiente informații despre funcțiileacesteiplatforme.Tipuldeplatformănuesteclarprecizat.Acesteproiecte reflectănoua tendințăcareconstă înpreocupareaorganizațiilorpubliceșiprivatepentru

stimulareainterconectăriiIMM-urilorcufurnizoriipotențialidesoluții,prinintermediulplatformeloronlinedeinovaredeschisă.Cutoateacestea,datelereferitoarelaplatformășifuncțiilesalesuntdeficitare.Unuldintreproiectesediferențiazăîntr-unmodpozitivdetoatecelelalte.AcestaesteOPENiSME,careoferăacceslaprezentărivideodetaliate,cedescriuaspecteletehniceșifuncționareaplatformei.

c) Stabilirea de parteneriate între asociațiile de IMM-uri și companiile care au ca scop crearea unor platforme online de inovare deschisă

UnastfeldeexempluesteplatformacreatădeLandesverbandderHandwerker(LVH)șiHyve.LVHesteasociațiameșteșugarilordinTiroluldeSud,ceamaimareasociațiecomercialădin regiuneaTiroluluideSud.Hyveesterecunoscutăcaocompanieliderîndomeniulinovării,originarădinGermania.

HyveasprijinitLVHînproiectareașiimplementareaplatformeiOpen Innovation South Tyrol.Aceastaesteoplatformamulti-concurs,dedicatăIMM-urilordinregiuneaTiroluluideSud.

Cercetareaexploratoriepecaresebazeazăacestarticolaarătatcăacestexempluesteasemănătortipuluideplatformădegeneraredeidei,pebazădecrowdsourcing. Totuși,existăcelpuțindouăelementedediferențiere,înraportcuplatformeledecrowsourcingobișnuite.Înprimulrând,„mulțimea”estereprezentatădealteIMM-uriînregistratepeOpen Innovation South Tyrol.Înaldoilearând,misiuneaplatformeiestedeaseextindedincolodegenerareadeidei,îndirecțiaconceptelor,prototipurilor,design-uluișistrategiilordemarketing.Astfel,platformaseextindeîndomeniulgenerăriidesoluțiipentruIMM-uri.

d) Platformele online de inovare deschisă, care erau anterior dedicate companiilor mari, devin disponibile pentru IMM-uriUnexempluesteparteneriatulstrategicîntreHypiosCrowdInnovationșiWikiPME.Acestparteneriatafost

stabilitînoctombrie2016(HypiosCrowdInnovation,2016a).AmbeleorganizațiisuntoriginaredinFranța.Hypios a fost creată în 2008, ca prima platformă de inovare bazată pe soluționarea problemei, pentru

tehnologii avansate, în Europa. În 2015, numele s-a modificat, devenind Hypios CrowdInnovation (HypiosCrowdInnovation,2016b).Hy.OpenInnovationesteplatformaonlinedeinovaredeschisă,careafostdezvoltatădeaceastăcompanie.Platformapermitecăutătorilordesoluțiisăîiidentificeșisăîiselectezepeceimaibunispecialiști,dintr-orețeade950.000deexperțidin150dețări(HypiosCrowdInnovation,2017).Acestcazesteasemănătortipuluideplatformăcareasigurăcăutareadesoluțiipebazaceleimairelevanteexpertize.Platformaestecapabilăsă își îndeplineascămisiuneadeapromova inovareadeschisă înEuropa,datorităprogramuluiHy.Proximity,pentruanalizasemanticăafiecăreiprobleme,precumșidatorităunuialgoritmdeinovaredeschisă,respectivuneitehnologiidedescoperireacompetențelor(HypiosCrowdInnovation,2017).Laînceput,platformaonlineafostdisponibilăînspecialpentruîntreprinderilemari,interesatedesoluțiileinovative.

WikiPMEesteoplatformăonlinededicatăIMM-urilordinFranța.Afostcreatădeunmicgrupdeantreprenori,în2014,caprimarețeasocialăsolidarăpentruIMM-uri,ajungândlaocomunitatedepeste50.000deIMM-uri.Pânăînprezent,platformaaatras168.348deabonațilanewsletter. Peansamblu,afacilitat81.500schimburicomerciale (WikiPME,2017).Platforma includeoseriedeariidistincte:La place de marché–opiațăonlinegeo-localizată,careoferăoportunitățidetranzacționare;Wikithèque–ariacareoferăarticolealepartenerilorșispecialiștilorsite-ului;Forum–ariasite-uluiîncaremembriiformuleazăîntrebărișioferărăspunsuri,careesteaccesibilăatâtmembrilorcâtșiutilizatorilor;Wikiblog–blogulasociatsite-ului,princarecomunicăantreprenorii.

Parteneriatul strategic dintre Hypios CrowdInnovation șiWikiPME poate accelera inovarea deschisă, înrândulIMM-urilordinFranța.

e) Evaluarea nevoii de platforme de inovare deschisă pentru IMM-uri, care să fie create și operate de autoritățile publice naționaleÎn2016, rezultateleunuiastfeldestudiuau fostpublicate înGermania.Nevoiadeplatformede inovare


deschisăafostevaluatădintr-operspectivămaiamplădecâtceaaIMM-urilorșiaincluspuncteledevederealeinovatorilorindependenți,universitățilorșiorganizațiilordecercetare(TechnopolisGroup,2016).

Rezultatelestudiuluiauarătatcănuexistăonevoiestringentăcastatul, lanivel federal,săcreezeșisăoperezeoplatformădeschisădeinovare,înGermania.Totuși,birouriledetransfertehnologicdinuniversitățișiorganizațiileapropiatede inventatorii independențiau fost în favoarea ideiideplatformăde inovaredeschisă,finanțatădestat.

StudiulconducelaconcluziacăimagineaplatformelordeinovaredeschisăpentruIMM-uriesteasociatămaimultcuinițiativaprivată,decâtcusprijinulautoritățilorpublice.

f) Crearea unor companii cu misiunea de a facilita inovarea deschisă prin intermediul platformelor și comunităților onlineUnastfeldeexempluesteDesall,careafostfondatăînItalia,în2012,cusloganul„Unnoumoddeagândi

produsul”.Desallseautodefineșteca„platformădeinovaredeschisășicrowdsourcing, care, prin concursuri de design,conecteazăcompaniileșicliențiiprivați,cuocomunitatemondialădetalentecreative”(Desall,2017a).Comunitateainclude13.000depersoanecreativeînregistrate,dindiferitețări(OpenAlps,2013).

PlatformaonlineDesallvizeazăcompaniile,inclusivIMM-urile,precumșipersoanelecaresuntinteresatedeserviciidedesignlacerere.Aceșticliențicautăideișisoluțiicreativeîndomeniiledesignuluiindustrial,artizanalșideinterior,înlegăturăcuproiectareașidezvoltareaproduselor.

Dinperspectivaclientului(căutătoruluideidei/soluții),procesuldeinovaredeschisăintermediatdeDesall.com constă în următoarele stadii: înregistrare, lansarea unui concurs, monitorizarea propunerilor, obținereafeedback-ului comunității și selectarea ideii/soluției (Desall, 2017b). O caracteristică interesantă a procesuluide inovare deschisă este faptul cămembrii comunității de persoane creative au posibilitatea nu numai de atransmitepropunericonstândînideișisoluții,cișideaoferifeedbackreferitorlafiecarepropuneretransmisăcarăspunslaunanumitconcurslansatdeunclientalplatformei.Voturilemembrilorsuntconsiderateunproxy pentrufeedbackulpieței.

Platformaonlinepermitecliențilorsălansezeînmodautonomconcursuricuosingurăfază,caresereferăla una dintre următoarele activități: generarea ideii noi, proiectarea produsului, stabilirea denumirii, alegereaambalajuluișidesignul.Deasemenea,Desall leoferăcliențiloralternativadealansaconcursuricumaimultefaze(respectivdouăsaumaimultefaze,încadrulacelmultpatrupachetededesignindustrial),darnumaiînmoduloffline,fiindasistațidepersonalulDesall.com.

Concursurilepotaveaoțintărestrânsăsauamplă.Primavariantăconstăîninvitarealaconcursacelormaibune50depersoanecreativedincomunitateaDesall.Abordareavaconducela10-15proiectetransmise.Ceade-adouaopțiuneesteadresatălascarăglobală,întregiicomunități.Rezultatulacesteialternativeesteunnumărdeproiecteîntre15și300(Desall,2017c).

Câștigătoriiconcursuluisuntîndreptățițisăprimeascăunuldintreurmătoareletipuriderecompenseacordatedeclientulcarealansatconcursul:osumăprestabilită,redevențesauocombinațieaacestora(Desall,2017d).Valoarearecompenseiestedecisădeclient,nudecătreDesall.

Cercetarea exploratorie arată că platforma online de inovare deschisă oferită de Desall combinăcaracteristicileplatformelordegeneraredeideibazatepecrowdsourcing șialeplatformelordecăutaredesoluții,bazatepeopiațăonline(obazădedatecuexperțiînregistrați).Desallesteunexemplurelevantpentrurolulpecareîntreprinzătoriiîlpotjucaînfacilitareainovăriideschise,prinintermediulplatformeloronline.Totuși,Desall.comestedeschisătuturortipurilordecompanii,nunumaiIMM-urilor.

g) Extinderea propunerii de valoare oferită IMM-urilor de platformele onlinePlatformeleonlinedeinovaredeschisăsuntparteaunui„pachetmulti-servicii”,oferitIMM-urilor,pentrua

stimulaabilitățiledeinovare.ExemplelesuntoferitedetoateproiectelecareaubeneficiatdefinanțaredinparteaUE.

Deexemplu,proiectulOpenAlpsaoferitIMM-urilorșicentrelordecercetare-dezvoltare,următoareleservicii(OpenAlps,2012b;OpenAlps,2012c),înafarădeutilizareauneiplatformededicate:• sprijinpentrucercetareșinetworking,prinintermediulcentrelorlocaledesusținereainovăriideschise;• sprijinpentrugăsireadesoluțiielaboratepentruproblemelede inovareale IMM-urilorșialecentrelorde


cercetareșidezvoltare,prinintermediulașaselaboratoarelocaledeinovare,fiecarefiindspecializatpeotemădistinctă(inovareatrans-industrie;lemn,energieșieficiențademediuaechipamentelordeîncălzire;asistențămedicalăonline;lemnșimobilă,marmură,modă;ICT,transfertehnologicînsectorulICT;industriilecreative);

• programedepregătire îndomeniulmanagementul inovăriideschise,carevizeazămanageriideclustere,precumșimanagementulIMM-urilorșiagențiilorpentrudezvoltareaafacerilor.ProiectulOPENiSMEoferăpewebsite-ulsău,uninstrumentdeautoevaluareainovării(OPENiSME,2017c).

Acestinstrumentpermitecompaniilorsăevaluezepotențialuldeinovarepropriu.Instrumentulareunefectdublu.Pedeoparte,ajutăIMM-urilesăidentificeariiledeîmbunătățire,înprivințainovării.Pedealtăparte,instrumentulsusțineeforturiledemarketingșivânzărialeconsorțiuluicareaelaboratșiimplementatproiectul.

Platforma Open Innovation South Tyrol integreazăopiațăonlinepentruschimbuldeserviciișiproduse.Înplus,LVHșiHyveoferăsprijinoffline,concretizatînseminarii,sesiunidelaborator,conferințe,tururideinovareșiprogramedepregătire(Kuenz,2017).Astfel,Open Innovation South Tyrol esteunbunexempludeplatformăcareoferăovaloaresuplimentarăIMM-urilor,subformasprijinuluiacordatpedurataîntreguluicicludeinovare,delaideelalansareaprodusului.

AsociereaplatformeideinovaredeschisăcudiferiteleserviciiadiționalepentruIMM-uripoateaveaunimpactpozitivasupraadoptăriieficaceaplatformelordecătreIMM-urișiasupragenerăriideideișisoluțiicreative.

h) Adoptarea moderată a platformelor online de inovare deschisă, de către IMM-uriDatele publice disponibile în cadrul proiectului OpenAlps, care a fost finanțat deUE, indică o adoptare

moderată.Înseptembrie2014,dupăoperioadădetreiani,proiectulOpenAlpsadeclaraturmătoarelerezultate:162coturiactive,dintrecare99căutătorideinovațiiși63defurnizoridesoluțiideinovare(OpenAlps,2014).

AcestenumerearatăuninteresîncreșterealIMM-urilorpentruinovareadeschisă.ÎncomparațiecunumăruldeIMM-uriexistenteînAlpineSpace,potențialulestedeparteafiatins.Totuși,înafarădedimensiunilecantitativealerezultatelordinperspectivaconturiloractivate,aspectelecalitativeconteazălarândullor,respectivutilitateaplatformelordeinovaredeschisă,pentruparticipanți.

ÎncazulplatformeiOpen Innovation South Tyrol,datelepubliceindicăfaptulcăcele10(zece)concursuricareaufostlansatedeLVHauatras850.000demiidevizitatori.Unnumărde1.500demembriactiviautransmispeste1.000idei,2.000decomentariișipeste7.000deevaluări(Kuenz,2017).AceastăplatformăestemaiactivădecâtaltelecaresuntdedicateIMM-urilor.

Practica îndomeniulplatformeloronlinede inovaredeschisă indică faptulcăoadoptare rapidădecătremareamasăaIMM-urilornuestegarantată.

5. CONCLUZII ȘI IMPLICAȚII Tendințele emergente au fost identificate pe baza unei cercetări exploratorii desfășurate peWeb.

Studiul a avut o serie de caracteristici distinctive: a) Scop clar definit. În primul rând, cercetarea s-a axat pe IMM-uri. În al doilea rând, s-a referit doar la

tendințeleemergente,nu laîntregul fenomendeinovaredeschisăînrândul IMM-urilor. Înal treilearând,perspectivas-aconcentratpeplatformeleonlinedeinovaredeschisă,nupetoateinițiativeleprezentateca„platformede inovaredeschisă». Înultimul rând,studiuls-areferit laplatformelecaresuntexterneIMM-urilor,nulaplatformeledeintranet,careaucascopsăintensificeinovareainternădincompanii.

b) Aspecte calitative, nu cantitative. Cercetarea nu a urmărit să cuantifice amploarea și intensitateaactivitățilorde inovaredeschisărealizatedeIMM-uri,prin intermediulplatformeloronline.Doaraspectelecalitativeaufostconsiderate.

c) Arie teritorială predefinită. Studiuls-afocalizatpeplatformeleonlinedezvoltateînUE.Cutoateacestea,platformeonlinerelativsimilareexistășiînaltepărțialelumii,cumarfiCoreeadeSud,China,CanadașiSUA.

d) Fluxuri direcționate spre organizația care caută idei/soluții, nu spre exterior. Scopul studiului a fost clar definit în relație cu fluxurile direcționate spre organizație, din surse externede cunoștințe. Fluxuriledirecționate spre exteriorul IMM-urilor, respectiv de la IMM-uri spremarile întreprinderi, nu au constituit


obiectulacestuistudiu.Studiulexploratoriuaidentificaturmătoareletendințeemergentereferitoarelaplatformeleonlinedeinovare

deschisă:(i)dezvoltareamaimultortipurideplatformeonlinedeinovaredeschisă;(ii)creareaunornoiplatformeonline de inovare deschisă pentru IMM-uri, de către consorții, cu sprijinul financiar al UE; (iii) stabilirea departeneriateîntreasociațiiledeIMM-urișicompaniilecareaucascopcreareaunorplatformeonlinedeinovaredeschisă; (iv) platformele online de inovare deschisă, care erau anterior dedicate întreprinderilormari, devindisponibilepentru IMM-uri; (v)evaluareanevoiideplatformede inovaredeschisăpentru IMM-uri, caresăfiecreateșioperatedeautoritățilepublicenaționale;(vi)creareaunorcompaniicumisiuneadeafacilitainovareadeschisă,prinintermediulplatformelorșicomunitățiloronline;(vii)extindereapropuneriidevaloareoferităIMM-urilordeplatformeleonline;(viii)adoptareamoderatăaplatformeloronlinedeinovaredeschisă,decătreIMM-uri.

Rezultatele studiului au implicații directe asupra cercetării referitoare la platformele online de inovaredeschisă. Trei categorii de inputuri informaționale sunt necesare. În primul rând, organizațiile (întreprinderi,asociațiietc.)careaucreatșiopereazăplatformeonlinede inovaredeschisăarbeneficiadedatecaresă lepermităsăstimulezeutilizareaplatformelorexistenteșisăsporeascăeficacitatealorînprivințagenerăriideideișisoluțiicreativepentrusituațiileșiproblemelecucareseconfruntăIMM-urile.Înconsecință,direcțiilepotențialedecercetareviitoare,înEuropa,potfiurmătoarele:a) măsurareagraduluidecunoaștereșideterminareaimaginiipecareplatformeleonlinedeinovaredeschisă

oauînrândulIMM-uriledinEuropa;b) evaluareagraduluidesatisfacțieaIMM-urilorprivindplatforma/platformeleonlinedeinovaredeschisăpe

careauutilizat-o/le-auutilizat;c) stabilireaprofilelorIMM-urilor,dinperspectivacomportamentuluideutilizareaplatformeloronlinedeinovare

deschisă;d) identificareatipuluideplatformăonlinedeinovaredeschisăpecarefiecareprofilmajordeIMM-uriarprefera

săîlutilizeze;e) studiereafuncțiiloradiționalealeplatformelor,caresuntașteptatedeIMM-uri;f) investigareafactorilorcareinfluențeazăeficacitateaplatformeloronlinedeinovaredeschisăpentruIMM-uri,

dinperspectivacelorcareaucreatșiopereazăacesteplatforme.În al doilea rând, IMM-urile care sunt utilizatori potențiali ai platformelor online de inovare deschisă pot

beneficiadedatecarefaciliteazăalegereașiutilizareaunorastfeldeplatforme.Dinaceastăperspectivă,direcțiilepotențialedecercetaresunturmătoarele:a) clasificareatipurilordeplatformeonlinedeinovaredeschisă,pebazaunorcriteriicumsuntfuncțiileoferite

șidomeniiledeinovarespecializate;b) analizacomparativăafuncțiiloroferitedeplatformeleonlinedeinovaredeschisăexistente;c) ierarhizareaplatformelorînconformitatecurezultatelelor;d) studiereaexploratorieaunorcazuriilustrativedeIMM-uricareauutilizatastfeldeplatforme;e) investigareafactorilorcareinfluențeazăeficacitateașieficiențaplatformeloronlinedeinovaredeschisă,din

perspectivaIMM-urilor.În al treilea rând, experții și cercetătorii care sunt implicați în procesele de inovare pe baze comerciale

ar beneficia de informații care le-ar permite să ofere IMM-urilor, idei/soluțiimai bune.Direcțiile potențiale decercetaresunturmătoarele:a) identificarea tipurilor specifice de criterii utilizate de IMM-uri, pentru selecția variantelor de idei și soluții

oferitedeplatformeleonlinedeinovaredeschisă;b) investigațiiexploratoriișidescriptivealeprovocărilorcucareseconfruntăIMM-urileînprocesuldecreștere

acompetitivitățiilor;c) studiereatipurilordeprovocări/concursurilansatedeIMM-uripeplatformeleonlinedeinovaredeschisă.

Totodată, rezultatele cercetării exploratorii au implicații pentru practicieni. Întreprinzătorii și IMM-urile potconsideraurmătoarelerecomandări:a) săincludăinovareadeschisăcaparteintegrantăastrategieilorpentrudezvoltareadurabilă;b) sădevinămembriiactiviaucomunitățilorcareaustabilitparteneriatecuplatformeonlinedeinovaredeschisă


dedicateIMM-urilorsauadresateșialtortipurideîntreprinderi;c) săcunoascăcelemairecenteinformațiidespreplatformeșifuncțiilelor;d) sădezvolteprogresivabilitățileinternedeautilizaplatformeleonlinedeinovaredeschisă,cuscopuldea-și

sporicompetitivitatea.Platformele online de inovare deschisă pentru IMM-uri sunt în stadiul preliminar deevoluție, în ceea ce

prieșteadoptareadecătreIMM-uri.Oseriedeîntrebăriîncătrebuiesăîșigăseascărăspunsulînviitorulapropiat.VadeveniutilizareaacestorplatformeopracticăobișnuităaIMM-urilor?Cumvorcolaborastakeholder-ii,pentruatransformaacestfenomenîninstrumentdecreștereacompetitivitățiiIMM-urilor?

BIBLIORAFIEBianchi,M.,Campodall’Orto,S.,Frattini,F.șiVercesi,P.,2010).Enablingopeninnovationinsmallandmedium

sizedenterprises:howtofindalternativeapplicationsforyourtechnologies.R&D Management,40(4),pp.414–431.

Bigliardi,B.șiGalati,F.,2016.WhatfactorshindertheadoptionofopeninnovationinSMEs?Technology Analysis & Strategic Management, 28(8),pp.869-885.http://dx.doi.org/10.1080/09537325.2016.1180353.

Brunswicker,S.șiVanhaverbeke,W.,2015.OpenInnovationinSmallandMediumSizedEnterprises(SMEs):ExternalKnowledgeSourcingStrategiesandInternalOrganizationalFacilitators.Journal of Small Business Management.53(4),pp.1241-1263.http://dx.doi.org/10.1111/jsbm.12120.

Chesbrough,H.W.,2003.Open innovation: The new imperative for creating and profiting from technology.Boston,MA:HarvardBusinessPress.

Chesbrough, H., Vanhaverbeke,W. șiWest, J. eds., 2006.Open innovation: Researching a new paradigm. Oxford:OxfordUniversityPress.

Colombo,M.G.,Piva,E.șiRossi-Lamastra,C.,2014.Openinnovationandwithin-industrydiversificationinsmallandmediumenterprises:Thecaseofopensourcesoftwarefirms.Research Policy,43(5),pp.891–902.https://doi.org/10.1016/j.respol.2013.08.015.

Desall,2017a.What’s Desall?Disponibilla:<https://desall.com/>[Accesatpe14iulie2017].Desall,2017b.Desall in 5 steps – Clients. Disponibilla:<https://desall.com/en/Info_for_clients/How_it_works>

[Accesatpe14iulie2017].Desall,2017c.Desall – Company profile. Disponibil la:<http://desall-stuffs.s3.amazonaws.com/presentations/

Desall_profile-.pdf>[Accesatpe14iulie2017].Desall, 2017d. Info for clients – FAQ. Disponibil la: <https://desall.com/en/Info_for_clients/ FAQ#account1>

[Accesatpe14iulie2017].Grimaldi,M.,Quinto,I.șiRippa,P.,2013.Enablingopeninnovationinsmallandmediumenterprises:Adynamic

capabilitiesapproach.Knowledge and Process Management,20(4),pp.199–210.http://dx.doi.org/10.1002/kpm.1423.

Eurostat,2015.Statistics explained. Criteria for medium, small and micro-sized enterprises. Disponibilla:<http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Criteria_for_ medium,_small_and_micro_-sized_enterprises.png>[Accesatpe14iulie2017].

Eurostat,2016.Statistics explained. Number of enterprises, persons employed and gross value added (GVA) and the share of SMEs, 2012. Disponibil la: <http://ec.europa.eu/eurostat/ statistics-explained/index.php/File:Number_of_enterprises,_persons_employed_and_gross _value_added_(GVA)_and_the_share_of_SMEs,_2012.png>[Accesatpe14iulie2017].

Eurostat,2017.Statistics explained. Share of innovative enterprises per type of innovation by enterprise size class, 2014. Disponibil la: <http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Figure_12_Share_of_innovative_enterprises_per_type_of_innovation_by_enterprise_size_class,_2014.png> [Accesatpe14iulie2017].

Hossain,M.șiKauranen,I.,2106.OpeninnovationinSMEs:Asystematicliteraturereview.Journal of Strategy and Management,9(1),pp.58-73.https://doi.org/10.1108/JSMA-08-2014-0072.

HypiosCrowdInnovation,2016a.Strategic partnership with the platform WikiPME. Disponibil la:<https://www.


hypios-ci.com/content/strategic-partnership-platform-wikipme>[Accesatpe14iulie2017].HypiosCrowdInnovation,2016b.Hypios becomes Hypios CrowdInnovation.Disponibilla:<https://www.hypios-ci.

com/content/hypios-becomes-hypios-crowdinnovationr>[Accesatpe14iulie2017].HypiosCrowdInnovation,2017.About us. Disponibilla:<https://www.hypios-ci.com/content/about-us>[Accesat

pe14iulie2017].Kim,H.șiPark,Y.,2010.TheeffectsofopeninnovationactivityonperformanceofSMEs:ThecaseofKorea.

International Journal of Technology Management,52(3/4),pp.236–256.Kuenz, D., 2017. Open Innovation Südtirol. Disponibil la: <https://www.hyve.net/en/ work/references/open-

innovation-sudtirol/>[Accesatpe14iulie2017].Lee, S., Park, G., Yoon, B. și Park, J., 2010. Open innovation in SMEs—An intermediated network model.

Research Policy,39(2),pp.290–300.https://doi.org/10.1016/j.respol.2009.12.009.Nir-vana,2017a. The Project. Disponibil la: <http://www.nir-vana.eu/index.php/about-nir-vana/> [Accesat pe 14

iulie2017].Nir-vana,2017b. Partners behind Nirvana project. Disponibilla: <http://www.nir-vana.eu/index.php/participants/>

[Accesatpe14iulie2017].Nir-vana,2017c. Nir-vana: The open innovation platform starts the pilot phase. Disponibilla: <http://www.nir-vana.

eu/index.php/2017/06/30/nir-vana-the-open-innovation-platform-starts-the-pilot-phase/> [Accesat pe 14 iulie 2017].

Oakey, R.P., 2013. Open innovation and its relevance to industrial research and development: The caseof high-technology small firms. International Small Business Journal, 31(3), pp. 319–336. https://doi.org/10.1177/0266242612458942.

OpenAlps, 2012a.Newsletter #01: Open Innovation in Alpine SMEs. Disponibil la: <http://www.open-alps.eu/dokumenti/?synSiteLang=2>[Accesatpe14iulie2017].

OpenAlps,2012b.Project Partners. Disponibilla:<http://www.open-alps.eu/partners/>[Accesatpe14iulie2017].OpenAlps,2012c.OpenAlps. Open Innovation Labs. Join OpenAlps in Your Region! Disponibilla:<http://www.

alpine-space.org/2007-2013/uploads/tx_txrunningprojects/OpenAlps_ Open_Innovation_Lab_brochure.pdf>[Accesatpe14iulie2017].

OpenAlps, 2013. OpenAlps Award 2013. 10 Nominees. Disponibil la: <http://www.open-alps.eu/public/mat/file/10_Nominees_OA_Award_description.pdf>[Accesatpe14iulie2017].

OpenAlps,2014.Newsletter #09: Open Alps – Results of the Project. Disponibil la:<http://www.open-alps.eu/dokumenti/?synSiteLang=2>[Accesatpe14iulie2017].

OPENiSME, 2015.OPENiSME kick-off. Disponibil la: <http://www.openisme.eu/ciao-mondo/> [Accesat pe 14iulie2017].

OPENiSME, 2017a. Partners. Disponibil la: <http://www.openisme.eu/project/partners/> [Accesat pe 14 iulie2017].

OPENiSME,2017b.Objectives. Disponibilla:<http://www.openisme.eu/project/objectives/>[Accesatpe14iulie2017].

OPENiSME, 2017c. Innovation self-check tool. Disponibil la: <http://www.openisme.eu/ innovation-self-check-tool/>[Accesatpe14iulie2017].

Suh,Y.șiKim,M.S.,2012.EffectsofSMEcollaborationonR&Dintheservicesectorinopeninnovation.Innovation: Management, Policy & Practice,14(3),pp.349–362.http://dx.doi.org/10.5172/impp.2012.14.3.349.

TechnopolisGroup,2016.Ermittlung des Bedarfs an einer internetbasierten Open Innovation-Plattform für KMU, freie Erfinder/innen, Universitäten und Forschungseinrichtungen. Disponibil la: <http://www.technopolis-group.com/wp-content/uploads/2016/03/ Endbericht-BMWI-Innovationsplattform-Final_2016_03_14.pdf>[Accesatpe14iulie2017].

VandeVrande,V.,DeJong,J.P.,Vanhaverbeke,W.șiDeRochemont,M.,2009.Open innovation inSMEs:Trends,motivesandmanagementchallenges.Technovation,29(6),pp.423–437.

VanHemert,P.,Nijkamp,P.șiMasurel,E.,2013.Frominnovationtocommercializationthroughnetworksandagglomerations:analysisofsourcesofinnovation,innovationcapabilitiesandperformanceofDutchSMEs.


The Annals of Regional Science,50(2),pp.425–452.Verbano,C.,Crema,M.șiVenturini,K.,2015.Theidentificationandcharacterizationofopeninnovationprofilesin

Italiansmallandmedium-sizedenterprises.Journal of Small Business Management, 53(4),pp.1052-1075.http://dx.doi.org/10.1111/jsbm.12091.

WikiPME,2017.WikiPME en quelques chiffres. Disponibil la:<https://www.wikipme.fr/#> [Accesatpe14 iulie2017].


DE LA CARTOGRAFIEREA PERCEPȚIEI INOVATOARE LA BRAND ARCHETYPE PORTRAIT (BAPOR) ȘI

BRAND ARCHETYPE POWER (BAPOW)

Dr. Sheb TRUE: [email protected]. Kakhaber DJAKELI: [email protected]

Kennesaw State University, Atlanta

Rezumat: Dacă cineva crede că este relevant, persoana își pictează portretul. Uneori, prietenii, colegii, rudele, urmașii și colegii comandă portretul partenerului, liderului, fondatorului sau strămoșului lor. Pictorii vizitează uneori cele mai interesante persoane pentru a le picta portretul. Acest lucru se întâmplă chiar și în perioada fotografiilor bine dezvoltate. De ce nu pot utiliza brandurile această metodă? Cu siguranță pot. Pentru a stabili portretele mărcilor, avem nevoie de simboluri semnificative. Aceste simboluri pot fi arhetipurile lui Jung. După cum știm de la Jung, arhetipurile sunt definite ca «forme sau imagini de natură colectivă care apar practic pe tot pământul ca constituenți ai miturilor și, în același timp, ca produse individuale de origine inconștientă» (Jung, 1980). Inconștientul era în centrul intereselor lui Jung. Inconștientul are o mare influență și în luarea deciziilor. Arhetipurile fac mai ușoară cunoașterea mărcii – «Această cunoaștere a mărcii afectează modul în care consumatorii răspund la produse, prețuri, comunicări, canalele și alte activități de marketing – crescând sau scăzând valoarea mărcii în process.” (Keller, 2003). Pentru ideea portretului arhetip de brand, am trecut prin cercetarea de marketing realizată la Kennesaw State University, Colegiul Coles de Afaceri. Scopul studiului a fost de a afla cum sunt poziționate mărcile fast-food în mintea studenților. Studenții ghicesc și poziționează diferite atribute ale mărcilor de fast-food prin Piloting Brand Perception (PBPS) Scenario elaborat special pentru acest studiu de marketing. Considerăm că implementarea Brand Archetype Portrait ca o nouă abordare a marketingului va fi o etapă necesară în procesul de branding și rebranding, de construire a mărcilor și de dezvoltare strategică a mărcilor.

Cuvinte cheie: Arhetipurile lui Jung, branding, marketing strategic, managementul strategiilor de brand, dezvoltarea arhetipurilor, personalitatea brandului

Clasificare JEL: M31

INTRODUCEREScopulacestuiarticolestedeastabilinoi instrumentepentrugestionareastrategicăamărcilor.Amdecis

săcalculămBrandArchetypePower“BAPOW”șisăstabilimBrandArchetypePortrait“BAPOR”.Știmcă«totceseîntâmplăesteunsimbolși,pemăsurăcesereprezintăperfect,indicătoatecelelalte»(Goethe,1818).DupăcumștimdelaJung,arhetipurilesuntdefiniteca«formesauimaginidenaturăcolectivăcareseproducpracticpetotpământulcașiconstituențiaimiturilorși,înacelașitimp,caproduseindividualedeorigineinconștientă»(Jung,1980).

BAPOR al unui produs / serviciu / brand este un set de asociații de clienți față de aceștia, sub formasimbolurilorarhetipului luiCarlGustavJung,găsitefie înconștient, fie în inconștient.BAPOWpoatefisumascorurilordearhetipuridemarcăcâștigătoare/doritepebazacalcululuieconometricsausimplu.

DarpentruastabilifieBAPOR,fieBAPOW,avemnevoiedeacceleratoridecartografiereapercepției(PMA)și deatributedepercepțiedorite (DPA), transformate înatributedearhetipalemărcii (AAB).Debitul logicalacesteirutepoatefiurmătorul.

PrinPilotingBrandPerception(PBPRS)ResearchScenarioamutilizatunproiectdecercetareexperimentalăpentruaînțelegecliențiifinaliprinelemente-cheie:fiestudențicentenari,fieceimaitineristudenți.Prinurmare,nuamevitatomicăsubiectivitateastudențilornoștri.Chiari-amîncurajatsă-șiaducămaimulteideișianalizepentruasusținestudiuldemarketing,deoareceideilesubiectiveconstituietotmaimulțiPMA.


Figura 1: PMA – DPA – AAB (Sursa: autorul)

CUM GĂSIM ACCELERATOARELE DE MAPARE A PERCEPȚIEI (PMA)?Uneleregulialecercetăriinoastre–PentruaînțelegepercepțiaumanășiaPMA,artrebuisămergeți la

client.Artrebuisăteînfometezi.Dacăcercetareaestedesprefast-food,trebuiesătesimțiînfometatșiocupatînacelașitimp.Dacăpercepțiaarfivăzutădinpunctuldevederealstudenților,vărecomandsăavețimaipuținibanicudvs.AcestavafiunînceputexcelentalexperimentuluiprivindgăsireadePMA.

CaresuntacestePMA?Vomîmpărțipercepțiaîndouătipuriînfuncțiedeintervaluldetimp:A)Percepțiedurabilășisustenabilă,deexemplufaptulcă«joculLegoestebunpentrucreativitateacopilului».B)Percepție dedurată scurtă careapare în cazdenecesitate, cerere saudorință și caredisparedupă

aceea.PercepțiadeduratăscurtăsebazeazăpePMAsaupenișteimpulsuriimediate,ceeacenedeterminăsăconsumăm.

PMAsuntactivitățiorientatespreconsumator,sentimente,atitudini,făcândopersoanăsăaleagăunWantCreatingImpulse(WCI)printremiidealțiișisebazeazăpeasociațiiale:

-a)stimulibazațipesenzoricagustul/mirosul/calitatea,forma,design-ul,atingerea;-b)stimulenteleeconomice–cost/timp,beneficiieconomice;-c)stimulicognitivi–înțeles;Înexperimentulnostruamîncurajatstudențiinoștrisăscrieînjurnale.Ceeaceascrisunstudentpoatefi

un exemplu al acestui experiment –«Doarstauîmpreunăcucolegiimei;Suntpreaocupatcuexaminareamea.Astăziamînceputcursurilelaoraoptdimineațadevreme;Nuamavuttimpsămănânc.Mi-epreafoame.Nuamtimpsă-mifacprânzulsingur.Acestaesteprimulmeugânddespremâncare.Deobiceinusuntcelmaibuncândvinevorbadepregătitmasa.Următorulaspectalgândurilormeledespremâncareestecăvreauomasăcolorată.Maimultăverdeață.Credcăvreaumaimultevitamine.Corpulmeulevrea.Mi-efoame,înseamnăcăcreierulmeulucreazăprearepede«(Jurnalulstudentului).

CE SUNT ATRIBUTELE PERCEPȚIEI DORITE? CUM SĂ LE GĂSIM?Dacăvăestefoame,ocupatșinuunhedonist,avețidouăopțiuni:1.Fițimaiutilizator,rutinizați-vădorințele,mergețilafast-food,darcare?Aiciîncepefenomenulacceleratorilor

dvs.demapareapercepției(PMA):-A)AlegereaA–Vrețisămâncațicarnedevită.Aceastămâncarevăfaceastăzimaienergic,dupăorelede

cursvețidormibine,darnudorițiunhamburgerbogatîngrăsimi.Vreicarneadevărată.Ți-efoameșimirosuldeChickfil-Ateînvăluie.Nupoțiaveacarneadevită.«Bine,săfieChickfil-A,vafigrozav».CeeacescriaunstudentînjurnalulsăudeproiectafostunexcelentexempludePMA–«Voimâncabineșivoidormipânăadouazi,voiuitadetot».Înacestexemplu,PMAesteidentificatca:staredesațiere,gustdepuilagrătar.Acestlucrupoatefidescris de motto-ul –«uitădeoricealtceva,doarmănâncă».

DinacestPMAputemidentificaDPA:rapid,gustdecarne,sătesimțiplin,cevacagrătarulrapid,teenergizezi,dupăcareeștibine,du-teșimâncă.

-B)AlegereaB–Fiimaipuținutilizator,nurutiniza,dășansemicivisurilortale,vreicevacolorat,cumarfi


călătoriileșiexplorareadiferitelorculturi.DesprePMA-ultău:Vreisămănânci,multelucruriîmpreună,aipoftădefasole,ceapă,măsline,multelegumediferite,vreimultetipuridebrânză,trebuiedoarsă-țifacistomaculsăseodihneascădelaatâteaalimenteuscateșiînțelegiimportanțavitaminelor.Deci,trebuiesăalegifieunburrito,fieosalată.Crezicăestededouăorimaiscumpă,daruneoriesteimportantsăaigrijădesănătateata,consumândlucrurinaturale,darrapid,foarterapid.

DinPMAidentificămDPA:prearepede,gustulmultorlegumeamestecatecucarnedevită,carnedepuisaucevadegenulacesta,caungustdiferit,daracestelegumeuimitoareverzișiroșii,galbene,tefacesătesimțisățios,tefacimaisănătos,dupăcareeștibine.Nunumaicătebucuridemâncare,darșicorpultăuesteînregulă.

PMA LA TACO BELLÎnproiectulnostrudecercetareamexaminat înmodspecialTacoBell, lanțulamericande fast-food.Din

jurnaluldecercetarealstudentuluinostru,domnulParkerMiller,amadunatacesteinformații–«TacoBellesteocompaniefoarteinteresantăpentrumine,daraproapecănumănâncniciodatăacolo.Amcondusînjurulclădiriipentruavedealogo-ullordinexteriorșiampetrecutmulttimpexaminândmeniul.AsaamreușitsătragcâtevaconcluziidesprepiațapecareTacoBellparesăoatace.Alterestaurantedetipfast-food,cumarfiMcDonald›s,Wendy›sșiBurgerKing,auunsingurlucruîncomunînmeniullor.Îiplacesăpunăaccentpemeniuri.Meniurileinclud,deobicei,unfelprincipal,ogarniturășiobăutură,toatelaunprețînjurde5-7dolari,unprețrezonabil.Dinaceasta,putempresupunecăacestelanțuridefast-foodvorcacliențiilorsăexperimentezeomasăplăcută,nuextravagantă.TacoBellestediferit.Larestaurantulpecarel-amvizitateu,meniurilenuerauînprim-plan.EsteclarcăTacoBellvizeazăunalttipdeclient.Înlocdemeniuri,TacoBellprezintăomarevarietatedemâncăruriieftine.TacoBelloferămâncăruripentrucâte1-2dolarifiecare,ceeaceestecumultdiferit fațădemeniurilede5-7dolarifiecare.EsteclarcăTacoBell încearcăsă încurajezecliențiisăcumperemaimultdeun tipdemâncareșioferăcliențiloropțiuneadea încercamaimulte feluri într-osingurămasă.ConcluziameaestecăTacoBellîiîncurajeazăpecliențisăfieaventuroșișiunici,pecândaltelanțuridefast-foodvorcacliențiilorsăaibăoexperiențăsigurășiplăcutăcumeniul.AcestlucrumăfacesăcredcăTacoBellseadreseazătinerilordingenerațiaY.Piațaacestoraesteaventuroasă,încearcăsăprofitedemomentșiarpreferamaidegrabăsăaibăposibilitateadeacombinamâncărurilauncostredus,înlocsăfieobligațisăcumpereunmeniu.

TacoBellesteopovestediferită.Îșipromoveazănoultaco,«PuiulNakedChalupa».Carcasataco-uluiestefăcutădinpuiprăjit.Deasemenea,vândslushiescuaromăAirheadsși,pentruovreme,auvândutFritoscuaromădetacos«(jurnalulstudenților).

PMAînacestcazpoatefi–Atitudineaclientuluiesteaventuroasă,unicășirebelă.Vorsămeargăîmpreunăcuprieteniișisăsedistrezecomandânddiversemâncăruri.Nudorescsălisespunăcesăcomande(meniurilesuntfoarterestrictive).Înschimb,preferăsă-șicreezepropriamasă.

DPAapareastfel:a)mâncărurirebele,b)gustbun,c)culoare,d)mănâncișitemiști,c)costurimaimici.MeniulTacoBella fost făcutpentruaeconomisibaniși îțioferămulteopțiunipentruaa tesimțiminunatcumâncareieftină.

CUM SĂ TRANSFORMI PMA ȘI DPA ÎN ARCHETYPE ATTRIBUTES OF BRANDOmarcăeste«sumaintangibilăaatributelorunuiprodus:numele,ambalajulșiprețul,istoriasa,reputațiași

modulîncareestepromovat».Omarcăpoateaveapatrucaracteristiciimportante,cumarfibeneficiileatributelor,valorișipersonalitate(Kapferer1992,Keller1993).Alegereamărciiestelegatădeasociereademarcă.Cumsăgestionațipersonalitateamărcii?Cumsăsalvațimarcașisănupermitețicaaceastasăfiedusădecinevaîndirecțiagreșită?Ipotezanoastrăestecămanagementulstrategicalmărciilaniveluman-receptorpoatefirealizatprininstrumentespeciale,folosindarhetipurileluiJung.

Dacăcinevacredecăesterelevant,persoanaîșipicteazăportretul.Uneori,prietenii,colegii,rudele,urmașiișicolegiicomandăportretulpartenerului,liderului,fondatoruluisaustrămoșuluilor.Pictoriiviziteazăuneoricelemaiinteresantepersoanepentrualepictaportretul.Acestlucruseîntâmplăchiarșiînperioadafotografiilorbinedezvoltate.Decenupotutilizabrandurileaceastămetodă?Cusiguranțăpot.

Pentruastabiliportretelemărcilor,avemnevoiedesimbolurisemnificative.Acestesimboluripotfiarhetipurile


luiJung.Dupăcumștimde laJung,arhetipurilesuntdefiniteca«formesau imaginidenaturăcolectivăcareapar practic pe tot pământul ca constituenți aimiturilor și, în același timp, ca produse individuale de origineinconștientă»(Jung,1980).InconștientuleraîncentrulintereselorluiJung.Inconștientulareomareinfluențășiînluareadeciziilor.Arhetipurilefacmaiușoarăcunoaștereamărcii–«Aceastăcunoaștereamărciiafecteazămodulîncareconsumatoriirăspundlaproduse,prețuri,comunicări,canaleleșialteactivitățidemarketing–crescândsauscăzândvaloareamărciiînprocess.”(Keller,2003).

Figura 2: Arhetipurile lui Carl Gustav Jung (sursa: Golden, http://www.soulcraft.co/essays/the_12_common_archetypes.html)

Arhetipurilefieajutămărcilesăsepoziționezecorect,fieajutăcliențiisăînțeleagăcaracterulacestormărci.Careestemotivulpentrucareorganizațiile,produseleșiserviciileajungsăplacăcliențilorprinpoziționareadorită?Acestapoatefiavantajullorcompetitivsau«propunereunicădevânzare»(RiesandTrout1979).Acum,lucrareavaexaminautilizareastrategiilordebrandingîmpreunăcumodelareaarhetipurilor.Cumputemfaceasta?

CarlGustavJungaidentificatpatruorientăricardinalealearhetipurilor:• Libertatea• Sociabilitatea• Ordinea• EulToateacestepatruorientăricardinaleautreicelemaiapropiatearhetipurialelor.VeziTabelul1.

Tabelul 1 – Arhetipurile și orientările lor cardinale (Sursa: autorul)

Orientări cardinale Arhetipuri Scor Principala caracteristică Scurtă descriere Libertate Haiduc 100 Gândireradicală RebelulLibertate Bufon 50 Bucurie Bufonul Libertate Explorator 50 Ambiție CăutătorulSociabilitate Îngrijitor 100 Compasiune SfantulSociabilitate Iubitor 50 Pasiune PartenerulSociabilitate Comun 50 Realism MajoritateaOrdinea Conducător 100 Responsabilitate,leadership ȘefulOrdinea Inocent 50 Credința VizatorulOrdinea Ințelept 50 Înțelepciune,inteligență ExpertulEul Erou 100 Curaj RăzboiniculEul Creator 50 Creativitate ArtistulEul Magician 50 Găsiredesoluțiibenefice

pentrutoatălumeaVizionarul

PentruatransformaPMAșiDPAînArchetypeAttributesofBrandavemnevoiedeurmătoarele:A)Princercetaredemarketingdetipfocus-grouppentruavedeaceorientăricardinalregăsimînbrandurile

studiate.Încercetareanoastrăamîncercatsăînțelegemorientărilecardinaleaurmătoarelorbranduridefast-food:TacoBell,McDonaldsșiSubway.

B)Conformconceptuluideorientarecardinală,artrebuisăținemcontdefaptulcănutoatearhetipurilepot


fievaluatecuaceleașiscoruri,deoarece,deexemplu,orientareacardinalăEgoestereprezentatăexclusivdearhetipulErou.AmdatscorurimaimariarhetipuluiErouluidecâtCreatoruluișiMagicianuluideoarecearhetipulErouluiesteexemplulclasicalEului.

C)Arhetipurileclasicereprezentândpedeplinorientărilecardinalesuntevaluateînmatriceanoastrăla100degrade;altearhetipuriau50degrade.

D)Focus-grupurile,agențiiledemarketingartrebuisăîșichestionezerespondențiidespre:• Ceorientarecardinalăvădînmarcațintă?• Cearhetipuriclasicereprezintăacesteorientăricardinale?• CaresuntprocentelediferitelorarhetipuridinBrandArchetypePortraitalebranduristudiate?E)ÎnfuncțiedeprocentuldeBAPORdinportretuldemarcă,putemcalculaBAPOW.

MODELAREA BAPOR ȘI CALCULAREA BAPOW A DIFERITELOR BRAND-URI DE FAST-FOOD - MCDONALDS, TACO BELL ȘI SUBWAYMcDonalds–OrientareaCardinalăesteOrdinea.Arhetipulprincipalaicieste–Conducătorul.Principalul

arhetipestereprezentatînprocentde66%conformmembrilordinfocusgrup,careerauînmarepartestudențiaișcoliideafaceri.Restulde34%esteîmpărțitlacinciarhetipuri:6%-incocentul,7%-înțeleptul,6%-magicianul,bufonul-7%.

Figura 3: Brand Archetype Portrait pentru McDonalds (Sursa: autorul)

Tabelul 2 – BAPOR și BAPOW pentru McDonalds (Sursa: autorul)

Calcularea BAPOW (Sursa: autorul)

McDonaldsBAPOR pentru

McDonalds în % Scor BAPOW

Arhetipul principal Conducătorul 66 100 66

Desprijin Inocentul 6 50 3

Desprijin Înțeleptul 7 50 3.5

Desprijin Magicianul 6 50 3

Desprijin Bufonul 7 50 3.5

Desprijin Exploratorul 8 50 4

Total 100 83

TotalBAPOW 83

BAPORpentruTacoBellesteSociabil.Arhetipulprincipalsauclasiceste«Îngrijitorul».Celelaltearhetipurisunt«Iubitorul»și«Comunul».Conformarhetipuluiprincipal–«Îngrijitorul»estereprezentatînprocentde46%.Restulde54%estedatarhetipurile:10%-iubitorul,20%-comunul,bufonul-14%,exploratorul-10%.


Figura 4: Brand Archetype Portrait pentru Taco Bell (Sursa: autorul)

Tabelul 3 - BAPOW pentru Taco Bell (Sursa: autorul)

Brand-ul Arhetipurile lui

Taco BellBAPOR pentru

TACO BELL în % BAPOW

Scorurile arhetipurilor

TacoBell Ingrijitorul 36 36 100

Iubitorul 10 5 50

Comunul 30 15 50

Bufonul 14 7 50

Exploratorul 10 5 50

TotalBAPOW 68

BAPORpentruSubwayareorientareacardinală–Eul.Clientulnusegândeșteînprimulrândsămănâncerapid,cisă-șihrăneascăcorpulcucâtevavitamine.Acestlucruestetipicpentru–Eu.DirecțiacardinalăaEuluiareunarhetipclasic–Eroul.Are77%.Celelaltearhetipuriauurmătoareadezvoltarelogică.

Figura 5: Brand Archetype Portrait pentru Subway (Sursa: autorul)


Tabelul 4 – BAPOW pentru Subway

Brand-ul Arhetipurile lui

SubwayBAPOR pentru Subway in %

BAPOWScorurile

arhetipurilorSubway Eroul 77 77 100

Creatorul 10 5 50Magicianul 3 1.5 50Bufonul 1 0.5 50Îngrijitorul 9 4.5 50

TotalBAPOW 88.5

BAPORpentruSubway:

CE OFERĂ BAPOR ȘI BAPOW MANAGERILOR DE BRAND?BAPORșiBAPOWatinganumitelaturiinconștiente,darșiconștientealeunorbrand-uri.FolosindBAPOR,

putemînțelegemultelucrurinecunoscutedespreproduse,servicii,companiișimărci.ArhetipurileluiCarlGustavJungpotfiinstrumenteexcepționalepentrudezvoltareadenoibranduridesucces.

ÎnevaluareanoastrăcuprivirelaMcDonalds,TacoBellșiSubway,avândcaprotagoniststudențiinoștriidelaKennesaw,ColesCollegeofBusiness,înțelegemurmătoarelelucruri:

Tabelul 5 – comparație între brand-uri în funcție de BAPOR și BAPOW (sursa: autorul)

Comparație BAPOR și BAPOW

McDonald’s Taco Bell Subway

BAPOR Conducătorul66% Îngrijitorul36% Eroul 77%Inocentul6% Iubitorul10% Creatorul5%Înțeleptul7% Comunul30% Magicianul3%Magicianul6% Bufonul 14% Bufonul 1%Bufonul 7% Exploratorul 10% Îngrijitorul9%Exploratorul8%

OrientareaCardinalaBAPOW 83 68 88.5

A) Mărcilediferiteauorientarile lorcardinaledistincte. Înaceastăorientareele trebuiesăfiecelemaiputernice.McDonaldsareoorientarecardinală–ordinea.Vedemcăacestbrandareopozițiedominantăde66%înarhetipul«Conducătorul»,darareocotăredusăînarhetipul«Inocentul»,«Magicianul»și«Înțeleptul».DacăMcDonaldsîșimăreștedominanțaînaltearhetipuri,cumarfi«bufonul»și«magicianul»,«înțeleptul»sauoricealttipdearhetip,arhetipulsăudebrandpoatecreștedela83lanivelsuperior.

B) OrientareacardinalăaluiTacoBelleste«sociabil».Principalularhetipalacesteiorientărireprezentatădearhetipul luiJung«îngrijitor»estecrucialpentrusuccesulpetermenlungal luiTacoBell.DeaceeaputemspunecăTacoBellesteîncădezavantajatînarhetipul«îngrijitor»,daresteputernicînarhetipul«comun».Deci,TacoBelltrebuiesăsporeascăarhetipul«îngrijitor»șisă-șiîmbunătățeascăimaginea.BAPOWpentruTacoBellestedoar–68.

C) Brandul Subway se regăsește perfect în arhetipul Erou, care reprezintă orientarea sa cardinală înarhetipurileorientatespre«Eu».Esteunlucrufoartebun,deoareceSubwayarecaorientarecardinală«Eul».Subwayîșipoateîmbunătățialtearhetipurișipoateadăugașialtele.Înacestcaz,poatedevenimaiputernic.PutereaarhetipuluidebrandpentruSubwayeste88,5,ceeaceestefoartemult.

CONCLUZIIProiectuldecercetareînceputlaKennesawStateUniversity,împreunăcustudențiidelaColesCollegeof

Business–astabilitcusuccesunnoumodeldemanagementstrategicalbrand-ului–pecarel-amnumitBAPOR.PrinintermediulBAPOR,sperămsămăsurămsuccesultuturorbrand-urilorsemnificativeșisălecalculăm


BAPOW.PrinstudiileBAPOR,brandurileîșipotgăsilaturileputerniceînorientărilelorcardinale,descoperindceea

cereprezintăcuadevărat.

BIBLIOGRAFIEGoethe(1918)Faust,Berlin;Golden, С. (2012) The 12 common archetypes, Sursa: http://www.soulcraft.co/essays/the_12_common_

archetypes.htmlJung,C.G.1980.OnSynchronicity.ThePortableJung.Ed.JosephCampbell.NewYork:Penguin.Kapferer,Josef.1992.StrategicBrandManagement:NewApproachestoCreatingandEvaluatingBrandEquity,

KoganPage,London.Keller,K.L.(2003).StrategicBrandManagementBuildingmeasuringandmanagingBrandEquityfourthedition,

PearsonPublishing.Keller, K.L.(1993). “Conceptualizing, measuring and managing customer-based brand equity”, Journal of

Marketing,Vol.57,Iss.1,pg.1-23.Ries,M.,Trout,J.(1979).Positioning:TheBattleforYourMind,Mc-GrawHill,NewYork.


TEHNOLOGIE BLOCKCHAIN: PROMISIUNILE ȘI REALITĂȚILE ANULUI 2017

Conf. Univ. Dr. Oana FIRICĂ: [email protected]ști1

Rezumat: În timp ce Internetul trece printr-o a doua epocă de dezvoltare, companiile și mediul de afaceri sunt provocate de o tehnologie perturbatoare: blockchain (BC), platforma care stă la baza monedei virtuale Bitcoin. Considerată o revoluție digitală, dar în același timp o consecință firească a evoluției Internetului, tehnologia BC are implicații profunde în multe companii. Până în prezent, proiectele cu potențial BC au trecut prin mai multe industrii și servicii: servicii bancare, operațiuni cu lanțul de aprovizionare, imobiliare, asigurări, asistență medicală, înregistrări medicale electronice, drepturi de autor, muzică, energie regenerabilă. Noile proiecte cu potențial BC sunt inițiate în principal de companii IT de top și de companii bancare. Creșterea potențială a Internetului obiectelor face ca tehnologia BC să vină mai aproape și mai rapid. În această lucrare prezentăm argumentele pro și contra pentru adoptarea tehnologiei BC și arătăm unele aspecte ale stării actuale din România.

Cuvinte cheie: Bitcoin, Blockchain, Distributed Ledger Technology

Clasificare JEL: E42, E58, O33

INTRODUCERE Unvaluriașdeschimbarevineînmediuldeafaceri:tehnologiablockchain(BC).„BCesteoinfrastructură

globalăcomunăextremdeputernică,carepoatedeplasavaloare”esteafirmațiapesite-ulEthereum–oplatformădescentralizatăcarederuleazăcontracteinteligenteșicareguverneazăocriptomonedă,unadincelepeste700decriptomonedeexistente,diferitedeBitcoin[20].Nouatehnologieareperspectivefoarteîncurajatoareînindustriaserviciilorfinanciareșiîntoatesectoareledeactivitate.Într-uninterviu,VitaliButerin2(23),creatorulproiectuluiEthereum,aspus:„Încombinațiecu<contracteleinteligente>(“smartcontracts”),potențialulBCdevineinfinit.PotrivitForumuluiEconomicMondial,10%dinprodusulinternbrutglobalvafistocatcutehnologiaBCpânăîn2025”.

Însectorulbancarșiînasigurări,tehnologiaBCpromite,înciudaimaturitățiisale,unputernicimpactasupra:descentralizării, evidenței fără întreruperi a tranzacțiilor, automatizării proceselor interne și externe, eliminăriiintermediarilor (case de clearing, brokeri, rețele de plăți). Pentru următorii cinci ani economiile realizabile deBCsuntestimatelazecisausutedemiliardededolari.Înplus,guverneleșibăncilecentraleiauînconsiderareposibilitățile de implementare a tehnologiei BC în afacerile publice, cum ar fi colectarea impozitelor, creândînregistrărifiabile,mai transparenteși ireversibilepentruproprietăți, înregistrărimedicale.Chiardacăele încăignorăsausuntreticenteînaadoptaBC,schimbareaesteinevitabilă.

IntroducereatehnologieiBCsecaracterizeazăprintr-unritmrapidșiestedeașteptatsăsereducăcosturile,timpuldeprocesare,riscurileșisăsecreezeunecosistemtransparent.

BC CA REGISTRU DISTRIBUITNuestesuficientăosimplăfrazăpentruadefiniBC,deoarecearemultecapabilitățicruciale:tehnologice,

legatedeafaceri, legaleșitoatemeritămenționateîntr-odefiniție.Înesență,unBCesteunregistrudigitalde

1 [email protected]

2 Vitalik Buterin a scris codurile și este dezvoltatorul contractelor inteligente (algoritmi de calculator care se execută singuri), în colaborare

cu alți dezvoltatori.


criptografiedigitală,olistăîncontinuăcreștereatranzacțiilor(sau„blocuri”),adăugatăînordinecronologicășiconectatăsecvențial.ÎnacestfelBCdevineobazădedateablocurilor.Fiecareblocareolegăturăcuunblocanteriordinlistășiodatăacceptat,nupoatefieliminat.BCesteobazădedatedistribuită,deoarecetoțiceicareauacceslaBCsaulafiecaremembrualpiețeiîncaresedesfășoarătranzacțiileposedăoversiuneintegralăaacesteia.Înplus,bazadedatedistribuităînseamnăcăniciosingurăpartenucontroleazăîntregulsistemșifiecarepartepoatecontrolaînregistrărilepărțilorsaledetranzacționarefărăunintermediar[2].

Unregistrudistribuitesteobazădedatecaresedistribuie,deregulă, întremaimultesite-uri, instituțiișițărișiestedeobiceipublică.Înregistrărilenusuntstocateînblocuri,ciînordineaistorică.Elepotfiadăugatenumaiatuncicândparticipanțiiajunglauncvorum.Tehnologiadistribuităaregistrelor(DLT)necesitămaimultăîncredereînvalidatori,deoarecenutoțiparticipanțiiauobligațiadeavalidaînregistrările,asigurândastfeloperațiimairapidedecâtîncazulBitcoinBC.

UnBCesteunsistemderegistrudistribuit,darnutoateregistreledistribuitesuntBC.Născut în 2009, ca o platformă care stă la bazamonedei digitaleBitcoin,BCeste considerată astăzi o

tehnologieperturbatoare,capabilăsăneschimbeviețileîndiversedomenii,oriundeestenevoiedeoinformațiefiabilășiimuabilăainformațiilor:tranzacțiifinanciare,contracteinteligente,operațiunileculanțuldeaprovizionare,proprietățiimobiliare,dosaremedicaleelectroniceșiașamaideparte.Seștiepânăacumcăaceastătehnologieareunpotențialenormdeafacilitacaracteristicivaloroaseînoriceafacere:serviciimaiieftine,maipuținriscanteșimairapide,permițândactualizareacontinuăabazeidedate.

Nevoiacreeazăorganul.Sistemulfinanciaractual,bazatatâtpedocumentescrise,câtșipetranzacțiidigitale,s-aconfruntatcucâțivaaniînurmăcuamenințareaBitcoin–monedadigitală–și,comparativcutranzacțiilemairapideșimaiieftinedinlumeavirtuală,pareacumineficient,centralizatșiexclusivist.Esteineficientdeoarecefuncționeazăprintr-ocombinațiedetehnologiimaivechisaumaipuținvechi,pebazădehârtieșipeinternet;estecentralizatși,prinurmare,maivulnerabillaerorișiatacuricibernetice;esteexclusivistpentrucămiliardedeoameninuauacceslasistem.TehnologiaBCesteconceputăpentruadepășiuneledintreacestedezavantaje–saucelpuținaceastaestepromisiuneaîndomeniulfinanciar[3].

LITERATURĂ (ALEASĂ)Celemaimultelucrărișicărțiprovindindomeniulinformaticii,seconcentreazăpesoluțiilesaucaracteristicile

tehnologice ale rețelei Bitcoin. Recunoscând existența mai multor concepte și protocoale, Wattenhofer [1]prezintătehniciledebazăatuncicândseconstruiescsistemedistribuitetolerantelaerori.Întermenimaigenerali,Swan[5]analizeazăBCcao„paradigmăpentrudescoperirea,evaluareașitransferultuturorquantelor(unitățilordiscrete)deorice felșiposibilpentrucoordonarea tuturoractivitățilorumane laoscarămultmaimaredecâtînainte”.Peoscarăîncămailargă,privindînviitor,Tappscot&Tappscot[2]aratăcăamintratînadouaepocăaInternetului,cândoricefeldebun,delabani lamuzică,poatefistocat,deplasat, tranzacționatșigestionat,creând„Internetulvalorii”,iartehnologiaBCpunebazeleacesteiluminoi.Încarteasa,Mougayar[4]observăcăBCfiindotehnologiebazatăpeInternet,„vafiamplificatădecelepatrusegmente:utilizatoriweb,utilizatoridetelefoniemobilă,proprietaridesite-uriwebșioricealtcevacarebeneficiazădeconectareșideadeveni<lucruinteligent>(smartthing).”

Au fost elaborate studii și rapoarte pentru guverne și companii, ca omodalitate de a comunica și de aînțelegecaracteristicileșinoilesituațiipecaretehnologiaBCle-arputeacrea.

La sfârșitul anului 2016, Institutul IBMpentruBusinessValue, cu sprijinulEconomist IntelligenceUnit, aanalizat200debăncidin16țăricuprivirelaexperiențașiașteptărilelorcuBC,avândcascopidentificareacelorcareauadoptatprimiiBCșiceputemînvățadelaei[21].Rezultatulafostsurprinzător:

• Primiiadoptatorinusuntmicistart-up-urisauinstituțiifintechașacummulțiseașteaptăsăintreprimiiînjoc,ciunnumărmaredebăncidedimensiunimediișiaușansesăfieșimariinstituții;

• 15%dintreceichestionațisuntadoptatoritimpurii,seașteaptăsăaibăosoluțieBCpescarăcomercialăîncursulanului2017și,cusiguranță,stabilescritmul.Ceicarevoradoptaînmasătehnologia,51%dintrebăncileintervievate,vorintroduceBCpânăîn2020.34%suntadepțișivorintroduceBCdupă2020.


Unraportemisdeconsilierulștiințificșefalguvernuluibritanicîndecembrie2015[7],încolaborarecuungrupdeexperțidinmediuldeafaceri,guvernșimediulacademic,auîncercatsărăspundălaîntrebările:«CaresuntaplicațiileDLT?Încescop?Aplicatăîncefelșicucegaranții?»Raportuls-aadresatînspecialfactorilorpoliticidedecizieși intenționasă îiajutesă înțeleagă tehnologiașisă iadecizii încunoștințădecauză.«Pescurt,DLToferăguvernuluiuncadruadecvatpentruareducefrauda,corupția,erorileșicostulproceselorbazateintensivpesuportdehârtie.Arepotențialuldea redefini relațiadintreguvernșicetățean înceeacepriveșteschimbuldedate,transparențașiîncrederea.Areposibilitățisimilarepentrusectorulprivat.»Raportulaarătat,deasemenea,careestegrupuldețăriDigital5(D5):Estonia,MareaBritanie,Israel,NouaZeelandășiCoreeadeSud,consideratecelemaievoluateîntehnologiaBClaacelmoment.

Uniicercetătorișibloggeriicunoscuțisuntsceptici înprivința introducerii tehnologieiBCșiseașteaptă lamulteproblemeatuncicândvafiimplementată.Deexemplu,JonathanVaux,directorexecutivalparteneriatelorpentruinovare,VisaEuropeconsiderăcăBCareodezvoltareparadoxalădinpunctdevedereuman,deoareceutilizareaactualăatehnologieiBC,înspecialînspațiulpublicșifinanciar,numaicorespundeintențieiinițialeacreatorilorsăi:anonimatulșidescentralizarea.

„Cumpoateunsistemcareîmpiedicăînmodactivopartesăcunoascădetaliilepersonalealeceleilaltepărțisăprospereînspațiulfinanciar?”[10].

În2017,HarvardBusinessReview(HBR)apublicatoseriedearticolecareîncearcăsăexpliceceesteBC,caresuntavantajele introduceriiplatformei îndiferitedomeniideactivitateșicaresuntconsecințeleacesteia.Massachusetts InstituteofTechnology -MediaLabaorganizat înaprilie2017unevenimentnumit „Businessof Blockchain” pentru instruire și informare în cadrul campusului universitar3. Urmând acest model, instituțiiacademiceșidecercetaredin întreaga lumeorganizeazăevenimentedestudiusau instruire în jurulBCșialaplicațiilorsale.

EXPERIENȚA BITCOINBitcoina fost creatpentruprimadatăca răspuns lacrizafinanciarădin2008.Consideratăoexpresiea

libertarianismului(neintervențiastatuluiînafacerileprivate,libertateadealegere,judecataindividuală,proprietateaetc.)șiaopiniilorsociale,politice,economiceanti-convenționale,acreatonouăcomunitatedeutilizatori,„mineri”șidezvoltatori,fiecareavândrolulsăuprecisînrețea[14].BitcoinesteunadintreprimeleșimaisimpleaplicațiibazatepeBCșiunmodel„fărăpermisiune”.Estesimpludeoarecenutransferăvreoproprietatesaudateprivate.Este „fărăpermisiune”,deoarecenupoatefideținutdenimeni șipermiteoricui săcontribuiesausăadaugeblocuriînregistrușitoțiceiaflațiinrețeasăaibăcopiiidenticealeregistrului,cucondițiasăfieacceptatînrețea.Bitcoinesteextremdevolatil,darlasfârșitulluniiiunie2017prețulunuiBitcoinafoststabilizatlaaprox.2.600dolari,triplufațăvaloareadelaînceputulanului2017.Ethereumsetranzacționeazălaaproximativ260dolari,cuocapitalizaredepiațădeaproximativ36miliardedolari4.ChinaestețaracuceimaimulțiutilizatoriBitcoin,potrivitdatelorfurnizatedeCoinDesk[15].Înzilelenoastre,existămaimulțimilionariînBitcoin,darnumărulloradevăratnusecunoaște.CercetătoriidelaUniversitateadinCambridgeconsiderăcă,în2017,există2.9-5.8milioanedeutilizatoriunicicareposedăunportofeldemonedecriptografice,majoritateacubitcoin[8].

Bitcoinesteunexemplualmoduluiîncareunsistemfinanciardescentralizatșiautomatizatpoatefuncționacusucces,darnuîntotdeaunalegalsauetic.Uniiobservatorispuncă,pemăsurăcecreștevaloareaBitcoin,creșteșinumăruldeinfracțiuni.

Experiența este dublă: pe de o parte este considerată un succes în ceea ce privește descentralizarea,independența unei terțe părți în tranzacțiile peer-to-peer, pe de altă parte o amenințare la adresa sistemuluifinanciar actual care trebuiemonitorizată, deoarece rețeleleBitcoin, pe lângă tranzacțiile valutare uzuale, aufacilitattranzacțiiilegalesaucriminalepepiațaneagră(arme,drogurietc.),înspecialdatorităfaptuluicăgenerareadebitcoinenuapututfilocalizatăîntr-oanumitățarăsauregiune,legislațiașiregulamentelenupotfiaplicate.În

3 http://events.technologyreview.com/presents/business-of-blockchain/2017/

4 După ce am scris acest articol, Ethereum, a doua monedă virtuală după Bitcoin, a pierdut 22 miliarde de dolari în numai două luni (17 iulie

2017), dovedind încă o dată că monedele virtuale sunt volatile.


consecință,adoptareaBitcoin-uluicamonedădetranzacționareestediscutabilă,însăacestfaptnuaîmpiedicatcompaniilemaimicisaumaimaridinîntreagalumesăaccepteBitcoincamonedădeplată:WorldPress.com-ocompanieonlinecarepermiteutilizatorilorsăcreezeblogurigratuite,Microsoft-pentruacumpăraconținutpemagazinulXboxșiWindows,Dell – companiaamericanăde tehnologie informaticămultinațională,maimultecompaniialimentareșituristice,Wikipedia,Bloomberg,magazinulMITCoop,companiileaerieneLOTPoloneze,Universidadde lasAmericasPuebladinMexic,Rakutan–ungigant japonezdecomerțelectronic,RE/MAXLondra–francizăbritanicăarețeleiimobiliareglobaleetc.În2015,număruldecomercianțicareacceptautaxebitcoindepășea100.000.

Cumpoatefirespinsăotehnologiefărăfrontiere?CumarputeafiinterzissauignoratInternetul?Odatăceaînceput,numaidecapitalizareapoateopridezvoltareaor,capitalizareabursierăaBitcoinasporitînultimiiani:delacca.11miliardededolariînianuarie2014pânăla41demiliardededolarilasfârșitulluniiiunie2017,dupăcumaratăsite-ulcoindesk.com[15],astfelîncâtnuexistănicioșansăsăfietrecutăcuvederea.Resurselenecesarepentrutranzacțiilecurentecucriptomonedepotfifurnizateînoricemomentșiloc:protocoaleInternet(lățimedebandă),puteredecalculșienergieelectrică(poatepreamare).

NeîncredereaînBitcoinamaimultorbăncicentraleșiautoritățiafostîntăritădeprăbușireaceleimaimariburseBitcoinînmartie2014,MtGoxdinTokyo,carelaaceadatăaatrasatențiapublicului:companiaadeclaratcăafostatacatăciberneticșică,pentruuntimp,afostpermisădublacheltuială[5].Dupăanidezile,lucrurileaurămasneclare:afostafacereaMtGoxrezultatulunuiatacexternsauodelapidare?Fondatorulcompanieineagăcăafostdelapidareșiîncăluptăîninstanțăpentruademonstraacestlucru.S-adescoperitcăSilkRoad,opiațăneagrădigitală,aretranzacțiilegatedeterorismșispălareabanilor.Acesteasuntdoardouăexempledeutilizărineclare sau infracționale ale Bitcoin, dar existămaimulte, cunoscute sau necunoscute. Problema este încăprezentășipepiețelealtorcriptomonede.5

NeîncredereaînBCaunorautoritățișicompaniiarputeareflectasuspiciunilecuprivirelaBitcoin.

ARGUMENTE PRO ŞI CONTRAExistăcâtevacaracteristici interesantecaresusțindezvoltareapotențialăatehnologieiBCdar, înacelași

timp,creazăpreocupăricuprivirelafuncționalitateasa:1. Nuestenecesarănicioautoritatecentralăsauosingurăsursă - tranzacțiileBCsuntpeer-to-peer.

Sistemuldescentralizatestesimilarcueconomiadepiață:sistemulnufuncționeazăprinintermediulunuiplancentralizat,deobiceicondusdeguvern,cifuncționeazăprinintermediulinteracțiunilorlocale,liberepepiață.Înmodsimilar,fiecarenoddinrețeaareautonomieșiocopiepropriearețeleiBC,iaratuncicândseadaugăblocurinoi,ele trebuiesăfieverificatedenodurileexistente.Acestăactivitatenecesită încredereșiconsensgeneralpentru a asigura integritatea sistemului. Cu alte cuvinte, întreaga tehnologie se bazează pe consens, nu peaprobareaunuiorganismcentral.

Lipsauneiautoritățicentralecreeazăoprovocarepentrusistemulfinanciaractualșiarepotențialuldeaîntrerupeoperațiunile.Omitereaputeriidereglementareauneiautoritățiesteriscantă.Riscurilesuntamplificatedefaptulcăreglementărilenecesaretrebuiesăfiedefinitenunumailanivelnațional,cilanivelmondial.LipsaautoritățiicentralefaciliteazăcirculațiainformațiilorînșelătoarealeevoluțieiBC(cumarfi,deexemplu,umflareavolumuluidetranzacționareaschimburilordepepiețeleBitcoin).

2. Nuestenevoiedeoterțăparte,niciointervențieumană,cuexcepțiapărțilordintranzacție,permițândastfel tranzacții mai ieftine șimai rapide. O cheie privată sigură înlocuiește intervenția unui intermediar prinrețeauadecalculatoare,careverificăblocuriledetranzacțiicualgoritmi.Chiardacănusuntfoartebineînțeleși,algoritmii transmitîncredere(șifrică)publicului larg.Înacestfel,BCfoloseștecolaborareaînmasă,coduridecalculatorșialgoritmipentruastabiliîncredereaînscopuldeafaceschimbdevaloriîntrepărți.

Problemaaiciestelimitareablocurilorladimensiuneade1megabyte,ceeacecreeazăîntârzieriînprocesareatranzacțiilor.Astfel,vitezașivolumuloperațiunilorBCsuntmultmaimicidecâtvolumulcurentaltranzacțiilorcu

5 La începutul lunii iulie 2017, una dintre cele mai mari burse Bitcoin, Bithumb, Coreea de Sud, a fost supusă unui atac cibernetic, echivalen-

tul a 1 miliard de dolari în Bitcoin a fost furat și datele a 30 000 de clienți au fost compromise. Jaful a fost anunțat la poliție după o zi.


VISA,deexemplu(7tranzacțiipesecundăînrețeauaBitcoincomparativcu2000tranzacțiipesecundăîncondițiiobișnuiteși10.000 lavârfdesarcină încazul rețeleiVISA).Altevalori similarearată5000 (15.000 tranzacțiipesecundă încerereadevârf) în rețeauade twitterșipeste100.000de tranzacțiipesecundă în rețeleledepublicitate.Provocareascalabilității trebuiesăfiedepășită [5],deoarecedateleBCnupotficomprimate,saualgoritmiidecompresienusuntîncăsatisfăcători.Deci,înacestmoment,înspecialBC-urilepublicenusuntchiarieftinepentruafuncționa:aunevoiedeputere,spațiușienergie;”minerii”trebuiesăfierecompensați,pentrua-șiîndepliniactivitatea.

3. S-au elaborat mai multe modele financiare bazate pe BC, inclusiv Bitcoin. Majoritatea sunt soluțiibancaresaudeasigurarepersonalizate,dificilde reprodus într-unaltmediudecâtcel încareau fostcreate.Aceastăabordareesteoprovocarepotențială îngenerareaunuiecosistemdigitalholistic.Fărăstandardizareși interoperabilitate, tehnologia va fi imposibil de extins, pentru a atinge nivelul de automatizare promis. Însectorulfinanciar,băncileșialteserviciifinanciarevortrebuisăcolaborezeintens,săsepunădeacordasupraprotocoalelorșipoateasupraacelorașimodeleBC,dupăcumconstatăraportulBerger[16].

4. BCarepotențialuldea reducecosturile,așacumaconstatatstudiul IBMprinanalizareaa200debănci[21].Dar,înaintedeabeneficiadeimplementare,trebuiesăsefacăschimbărisemnificativeînstructuratehnologicăacompaniilor.Suntcompaniilecapabilesaudispusesăsusținăinvestițiilenecesareimplementăriinoii tehnologii?Săsusțină consumuldeenergieal unei rețele?Procesul deextracțieBitcoineste intensiv șienergiaelectricănecesarăcreșteproporționalcu„minerii”careseadaugălarețea.„S-aestimatcăcerințeledeenergiepentruBitcoindepășesc1GWșipotficomparabilecuconsumuldeenergiealIrlandei”[7].Beneficiilejustificăinvestițiile?Dispuncompaniilederesursesuficiente?

5. PentrucăBCesteobazădedate,revoluțiapromisăpoatefivăzutăcaoschimbareprofundăîntoateaspecteleafacerii,viețiișichiarcivilizației,înaceleaspectecaredepinddedate[13].DateledinBCsuntunactivdigitalși,prinurmare,moștenesctoatecaracteristicileunuiactivdigital:existăînformatdigitalșivineîmpreunăcudreptuldeafiutilizat.BCpoatefistocatpedispozitivesauplatformedigitale(computere, laptopuri,cloud)șiareoexistențăper se,fărăacontadispozitivulfizicpecareesteamplasat.Dateledereferințăincorectepotprovocapierderi.

Cine foloseștecedate? Încescopuri?Acesteasunt întrebărilecareaparodatăce tehnologiaBCsevadezvoltapentruaajungelautilizarecomercială.AvândînvedereexperiențaBitcoin,înRegatulUnit,autoritățilede reglementarese temde lipsacontroluluiBCasupraAML(AntiMoneyLaundering),ATF (Alcoolul, tutunul,armeledefocșiexplozivii)etc.[6]

CÂTEVA SUCCESE RECENTE ALE BLOCKCAHINMulteaplicațiibazatepeBCaufostdezvoltatemaialesîncepânddin2014.Deatunci,BCșiDLTaufost

implementateîndiferiteactivitățipublicenunumaiînțărileD5,cișiînîntreagalume[7].Sectorul IT și financiar sunt domeniile cele mai pregătite pentru a beneficia de BC. Iată câteva fapte

importante:R3(R3CEVLLC)esteocompaniefondatăîn2014,careainițiatîn2015unconsorțiudeinstituțiifinanciare

dintrecelemai importante(acumpeste80:bănci,casedeclearing,burse,furnizorideinfrastructurădepiață,administratorideactive,băncicentrale,etc.)cuscopuldeadezvoltaaplicațiicomercialeinovatoarealeBCșiDLTpentrusectorulserviciilorfinanciare[30].La23mai2017,R3aanunțatcăaobținutceamaimareinvestițiefăcutăvreodatăînDLTdelapeste40deinstituțiidin15țărilanivelglobal[29].

Înoctombrie2016,CommonwealthBankofAustralia,WellsFargoșiBrighannCotton„auîntreprinsprimatranzacțiecomercialăglobalăîntredouăbănciindependentecarecombinătehnologiileperturbatoareemergentedinBC,contracteleinteligenteșiInternetulobiectelor.TranzacțiaaimplicatuntransportdebumbacdinTexas,SUAînQingdao,China,folosindeficiențaunuiDLT-sistemulSkechainBrackets-pentrutoatepărțile”,aanunțatuncomunicatdepresă[24].

În15mai2017,MicrosoftOffice,prinintermediulaplicațieiStampery,afăcutpașiînainteoferindposibilitateadeaverificadocumenteleprinblocurileBitcoinșiEthereum.Înacestmoment,certificareaon-lineadocumentelorimplicăstocareasemnăturilordigitaleprintr-oentitatecentralizată.IntroducereatehnologieiBCarputeaajutala


validareadocumentelor.Opțiuneavafiaccesibilăpentruverificareae-mailurilorfărăcautilizatoriisăpărăseascăaplicațiaOutlookșivaîmbunătățiconfidențialitateașisecuritateadatelor[30].

Proiectul Hyperledger, un proiect umbrelă, a început în decembrie 2015, găzduit de fundația Linux,organizațianonprofit carepermite inovarea înmasăprinopensourceși include lideri dindomeniul financiar,bancar, Internetul obiectelor, lanțul de aprovizionare, producția și tehnologia. Proiectul estemenit să sprijinedezvoltareacolaborativăa registrelordistribuitebazatepeBC,pentruapromova tehnologiile inter-industrialeBC.IBMoferăsoluțiișiserviciiBCcarepromoveazătehnologiileHyperledger(HyperledgerFabricșiHyperledgerComposer)[25].

În 2016, băncile centrale din Marea Britanie și Canada s-au alăturat instituției similare din SingaporeanunțândcăstudiazăoposibilăutilizareatehnologieiBC,dararefuzatpentrumomentînlocuireamonedelorlor.

SuntlansateșialteaplicațiidebusinessaleBC:Îniulie2016,BancaIndustrialășiComercialădinChinaasusținutoplatformăBCaXinyuanRealEstate,

dezvoltatorimobiliarșimanagerdeproprietate.Platformavaincludeorețeadeinstituțiicare,printrealtele,vaînregistra,evaluașifinanțaproprietatea[21].

Aprilie2017.GigantulderetailWalmartStoreInc.lanseazăproiectecuIBMpentruaconsolidasiguranțaalimentarășigestionareastocurilor„prinurmărireacărniișiaculturilordelafermălamasă”.ProiectulpilotafostactualizatpentruaurmărimangoșicarneadeporcdinChina,pemăsurăceproduselesedeplaseazăprinlanțuldeaprovizionare.Dateledespreorigineafermeialimentare,numerelelotului,datadeexpirare,dateledinfabrică,detaliiledeexpediereaufostintroduseînrețeauaBClafiecarepasdedeplasare[26].

7aprilie2017.Înafarădecelefinanciare,alteaplicațiialeBCsuntinițiatedegigantulIBM.UnadintreeledezvoltăotehnologieBCînparteneriatcuASCAP(SocietateaAmericanăpentrucompozitori,autorișieditori)șiPRSpentrumuzică(PerformingRightSocietyforMusic),pentruadeblocavaloareacreatorilordemuzicădinîntreagalumeprinintroducereaunuisistemtransparent,permanentînstocareadatelorprivinddrepturiledeautor,atragereadeplățicătrecreatoriideconținut[23].

ÎnRusia,aplicațiiletehnologieiBCînțarăincludurmărireamărfurilor,construireaidentității,precumșisistemeledeprotecțieadrepturilordeproprietate,dupăcumadeclaratunoficiallaForumulEconomicMondialdelaSanktPetersburg,Rusia,laînceputulluniiiunie2017.Tehnologiasebucurădeîncurajarelanivelprezidențial[28].

29iunie2017.GuvernuljaponezvaaplicatehnologiaBCpentruserviciiadministrativeon-line,atâtpentrucetățeni,câtșipentrucompanii,avândcascopîmbunătățireasecuritățiișireducereacosturilor,așacumsereferălaagențiaEFE.Înprimăvaraanului2017,JaponiaalegalizatBitcoincaformădeplată[18].„MinisterulAfacerilorInterne șiComunicații va începe să testeze un sistemde prelucrare a datelor bazat pe acest protocol și seașteaptăsăîlutilizezelascarămailargăpentruservicii,inclusivgestionareaadministrativășifinanciarăonline”,dupăcumaraportatcotidianuljaponezNikkei[27].

ParlamentulUEestepreocupatde impactulsocialal tehnologieiBC. Într-undocumentpregătitpentrușiadresatmembrilorșipersonaluluiParlamentuluiEuropean,emisînmai2017,autoriidinunitateadecercetareaParlamentuluiEuropeanseîntreabădacăBCarepotențialuldeaschimbavalorilesocialeeuropeneșicum?[11].„ImpactulcelmaiprofundaldezvoltăriiBCarputeaficontribuțiasalaschimbărisubtileîncadrulunorvalorisocialeșistructuri.Doarpentrucătehnologiilepotfifolositeatâtpentruacțiunile<bune>,câtșipentrucele<rele>,nuînseamnăcăsuntneutre.Dimpotrivă,toatetehnologiileauvalorișipolitici,reprezentânddeobiceiintereselecreatorilorlor.”Autoriioferă,deasemenea,unpunctdevedereinformatînperspectivadezvoltăriitehnologiceaBCînEuropa,arătândcăimpactulesterapid,perturbatorșiireversibil.

Unii cercetători aratămai degrabă un optimism prudent. Ei spun că BC este, în unele situații, doar unbuzzword,iaraplicațiilesuntdoarformale.„Dinpăcate,exuberanțainvestitorilorfintechoiaînainteadezvoltăriitehnologiei.Adeseavedemașa-numiteleBCcarenusuntcuadevăratinovatoare,cisuntdoarbazededate,careauexistatdezecideani,numindu-seBC-uricasăfielamodă.”[14]

PROGRESUL TEHNOLOGIEI BC ÎN ROMÂNIAÎnRomânia există peste 11milioane de utilizatori de Internet și peste 18,5milioane de IP-uri. Rata de

penetrarepentruutilizatoriideInternetestede58%.Totuși,româniiauefectuatplățiîn2016doarînechivalentul


a300.000deeuro,potrivitdatelorpublicate înmartie2017decătreNetopiamobilPay.Platamediea fostde400EUR.BancaCentralăaRomâniei(BNR)nuîncurajeazăplățilecuBitcoin,dupăcumadeclaratRuxandraAvram,șefulSistemelorde reglementareșimonitorizareasistemelordeplăți șidecontări,unoficialalBNR.Avramaspus:„Noi,cabancăcentrală,nucredempreamultînBitcoin,pentrucănuestetangibil.Personal,vădosuprapunereîntreBCșimonedavirtualăînsine.NudigerămfoartebinetehnologiaBC.Alțiispuncăestebinesăluămșisăfolosimtehnologia-lace?BancaCentralăEuropeanăeste,deasemenea,rezervatășisugereazăîmpingerea tehnologiei BC către autoritățileAML sau către combaterea finanțării terorismului. Lăsați băncilecentralesăadoptemodelelepecarelecunoscșilecontrolează.”[19],[9].

Unproiectpilotde2anide500.000deeuroaînceputînaprilie2017înRomânia,printrealtețări, inițiatdeComisiaEuropeană.Scopulproiectuluiesteeducativșiinformativ,darînacelașitimpComisiaintenționeazăsădezvolteoplatformăcomunăBCșisăaflecaresunt implicațiile.ProiectulvaajutaComisiaEuropeanăsăînțeleagă rolul pe care autoritățile publice europene ar trebui să-l joace, dacă este cazul, pentru a încurajadezvoltareatehnologiilorBCșiDLTșicaresuntpoliticileconexerecomandate[12].

Unsondajadministrat în iunie2017studențilorEMBAde la Institutul pentruAdministrareaAfacerilordinBucureștiafostdestuldedezamăgitoaredinpunctuldevederealconștientizăriiBCșiDLT.Sondajulaurmăritsătestezegraduldeconștientizarealmaimultortermeniși

tehnologiiînrândulstudenților:bitcoin,BC,DLT.Caoconcluzie,putemspunecădin39destudenți,doar2suntpedeplininformațidespreacestenoțiuni;33sau85%suntîngeneralinformațidespreBitcoin(aucăutatodatănoțiuneaBitcoindepeInternet),unulfacetranzacții;suntdoiimplicațiînrețeauaBitcoinca„mineri”sauinvestitorisauactiviști.Daraproape70%dinstudenținuauauzitniciodatădespretehnologiaBC,15%abiaștiuceesteBC.ÎnceeacepriveșteDLT,87%nuauauzitniciodatădespreacestlucrușidoar2studențiștiudespreDLT.

CONCLUZIIInteresul autorităților și companiilor pentru BC este în creștere, în special companiile private, fintech și

giganții IT. În întreaga lume se dezvoltă zeci de proiecte bazate pe tehnologiaBC.Cu toate acestea, existăcâteva întrebări tehnologice, de afaceri și juridice care nu au încă răspunsuri satisfăcătoare în dezvoltareaactualăaBC:descentralizareacareoferăriscuri,nivelridicatdeputereșiconsumdeenergie,lipsaanonimatuluitranzacțiilor,vitezamicăatranzacțiilorîncazulregistrelor„fărăpermisiune”,lipsastandardizăriișiaaltoraspectedeinteroperabilitate,lipsaderegulișireglementărilanivelguvernamentalcuprivirelaalocareadrepturilordeautilizaorețeafărăaafectaconfidențialitateapersoaneloretc.

Autoritățileșiguvernele,inclusivoficialiiUE,așteaptăîncontinuaresoluțiipentruacreaplatformecomunedeaplicareaproiectelorpebazădeBClascarălargă.UnelețăridinUEsuntmaievoluateînadoptareasoluțiilorBC(Estonia,Suedia,Franța),pentrucolectareaimpozitelorsauinițiereaunorregistrepubliceîndiversedomenii,darRomânianuesteunadintreele.ÎnmediuldeafaceridinRomâniaseparecătehnologiaBCșiDLTsuntdestuldenecunoscutesauconsiderateoproblemădestudiupentruexperțiiIT.ȘcoliledeafaceritrebuiesăaibăînvedereritmulrapidșiturbulentdedezvoltareaBCșiDLTși,celpuțin,săinformezestudențiișisăcreezeopercepțiepozitivăasupranoilortehnologii,înciudascepticismuluimanifestatdeBancaNaționalăaRomâniei.Considerămcăinovațiatehnologicăesteatâtderadicală,încâtnutoatebăncileșiîntreprinderilevorsupraviețuiintroduceriiBC,dacănureușescsaunupotreacționalatimp.

REFERENCES [1]Wattenhofer,R.(2016).TheScienceoftheBC.InvertedForestPublishing[2]Tapscott,D.,Tapscott,A.(2016).BCrevolution–HowthetechnologybehindtheBitcoinischangingmoney,

businessandtheworld.PenguinRandomHouse,NewYork[3] Tapscott,A. and Tapscott, D. (2017) – How BC is Changing Finance, Harvard Business Review, reprint

HO3HJK,publishedonHBR.ORGMarch01[4]Mougayar,W.(2016).ThebusinessBC–promise,practice,andapplicationofthenextInternettechnology,

Wiley


[5]Swan,M. (2015).BC,Blueprint foranewEconomy.PublishedbyO’ReillyMedia, Inc.,1005GravensteinHighwayNorth,Sebastopol,CA95472

[6]UnlockingtheRealBenefitsofBCthroughIts“SweetSpot”,(2016).ACIreport,https://www.aciworldwide.com/ https://www.aciworldwide.com/-/media/files/collateral/trends/unlocking-benefits-of-BC-tl-us.pdfaccesatla19iunie 2017

[7]DistributedLedgerTechnology:beyondblockchain(2016).AreportbytheUKGovernmentChiefScientificAdviser,segăseștepe:

https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/492972/gs-16-1-distributed-ledger-technology.pdf

[8]Hileman,G.,Rauchs,M.(2017)GlobalCryptocurrencyBenchmarkingStudyCambridgeUniversity,accesatla19iunie2017

[9]Gheorghe,G. (2017). Romania lacks appetite for bitcoin andBC technology, analysis, BusinessReview,March 29, se găsește pe http://www.business-review.eu/news/analysis-romania-lacks-appetite-for-bitcoin-and-BC-technology-133945,accesatla29iunie2017

[10] Vaux, J. (2015). The human paradox of BC technology https://vision.visaeurope.com/blogs/the-human-paradox-of-BC-technology

[11]WhatifBCchangedsocialvalues?(2017)AbstractfortheEuropeanParliamentthinktankresearch, accesat la 19iunie2017,segăseștepehttp://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document.html?reference=EPRS_ATA(2017)603176

[12] Bitcoin Romania site: http://bitcoinromania.ro/blog/BC-2/comisia-europeana-sprijina-un-proiect-pilot-BC-cu-un-buget-de-e-500k,accessedatJune19,2017accesatla19iunie2017

[13]V.Gupta(2017).ThepromiseofBCisaworldwithoutmiddlemen,HBR,March2017,https://hbr.org/2017/03/the-promise-of-BC-is-a-world-without-middlemen

[14]Ito,J.,Narula,N.,Robleh,A.(2017)–TheBCWillDototheFinancialSystemwhattheInternetDidtoMedia.HarvardBusinessReview,reprintHO3HJK,publishedonHBR.ORGMarch08

[15] Site of the CoinDesk company http://www.coindesk.com/data/bitcoin-market-capitalization/ accesat la 19iunie 2017

[16]Enablingdecentralized,digitalandtrustedtransactions,whyBCwilltransformthefinancialservicesindustry(2017)RolandBergerreport,March

[17] https://www.finextra.com/FinextraResearchistheworld’sleadingspecialistfinancialtechnology(Fintech)newsandinformationsource–sursăpermanentă

[18]https://www.efe.com/efe/english/technology/japan-to-apply-bitcoin-technology-online-government-services/50000267-3311119,accesatla29iunie2017

[19]https://www.agerpres.ro/economie/2017/02/23/bnr-nu-credem-foarte-mult-in-bitcoin-pentru-ca-nu-e-ceva-palpabil-nu-digeram-foarte-bine-tehnologia-BC-12-25-01accesatla29iunie2017,AgerpressNews;thedeclarationwasmadeonFebruary23,2017byRuxandraAvram

[20] https://www.ethereum.org/thesiteoftheEthereumproject,accesatla19iunie2017[21]LeadingthepaceinBCbanking.Trailblazerssetthepace(2016).IBMreport,segăseștepehttps://www-01.ibm.com/common/ssi/cgi-bin/ssialias?htmlfid=GBP03467USEN,accesatla2februarie2017[22] https://www.BC.com/accesatla19iunie2017[23] https://www-03.ibm.com/press/fr/fr/pressrelease/52039.wssaccesatla19iunie2017[24] https://www.commbank.com.au/guidance/newsroom/CBA-Wells-Fargo-BC-experiment-201610.html accesat

la29iunie2017[25] https://www.linuxfoundation.org/news-media/announcements/2015/12/linux-foundation-unites-industry-

leaders-advance-blockchain/accesatla19iunie2017[26] http://m.meatpoultry.com/articles/news_home/Business/2017/06/Walmart_IBM_provide_BC.aspx?ID=

%7B24B47705-09C1-4A89-A98C-28403AF874C1%7D&cck=1accesat la 3 iulie 2017[27] http://asia.nikkei.com/Politics-Economy/Policy-Politics/Japan-looks-to-BCs-for-more-secure-e-government-

systems, accesat la 3 iulie, 2017


[28] Available at https://cointelegraph.com/news/suddenly-vladimir-putin-meets-vitalik-buterin-endorses-ethereumaccesatla29iunie2017

[29] https://www.corda.net/2017/05/r3-secures-largest-ever-investment-distributed-ledger-technology-usd-107-million-40-institutions/ accesat la 3 iulie 2017

[30]TheMicrosoftStamperyapplicationhttps://api.stampery.com/ accesat la 3 iulie 2017


NEGOCIERILE BREXIT ȘI IMPACTUL ASUPRAMEDIULUI DE AFACERI

Dr. Marcel DUHĂNEANU: marceld@asebuss.roInstitutulpentruAdministrareaAfacerilordinBucurești

Rezumat: Timp de 44 de ani, Regatul Unit a fost membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Pas cu pas, Marea Britanie a trecut de la o uniune vamală la o uniune economică cu toate avantajele unei mari zone regionale integrate. Decizia de ieșire din UE a fost luată în cadrul unui referendum, fără a fi analizate înainte toate consecințele economice asupra Regatului Unit și a mediului de afaceri regional. Vom încerca să vă prezentăm câteva dintre problemele majore ale acestei decizii și diferitele scenarii ale negocierilor cu UE și o parte din impactul acestora asupra nivelului local, regional și global.

Cuvinte cheie: Brexit, referendum, uniune vamală, piață unică, cele patru libertăți, CEE, OMC.

Comerțulexterioresteunfactoralcreșteriieconomice,lucrubinecunoscutînliteraturadespecialitate.Dupăaldoilearăzboimondial,ratadecreștereacomerțuluiinternaționaleramaimaredecâtaceeaaPIB-uluilanivelmondial,consecințafiindadâncireainterdependențelordintrețări.Aceastaafostrezultatulliberalizăriicomerțuluiîncadrulnegocierilorcomercialemultilaterale,bazatepeclauzanațiunilorcelemaifavorizate(CNF)dincadrulOMC(OrganizațiaMondialăaComerțului). Înparalel,cao«adouaopțiuneoptimă»șicaoexcepțieaCNF,liberalizareacomerțuluiaavut locși lanivelregionalsubdiferiteformedeintegrare.CeamaiavansatădintreacesteaesteUEcu27membrititularișiopiațădepeste500demilioanedepersoane.

EsteinteresantfaptulcăunuldintreprincipalelemotiveimportantepentruintegrareaînUE,acum60deani,afostunulpolitic,înprincipalpentruaevitaconflictelededupărăzboiîntrețărileeuropene.SeparecăacestmotivnuafostatâtdeimportantpentrunoiivenițiodatăcuextindereaCEE(ComunitateaEconomicăEuropeană)dela6la28(inclusivMareaBritanie),aspecteleeconomicefiindmaiimportante.PoatecăacestlucruexplicăuneledintrediferențeledintrepercepțiileprivindintegrareaînUEîntremembriifondatorioriginaricareausemnattratatuldelaRomaîn1957șiceilalțimembricareauvenitîndiferitestadiideintegrareînUE.

PROCESUL BREXITPe23iunie2016,alegătoriidinRegatulUnitauvotatieșireadinUEcuomajoritatededoar52%încadrulunui

referendum.Înconsecință,MareaBritanie,acinceaeconomiemondialădinlume,esteobligatăsă-șireconsidererelațiacuUE,cutoateimplicațiilepecareaceastădecizieleareasuprarelațiilorinternaționalealețării,precumșiasuprapoliticiiinterneșiamediuluideafaceri.

“CeeaceademonstratcelmaiclarrezultatulreferendumuluiafostmăsuraîncareopiniapublicănuafostînconcordanțăcuargumentulguvernuluiprivindcosturileșibeneficiilepentruaderarealaUE”.1Ori,înurmăcu44deani,calitateademembruafostevaluatădinpunctdevederealcosturilorșibeneficiilor,alcreăriișideturnăriidecomerț,șinucaunangajamentemoțional.

GuvernulbritanicainițiatBrexitinvocândArt.50alTratatuluiUniuniiEuropene.AcestastipuleazăcăUEșiMareaBritanieaudoianiîncaresănegociezeunacordderetragereșirelațiileviitoarealeRegatuluiUnitcuUE.

OriceacordcarevafiacceptatdeUEtrebuiesăfieaprobatde72%dinstatelemembre,reprezentândcelpuțin65%dinpopulațiaUE.

Înprezent,ConsiliulEuropeanvatrebuisădecidăînunanimitatedacăaufostînregistratesuficienteprogreseîn ceea ce privește 3 aspecte-cheie referitoare la drepturile cetățenilor, reglementarea financiară și frontierairlandeză,pentruaîncepenegocierileprivindviitorulcomerțului.Acest lucrueste importantdeoarecefrontiera

1 A. Glencross, Why the UK voted for Brexit, Palgrave studies în European Union Politics, 10.10.57/978-1-137-59001-5-1


irlandezăesteînmodintrinseclegatădeviitorulacordvamalcuUE.Dinpunctdevedereeconomic,UEsebazeazăpeideeauneipiețeunice,caracterizatăprinpatrulibertăți:

liberacirculațieamărfurilor,aserviciilor,acapitaluluișiaoamenilor. 2PentrucaMareaBritaniesăaibăacceslapiațaunică,estenecesarăacceptareatuturorcelorpatrulibertățialeUE,inclusivlibertateadecirculație.AcestlucruesteimportantdeoareceaproximativjumătatedintreimigranțiidinMareaBritanieprovindinUEșipeste50%dintreceicaresusținideeadeBrexitconsiderăimigrațiaceamaimareproblemă,ceeaceînseamnăcărelațiadintreostilitateafațădeimigrațieșisprijinulpentruBrexitestemare.

OaltăproblemămajorăsereferălacontribuțiaRegatuluiUnitlabugetulUE.RegatulUnitesteunuldintrecei11contribuabililabugetulUE,cuocontribuțienetăanualădeaproximativ10miliardedeliresterline,conformdatelorfurnizatedeCNN.

AlteaspectesereferălareglementărileoneroaseimpusedeUEprivindliberacirculațieapersoanelorsauserviciilefinanciare.

Înconcluzie,dinperspectivaUE,dacăMareaBritaniedoreștesăaibăacces lapiațaunică,va trebuisărespectecelepatrulibertăți,săplăteascătaxeșisăcontinuemajoritateareglementărilorUE.

STRATEGII DE IEȘIREExistănumeroasemodalitățideaieșidinUEșitoateacesteaauunmareimpactasupramediuluideafaceri.

Nuesteposibilăpărăsireapiețeiuniceșipăstrareatuturoravantajelorsale,nicirenunțarealauniuneavamală,concomitantcupăstrareapiețeilibere.

AbordareaUEfațădeBrexitesteaceeadeainsistacaviitoarelerelațiitrebuiesăurmezeoseriedeopțiunidiferite. 3

Prima opțiune este aderarea la Spațiul Economic European (SEE), care leagă Norvegia, Islanda șiLichtensteindeUE.MembriiSEEsuntpedeplin integrați înpiațaunicăaUEpentrumajoritateabunurilor șiserviciilor,darnupentruagriculturășipescuit.Elenuseaflă într-ouniunevamalăcuUE,ceeace înseamnăcăexporturilelorfacobiectulinspecțiilorprivindreguliledeorigine,darpotaveaacordurideliberschimbcuțăriterțe.Regulilepiețeiuniceleimpunsăaccepteliberacirculațieamărfurilor,aserviciilor,acapitaluluiși,înmodesențial,aoamenilor.

ȚăriledinSEEdispundeo«frânădeurgență»pentruablocaliberacirculațieapersoanelor,deșinuafostniciodatăutilizată.LichtensteinuluiisepermitesăstabileascăcotepentrumigranțiidinUE.Deasemenea,trebuiesărespectelegileaplicatedeCurteaEuropeanădeJustiție(CEJ).Totodată,contribuielabugetulUEaproapelafeldemultcașiMareaBritanie,percapita.

Cualtecuvinte,folosireamodeluluinorvegianarînsemnacaMareaBritaniesăaccepteaproximativaceleașicondițiicaceleanterioareBrexit-ului,darcuuncostsuplimentar:pierdereavotuluiînUE.

Modelul Norvegiei ar permite unmic spațiu de negociere privind renunțarea la anumite politici ale UE.Întrebareaestecâtdemultis-arpermiteMariiBritanie.

Atreiaopțiuneesteunaelvețiană. ÎmpreunăcuNorvegia, IslandașiLichtenstein,ElvețiaestemembrăaAsociațieiEuropeneaLiberuluiSchimb(AELS),darnuseaflăînSEE.Elveția,înlocsănegociezeuntratatcuUE,anegociatrelațiiseparatecufiecarestatmembru(folosindpeste100detratatebilateraleîncheiateîmpreunăde-alunguldeceniilor).Deasemenea,aredouăseturideacorduribilateralecomplexecuUE,careîioferăaccesprivilegiatlapiațaunicăamărfurilor,darnușipentruagricultură.Totodatăesteînafarapiețeipentrumajoritateaserviciilor,inclusivaceleipentruserviciilefinanciare.Deasemenea,nufacepartedinuniuneavamală,citrebuiesărespectemajoritatealegilorprivindpiațaunicăconcomitentcucontribuțialabugetulUE.DacăMareaBritanieinsistăsărefacăcontrolulfrontierelor,legilorșibanilor,înseamnăcăUKaexclusacesteopțiuni.

Elvețienilornuleeste,darlisepoatepermitesăseasigurecămajoritatealocurilordemuncăsuntoferitemaiîntâicetățenilorelvețieni.Înceeacepriveșteplățilebugetare,acesteasuntmaimicidecâtpentrumembriititularișisuntînmarepartedeghizatesubformafondurilordecercetaresauajutoarepentruEuropadeEst.

MareaBritaniearputea luptasăobținăo înțelegeresimilarăcuceaaElveției.Pedealtăparte,UEnu

2 Deepack Malhotra, A Deffinitive Guide to the Brexit Negotiations, HBR, 5 august 2016

3 The Economist, 22-28 iulie 2017, p. 25-27


dorește un aranjament atât de complex și ar fi puțin probabil să îl reproducă pentru economia britanicămaimare.Darnegociatoriibritaniciarputeapriviaceastăopțiunecumultmaimareatenție,deoarecearputeagăsiprecedentecaresălepermităsălegitimizezeuneledintreconcesiiledecareaunevoie.

Apatraopțiunearputeafinumităopțiuneaturcă.LafelcaSanMarinoșiAndorra,TurcianuseaflăînSEE,AELSsaupepiațaunică,însăaformatouniunevamalăcuUEpentrucomerțulcumărfuri,cuexcepțiaproduseloragricole.AceastaînseamnăcăTurciaarenunțatlapoliticasacomercialăindependentășis-aobligatsăaplicetarifeleexternecomunealeUEșiareavantajulcănuexistăbarieresauregulicuprivirelaorigineaexporturilordemărfuricătreUE.Fiinddoarînuniuneavamalășinupepiațaunică,TurciaesteexceptatădelacelepatrulibertățialeUE,contribuțiilebugetareșiCurteaEuropeanădeJustiție(CEJ).Aceastăvariantăarîmpiedica,deasemenea,revenirealacontrolulvamallafrontierairlandeză.

Principaluldezavantajaluniuniivamaleesteacelacăseopuneîncheieriideacordurideliberschimbcuțăriterțe.Cutoateacestea,comerțullibercuUEvaloreazămaimultdecâtoricetranzacțiiipoteticeviitoaredecomerțlibercuțăriterțe.DinperspectivaRegatuluiUnit,aceasta«exportămaimultînIrlandadecâtînChina,aproapededouăorimaimultînBelgiadecâtînIndiașidetreiorimaimultînSuediadecâtînBrazilia».(DoamnaMay,într-undiscursdinaprilie2016).

Ceade-acinceaopțiune luată înconsideraredeRegatulUnitesteunacorddecomerț libercuprinzător,cumarfiacorduldeasocierecuUcrainasauînțelegerilecomercialecuCanadașiJaponia,acesteadinurmănefiindîncăîncheiate.Acestavapăstraaccesulliberdetaxevamalelacelemaimultebunurișiarputeachiarsăacopereanumiteservicii(deșinușicelefinanciare).Acestacordnuarînsemnaoliberăcirculațieamărfurilor,nicioadaptareautomatăareglementărilorUEșiprobabilniciaCEJ,deșiarfinevoiedeunmecanismdesoluționareadisputelor.Dezavantajularficontroalelevamaleșicontroaleleprivindreguliledeorigine,numeroaseserviciinuvorfiacoperiteșivorexistabarierenetarifaredatorităreglementărilordiferențiate.

AșaseaopțiunearintraînvigoaredacănuseajungelaunacordîntermendedoianișiexpirătratatelecuUE.Aceasta înseamnă revenirea la tranzacțiilecomercialecuUE înconformitatecunormeleOrganizațieiMondialeaComerțului (OMC).Acest lucrunuestedelocsimplu,deoarece,deșiMareaBritanieestemembrăaOMC, tarifeleșiprogramulpropriude importarnecesitadivizareacotelorde importaleUEpentruproduseprecumuntuldinNouaZeelandă.

Tranzacționarea în condițiile OMC implică tarife mici pentru bunuri precum automobilele și produselefarmaceuticeșicelemaimaripentruproduseleagricole.Nuacoperăserviciileșibarierelenetarifare.Maimult,potrivit clauzeinațiunii celeimai favorizateaOMC,dacăMareaBritanieșiUEauconvenitsă reducă tarifelereciprocede10%pentruautoturisme,artrebuisăofereaceleașireducerialtorțări.DacăseacceptăcondițiileOMC,barierelecomerciale,cumarfitarifele,arputeaapăreaacoloundenuauexistatvreodată,afectândtoatepărțile,darmaialesRegatulUnit.

EFECTE BREXIT ASUPRA MARII BRITANIICentruldePerformanțăEconomicăalLSEdinLondraaajunslaconcluziacăorevenirelacondițiileOMC

caceamaigreaformăaBrexit,arreducecomerțulcu40%îndecursdezeceanișivareducevenitulanualpepersoanăcu2,6%.Oversiunemaiacceptabilă, cumar fimodelul norvegian, ar reducecomerțul cu20-25%șiveniturileanualecu1,3%.Șiacesteasuntdoarefectestaticealedeturnăriicomerțului.Deasemenea,s-arproduceefectedinamicenegativedincazuainvestițiilormaimicișiacreșteriiproductivitățiimailentă.

Datesimilareprovinde laun think-tankal InstitutuluiNaționaldeCercetareEconomicășiSocială.EiaucalculatcătrecereadelapiațaunicălaunacorddecomerțlibercuUEarreducecomerțulbritaniccuaproximativocincime,întimpcetranzacțiilecomercialeliberecucelepatruțăriBRICplusAmerica,Canada,Australia,NouaZeelandă,IndoneziașiAfricadeSudarcreștecudoar5%.

Înconcluzie,pentruminimizareapierderilordelaBrexit,trebuiesăsecedezeoanumităpartedinsuveranitatecătreUE,întimpcepentruamaximizalibertateafațădeBruxelles,trebuiesăseaccepteoscăderemaimareaveniturilor.

OaltăproblemăestecăMareaBritanietrebuiesăgăseascăomodalitatedeareproducecele35deacordurideliberschimbpecareleareînprezentprinintermediulUEcu53dețări,ceeacearfidificil,cunegociatoriduri


precumCoreeadeSudșiMexic.Maimultețărimari,inclusivAmerica,ChinașiIndia,negociazănoicontractecuUE,dincareoMareaBritaniepostBrexitarfiexclusă.Aproximativ44%dinexporturilebritaniceajungînUE,16%înțărilecucareUEaredejaunacorddeliberschimbșiaproximativ20%înAmerica.

Țările terțe trebuie să cunoască termenii comerțului cu Marea Britanie înainte de a încheia contractebilaterale.

Aproximativ35deorganismedereglementarealeUEreglementeazăaspecteprecummedicina,siguranțaaviației,reguliledemediu,serviciilefinanciareșistandardelefitosanitare.ToateintrăsubjurisdicțiaCEJ,astfelîncâtMareaBritanietrebuiesă-șistabileascăunnousetdereglementăriproprii.Acesteaartrebuiînmaremăsurăsă reproducănormeleUEpentru amenține echivalența de reglementare.Majoritatea companiilor preferă săaplicesistemulpecareîlcunoscșimulțidintreeisetemcăinstituireadereglementăribritanicenunumaicăvaluatimpșibani,ciîivorforțasărespecteomulțimedereguli,șinuunasingură.

Sutedetratateprivindchestiuniprecumtransportulaerianșischimbuldedatetrebuiesăfierenegociatecuțărileterțe.Trebuiegăsitemodalitățidecooperareîndomeniulcercetăriiștiințifice,alpoliticiiexterne,alapărării,alsecurității,alcombateriiterorismuluișialinteligenței.ToateacestearidicăîncăodatăchestiuneaCEJ,carearecompetențăînceeacepriveșterepartizareadatelorșidiferitemăsuriîndomeniuljustițieișiafacerilorinterne,inclusivmandatuleuropeandearestare.

Oconcluzieestecătoateacesteanupotfirezolvatepânăînmartie2019.PentruadaParlamentuluiEuropeantimppentruaratificaArt.50,termeniisăitrebuieconvenițipânăînjurulluniioctombrie2018.Companiilecaretrebuiesăplanificedintimp,cumarficompaniileaeriene,aunevoiedesiguranțăcumulttimpînainte.FărăoreglementarecaresălepermităsăzboaredupăBrexit,companiileaerienearputeasănumaivândăbileteînavans.Acelașilucruestevalabilșipentrubăncișipentrualțiicaredorescsăcunoascăregulileînainte.Concluziaestecătrebuiesăexisteoperioadădetranzițiedupă30martie2019.

Lobby-urileoamenilordeafacerișitrezoreriafacpresiunisăserămânăatâtpepiațaunică,câtșiîncadruluniunii vamale în timpul tranziției, pentru aminimiza perturbările. Celmai simplu, după părerea lor, ar fi săprelungeascăstatus-quo-ultimpdetreisaupatruani.OalternativăarputeafiaderareatemporarălaSEE,darBrexiteriiarputeasăseteamăcăacordultemporarardevenipermanent.

PerioadadetranzițieestecheiapentruafaceunBrexitcumaipuțineperturbații.Acest lucruestevalabilmaialesîncazulacorduluicomercialpecareMareaBritanieartrebuisăîlnegociezecuUE-carearputeadurapânălazeceanidupăsugestiileguvernului. 4Există,deasemenea,omulțimedeincertitudinicarepotdenatura,exagerasaudeainterpretaeronatpropriilefapte.

Deexemplu,seafirmăcă3milioanedelocuridemuncăînMareaBritaniedepinddecomerțulcuUE.Defapt,dincauzalegăturilorstrânsedintreeconomiileeuropene,cifrarealăarputeafimairidicată.AlțiivorspunecăesteimposibilcatoateschimburilecomercialecuUEsăînceteze.Oricum,creareadelocuridemuncădepindemaimultdecerere,denivelulsalariilorșidelegislațiamunciidecâtdeaderarealaunbloccomercial.

OaltăpreocupareestereprezentatădecontribuțiilebritanicelabugetulUE-osumănedreaptămaredeaproape20demiliardedeliresterline(28demiliardededolari)peanlaBruxelles,sau55demilioanedelirepezi.Defapt,aceastaestesumabrută,înaintedeadeduceatâtrabatulcâștigatdeMargaretThatcherîn1984,câtșibaniipecareUEîicheltuieșteînMareaBritanie.AjustândsumatotalăconformacestordateșiadăugândunelecheltuielideajutorstrăinprinintermediulBruxelles-ului,platanetăestemaimicădeotreime,de17milioaneGBPpezi,MareaBritaniefiinddoaraoptaceamaimarecontribuitoarepecapdelocuitor.

Existăpăreridiferiteșireferitorlamodelecomerciale.Oproblemăaiciestesursacaretrebuieutilizată:birouleuropeandestatistică,guvernulbritanicșiFMI,toateaucifrediferite.Oaltăproblemăestedacăsăseacoperenumaibunurilesauseadaugășiserviciile.Pebazaunorstatistici,UEconsumă45-50%dinexporturilebritanice,întimpceMareaBritaniereprezintăozecimesaumaipuțindinUE,înjurde8%,potrivitcifrelorFMI.

Dacă considerămUEunbloc și reducem toate exporturile intracomunitare, pondereaexporturilorUEarajungeînMareaBritanielaaproape16%.Darînnegocierilecomerciale,țărileindividuale,nuUEînansamblu,decidcesăaccepte.(JohnSpringford,CentruldeReformăEuropeană)

4 Ibid p. 27


Esteadevărat căproducătorii deautomobile dinGermaniaar dori să vândăpepiața britanică.Dar altecâtevațăriaudeficitebilateralecuMareaBritaniesauabiaaufăcutcomerțcuelșioînțelegerenule-arinteresa.

Darnegociatoriicomercialidinaltețăriarputeagăsipiațabritanicăde65demilioanedeconsumatorimaipuținatrăgătoaredecâtceade500demilioanedinUE.

ImpactulpărăsiriiUEasupraeconomieibritaniceestedificildeevaluat,deoarecenuexistăunprecedent.NimeninupoatefisigurceaccesvaaveaMareaBritaniepepiațaunică,ceregimdereglementareșiregulidemigrațievorfisaucâttimppotluaoricaredintreacesteapentruanegocia.

Concluziaașasestudiimaicuprinzătoareademonstratcâtdenesiguresterezultatul.

Prognozele impactului lui Brexit asupra economiei britanice5

Organizația Data Efectul asupra PIB %

Centrul de Cercetare a Politicii Economice 2103 -1,24 pănă la -1,77

Institutul de Afaceri Economice 2104 +1,10 pănă la - 2,60

OPEN Europa 2015 +1,55 pănă la - 2,20

Centrul de Performanță Economică, LSE 2016 -1,30 pănă la - 2,60

PWC 2016 -3,00 pănă la -5,50 in 2020

Oxford Economics 2016 -0,10 pănă la -3,90

Pierderilegeneratedescădereacomerțuluisuntdedepartecelemaimari.UnstudiurealizatdespreBrexitdeUniversitateaGroningendinOlandaconcluzioneazăcă,datorităcreăriicomerțului,comerțulbritaniccuUEafostcu55%maimaredecâtarfifostfărăaderare-șicănus-auînregistratpierderidetectabiledincomerțuldeturnatdințărileterțeUE.

Pierderilearputeaprovenișidininvestițiilestrăinemaimici,deoareceînmareparteinvestițiilestrăine,înspecialînserviciilefinanciareșiînmașini,auapărutdincauzaaderăriiMariiBritaniilaUE.

Nus-auobținutcâștiguridinaplicareaunornormemaipuțineoneroase,deoarecepiețelebritanicedemuncășideprodusesuntdejaprintrecelemaipuținreglementatedintretoțimembrii,pebazauneianalizeaOCDE.

Înceeacepriveștemigrația,creștereaeconomicăardepindedeatragereadinaltelocuriacompetențelornecesareeconomiei.Cu toateacestea,estenerealistdinpunctdevederepoliticsăcredemcăbritaniciicaretocmaiauvotatsăpărăseascăUEpentruastopamigrațianecontrolatădinEuropadeEstvordorisăprimeascămaimulțimigranțidinlocuriprecumIndiașiAfrica.

Acumexistăaproximativ3milioanedemigranțidinUEînMareaBritanie.6Cutoateacestea,pestejumătatedinimigrațiileneteprovindinafaraUE.

OMareaBritaniepost-BrexitarputeasănupoatăopriimigrațiaînUE.Dacăsedoreștemenținereaaccesuluideplin lapiațaunicăaUE,probabil căva trebui săseaccepte liberacirculațieapersoanelor,deoareceatâtNorvegia,câtșiElvețiaaumigranțiînmodproporționalmaimultdecâtceidinMareaBritanie.

CeimaimulțiBrexiteriinsistăasupraunorcontroalemaidure.AceștiadeclarăcămigrațiadinUEîncarcăcutaxecontribuabilii,reprezintăunefortînpluspentrucheltuielilesociale,îngreuneazăserviciilepubliceprecumsănătateașieducațiașiagraveazăcrizalocuințelor.Uniisusțincămigrațiafurălocuridemuncășireducesalariile,înspecialpentruceicusalariimici.

În realitate,maimultestudii auconstatat că imigranții dinUE,spredeosebiredeceidinafaraUE,suntcontribuabilifiscali.RatadeocupareaforțeidemuncăînMareaBritanieestelaunnivelînalt,decinuexistăpreamultesemnecămigranțiiarocupalocuriledemuncăalenativilor.

Țărilebogateaunevoiedeimigrațiepentruaprosperașipentrua-șisusțineserviciilepublice.Opopulațieîncreșterepoatecreaprobleme,darunaînscăderepoatecreaproblememaigrele.

AvândînvedereRomânia,înprezentexistăpeste230000deromâniînMareaBritanie,carereprezintăcelde-altreileagrupdecetățeniUEcamărimedupăpolonezișiirlandezi,potrivitdatelorBloomberg.Acestaesteun

5 The Economist, iunie 2016, “In, out find a job to shout”, p. 3

6 The Economist. “Let them not come”, 2 aprilie 2016


motivbunpentrucaRomâniasănegociezeviitorulacordîntreUEșiMareaBritaniepentruaprotejadrepturiletuturorcetățenilorUEdeaaveaacceslapiațamunciidinRegatulUnit,înspecialceicaretrăiescdejașilucreazăînMareaBritanie.

PotrivitGrupuluiRussell,universitățilebritanicearputeapierdepersonaluleuropeantalentatdacăacesteanuvorprimiomaimareclarificaredinparteaguvernuluicuprivireladrepturilepost-BrexitalecetățenilorUE.OsoluțiepropusădeRegatulUnitesteaceeadeasolicitacetățenilorUEcurezidențăcontinuăînRegatulUnitcel puțin cinci ani și să solicite «statutul stabilit», ceea cear garanta înmodefectiv rămânereapeperioadănedeterminatăînțarăodatăceMareaBritanieiesedinUE.AcestlucrutrebuienegociatdeoareceUEaavertizatcăMareaBritanievaacordacetățenilorUEmaipuținedrepturidecâtomologiilorbritanici.

EFECTE BREXIT ASUPRA UNIUNII EUROPENECeamaimareparteadezbateriiBrexitsereferealaefectelesaleasupraMariiBritanii.DarșiieșireaMarii

BritaniedinUEaravea,deasemenea,unimpactprofundasupraacesteiadinurmă.Crizaeuronus-aterminat,creștereaPIB-uluiestelentă,șomajulînrândultineriloresteridicat,iarGreciaseaflădinnouîndificultate.UEarpierdemultprestigiuodatăcuieșireaunuiadintreceimaimarimembriaisăi.MareaBritanieesteunadintrepuținele țăridinUEcuoputerediplomaticășimilitară reală.Brexit împiedicăși relațiile transatlantice încareMareaBritanieesteunintermediar-cheie.

ToateacesteaînseamnăcăaltețărialeUEvădBrexitcaunactostilcaremerităsancționatfermpentruaevitasă-iîncurajezeșipealțiisăplece.

Înceeacepriveștecomerțul,putereadenegociereaUEestemultmaiputernică.PentruMareaBritanie,exporturilecătreUEreprezintă12,6dinPIB,întimpcepentruUE,exporturilecătreMareaBritaniesuntdenumai3,1%.Șipentrumultețări,toatedintreacesteafiindnevoitesăratificeonouăînțelegerecomercială,acestraportestemaimic(asevedeagraficul).

Exporturile către Marea Britanie, 2014,% din PIB

Sursa: ONS, Eurostat H.M. TrezorerieThe Economist, “Cum îl văd ceilalți”. 30 aprilie 2016

În cazul României, exporturile sale cătreMarea Britanie sunt în valoare de numai 1,5% din PIB și, deasemenea,isepoateceresăacceptebariereîncazulmigrațieidacăMareaBritanievapărăsiUE.DarRomâniapoateaveaopozițiefermăînnegocieriașacums-aîntâmplatatuncicândaamenințatcuvetoacordulcomercialUE-Canadadincauzarestricțiilorcanadienedevize.

IndustriaserviciilorfinanciarearputeaaveacelmaimultdesuferitdepeurmaBrexit.DacăLondraesteevidentcentrulfinanciaratâtalUE,câtșialzoneieuro,dupăBrexit«LondranumaipoateficapitalafinanciarăaEuropei»(JoseManuelBarosso,fostpreședintealComisieiEuropene).

Aproape 2,2 milioane de persoane lucrează în servicii financiare și conexe, cum ar fi contabilitatea șiavocatura,douătreimidintreacesteaînafaraLondrei.Acesteaproducaproape12%dinPIB,11%dinimpozitulpe


țarășiunexcedentcomercialnetde72miliardelire(104miliardedolari).ServiciilefinanciareauobținutotreimedininvestițiilestrăinedirecteînMareaBritaniedin2007,majoritateaproveninddinUE.ÎnLondrafuncționeazăaproximativ250debăncistrăine,iarpeste200defirmedeavocaturăstrăineaubirouriînMareaBritanie.

UnstudiuBrexit realizatdePwC,ofirmădecontabilitate,concluzioneazăcăvaloareaadăugatăbrutăaserviciilorfinanciarearscădeacu5,7%-9,5%pânăîn2020,iarocupareaforțeidemuncăcu70000-100000.Sectorularcreșteîncet,iarunelefirmes-armutaînaltecentrefinanciarealeUE.

Pedealtăparte,BrexiteriisusțincăEuropanupoatereplicaCity-ullondonez:adevărațiiconcurențisuntNewYork,SingaporeșiHongKong,șinuParissauFrankfurt.DarceimaimulțipracticienivorsărămânăînUE.Risculestecăopartedinindustriearmigra.DublinșiLuxembourgsuntputerniceîngestionareafondurilor.Ceamaiimediatăamenințareestereprezentatădecompensareașireglementareatranzacțiilorcueuro,pecareBancaCentralăEuropeană(BCE)aîncercatdejasălerelocalizezeînzonaeuro.DacăMareaBritanievapierdeUE,vapierdeaceastăprotecțiejudiciară.Profituriledincompensareșireglementareasuntextremdeimportantepentruserviciilefinanciare.

Dincauzaacestuiviitorincert,uniisusțincălirasterlinăarputeascădeacuîncă20-30%post-Brexit-deaceeacâtevafondurideinvestițiisusținideea.

PROVOCĂRI PENTRU OAMENII DE AFACERIBrexitacreatnesiguranțăpentrueconomiabritanică,aUEșiceaglobală.Unșocsistematiccetraversează

industriileșigranițelenaționalereprezintăprovocăristrategicesemnificativepentrulideriideafaceri7înceeacepriveșteamploarea,duratașidiferențialulimpactului.

Dinpunctdevederepolitic,RegatulUnitseconfruntăcuopresiunededizolvaredacăScoțiaîncearcăsă-șisalvezestatutuldemembruUE,întimpceUEaretoatemotivelesăfacăBrexitoexperiențădureroasăpentruadescurajaalțidezertori,ceeacefacedificilăprezicerearezultatuluinegocierilor.

Dinpunctdevederefinanciar,un indicatorarputeaficorecțiaputernicăa lirei (-11% fațădedolar) șiaacțiunilor(-13,6FTSE250)înregistrateînprimeledouăsesiunidupăvotareaBrexit.

Dinpunctdevederecomercial,UE,așacumamvăzut, reprezintă47%dinexporturiledinRegatulUnit,faciliteazăocreșterede13%prin intermediulunoracorduricomercialedinafaraUEși, înprezent,negociazăcucelelaltețăriunsuplimentde21%dinexporturiledinRegatulUnit.ÎntimpceMareaBritaniearenevoiedoardeoptacorduricomercialebilateralepentruaacoperi80%dinexporturilesalecurente,existăunșirdealte18țăricarereprezintăpeste1miliardUSDdinexporturiledinRegatulUnitșialte132dețăricareacoperăcelelalteexporturi.Atâtforțeleinternecâtșiceleexternedeterminăincertitudineacuprivireladuratașirezultatulprovocăriidereconstrucție.

Defapt,existășiproblemepractice.DeoareceMareaBritanieafost înUEtimpde44deani,arepuținăexperiențăînnegocierilecomercialebilaterale.ReguladeieșirespunecăacordulcomercialcuUEartrebuisăsefacăîndoiani,totușiacestlucruesteoptimist-încazulCanadeiaduratșapteani.

UnaltaspectdificildeevaluatestedorințapartenerilordealucracuMareaBritanieîntr-omanierăconstructivășiîntimputil.

Dinpunctdevederealeconomieireale,incertitudineaderivădindeciziiledeinvestițiiamânatesauanulateprivindredistribuireaanticipatăalocurilordemuncăcaactivedeproducție.Șiînacestcazs-auestimatpierderiîntre3%și9%dinPIB.Aicisepoatevedeacumviteza,amploareașidurataacestorefecte-asupracereriișiconsumuluișiocuparea forțeidemuncădin toate industriileconduc la incertitudine.UnadintrecelemaimarigrupuridelobbypentruafaceridinMareaBritanieacerutcabinetuluisăarunceunpodasupra«PrăpastieilăsatedeBrexit»cuprivirelapărăsireaUEșistabilireaunornoiaranjamentecomerciale.Acestlucruarputeareducelaminimumnivelulsporitdeconfuzieșiincertitudineînacestdomeniu.Dinacestmotiv,existăunvolummaredeinvestițiideafacericareesteamânatpânăcândoameniideafaceripotvedeamaiclarcareesterezultatulprobabilalacestordiscuții.(Cancelaraltrezoreriei-PhillipHammond).Orioameniideafaceridinîntreagalumetrebuiesăaibăstabilitate,transparențășiprevizibilitateînluareadeciziilor.

Înconcluzie,deciziapentruBrexitartrebuisăfieoanalizăaraportuluicost-beneficiinegociatăpetermen

7 Grupul Russell este format din 24 de universități printre Oxford, Cambridge, Glasgow și Cardiff, care se focusează intens pe cercetare


mailungșinuodecizieemoționalăelaboratăînaintedeaanalizaefectelemacroșimicroaleacesteidecizii.

BIBLIOGRAFIEHarvardBusinessReview,“ACEO’sguidetoNavigateBrexit”deMartinReevesandPhilippCarlsson-SzlezakHarvardBusinessReview,“ADeffinitiveGuidetotheBrexitNegotiations”deDeepackMalhotraHarvardBusinessReview,“WhatBrexitMeansfortheOpennessoftheWorldEconomy”deGutanMukundaHarvardBusinessReview,“CompaniesShouldn’tWaittoPrepareforthePost-BrexitWorld”deMartinReeves,

PhilippCarlsson-SzlezakșiStuartQuickendemTheEconomist,“In,outfindajobtoshout”TheEconomist,„IMFDirectionofTradeStatistics”TheEconomist,“TheEconomicConsequences”TheEconomist,“Letthemnotcome”


CRIZA CA ȘANSĂ, STATUL ȘI MEDIUL DE AFACERI

Prof. Univ. Dan ANGHEL: [email protected]; dan.anghel@asebuss.roInstitutuldeAdministrareaAfacerilordinBucurești

UniversitateaPOLITEHNICAdinBucurești

Rezumat: România este în acea perioadă a istoriei sale caracterizată prin transformări rapide la toate nivelurile. Din punct de vedere istoric, statul este instituția care servește o națiune. Ce s-a întâmplat cu statul că o mulțime de lucruri nu merg bine și națiunea este mai mult sau mai puțin nemulțumită și cât de mult trecutul ne va mai influența astfel încât națiunea să poată beneficia de resursele României? Răspunsurile la aceste întrebări ar trebui să reiasă dintr-un dialog serios între responsabilii domeniului public și reprezentanți ai sectorului privat. Pe baza acestui dialog ar trebui să rezulte o strategie economică nouă și eficientă pentru dezvoltarea națiunii. În acest sens, mediul de afaceri privat ar putea oferi o idee de succes, și anume conceptul de „avantaj competitiv“ ca pivot pentru o nouă strategie; ultima criză economică ar putea constitui punctul de plecare pentru punerea în aplicare a noii strategii economice în țara noastră, și nu numai.

Cuvinte cheie: dezvoltare economică, economie, criză economică, avantaj competitiv, politica macroeconomică, model de politică macroeconomică, politica, politica de planificare, macroeconomie aplicată, strategie, schimbare, țările în curs de dezvoltare, transformare.

Clasificare JEL: A11, E61, M200, O210

INTRODUCERE Aceastăanalizăpropuneoideepentruonouăabordareastrategieinaționalededezvoltareeconomică,care

vapermiteRomânilorsăbeneficiezemaibinederesursele țării. Ipotezaestecăstatulva îmbunătățidialogulpublic-privatșiluptaîmpotrivacorupțieivacontinuacusuccespentrubunăstareșisecuritatesocială.

După ultima criză economică, avem o nouă șansă să creăm și să punem în aplicare o nouă strategieeconomicăpentruRomânia.Aceastaesteonecesitate,deoareceRomâniatrebuiesăseadaptezelaprocesulactualdeglobalizare,careareunprofilnou.„Cevadecideînceledinurmăsoartaoricăreițăriestecâtdebinesepoateeaadaptalanouasituațiearețelelorglobalizate.“[1].

„Înviitorulapropiat,principalulcâmpdeluptănuvamaifiaerulsaupământul,ciinterconectareainfrastructuriloreconomiilor“[2].InfrastructuraeconomicădinRomâniaesteslabășiartrebuisăfiereconfigurată,deoarecelipsauneistrategiicoerenteconduceînprezentlapierderiuriașe.

BAZA CONCEPTUALĂ A METODEI Onouășansăavemșiașputeasăîndrăznescsăspuncălumeaîntreagăoarecuocaziacrizeieconomice

globale și cu ipotezele ei ca previziuni economice. Următoarele idei de bază, provin dintr-o selecție de treipreviziunieconomicemajoredinsectorulpublicșiprivat:

Prima selecție a previziunilor subliniind două idei economice majore provin din sectorul privat, după cum urmează: I. Separecăomulțimedinviitoriclienținuvorputeasă-șicheltuiascăbaniipepreamultelucruridecâtdoar

pentrubunurilenecesaretraiuluidezicuzi.II. Separecălumeaartrebuisăacordemaimultăatențiemăsurilorsocialeșicelorconexeșisăcheltuiască

maimulțibanidecâtpânăacumpeacestea.

Al doilea grup de patru previziuni din sectorul public provin din următoarea analiză făcută de „Business Insider“ despre „Tendințele Globale pentru anul 2030: Lumile Alternative“, o publicație a Consiliului Național de Informații a Guvernului Statelor Unite, Raportul privind Mega-Tendințele [3]:


1.Rolulcrescutalindividului„Înurmătorii15-20deani,guvernulseașteaptăcamajoritateapopulațieimondialesănumaifiesărăcită–lumeamaiîntâi–prinaceastaconferindu-sepersoanelormaimultăputereșiautonomieînviațalor“.

2.Difuziuneaputerii„Dacătendințeleeconomiceșidemograficeactualerămânlafel,AmericadeNordșiEuropaîșivorpierdestatutulșiinfluențaactuală,iarțărileîncursdedezvoltaredinAsiavordeveniputerimaiimportantealelumii“.

3.ModeleledemograficeOcombinațieaîmbătrâniriipopulațieicumaipuținicopii,cumigrațiașicuurbanizareavaconducelaolumedramaticdiferită in2030. „Țărilecupopulații îmbătrânitesevorconfruntacuo luptădificilă înmenținereaniveluluilordetrai“.

4.Creștereacereriipentrualimente,apășienergie„Cumaimultepersoaneputerniceșioclasădemijloclanivelmondialîncreștere,lucrareadecercetarea

guvernuluiaratăcăcerereadealimente,apășienergievacreștecuaproximativ35,40,și50%,respectiv“.

A treia previziune a sectorului public în ceea ce privește modul „Cum ar trebui să răspundă țările la provocările globalizării“ vine de la BERD:

„NoulconceptdetranzițieBERD,susținecăpentruaaveasuccesșiafimodern,oeconomietrebuiesăfiemaimultdecâtcompetitivă;artrebuisăfie,deasemenea,favorabilăincluziunii,bineguvernată,verde,rezistentășiintegrată“[4].

Deaceea,aceastăpropunerededezvoltareauneiviitoarestrategiieconomiceestecațărilemicișimijlocii,cumarfiRomânia,șinunumai,săprofitedemomentuldecrizăpentrua-și reorientaeconomiilebazându-șistrategiilededezvoltarepeavantajele lor competitive,pentrucănu-șivormaiputeapermitesăpiardăniciunfelderesurse.Aceastăpoliticăartrebuisăfieîncurajatădelanivelpoliticșiapoifacutăpublicăprinmass-media,pentruaaveafeedback-ulcetățenilor,înprocesuldedialogpublic-privatcareartrebuisăfieobligatoriu.O„cartedebucate“peaceastătemăarputeafiscrisemaiîntâiîncepândcuoanalizăaprofundatăastrategieipoliticiieconomicearespectiveițări,pedeoparteșipedealtăparte,cuoanalizăaresurseloreiprincipale,coroboratecu„situațiapoluării,știindcăemisiileșitendințeledecreștereeconomicăsuntadeseacuplate“,așacumesteexprimatdeAgențiaEuropeanădeMediu(EEE),în„Poluareaindustrială-profiluridețări,2016-România“[5].

EXEMPLE DE AVANTAJE COMPETITIVE ALE ROMÂNIEI Vorbinddespreresurse,Româniaarepeste10milioanedehectaredeterenagricol,diversesursedeenergie

(cărbune,petrol,gazenaturale,potențialhidrologic,nuclearșieolian),precumșiposibilitățidedezvoltareextinsăînturismlaMareaNeagră,DeltaDunării,precumșiînmunți.Înaceastăprivință,autorularputeadatreiexemplemajorepentrucâtevadintrecelemai importante resursedinRomânia,caresuntavantaje competitive în fațamultorțăridinEuropa:

Tinerii cu calificări înalte în IT.„PrincipalulavantajcompetitivîndezvoltareadesoftwaredinRomâniaestedatoratînalteicalificăriaresurselorumane,precumșirentabilitățiiei.ÎnceeacepriveșteserviciiledeexternalizareIT,Româniaesteclasatăatreialanivelmondial,dupăChinașifoarteaproapedeIndia.RomâniaesteliderînEuropa,șiașaseaînlume,înceeacepriveștenumăruldespecialiștiITcertificați,cuoratădedensitatela1000delocuitorimaimaredecâtînSUAsauRusia“,conformcuA.T.Kearney-IndexServiceLocation,citatdeTELUS[6].

România are, de asemenea, câștigători la olimpiadele internaționale de chimie, fizică și matematică,curezultateînmedaliideaur,argintșibronzpentrutoțiparticipanțiieiînfiecarean,precumșiîn2017.[7]Înacelași timp„exodulcreierelor“estecelmaigrav fenomencucareneconfruntămșicarevaaveape termenlungrepercusiunigraveșidelungădurată.„DinmomentulîncareRomâniaaaderatlaUniuneaEuropeană(UE)înurmăcuaproximativ10deani,pesteunmilionderomâniauemigratîncăutareauneiviețișioportunitățidemuncămaibune.Româniaasuferitdefenomenulcareesteadeseadescriscafiind„exodulcreierelor”deoarecemulți oameni se uită la Vest pentru perspectivemai bune, în țări precumGermania, Italia, Spania șiMareaBritanie”Forbes,2017[8].


Petrolul și gazele naturale.Dupăcumestemenționatîn„Scurtistoricalindustrieipetroliereromânești“:„Cu10rafinăriișiocapacitatetotalăderafinaredeaproximativ504.000tonedebarilipezi,Româniaareceamaimareindustriederafinaredinregiune.CapacitateaderafinaredinRomânia,depășeștecumultcerereainternădeprodusepetroliere rafinate,permițând țăriisăexporteogamă largădeprodusepetroliereșipetrochimice,– cum ar fi lubrifianți, bitum, și îngrășăminte – în întreaga regiune“[9]. România este, de asemenea, printrepuținelețăridinlumecareaupetrolfărăsulf,carepoatefimaibineutilizatînindustriafarmaceuticădecâtînceaacombustibililor.Dinpăcate,Româniaaprivatizatacestsector,iarredeventelenegociatesuntuneledintrecelemaimicidinlume,faptcarenecesităorevizuireacontractelordepeoaltăpoziție.

Pământul agricol.Dacăluămcazulagriculturii,„între2006și2009,irigațiaascăzutde10ori,omarepartedinviișiliveziaufostdistruse,cantitateadeîngrășăminteafostredusălaotreimeîncomparațiecuperioada1986-1989.Înceeacepriveșteperformanța,agriculturaromâneascăadevenitextensivăîntimpuleconomieidepiață,darexistărelativpuținediferențeînrezultateleexprimatelanivelulproducției“[13].EstedestulderelevantpentruviitorulstrategicdinRomâniacă,pânăîn2013,interesulcetățenilorpentruinvestițiiînagriculturăseridicălapeste17miliardedeeurodinfondurinerambursabileeuropene,cerereaajungândla175%încomparațiecualocareade10miliardedeeuro,potrivitAPDRP[10].

Din1989,Românieinui-aulipsitproiectelededezvoltareaeconomiei,inclusivînagricultură.Dinpăcateînsă,dupăcumvedemastăzi,impactullorafostslabșitotușiRomâniiîncămaispera,odovadăspreexempluestecăînultimazideînregistrareaproiectelorpentruprogramul„StartUpNation“,laAIPPIMM,ratadeînregistrareafostunproiectpesecundă.Înoricecazînsăacestprogramesteunuldedicatpentruacreștenumăruldelocuridemuncăpeîntreagaeconomie,șinunumaipentruagricultură,avândalocatpentru2017unbugetdeaproximativ380mil.Europentrumaxim10.000deIMM-uri[11].

Separecănusemaidoreștesăfim„GrânarulEuropei“,așacumamfostnumițidupăexportuldemaimultde3milioanedetonedegrâudinanul1938.Laaceavreme,producțialahectareraaproximativunsfertdemediaceleideazi.Daresteadevăratcă,înacelmoment,prețulcerealelordinEuropaerastabilitlaBursadeMărfuridinBrăila,înRomânia.

STAGIUL DEZVOLTĂRII CÂTORVA AVANTAJE COMPETITIVE ALE ROMÂNIEIAstăzi,înRomâniașinunumai,uneleproduseindustrialeșiactivitățilelorconexesuntineficienteșireprezintă

osursăimportantădepoluare(apă,aer,sol),degenerarededeșeurișideconsumremarcabildeenergie,cumarfipentru:solvenți chimici, vopsele,hârtie,produse industrialesecundareșideșeuridinmineși carierealeindustrieiextractive.

„Unuldintreobiectivelepoliticiidemediuestedeadecuplacreștereaeconomicădeemisiișideascădeatendințele emisiilor, în timp ce economiile să continue să crească“, după cum semenționează în „PoluareaIndustrială–profiluride țară,2016–România“ [4].Ceeacevedemacumîneconomia românească,unsfertdesecoldupăRevoluție,este faptulcăniciunuldintreavantajele competitivemenționatemaisusnuau foststimulatepentrucreșterealacelmaiînaltnivelposibil,șinicinus-afăcutdecuplareaindustriilorpoluante.Maimultdecâtatât,„terenularabilascăzutandean,în2012scădereafiinddepeste7315hectare,iarplantațiilemultianualeauscăzutcupeste8314hectare,comparativcu1997(anulîncareaînceputreducereaterenurilorarabileșiperene)“[12].„Sistemeledeirigaredin1989aufostînmarepartedistruse”și„aufostrefăcutenumaiînproporțiede30-35%,iarnumaiaproximativ250.000dehectareaufostpuseînfuncțiune,adică8%dinsuprafațadesemnatăînacestscopînaintede1989”[13].Însectorulinfrastructurii,Românianuareușitsăconstruiascăcelpuținosingurăautostradămodernăsătraversezețaracasăîmbunătățeascăturismulșidinnou,nimicnuafostfăcutdemaimulteguverneprivindsituația„exoduluicreierelor“tinere,alteexempleînacestsensarputeasăcontinue.

Dinpăcate,creștereadecares-abucuratRomâniașicelelalteeconomiiîntranzițiedinEuropașiregiuneaCSI, a dispărut brusc atunci cânda apărut criza economică.Percepția reală pentru această situație este căacestfenomenafostdincauzalipseiuneistrategiisănătoasepentrudezvoltareaacestoreconomii.Faptestecăeconomiileloraufost„ghidate“detendințe,cumarfi,interesulinvestitorilorstrăinipentruanumitedomeniișisectoarealeeconomiei(imobiliar,bancar,resursepentruenergieetc.)înlocsăfieghidatedeostrategiebazată


peavantajelelorcompetitive.Evident,statulartrebuisăghidezeprocesuldeelaborareauneistrategieconomicecompetitive,pebazaunei

analizeaprofundate,careînsănuafostfinalizatăpentruRomânianicidupăsfertdesecol.

CONCLUZII „...ideeacaviitorulartrebuisăfiediferitdeprezentesteatâtderespingătoaremodurilornoastreconvenționale

degândireșidecomportamentîncâtnoi,ceimaimulțidintrenoi,avemomarerezistență laschimbare.“JohnMaynardKeynes,1937.Fărăîndoială,chiardacăeconomiaromâneascănuvaaveașansanicideaceastădatădeafireconfiguratăpebazesolide,viitorulvadovedicădoarostrategiecarevapuneîncentruleiavantajele competitiveîndomeniuluman,aresurselorterestreșisubteranearputeafisoluțiaviabilăpentruodezvoltareeconomicăsănătoasășidesuccesînmediulactualalglobalizăriimondiale.

BIBLIOGRAFIE [1] BusinessInsider,ChrisWeller,TechInsider,29.07.2016,4mega-trendsthatcouldchangetheworldby2030,

DiffusionofPower,p.1.[2]MadalinaNeacsu,“TheAgro-GeopoliticalWar,AnewParadigmofGlobalization”STRATEGIKONtheYearof

ChallengingChoices–2017,p150.[3]TheNationalIntelligenceCouncil,ReportonMega-Trends,“GlobalTrends2030:AlternativeWorlds.”, 2012,

ISBN978-1-929667-21-5,p.2.[4]“WhyTransitionMatters”,EBRDPressOffice,2017.[5]EEA(EuropeanEnvironmentAgency), ´Industrialpollutioncountryprofiles2016–Romania”, (EEA33),pp.

3–14.[6]http://www.outsourcing-today.ro/articol.php?id=6689Dec.2016[7] https://www.curierulnational.ro/Eveniment/2017-06-28/+Sase+medalii+pentru+olimpicii+romani+%C8%99i+l

ocul+I+pe+na%C8%9Biuni+la+Balcaniada+de+Matematica+pentru+Juniori+%282017%29[8] https://www.forbes.com/sites/stephenmcgrath/2017/01/30/losing-your-mind-romanias-attempts-to-counter

-the-brain-drain/#4296824c5c84[9]https://kuweit.mae.ro/sites/kuweit.mae.ro/files/romanian_oil_industry.pdf[10]PARDF-SourceofstructuralfundsonJanuary16,2013[11] http://www.aippimm.ro/articol/programe/start-up-nation-2017/anunt-inchidere-sesiune-inscriere-startup-

nation[12]“ThestatusofRomanianagricultureandsomemeasurestotake”,M.Aceleanu,A.Molănescu,L.Crăciun,

C.Voicu,TheoreticalandAppliedEconomicsVolumeXXII(2015),No.2(603,)Summer,pp.123-138,http://store.ectap.ro/articole/1088.pdf

[13]LilianaMiron,AurelLup,“ThePerformancesofRomanianAgriculture,GivenTheResourcesAllottedInTheSocialistAgriculturalSystem,ComparedToTheMarketEconomy”,ISSN2285–6803ISSN-L22

CUPRINS Eliza BIVOLARU Ovidiu DÎMBEAN-CREȚA …...pe piaţa românească în business-ul privat...

Documents

Transcript of CUPRINS Eliza BIVOLARU Ovidiu DÎMBEAN-CREȚA …...pe piaţa românească în business-ul privat...