Dulama. Maria EIi7..a (n. 1956) este doctor In ~tiintele educapei al UniversitatiiBabe~-Bolyai Cluj-Napoca, conferentiar. universitar dr. In cadruL Departamentuluipentru Pregatirea Personalului Didactic, Facllitatea de Psihologie ~i ~tiintele Eduea-tiei, Universitatea Babe~-Bolyai Cluj-Napoca. Lucran publicate: Metodologiididactice activizante, Editura Clusiurn, Cluj-Napoea, 2008; Didactica geografiei (mcolaborare eu Serafima Ro~eovanu), Editura BONS OFFICES, Chi~inau, 2007;Geograjie ]lZicii. Planifieiiri :jiproieete de leeJii pentru clasa a V-a, Editura Clllsium,Cluj-Napoca, 2007; Predarea!lnviifarea temei "Riscurile naturale" cu programulOIKOS ('in colaborare cu Ciascai Liliana ~i Marchi~, Iuliana), Editura Presa Univer-sitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2007; Harta In predarea geograflei, Editura Clusium,Cluj-Napoca, 2006; Metodologie didacticii, Editura Cilisium, Cluj-Napoea, 2006;Practiea pedagogicii, Editura Clusium, Cluj-Napoea, 2005; Modelul fnviiJiirii deplinea geograjie, Editura Clusiurn, Cluj-Napoea, 2004; Modele, strategii :ji tehnicididactice activizante cu aplicaJii fn geograjie, Editura Clusium, Cluj-Napoea, 2002;Ghidul studentului pentru practica pedagogicii, Editura Clusiurn, Cluj-Napoea, 2002;Elemente din didactica geograflei, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2001; Metodicaprediirii geograjiei. Curs pentru studenfi. Suport material pentru seminarii, EdituraClusium, Cluj-Napoca, 2001; Strategii didactice, Editura Clusiurn, Cluj-Napoca,2000; Materiale grajice pentru predarea ~'i fnviiJarea geograjiei flzice, EdituraClusillm, Cluj-Napoca, 1999, III plan~e color; Didacticii geograjicii, EdituraClusium, Cluj-Napoca, 1996. 21 de studii ~i articole pllblicate In volume ~i revisteintemationale; 103 capitale, studii ~iarticole publicate In volume ~i reviste din tara.Domeniile de competenta sunt: didactica geografiei, instruire asistata de calculator,metodologie didactica, educatie interculturala, formarca initiala ~i continua a cadre lordidactice.E-mml: dulama@cJuj.astral.ro

MARlA ELIZA DULAMA

ELEMENTE DE""DIDACTICA

- teorie~iaplica!ii-

111111111111111111111111111111 B~~~~~SI

CASA DE EDITURA. "ATLAS-CLUSillM" SRL(Director general: V ALENTIN TA~CU)

EDITURA "CLUSfUM"(Director: NICOLAE MOCANU)

ROMANIA, 400133 CLUJ-NAPOCA, Piala Unirii 1telefax +40-64-596940

e-mail: clusium@cluj.astrdl.ro

CLUSIUM2008

Referenti:conf. univ. dr. Liliana Ciascai

conf. univ. dr. Elena Matei

-rncufra--ri/ ole G~/l1;he.-C/~W/ J-i 'Ter?~ .

__ ~ J..c /C? .R

0~d ~mJ~~&a~ " j}~ 7:

Cursu! nr. IFinalitiltile ~iobiectivele actuale ale studierii geografiei in ~coala 7

Cursu! nr. 2Continutulinvatamantului de geografie 18

Cursul nr. 3Proiectarea activitatii didactice la geografie 39

Cursul nr. 4Proieetarea lectiei 47

Cursul nr. 5Organizarea continutului lectiei 63

Cursul nr. 6Situatii de Invatare 76

Cursu! nr. 7Utilizarea metodelor ~i mijloacelor de Invatamant In lectie 91

Cursulnr. 8Modele de structurare a lectiei. Modelul traditional 110

Cursulnr.9Explicarea fenomenelor ~iproceselor.Modelul Invatarii secventiale a cuno~tintelor In lectie (ISC) 120

Cursu! nr. 10Proiectarea secventelor de Invatare individuala,prin cooperare ~i prin eompetitie.Modelul "evocare - realizarea sensului·- refleetie" (ERR) 135

Cursulnr. IIModelul ,,$tiu - Vreau sa ~tiu- Am invatat" (SVsI) 154

Cursu!nr. 12Problematizarea ~i invatarea prin descoperire.Mode/ul "Invatarii prin explorare ~i descoperire" (lED).Modelul "invatarii directe sau explicite" (IDE) 163

Cursul nr. 13Evaluarea rezultatelor elevilor 177

Cursul nr. 14Instruirea eu ajutorul computerului 206

12. ~

DULAMA, MARIA ELIZAElemente de didacticli : teorie ~i aplicatii /

Maria Eliza Dulama. - Cluj-Napoca : Clusium, 2008Bibliogr.ISBN 978-973-555-559-7 Seminarul nr. I

Finalitatile ~i obiectivele studierii geografiei In ~coala 225Seminarul nr. 2

Continutul lectiei 234Seminarul nr. 3

Utilizarea metodelor expozitive In lectii 240

Seminarul nr. 4Prelucrarea informatiei scrise 245

Seminarul nr. 5Utilizarea imaginilor In leetii 253

Seminarul nr. 6Utilizarea hiirtilor"in lectie 262

Seminarul nr. 7Utilizarea desenelor schematice"in leetii 271

Seminarul nr. 8Utilizarea diagramelor"in lectie ; 280

Seminarul nr. 9Proiectarea ~i organizarea unor situatii de "invatare 289

Seminarul nr. 10Elaborarea unui poster ~ia unui proiect 294

Seminarul nr. 11Organizarea unar experimente 296

Seminarul nr. 12Realizarea unei lectii 304

Seminarul nr. 13Evaluarea rezultatelor elevilor 311

Seminarul nr. J 4Evaluarea unui manual ~colar 319 .

FINALIT ATILE ~l OBIECTIVELE ACTUALE ALE STUDlERll, GEOGRAFIEI IN ~COALA

Concepte-cheie: ideal educational, obiectiv general, obiectiv de referinta, obiectivoperational cognitiv, obiectiv operational metodologic, obiectiv operarional atitudinal,programa ~colara, competentaCompetente ~i obiective:• Utilizarea adecvatii a conceptelor ~iteoriilor din ~tiintele educatiei se realizeaza prin:- sa defineasca obiectivele operationale;- sa c1asifice obiectivele operationale;- sa exemplifice objective de diverse tipuri.• Proiectarea continuturilor instructiv-educative se realizeaza prin:- sa aleaga obiectivele de referinta functie de continutul unei lectii;- sa formuleze obiectivele operationale adecvate continutului unei lectii ~i "infuncriede obiectivele de referinta;.- sa formuleze obiective operation ale cognitive, obiective operationale metodologice,obiective operationale atitudinale adecvateuni.li· obiectiv de referinta din program a~colara, corel ate cuun anumit conti nut sau cu 0 situatie de invatare;- sa formuleze obiectivele prin care se realizeaza 0 competenta sau se "invata unanumit continut.• Organizarea adecvatii a activitatilor didactice Ynfunetie de tipul de leqie dominant serealizeaza prin:- sa formuleze obiectivele opera(ionale In funqie de tipul de lectie.• Accesarea diferitelor surse de informare in scopul documentiirii se realizeaza prinobiectivul:- sa analizeze programe ~colare, manuale alternative, lucrari de pedagogie ~i dedidactica specialitatii indicate in bibliografie.Resurse materiale: Programe ~colare, Legea "invatamantului, texte, manuale ~colareResurse procedurale: studiul documentelor ~colare, analiza, conversatia, expunereaRcsurse temporale: 2 oreMetode ~i instrumente de evaluare: rezolvarea aplicatiilor din suportul de cursBibliografie:Dulama, Maria Eliza, (2005), Practica pedagogica, Editura Clusium, Cluj-NapocaDulama, Maria Eliza, (2008), Metodologii didactice activizante, Editura Clusium,Cluj-NapocaMinisterul Educatiei Nationale, (1999), Curriculum Na!ional. Programe $colarepentru clasa a IX-a, Bucure~tiMinisterul Educatiei ~i Cercetiirii, (2001), Programe $colare. Aria curriculara Om $isocietate, 5, seria Liceu. Bucure~ti

1. Relapa dintre obiectivele geografiei, idealul educational ~i fmalitiiple siste-mului de invatamant din Romania

Idealul educafional §i finalitiifile sunt obiective generale ce vizeaza competentefoarte largi care implidi dobfuldirea unui ansamblu de cuno§tinte, deprinderi, capacitati§i atitudini. Ele urmeaza a fi atinse de catre toti elevii, in timp indelungat (ani), in urmaintervenpilor pedagogice ale tuturor educatorilor care acponeaza in cadrul sistemului.Indeplinirea obiectivelor generale reprezinta 0 rezultanta a realizarii tuturor obiectivelorsituate pe nivele ierarhice inferioare: obiective-cadru, obiective de referinta, obiectiveopera~ionale. Idealul educational §i finalitatile specificate ill Legea invii!iimantului con-stituie treapta cea mai malta a obiectivelor care vor fi realizate prin invatarea geografiei."Idealul educational al §colii romiine§ti consta in dezvoltarea libera, integrala §i armo-nio~a a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome §i creatiye" (1995, p.3). In art. 4 (I) din Legea inviifiimantului se precizeazafinalitiifile vizate: "Invatamantulare ca finalitate formarea personalitatii umane, prin:

a) Insu§irea cuno~tintelor ~iintifice, a valorilor culturii nationale ~i universaJe;b) formarea capacitatilor intelectuale, a disponibilitatilor afective ~i a abilitatilor practice

prin asimilarea de cuno~inte umaniste, ~tiintifice, tehnice ~i estetice;c) asimilarea tehnicilor de munca intelcctuala, necesare instruirii §i autoinstruirii pe

durata lntregii vieti;d) educarea in spirituJ respectarii drepturilor ~i libertatilor fundarnentale ale omului, al

demni1Iltii ~i al toJerantei, al schimbului liber de opinii;e) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral-civice, a

respeclului pentru natura ~i mediullnconjurator;f) dezvoltarea armonioasa a individului, prin educatie flZica, educatie igienico-sanitara

~ipracticarea sportului;g) protesionalizarea tinerei generatii pentru desI~urarea unor activitati utile, produca-

toare de bunuri materiale ~i spirituale.(2) Invatamantul asigura cultivarea dragostei fata de tara, fata de trecutuJ istoric ~i de

tradipile poporului roman."In Legea rnviifiimantului se prezinta profilul de formare al absolventului invatarnantului

obligatoriu. Capacitatile, atitudinjle §i valorile vizate de profilul de formare au caracter trans-disciplinar ~i defmesc rezultatele Invatlirii urmarite prin aplicarea noului curriculum. ,,AbsoJ-ventii invatamantului general ~iobligatoriu ar trebui:

(l) sa demonstreze gandire creati va prin:• utili7..area,evaluarea ~i ameliorarea permanenta a unor strategii proprii pentru rezolva-

rea de probleme;• elaborarea unor modele de actiune ~i de luare a deciziilor adecvate intr-o lume dinamica;• formarea §i utilizarea unor deprinderi de judecata critica;• folosirea unor tehnici de argumentare variate in contexte socia Ie diferite;(2) sa foloseasca diverse modalitati de comunicare in situatii reale;• dobandirea deprinderilor specifice achizitiilor fundamentale (citit, scris, caJcul aritme-

tic) ~iaplicarea lor efectiva in procesul comunicarii;• tonnarea ~i utilizarea deprinderiJor de comunicare sociala, verbala ~i non-verbala;• cuno~terea ~i utilizarea eficienta ~i corecta a codurilor, a limbajelor ~i a conventiilor

apartinand terminologiei diferitelor domenii ale cuno~terii;(3) sa inteleaga sensu I apartenentei in diverse tipuri de comuni1Ilti prin:• participarea la viata sociala a clasei, a ~colii ~i a comuni1Iltii locale din care fac parte;

• identificarea drepturilor ~i a responsabilitiitilor care Ie revin in calitate de cetateni aiRomaniei ~i reflectia asupra acestora;

• intelegerea ~i evaluarea interdependentelor dintre identitate ~i alteritate, dintre local ~iinternational, dintre national ~i global;

(4) sa demonstreze capacitate de adaptare la situatii diferite, prin:• folosirea unei varietati de limbllje ~i de instrumente pentru a transmite idei, experiente

~i sentimente;• cuno~erea diverselor roluri sociale ~i a implicatiilor acestora asupra vietii cotidiene;• demonstrarea capacitatii de a lucra In echipa, respectilnd opiniile fiecaruia;• exprimarea vointei de a urman un tel prin mijloace diferite;(5) sa contribuie la construirea unei vieti de calitate prin:• dezvoltarea unor atitudini pozitive fata de sine ~i fata de semeni: tolerantii, responsa-

bilitate, rigoare etc.;• formarea ~i exprimarea oppunii pentru 0 viata sanatoasa ~i echilibmta;

!I' •acccptarea ~i promovarea unui mediu natural propice vietii;n •cuno~terea ~i respectarea drepturilor fundamcntale ale omului;

~ S:: • formularea unor judecati estetice privind diferite aspecte ale reali1Iltiinaturale ~i sociale;~"2 • formularea unei sensibilitati deschise spre valorile estetice ~i artistice;I~ ~, (6) sa inteleaga ~isa utilizeze tehnologiile in mod adecvat prin:

~ I,::~ ~._ '. • folosirea de idei, modele ~i teorii diverse pentru a investiga ~i a descrie procesele na-

I S fWtle ~i sociale;! 3 n, .folosirea echiparnentelor informative in calitatea lor de instrumente ale comunicarii;I ~n c •cuno~terea ~i utilizarea tehnologiilor lnffilnite in viata cotidiana;

\

n); •intelegerea consecintelor etice ale dezvoltarii ~tiintei ~i tehnologiei asupra omului ~i.J> . I .~ lU ill;

_.. , (7) sa-~i dezvolte capacitatile de investigare ~i sa-~i valorizeze propria experienta prin:• dezvoltarea unei metodologii de munca intelectuala ~i a capacitatii de explorare a

realitatii inconjuratoare;• dobandirea unei culturi a efortului fizic ~i illtelectual, ca expresie a dorintei de realizare

personala ~isociala;(8) sa-~i construiasca un set de valori individuale ~i sociale ~i sa-~i orienteze comporta-

mentul ~i cariera In [unc~e de acestea prin:• demonstrarea cornpetentei de a sustine propriile optiuni;• intelegerea modului in care mediul social ~i cultural (familia, nonnele sociale, codurile

lingvistice, traditiile istorice etc.) influenteaza ideile ~i comportarnentele proprii, precum ~i peale altora;

• cuno~erea ~i analiza oportunitatilor oferite de diferite filiere vocationale, in functie deaptitudinile indi viduale;

• realizarea unor planuri personalede ac~une ~i rnotivarea pentm lnvatarea continua"(MEC, 2001, p. 8-10).

2. Analizarea obiectivelor-cadru ~ia obiectivelor de referinta intr-o programa~colarii

Obiectivele-cadru ale disciplinei constituie un ansamblu de patru-cinci objective degeneraJitate §i complexitate medie, specifice unor cicluri, ce vor fi dobiindite in activitatide invatare care se vor demla, in unele cazuri, in mai multi ani. Ele reprezinta capa-citatile §i atitudinile specifice geografiei pe care Ie va dobiindi eJevulm mai multi ani destudiu. Pentru fiecare obiectiv-cadru specificat la mceputuJ prograrnei ~colare suntprecizate mai multe obiective de referinta.

Obiectivele de referinja specifica rezultatele a~teptate ale invatarii pe fiecare an destudiu. Ele reprezinta competentele ~icuno~tintele pe care Ie va dobandi elevul intr-un ande studiu.

autentice, toate observatiile vor fi mentionate in aceste documente pentru a se tine contde ele 'in anii urmatori.

Un obiectiv operational formulat corect cuprinde urmatoarele elemente:a. SubiectuI (Cine?) care va dovedi realizarea obiectivului. Multi speciali~ti 'incep

formularea obieetivului cu expresia: La sfar~·itul activita/ii diaactice toji elevii vor ficapabi/i ... Pedagogii considera ea sub 95% 'incepe inefieacitatea instruirii. 0 formularemai scum este: Elevii vor fi capabili ... In praetica se remarca faptul ca elevii pot dovedirealizarea unui obiectiv pe parcursul unei situG/ii de invajare, deci nu va fi neeesaraaplicarea unei probe dupa 'incheierea secventei de 'invatare pentru a se dovedi atingereaobiectivului operational vizat.

b. Comportamentul (.,!inta") observabil §i masurabil (Ce?) dobandit de catre elev'intr-o situatie de 'invatare este exprimat printr-un verb de actiune, precizat univoc.

• Verbul utilizat exprima 0 singura operafie logica. abilitate mentala sau fizicaactivata. atitudine, manifestata vizibil ~i care are ca rezultat un produs masurabil canti-tativ ~icalitativ.

• Comportamentul va fi exprimat precis pentru ea oricine sa reprezinte produsula~teptat relativ 'inaceea~i forma.

Important: Nu vor fi utilizate 'in enunturile obiectivelor operationale verbele ainjelege, a §ti. a citi. a aprecia, a spune. a cunoG§te. a sesiza. a se familiariza, a asimila,a dobGndi deoarece sunt generale ~idetermina ambiguitate 'in evaluare.

c. Descrierea performanfei (rezultatul. produsul ac!iunii) (Ce?). Performanfacuprinde ansamblul de caracteristici observate ~i masurate ale comportamentului fintaemis 'intr-o situatie. Rezultatul reprezinta un continut memorat, 'inteles, aplicat, analizat,sintetizat, evaluat sau 0 manifestare vizibila (psiho-motrice, atitudinala., afectiva) masu-rabila sau nemasurabila. Performanta ~icomportamentul se produc prin activarea compe-tenfelor.

Pentruobiectivele cognitive (Ce va ~i?) produsele sunt concepte/no!iuni, date(cote, suprafete, densitati), fapte particulare, denumiri, reguli, conventii, legi, formule,principii, clasificari etc. Pentru obiectivele metodoJogice (Ce va ~ti sa fadi?) produselereprezinta aplicarea unor metode, procedee, tehnici ~i utilizarea unor instrumente,aparate sau materiale. Pentru obiectivele psiho-motorii produsul reprezinta 0 actiunevizibila (Ce va ~ti sa faca?), iar pentru obiectivele atitudinale (Ce va ~ti sa fie?) produsuleste manifestarea unui comportament, a unei atitudini: a lucra ordonat, a fi punctual, a fipoliticos, a respecta regulile etc.

d. Condijiile in care se dovede~·te comportamentul §i se objine performanfa (Cum?)indica ce instrument sau document utilizeaza elevul (manual, harta, fotografie, schitii), cerestrictii sau facilitati ii sunt impuse (folosind harta , pe baza desenului/textului ..., jiiraharta ..., dupa planul ...• in scris/oral, dupa citirea , la prima vedere ... etc.).

f Criteriul de evaluare al performanjei reprezinta un indice calitativ sau cantitatival caracteristicilor performantei. Miron Ionescu considera ca schimbarile prefigurateprintr-un obiectiv operational sunt precizate prin urmatorii parametri:

- absenta sau prezenta unei capacitati sau trasaturi;- timpul de realizare a sarcinii;- caracteristicile erorilor aceeptabile;- concordanta sau neconcordanta cu un anumit standard;- numarul 'incercarilor admise;

. .

Tabelull. Obiectivele-cadru ale geografiei in clasele V-VIII ~i obiectivele de referintaI VJentru c asa a -a

Obiectivele-cadruale Obiectivele de referinta pentru c1asaa V-ageografiei In c1aseleV-VIIII. Situarea corecta in spapu l.l.Sa utilizeze modalitati elementare de orientare (puncte~itimp cardinale)

1.2.Sapereeapaordineaunor fenomeneprezentatesauobservate*1.3.Sa aprecieze empiric durate diferite de timp*IA.Sa raporteze pozipa localitafii natale pe Intinderi mari piinala dimensiunile planeteiI.S.Saprecizezepozitiaplaneteinoastre'inUnivers

2. Cunoa~terea ~i interpre- 2.I.Sa relationezepunctelecardinaledinrealitateeu eelede pe untarea suporturilor grafiee ~i suporteartograficsimplucartografice 2.2.Sarelationezeeoreet obieeteledin realitateeu pozitia lor pe

unsupor!cartografie2.3.SautiJizezecoreetsemneleeonvenpollale*2.4.Sa utilizeze corect marimile elementare utilizate pe harp*2. 5. Sa eXJ)rimeoralelementele redate pe hiirti

. 3. In(elegerea ~i utilizarea 3.1.SadefmeaseasensultermeniJordebazaadeevata a limbajului de 3.2.Sautilizezetermenisimpli'incontexteeunoscutespecialitate *3.3.Sa utilizeze termeni de baza In situatii noi4. Invesligarea ~i interpre- 4.I.Sii.descrie eoerent un fenomen folosind 0 reprezentareatarea fenomenelor din aeestuiamediulgeografie 4.2.Sa deserie ~i sa eoreleze fenomene observate direct sau

indirect*4.3.Sa identijice datde necesare unei investif<afiipe a tema data

S. Formarea unei atitudini S.l.Sa dovedeascainterespentrucunoa~tereamediuJuiconstructive ~i responsablie *5.2.Sii in!eleaga importanfa conserviirii mediuluifata de mediu

3. }<'ormulareaobiectivelor operationale cognitive, metodologice ~i atitudinalepentru diferite teetii

Obiectivele operafionale (specifice, particulare, ale 'invatiirii,de evaluare) sunt sco-puri pe termen scurt, observabile ~imasurabile, realizabile decatre elevi 'intr-o situatie de'invatare. In enuntul unui obiectiv operational se descriu comportamentul ~i perfo~antape care °va dovedi elevul dupa 0 situatie de 'invatare ~i dupa evaluare. In obiectivul ope-rational se specifica cuno~tintele declarative, cuno~tintele procedurale sau cuno~tinteleatitudinale pe care Ie vor dobandi elevii 1ntr-o situatie de invatare sau lectie. Obiectiveleoperationale sunt·formulate 'in functie de obiectivele de referintii specificate 'in programa~colara ~i alese 'in planificarea unitatii de invatare. Pentru profesor este efieient ca obiec-tivele operationale sa fie incluse in planificarea unitatii de invatare ~i 'in proiectul delectie. Proiectul de !ectie ar trebui gandit 'in~a fel 'ineat obiectivele operationale propusesa fie realizate. In situatia in care obiectivele operationale propuse nu sunt realizate decatre elevi in ieetie, este necesara identificarea cauzelor ~i efectuarea unor schimbari 'inproiect ori/~i 'in activitate. Pentru ca planificarea ~iproiectul sa fie instrumente de lucru

dupa 0 situatie educativa (sa protejeze plantele ~ianimalele, sa respecte natura ~ioameniietc.).

Criteriul poate fi: un procentaj, 0 proportie, 0 cantitate, un prag de acceptabilitate,un numar minim de raspunsuri corecte sau gre~eli admise etc. Criteriul constituie unpunct de referinlil in evaluarea performantei ~i in luarea unei deciziifjudecap desprerealizarea sarcinii. Se apreciaza ca sunt trei categorii de perjormanfe standard: de nivelsuperior (F.B.), mediu (B.) ~iminim (S.). Performanfa standard minima/a (nivel minim)reprezinta nivelulla care se raporteaza rezultatul pentru a judeca reu~ita elevilor ~i nici-unuia nu i se cere mai putin dedit aceasta performanra. Profesorul decide ciit de putinpoate invata un elev rara ca progresul sau ulterior sa fie afectat. Existenta acestei perfor-mante standard minimale nu obliga plafonarea elevilor la nivelul acesteia, ci dimpotriva.Limitarea performantelor se face intotdeauna in jos, niciodata in sus, in sensul ca, prinexpresia cel pu{in, fiecare elev este solicitat sa dep~easca nelimitat un prag perfor-mantial impus de prograrna ~colara ~ide posibilita\ile individuale de progreso

Exem lu:Subiectul

Elevul

Tabelu er e e care pot I uti lzate ill orm area aces or 0 Iec veVerbe pentru Verbe pentru obiectivele metodologice Verbe pentru

obiectivele cognitive (procedurale) obiective(informative) atitudinale

a enumera, a defini, a a estima, a indica, a extrapola, a calcula, a a dovedi, aenunj:a, a recuno~te, a masura,a mtocmi,a interpola,a elabora,a se demonstra, aidentifica, a descrie, a orienta, a utiliza, a aplica, a comenta, a exprimaetc.denumi, a specifica, a rezolva,a combina,a modela, a experimenta,prezenta, a redefini, a a reprezenta, a ordona, a argumenta, atranscrie, a inlocui, a interpreta,a analiza, a sintetiza, a deduce, adetalia, a completa, a concluziona, a stabili, a decide, a extragedetecta (idei), a compara, a deosebi, a alege, a

clasifica,a prevedea,a caracteriza

Verbulva fi capabil sa enumere

Criteriul/2 grupe de munli

$i 4 depresiuni

In principiu, In formularea obiectivelor operationale ar trebui respectate ditevareguli:

• Pentru 0 Jectie se formuleaza un sistem de 4-5 de obiective integrate ~i derivatelogic din obiectivui fundamental (scopul) al lectiei ~i din obiectivele de referinta. Dacaprofesorul propune prea multe obiective spre a fi reali:z.ateintr-olectie de ditre elevi,risca nerealizarea acestora. In modelele prezentate sunt propuse ansarnbluri formate dinmai mult de 4-5 obiective operationale, iar intr-o leqie elevii realizeaza foarte multeobiective, chiar daca acestea nu sunt specificate In proiectul de lecpe. Pentru a se evitaformularea unui numar mare de obiective operationale, se vor grupa toate obiectivelecare au In formulare acel~i verb de actiune. Exemplu: Elevii vor fi capabili sa enumerevecinii Romaniei rara harta; Elevii vor fi capabili sa enumere marile o~e din Romaniarara hartii; Elevii vor fi capabili sa enumere unitatile de relief din Romania etc. Cele treiobiective vor fi formulate IntT-unul singur: Elevii vor fi capabili sa enumere vecinii,marile ora~e, unitatile de relief din Romania. Reducerea numaruJui obiectivelor se poaterealiza ~i prin inglobarea unui obiectiv operational cognitiv l11tr-altulmetodologic. Deexemplu, obiectivul "Elevii vor fi capabili sa localizeze vecinii Romaniei pe Harta flZicaa Romaniet' inglobeaza obiectivul operational "Elevii vor fi capabili sa enumere veciniiRomaniei". In unele lucrari de didactica specialitatii, unele enunturi cuprind un obiectivcognitiv ~i unul metodologic pentru evitarea repetarilor, insa, pentru corectitudineaformularii, recomandam sa seformuleze door clite un obiectiv fntr-un enunf.

• Pentru 0 lectie se aleg obiective operationale din cele trei categorii: obiectiveatitudinale, obiective metodologice ~i obiective cognitive, pentru a se asigura orientareainva!ilrii de la cuno~tinre spre capacitati, atitudini ~icompetente.

• Pentru 0 situatie de invatare pot fi propuse mai multe obiective operationale,corelate atilt intre ele, cat ~i cu continutul (Exemplu: Pe parcursul situatiei de Invatareclcvii vor fi capabili sa explice circuitul apei in natura pe baza unui desen schematic; Peparcursul situatiei de Invatare elevii vor fi capabili sa reprezinte prin desen circuitul apeiin natura).

• Obiectivele vor fi formulate astfel inciit sa permita: trecerea de la predarea cen-trata pe profesor spre organizarea situatiilor de Invatare ~i evaluare centrate pe elev;

Important: Cezar Barzea (1979) afirma ca un obiectiv operational implica 0

schimbare calitativa, nu doar cantitativa a capacitatilor elevilor, adidi elevul va dovedica a inva\at 0 noua opera{ie logica, un nou concept, un nou a/gorUm a/ Inva!arii.Autorul subliniaza ca pentru fiecare obiectiv operational este necesar sa se precizezesituatiile de Invatare sau conditiile care determina modificarile proiectate ~i a~teptate.In toate situatiile educative operationalizarea urmeaza doua direqii: specificareaconditiilor in care performanta va fi formata ~i a conditiilor in care va fi evaluata.

Dupa natura lor exista mai multe tipuri de obiective operaponale:• Obiectivele cognitive (informative, in unele surse) vizeaza cuno~tinte declarative

(factuale, conceptuale) C,savoirs "), adica ce va ~·tie/evul dupa 0 situatie educativa (sadefineasca concepte; sa c1asifice elementele unei multimi dupa un criteriu; sa enuntelegi, principii etc.).

• Obiectivele metodologice (procedurale, in unele surse) vizeaza cuno~tin\eleprocedurale (" savoir-faire ") (priceperi, deprinderi intelectuale ~i practice, aplicarea me-todelor, procedurilor ~i tehnicilor, utilizarea instrumentelor ~i aparatelor), adica ce va ~tisa faca elevul dupa 0 situatie educativa (sa analizeze un peisaj; sa interpreteze 0 hartii; saconstruiasca 0 diagrama sau un crochiu, sa masoare un indicator al mediului cu uninstrument sau aparat etc.). Fiecare obiectiv metodologic integreaza cuno~tinte decla-rative, deci vizeaza ~i reali7..areaunor obiective cognitive.

• Obiectivele motorii vizeaza deprinderi motrice, adica ce va ~ti safaca elevul dupao secven\i'tde demonstrare efectuata de profesor ~i dupa exersarea savar~ita de catre el(sa mearga pe suprafete indinate, sa escaladeze un abrupt etc.). Verbele care pot fiutilizate In formularea acestor obiective sunt: a demonstra, a prezenta, a escalada etc.

• Obiectivele atitudinale ("savoir-etre") vizeaZt'isentimente, atitudini, comporta-mente, adica ce va ~ti sa fie e/evu/ dupa 0 situatie educativa. Aceste obiective vor fiatinse dupa parcurgerea mai multor lectii, la mai muIte discipline.

Comportamentele complexe ale elevului ~i majoritatea obiectivelor domeniuluiafectiv nu pot fi exprimate in termeni operationali ~i nu permit masurarea performantei

orientarea 'invatarii spre calitate, nu spre cantitate; adaptarea continuturilor 'invatarii sprerealitatea cotidiana.

• Obiectivele vor fi formulate astfel incat prin realizarea lor sa fie satisIacutenevoile, scopurile ~i interesele e1evilor.

• Pentru a dovedi realizarea obiectivelor de catre elevi, pentru fiecare dintre ele vafi pregatita 0 proba de evaluare ~ise vor specifica ~iconditiile in care se va face eva-luarea.

• Pentru evitarea risipei de timp, obiectivele vor fi fonnulate In cuvinte cat maiputine.

Avantajele proiectarii ~iorganizarii situatiilor de inv1qare axate pe obiective opera-tionale sunt:

• Continutullnvatarii este selectat ~i structurat optim, corelat cu obiectivele.• Se evita risipirea timpului deoarece profesorului 'ii este foarte clar ce trebuie sa

Invete elevii 10tr-o leqie.• La finalulleqiei se pot evalua mai corect rezultatele elevilor ~i eficienta activitatii

'in func\ie de aceste obiective operationale.• Profesorul ca~tiga siguranta in proiectare ~iIn organizarea lectiei.Cand se incepe formularea obiectivelor operationale, se poate face 0 lista mai lunga

corelata cu fiecare obiectiv de referinta ales din Programa -icolarii' ~j precizat illPlanificarea unitii!ii de fnw'i!are. Pe parcursul scrierii scenariului didactic, se extrag perand aceste obiective corelandu-Ie cu situatiile de Invatare. Se remarca faptul eli uneleobiective operationale ar trebui reformulate, ca ar trebui fonnulate obiective opera!ionalenoi sau ca unele dintre ele nu vor fi incluse in proiect spre a fi realizate in lectie.Tabelul3. Obiective 0 erationale entru [ectia "Olanda" dasa a Vl-a

Obiectiveo erationaleCo itive (informative Metodolo ice ( rocedurale

- sa defineasca polderele - sa localizezepe Barta fizica,apc bazaprofilelor Olandci 5 ora~e foarte mari,.3- sa precizeze cinci carac- lluvii, vecinii, .teristiciale poporuluiolatl- - sa analizczc pe blocdiagramadez spatiu!olandez '- sa stabileascacmci carac- - sa ordoneze informatiileteristiciesentialcale tiirii desprcOlanda 'lntr-unciorchine

structuratcu 4 sateli i

4. Formularea obieetivelor pentru realizarea eompetentelor in diferite leetiiCompetenfa este capacitatea unui individ de a realiza 0 sarcina data, care necesita

un numar mare de opera!ii. Competenta (savoir + savoir-etre + savoir-faire) este unansamblu de cuno~tinte declarative, cuno~tinte procedurale ~i atitudini care suntactivate In planificarea ~i executarea unei sarcini complexe (Brien, 1997), Intr-oanumita situatie. 0 competenta este capacitatea de a exploata cuno~tintele din reper-toriul propriu pentm realizarea sarcinii, iar comportamentul observabil este manifesta-rea extema a competentei. R. Brien (1997) distinge competenta virtuaHi ~i competentaIn act.

Competen!a virtuali'i cuprinde cuno~tinte declarative, cuno~tinte procedurale ~iatitudini Inmagazinate In memoria de lunga durata a unei persoane ~i care existanumai ca posibilitate de a se produce. Exemplu: despre busola, un elev are cuno~tintedeclarative (fonna, dimensiune, componente, rol) ~icuno~tinte procedurale (cum seutilizeaza, adica se tine In pozitie orizontala pe palma, nemi~cata, pana partea neagra aacului se orienteazil spre nord, apoi se rote~te busola astfellncat acul sa indice punctulcardinal nord de pe cadran etc.). El are competenta virtuaHi pentm ca nu a utilizatniciodata 0 busola, deci nu a dovedit ca ~tie sa 0 utilizeze.

Prin competen!a in act cuno~tintele sunt activate :;;iIi permit persoanei sa repre-zinte situatiile actuale, intennediare :;;idorite, sa genereze planuri ~i sa controlezeexecutia lor. Exemplu: In momentul In care elevul prime~te busola 'in mana ~i i se ceresa identifice directia nord in teren sau sa orienteze harta dupa directia nord, el 'i:;;idovede~te competenta.

Brien (1997) distinge, de asemenea, competenta de tip reproductiv ~i competentade tip productiv,

Competen/a de tip reproducliv pennite realizarea sarcinilor ~i problemelor pecare Ie poate reprezenta 0 persoana ~i pentm care dispune de un plan de realizare.Exemplu: Un elev vrea sa elaboreze 0 diagrama in patrat. EI are cuno~tintele decla-rative necesare ~icunoa~te procedura de realizare a diagramei. In elaborarea diagrameielevul aplica un procedeu Illvatat de la protesor ~i pareurge un algoritm cunoscut.

Competen!a de lip productiv pennite realizarea sarcinilor pe care solutionatorulIe poate reprezent:<'l,dar nu dispune de un plan de realizare sau de unii dintre com-ponentii acelui plan, de 0 procedura sau de unele paTtidin procedura. Exemplu: Elevulare de elaborat un referat, insa nu prime~te nicio indicatie referitoare la: ce este refe-ratuI, ce trebuie sa cuprinda, cum se face documentarea, cum se elaboreaza, cum seciteaza sursele, cum se introduc opiniile personale, cum se ordoneaza bibiiografia.Elevul are 0 problema pe care nu ~tie sa 0 rezolve, prin urmare va realiza un produs decalitate slaba. Referatele e1evilor despre acela~i subiect vor fi diferite tntre ele caaspect ~i continut din cauza ca elevii au nivele diferite de competenfa.

Remarcam faptul ca la 0 extremitate se situeaza competentele care permit rea-lizarea sarcinilor cvasiautomate, iar la cealalta, competentele care permit realizareasarcinilor originale. Distinctia dintre modurile de realizare a sarcinilor releva pana laun oarecare punct baza de cuno~tinte a individului. Pentru un elev 0 problema este"bine definita", pentru altul "moderat definita" sau "rau definita", iar reprezentarea ~isolutionarea problemei depind de materialul mental de care' dispune solutionatorul.

Tabelul 4. Obiective operationale pentru lectia ,;Reprezeiltarea suprafetei Pamiintului(continente ~i oceane). Globul geografic ~i planiglobul. Forma ~i dimensiunilePamantului" c1asa a V-a)

Atitudinale(comportamcntale)- sa efcctuczc co-rect ~i repededesenele schema-tice ~i schemele 'Incaiete

- sa defineascliconceptele:globulgeografic, polii, axa Pamantului,Ecuatorul, paralelele, meridianele,Jatitudinea,longitudinea,planiglobul,harta- sa deduclice conscciJJtegeograficeauunelecaracteristicialePamantului

- sa analizeze dirnensiunile ~jforma Pamantului pe deseneschematice- sa localizezemeridianclc,para-Iclele, emisferele, continentele,oceanelcpe Harta fizica a lumiii e obul eografic

Tabelul 5. Com etente de ti re roductiv ~i com etente de ti roductivCom etente de ti re roductiv Com etente de ti roductiv

- caJcularea dcnsitapi populatiei unei tari - a argumenta 'intr-o polemica- confeetionarea unei forme de relief din - crearea unei opere originale: mulaj, poster etc.carton dupa metoda profilelor - desenarea unei schi~ panoramice- copierea unui fi~ier pe DVD/de pe DVD - rezolvarea unei situatii-problema- real izarea unei harti hipsoroetrice - studiul de caz- elaborarea unei diagrame 'in coloane - e1aborarea unui text (referat, eseu, reportaj)- orientarea 'in teren cu busola - crearea unei ghicitori, poezii

- fotografierea unui peisaj- realizarea unui crochiu geografic- analizarea ~i interpretarea unei diagramehar', text

dinale adecvate. Obiectivele operationale sunt deziderate, in timp ce competentele suntcuno~tinte complexe dobfuldite deja.

Tabelul 6. Obiectivele ooerationale adecvate competenteiCompetenta Obiective Obiective proceduralc Obiective

cognitive atitudinaleCompetenta din pro- - sa defineasea - sa identifice tacile cu densi- - sa precizcze 2grama: Analiza ~i inter- dcnsitatea tatea cea mai mare/mica argumente propretarea unor harti spe- populaliei (analiza) ~i 2 argumenteeifiee referitoare la po- - sa enumerc - sa identifice continentele eu contra cre~terii/pulalie (a X-a) factorii care densitatea cea mal mare/mica scaderii densi-Exemplu: determina (analiza) tatii populapeiAnaJizarea ~i cre~terea/ - sa explice cauzele densitatii intr-o tarainterpretarea llarfii scaderea densi- marilmici a populatiei indensitii{iipopula!iei pe Hiliipopulajiei anumite tari (interpretare)glob (cartograma) - sa explice consecintele(situapi posibile: 'in densitatii mari/mici a popu-lectie cu e1evii, in latiei asupra mediuluiseminar cu studentii, in - sa prognozeze evolutialucrarea de licenta, in densitatii populatiei pc globlucrarea de doctorat) in diferite regiuni

Interventii1e pedagogice prin care se favorizeaza dobiindirea ~i consolidareacompetentelor constituie un demers cronologic. Unii autori sustin ca numai elevii cu 0

viirsta mai mare sunt capabijj sa dobiindeasca competente. In realitate, insa, se observaca ~i copiii pot dobandi anumite competcnte, de cxemplu, 'in utilizarea de software.Elevii pot dobilndi din clasa a V-a competente (generale sau particulare) de procesare acontinuturilor ~tiintifice la fiecare disciplina, daca profesorul Ie propune ca obiective ~idaca 'ii antreneaza 'in situatii adecvate de invatare. Elevii din liceu nu dobiindesccompetente, ci doar cuno~tinte declarative, daca profesorii propun doar realizareaobiectivelor cognitive.

Exemplu de competell!a: elaborarea hartii hipsometrice. Pentru ca un elev sa detinaaceasta competenta, el ar trebui sa dobandeasca:

- anumite cuno~tinte declarative sau teoretice (ce este 0 harta topografica §i cecuprinde, ce este harta hipsometridi ~i ce cuprinde, ce sunt curbele de nivel, reteauahidrografica, tegenda, scara hiirtii etc.) ~i

- procedura de elaborare a hartii hipsometrice (se suprapune foaia de calc pesteharta topografica, se traseaza reteaua hidrografica, se traseaza anumite curbe de nivelprineipale, se marcheaza altitudinea unor varfuri principale, se traseaza cadrul hartii, seelaboreaza legenda, se precizeaza orientarea conform punctelor cardinale, se scrie titlul,se eoloreaza spatiul dintre curbele de nivel conform legendei etc.).

Chiar daca elevul cunoa§te toate acestea, pentru dobandirea competentei, el artrebui sa aiba atitudinea adecvata, adica sa vrea sa elaboreze harta hipsometrica ~i sa 0 ~iexecute (atitudinea!). 0 persoana poate realiza 0 harta hipsometrica in situa!ii diferite:pentru lucrarea de licenp, 'in cadrul unei monografii, pentru 0 lucrare de doctoral. Intrecele trei hiirti hipsometriee pot exista deosebiri, chiar daca sunt pentru acee~i suprafata,deoarece nivelul de competentii al autorilor este diferit. De exemplu, un geomorfolog vasurprinde suprafetele de nivelare 'intr-o zona montana, 'in timp ce unui student este posi-bil ca aces tea sa "Ii scape".

Pentru a proiecta lectii care vizeaza dobiindirea competentelor, se alege 0 com-petenta specificam in programa ~colara, se listeaza cuno~tintele declarative necesarepentru realizarea ei, sunt descrise etapele care vor fi parcurse pentru invatarea proce-durilor ~i se speeifica atitudinile necesare. Se efectueaza un proees de derivare a compe-tentei formulilnd obiective operationale cognitive care vizeaza dobandirea inforrnatiilorteoretice, obiective metodologice care vizeaza 'invatarea procedurilor §i obiective atitu-

Pentru alegerea competen!elor la clasele a X-a ~ia XI-a, cautati acele elemente decontinut care pot fi asociate eu anumite proceduri, tehnici. Formularea se face prin verbede aqiune 'in forma:

- elaborarea crochiului Cll titlul "Migratia ... ";- elaborarea desenului schematic al vulcanului;~ interpretarea hartii sinoptice (a h1il1ii climatice, a datelor hidrologice, a piramidei

varstelor din Japonia);- argumentarea 'intr-un eseu a aderarii Romilniei la UE.

Cursul Dr. 2

CONTINUTUL INV ATAMANTULUI DE GEOGRAFIE

(planuri de invatamant, programe, manuale), care vizeazii stimularea personalitatii celorcare se instruiesc ill plan intelectual, moral, profesional, estetic, fizic.

Continutul invatamiintului include un curriculum comun/trunchi comun de cul-tura general a ~i un curriculum diferentiat. Curriculum-ul comun asigura baza formariipersonalitatii prin: programe ~colare identice in invatamantul general obligatoriu (panala 16 ani); curriculum-ul comun din cultura de profil (in invatamantul liceal) ~i despecialitate (in invatamantul profesional); aprofundarea curriculum-ului comun illprimii doi ani de studii universitare. Curriculum-ul diferentiat ofera: posibilitateaorganizarii unor cursuri oPlionale in invatamantul gimnazial; canalizarea culturii deprofil spre anumite domenii de specialitate in invaUimantul liceal' posibilitateaformarii profesionale complexe, in Invatamant~l universitar. '

1.1.Caracteristicile con!inutului lnvatamantului de geografie sunt urmatoarele:- caracterul stabil, corrferit de valorile precizate la nivel macro, in idealul ~i

scopurile pedagogice; ,- caracterul dinamic, confer it de: diversificarea, restructurarea ~i imbogatirea

continutului geografiei; concretizarile tacute de profesor in activitatea Cll elcvii; tr~ns-forrnarile din realitate pe care Ie reflecta;

- subordonarea fata de finalitatile, scopurile ~i obiectivele educationale, pe careIe concretizeaza in planuri, programe, manuale ~colare activitati instructiv-educative'

- varietatea cornponentelor: cuno~tinte, abilitati, strategii, atitudini, comportamen;e,valori etc.;

- caracterul global (unitar), dar ~idiversificat (pe cicluri ~colare, tipuri de ~tiinte);- complexitatea crescanda pe masura trecerii de la un ciclu ~colar Ia altul;- subordonarea fata de continutul educatiei (procesul de invalamant fiind forma cea

mai organizata a educatiei);- mobilitatea cea mai mare dintre componcntelc procesului de invatamant;- loc central intre componentele procesului de invatamiint· in functie de continut se

proiecteazii toate celelalte componente ale procesului' didac~ic, intre~ga strat~gie deinstruire, de evaluare ~i regiare a demersului didactic;

- componente variate: ansambluri de mesaje scmantice (in diverse sisteme de rc-prezentare) ~imesaje cxtrasemantice (afecte, gesturi, atitudini, relatii interpersonale etc.).

1.2. Criteriile de selectie a continutului invatamantului de geografie sunt urma-toarele:

Criteriile socio-filosofice. Continutullnvatamantului de geografie se seleqioneaziidupa dezvoltarea social-culturala a societatii, fund subordonat idealului social alsocietapi ~i idealului educativ, in acord cu aria, cultura, aspiratiile unui popor.

Criteriile logico-~tiin!ifice (epistemologice). Continutul invatamantului de geogra-fie se selectioneaza in concordanta cu noile tendinte ~i achizitii din domeniul geografiei,cu scopul eliminarii decalajelor dintre ~coala ~i ~tiinta. Criteriile sunt: necesitateainsu~irii cuno~tintelor ~i mctodelor ~tiintifice de cunoa~tere, a modurilor de giindirespecifice geografiei; orientarea practica a continutului ~i asigurarea caracterului ope-rational al cuno~tintelor; integrarea continutului cu cercetarea ~tiintifica; promovareainterdisciplinaritatii, aparitia unor ~tiinte de granitii, inlaturarea granitelor dintre ~tiinte.

Criteriile pedagogice de selectie a continutului de geogratle sunt: asigurarea uneianalogii functionale intre logica ~tiintifica ~i logica didactica; flexibilitatea conpnutuluiin funqie de nevoile ~i interesele celor care se instruiesc; accentuarea caracterului for-

Concepte-cheie: plan-cadru de Invatamant, curriculum Hudeu, curriculum la decizia~colii, continut de geografie, manual ~colar altemativ, text, cuno~tinta dedarativa,cuno~tinta proceduralii, cuno~tin!1iatitudinalii, competen1-il,strategii cognltive, stmtegiimetacognitive, materiale iconice, materiale simbolice, instrument de evaluareCompetente ~i obiective:• Utilizarea adecvata a conceptelor ~i tcoriilor din ~tiintele educatiei se realizeaza prinobiectivele:- sa defineasdi cuno~tintele declarative, cuno~tintele procedurale, cuno~tintele atitudi-nale, competentele, metacuno~tintele;- sa clasifice cuno~tintele, textele;- sa exemplifice cuno~tinte de tipuri diferite, texte de tipuri diferite.• Proiectarea continuturilor instructiv-educative se realizeaza prin obiectivele:- sa analizeze continutul unoI' lectii din manualele ~colare identificand diferite tipuride continut;- sa selecteze continutul unei leqii dupa diferite criterii;- sa asambleze continutul unei lectii pentm a asigura dobiindirea celor trei tipuri decuno~tinte de catre elevi;- sa analizezc organizatori grafici de tipuri diferite;- sa elaboreze organizatori grafici de tipuri diferite, adecvali pentru continutul uneilectii.• Stabilirea materialelor ~i auxiliarelor didactice utilizate in activitatile de 'invatare serealizeaza prin obiectivul: ' ,- sa selecteze materiale didactice (fotografii, diagrame, hiir1i, desene schematice,texte, documcntc etc.) In functie de obiectivele operationale ~ide competentele vizateIn leqie.Resurse materiale: manuale ~colare, dictionare, fotografii, har!i, diagrame, organi-zatori graficiResurse procedurale: expunerea, analiza ~i interpretarea textelor, diagramelor, ahartilor ~i a fotografiilor, algoritmizarea, conversatiaResurse temporale: 2 oreMctode ~i instrumente de evaluare: rezolvarea aplicatiilor din suportul de cursBibliografie:Dulama, Maria Eliza, (2005), Practica pedagogica, Editura Clusium, Cluj-NapocaDulama, Maria Eliza, (2008), Metodologii didactice activizante, Editura Clusium,Cluj-Napoca

1. Conceptul de conti nut al invatamantului. In didactica traditionalii, continutuJinvatamiintului reprezenta ansamblul cuno~tintelor, priceperilor ~i deprinderilor dintr-undomeniu pe care elevii II dobandesc la ~coala. In didactica modema, con!inutul fnva!a-mantului cuprinde ansamblul cuno~tintelor, abilitatilor, strategiilor, atitudinilor cogni-tive, comportamentelor dintr-un domeniu, proiectate in documentele ~colare oficiale

18

mativ, cu scopul desavar~irii personalitatii In ansamblul sau; asigurarea unui echilibru'intre cultura generala ~i cultura de specialitate.

Criteriile psihologice de selectie a continutului sunt: facilitarea continuitatii 'inva-tarii ~i a trecerii de la 0 treapta de 'invatamant la alta, prin respectarea capacitatii copiluluide a 'invata; adecvarea la particularitatile de varsta ~i individuale ale elevilor; adecvareala nivelul de dezvoltare psihica a elevilor ~i favorizarea trecerii la un nivel superior dedezvoltare psihica.

1.3. Factorii care determina integrarea ~i ierarhu.area conpnutului invata-mantuJui de geografie sunt urmatorii:

Explozia informafionalii influentea.za continutul 'invatamantului de geografie, Inprincipal, sub doua aspecte: volumul sau cantitatea de informatie, precum ~i nivelul degeneralitate a cuno~tintelor. Referitor la primul aspect, s-a constatat ca ritmul de dublarea cont-inutul informational al geografiei este tot mai mare, petrecandu-se Intr-un intervalde timp tot mai scurt_ Incercarea de a transpune 0 mare parte din acest continut 'inprograme ~i manuale determina 0 supra'incarcare, motiv pentru care nu este suficientadoar Imbogatirea continutului, ci ~i 0 selectare conform unor criterii ~tiintifice. Pentrurezolvarea problemei se apeleaza la al doilea aspect al exploziei informationale - nivelulde generalitate a cuno~tintelor. Continutul structural al unei ~tiinte cuprinde mai multeniveluri de abstractizare ~i de generalizare. La nivelurile inferioare sunt: datele, faptele,evenimentele; notiuniJe, conceptele; reguliJe; La nivelurile superioare: legile; principiile;teoriile; categoriile. Explozia informationala afecteaza mai putin nivelurile superioare,motiv pentru care selectia continutului se face pomind de la nivelurile superioare alegeografiei, de la stabilirea Jegilor generale ~i speciale, a principiilor metodologice destudiere actuala a geografiei ~i de dezvoltare ulterioara, apoi se selecteaza conceptele ~ifaptele concrete.

Schimbarile din metodologia ~tiin!ei. Progresul geografiei ca ~tiinta determina 0

permanenlli 'imbogatire a metodologiei cercetarii, a prelucrarii informatiilor ~i a inter-pret1iriilor. Este firesc ca 0 parte dintre aceste metode specifice cercetfuii ~tiintifice sa fiedobandite de catre elevi prin procesul de Invatamant, cu scopul de a avea abilit1itilenecesare In viatii.

Relafia dintre geografie ca ~'iin!ii ~i geograjie ca obiect de fnvii!iimant. E1aborareacontinutului de geografie nu urmare~te doar calea liniara, inductiva, specifica cunoa~terii~tiintifice ~i didactice, de la fapte concrete spre notiuni, reguli, legi, principii, teorii.Respectand structura ~tiintei constituita ca un sistem de informatii ierarhizate, cu niv~luride abstractizare ~i generalizari precis conturate, selectarea continutului 'invatamantului degeografie pome~te de la nivelurile superioare, adica de la stabilirea legilor generale ~ispeciale ale ~tiintei, de la principiile metodologice pe baza carora se contureaza stadiulactual ~i de dezvoltare ulterioara a geografiei. Dupa identificarea niveJului de dezvoltarese contureaza principiile, legile, se creeaza premisele elaborarii unor concepte de baza,care faciliteaza selectia ~i integrarea cuno~tinte!or situate pe treptele inferioare, strictnecesare redescoperirii adevarurilor generale ale geografiei.

Raportul dintre cultura generalii, cultura tehnico-profesionalii # cultura de spe-cialitate. Niciuna dintre cele trei componente ale culturii, oricat de cuprinzatoare ar fl, nusatisface singura comanda societatii privind dezvoltarea armonioasa a personalitatii,motiv pentru care fiecare va avea 0 anumita pondere In continutul Invatamantului. Insfera culturii generale sunt cuprinse, pe de 0 parte, cUDo~tintelegenerale despre natura,

societate ~i gandirea umana care determina conceptia ~iorientarea generala In lumeacontemporana ~i, pe de alta parte, capacit1itile intelectuale ~i practice care permit indivi-dului cuno~erea ~i transformarea realitatii. Continutul geografiei vizea.za dobandireacuno~tinte!or destinate culturii generale, motiv pentru care se studiaza aproape 'in toateclaseJe din 'invatamantul gimnazial ~i liceal. In elaborarea continutului concret aI geo-grafiei, este important sa fie evidentiate legaturile reciproce dintre geografie ~i tehnica,geografie ~iarte.

Nivelul de abstractizare ~i de abordare a confinutului. In lucrarile de specialitate seevidentiaza existenta UDorniveluri de abstractizare a continutului ~i a unor nive!e deabordare a informatiilor. Fiecare nivel de abstractizare implica un anumit nive! deabordare. DateJe, notiunile ~i regulile pot fi aproximate la nivel empiric, notional ~i logic.Pentru a nu ramane la nivel descriptiv, principiite ~i teoriile presupun un nivel deabordare logico-maternatic, cibemetic sau structural-sistemic. Tendinta actuala de trans-formare a geografiei dinlr-o disciptina a memoriei In una a gandirii pretinde 0 interpre-tare logico-matematica, cibemetica ~i structurat-sistemica, mai putin conceptuala. Trans-fernl informatiilor de la 0 disciplina la alta se realizeaz.a atunci cand cuno~tintele sunt'invatate la un nivel mare de abstractizare ~ide generalizare.

Tabelul J. Relationarea gradutui de abstractizare a continutului cu forma de abordare a. fI n (d - I R d 1995)In orma.ll or upa anescu, au,Nivelurideab,tractizare~igeneralizarea conlinutuluiNivelurialeformeideabordarea informatii1or__Categorii(C7) Filosofic(F7)Teorii(C6) Slructural-sistemic(F6)Principii(C5) Cibemetic(F 5)Legi(C4) Logico--rnatematic(F 4)Reguli(C3) Logic(F3)No[iuni(C2) Notional(F2)Date- Fapte(CI) Empiric(F I)

2. Transpunerea confinutuJui Inva~amantului de geografie in curriculum-uJ~colar

2.1. Curriculum-uJ ~colar. Delimitiiri conceptuaJeConceptul de curriculum. Termenul provine din limba latina (singular: curriculum;

plural: curricula) ~i Insemna alergare, cursii. Tcrmenul a fost utilizat in documenteleunor universitati medievale din OIanda (Leiden, 1582) ~i Scotia (Glasgow, 1633). R.W.Tyler (1949) precizeaza componentele curriculum-ului: obiectivele educationale, expe-rientele de Invatare sau continuturile 'invatarii, metodologia organizarii experientelor deInvatare de catre ~coala, evaluarea rezultatelor 'invatiirii. In Iiteratura pedagogica ro-maneasca actuata nu exista consens asupra definitiei conceptului de curriculum, G.Vaideanu considera curriculum-ul ca un ansamblu coerent de continuturi, metode de'invatare ~i metode de evaluare a performantelor ~colare, organizat cu scopul realizariiunar obiective determinate (1986, p. 416).

In sens larg, curriculum-ul cuprinde ansamblul procesetor educative ~i experien-telor de invatare prin care trece elevul pe durata parcursului sau ~colar. In sens restrans,curriculum-ul sau curriculum formal/oficial cuprinde ansamblul documentelor ~colarede tip reglator In cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele edu-cative ~iexperienteJe de 'invatare pe care ~coala Ie ofera e1evului.

1) Curriculum-ul National cuprinde ansamblul experientelor de invatare prin care~coala asigura realizarea idealului educational ~i a finalitll.ti1orinvatl:\mantului precizateIn Legea fnviifiimiintului. Componentele Curriculum-ului national sunturmatoarele:

a. Un sistem de consideratii teoretice asupra educatu1ui ~i societatii prezentat indocumentul Curriculum National pentru fnVl'ifiimantulobligatoriu. Cadru de referinfii.

b. Finalitatile• Idealul educafional ~i finalitiifile sistemului reprezinta un set de asertiuni de

politica educational a, care specifica in Legea invii!iimantului profilul de personalitatedezirabil pentru absolventii sistemului de invatamant, in perspectiva evolupei societapiromane~ti.

• Finalitii!ile pe niveluri de ~colaritate (primar, gimnazia/ ~i Iiceal) descriuspecificul fiecarui nivel de ~colaritate din perspectiva politicii educationale.

c. Cootiouturile sunt concretizate in: in planuri-cadru, programe ~colare, manuale~colare, materiale suport, standarde de performanta.

2.)Tipuri de curriculuma. Clasificarea din perspectiva reformei curriculare••Curriculum-ul nueleu (trunchiul comun) cuprinde acel set de elemente esen-

tia1e pentru orientarea 'invatarij la 0 anumita disciplina ~i reprezinta unicul sistem dereferintapentru evalulirile ~j examinarile exteme (nationale) din sistem ~ipentru elabora-rea standardelor curriculare de performanta. Curriculum-ul nueleu reprezinta numamlminim de ore de la fiecare disciplina obligatorie prevawta 'in planurile-cadru. La geogra-fie numarul minim de ore in elasele a IV-a ~~a V-a este de 0 jumatate de oralsaptamana,la clasele a VII-a ~ia IX-a 0 oralsaptlimana. In programa continuturile pentru curriculumnueleu nu soot marcate cu asterisc. Ele sunt obligatorii indiferent daca se aloca numarulde ore minim sau maxim.

• Curriculum-ulla decizia ~colii (CD~) cuprinde ansamblul proceselor educative~i al experientelor de invatare pe care fiecare ~coala Ie propune 'inmod direct elevilor sai'in cadrul ofertei curriculare proprii. La nivelul planurilor de invatamant, curriculum-ulladecizia ~colii reprezinta numarul de ore alocate ~colii pentru construirea propriuluiproiect curricular. EI acopera diferenta de ore dintre curriculum-ul nueleu ~i numarulminim/maxim de ore/saptamana, disciplina ~i an de studiu prevazute in planul-cadru.Obiectivele ~i continuturile marcate cu asterisc ~i tiparite cursiv in programe sunt des-tinate curriculum-ului Ja decizia ~colii ~inu sunt obligatorii.

- Curriculum-ul nucleu aprojimdat reprezinta, pentlU invatamantul general, aceaforma de CD$, care urmare~te aprofundarea obiectivelor de referinta ~i parcurgereacontinuturilor obligatorii din programa ale curriculum-ului nueleu prin diversificareaactivitatilor de invatare in numarul maxim de ore prevawt in plaja orara a unei disciplinecu elevii care nu pot insu~i curriculum-ul obligatoriu in numalUl de ore alocat.

~Curriculum-ul extins reprezinta, pentru invatilrnantul general, acea forma de CD$,care urmare~te extinderea obiectivelor ~i a continuturilor din curriculum-ul nucleu prinnoi obiective de referint1i ~i unitati de continut in numlirul maxim de ore prevazut inplaja orara a unei discipline. Acesta implica parcurgerea in intregime a continuturilorprogramei, inclusiv cele marcate cu asterisc, in numarul maxim de ore alocat disciplineirespective, cu elevii care au inleres special pentru geografie.. - Curricalum-ul elaborat in :jcoa/ii implica activitatile optionale propuse de ~coala

in funetie de resursele umane ~i materiale ale ~colii, interesele elevilor, necesitatile co-

22

munitatii locale, situatiile specifice ~colii, importanta sau atractivitatea subiectelor.Pentru fiecare clasa, in aria curriculara Om ~i societate sunt prevazute 0-1 ore pentrudiscipline optionale. Profesorul propune tema cursului optional, proiecteazil programa~colara, 0 prezinta inspectorului de specialitate pentru aprobare, informeaza e1evii ~iplirintii asupra obiectivelor ~i continuturilor cursului. Pentru constituirea unei grupe suntnecesari minim 10 elevi care provin dintr-o clasa sau din elase paralele. Daca la geo-grafie s-a alocat numarul maxim de ore prevazut in planul-cadru de invatamant, atunciorele destinate cursurilor optionale sunt atribuite altei discipline din aria curriculara.Dupa ce elevii se decid pentru un curs optional, acesta este inclus in orar ~iin catalog. Sescriu absente, se acorda note, calificative, se incheie medii.

b. Clasificarea din perspectiva teoriei curriculum-ului (C. Cretu, 1999, p. 32)• Curriculum-ul general (core curriculum) ofera 0 bazil de cuno~tinte, abilitati ~i

comportarnente obligatorii pentru toti cursantii, pe parcursul primelor stadii ale ~cola-ritatii.

• Curriculum-ul specializat se focalizeaza pe Imbogatirea ~i aprofundarea com-petentelor, pe exersarea abi1itatilor inalte, pe formarea comportamentelor specificedeterminarii performante1or In domenii particulare de studiu.

• Curriculum-ul subliminal reprezinta experienta de invatare rezultata din mediulpsiho-social ~i cultural al elasei de elevi (climatul de studiu, personalitatea profesorilor,relatii interpersonale etc.).

• Curriculum-ul informal deriva din ocaziile de invatare oferite de socieHiti edu-cationale nonguvemamentale, din mass-media, din viata muzeelor, a institutii10r cultu-rale, religioase, din atmosfera cotidiana a familiei.

c. Clasificarea din perspectiva dezvoltarii curriculum-ului (Goodlad, apud C.Cretu, 1999, p. 32):

• Curriculum-ul recomandat de experti sau de autoritati guvemamentale este caun ghid pentru cadrele didacticc.

• Curriculum-ul scris are caracter oficial ~i este specific unei institutii educatio-nale concrete.

• Curriculum-ul predat reprezinta experienta de invatare oferita direct de catreeducatori elevilor in activitatea curenta.

• Curriculum-ul de suport (ca resurse) cuprinde materialele curriculare aditionale.EI include materialele didactice sau de documentare destinate elevilor ~i profesorilor(culegerile de probleme, exercitii, texte, atlase, fi~e, caiete de activitate independentaetc.), ghiduri, norme metodologice ~i materiale suport care descriu conditiile de aplicare~ide monitorizare ale procesului curricular.

• Curriculum-ul testat cuprinde experienta de IDvatare transpozitionala in teste,probe de examinare ~i alte instrumente de apreciere a progresului ~colar.

• Curriculum-ul invatat semnifica ceea ce elevul achizitioneaza ca 0 rezultanta aactiunii cumulate a celorlalte tipuri de curriculum, fiind ma~ifestat In termeni psiho-comportamentali de catre elev.

2.2. Planul-cadru de invatamant, programele ~colare ~i maoualele ~colare1) Gcografia in planul-cadru de invatamantPlanul-cadru de invii!iimant pentru c/ase/e I - XlI/XlII este un document oficial

care structureazil contiriutul invatl:\mantului pe niveluri ~i profiluri de ~coli, pe cicluri ~iarii curriculare, stabile~te obiectele de studiu ~i resursele de timp necesare. EI inelude un

Geo~rafia este inclusa, alaturi de istorie ~i educatie civica, in aria curriculara Om ~isocietate. In clasele a JV-a ~ia V-a pentru istorie ~i geografie sunt alocate 1-2 ore. La 0

clasa reala aceste ore pot fi distribuite astfel: 0 ora de istorie ~i0 ora de geografie timp deun an ~colar, dadi se aloca 2 ore celar doua discipline; 0 ora de geografie timp de unsemcstru ~i 0 ora de istorie timp de un semestru dadi se aloca 0 ora pentru cele douadiscipline. Din clasa a V1-a pana in cJasa a IX-a pentru cele doua disciplin~ se aloca 2-3ore. La 0 clasa reala aceste ore pot fi distribuite astfel: 0 ora de geografie ~i 0 ora deistorie, daca se aloca 2 ore celor doua discipline; 0 ora de istorie ~idoua ore de geografiesau 0 ora de geografie ~i doua ore de istorie daca se atribuie 3 ore celor doua discipline.Numfuul de are alocat unei discipline se decide in functie de: dorinta elevilor ~i a pa-rintilor, competenta profesorului, spatiul ~idotarea ~colii, numarul maxim de ore alocatunei c1ase etc. Numfuul maxim sau minim de ore la 0 disciplina se incadreazii in celprevazut in planul-cadru de invatamant.

2) Analiza confinutului prezentatin programele ~colarePrograma ~colarii de geografie (curriculum scris sau oficial) este un document

oficial care reda sintetic continuturile invatamiintului pe ani ~colari :!au pe cicluri deinvatamant. Programa ~colara are 0 componenta generala, valabi1a pentru toate ariilecurricu1are, ~iuna particularizata unei arii curricuJare.

Componenta generalii cuprinde: scopurile tuturor programelor ariilor curriculare;obiectivele generale ale sistemului de invatamant national; obiectivele instructiv-edu-cative ale nivelului ~i ale profilului de invalamant respectiv; planul de invatamant, cuunele precizari; principiile didactice fundamentale.

Componenta particularizatii la 0 arie curricularii sau disciplinii cuprinde: pre-zentarea disciplinei; obiectivele-cadru; obiectivele de referinla; elementele de conlinut;exemple de situalii de invatare; exemple de metodologii de predare ~i recomandari pri-vind curriculum-ul de suport; sugestii referitoare la evaluare; standardele nalionale deperformanla ale elevilor (nivel minim, mediu, maxim).

• Obiectivele-cadru ale disciplinei au grad mare de generalitate ~i complexitate. Serefera la formarea in mai multi ani de studiu a unor capacitali ~i atitudini specificedisciplinei. In Programa §colarii la geografie pentru clasa a VI-a sunt specificate cinciobiective-cadru. Aceste obiective-cadru vor fi realizate de catre elevi in timpul lectiilorde geagrafie in mod progresiv ~iobligatoriu, pe parcursul clase!or V-VIII.

• Obiectivele de referinfii specifica rezultatele a~teptate ale invatarii pentru fiecarean de studiu. In Programa ~colarii la geografie pentru clasa a V-a se observa ca pentrufiecare obiectiv-cadru sunt specificate cateva obiective de referinlii. Pentru fiecare uni-tate de invatare ~i pentru fiecare leclie de geografie din clasa a V-a se aleg obiective dereferinta din Programa ~colarii de geograjie in ~a fei 'incat pe parcursul 'intregului an~colar toate obiectivele de referinlii sa fie realizate de catre elevi.

• Exemplele de situa!ii de inviifare sunt construite pomind de la experienta profe-sorilor ~ipe baza studiilor de specialitate ~ide psihopedagogie.

• Confinuturile sunt mijloace prin care se urmare~te atingerea obiectivelor-cadru ~ide referinta. Unitalile de continut sunt organizate tematic sau conform domeniilor unuiobiect de studiu.

• Standardele curriculare nafionale de performanfCi sunt criterii de evaluare acalitiitii procesu!ui de invalare formulate sub forma de enunturi sintetice (cullo~tinle,competente ~i atitudini), definite pentru nivelurile minimal, mediu ~i maximal: Pe bazalor se verifica in ce masura sunt realizatc obiective!e de refcrinta de catre elcvl.

Important:• Programa ~colara este un document care ar trebui respectat'in mod obligatoriu de

catre profesori.• In timp de un an ~colar, pentru a promova la geografie, elevii trebuie sa atinga

toate obiectivele de referinta specificate In programa la un anumit nive! de competenliipentru ca piina la sfar~itul ciclului de invalarnant sa realizeze obiectivele-cadru dindomeniul geografiei.

• In timpul unui an ~colar vor fi parcurse toate elementele de continut prevazute inprograma ~colara. Daca la geografie este alocata 0 ora pe saptamiina, atunci vor fiparcurse elementele de continut care nu au asterisc, iar daca sunt doua ore pe saptamiina,se abordeazii toate temele. Deoarece in programa ~colara sunt menlionate doar temele,rara sa fie detaliat continutul fiecareia, profesorul are libertatea de a aborda tematicarespectiva in functie de caracteristicile elevilor cu care lucreaza, de condiliile exteme aleinvatarii ~ide competenla sa profesionaJa.

• Profesorul va utiliza programa ~colara atunci dind elaboreaza planificarea anuala~iplanificarea pe unitati de invatare.

curriculum comun (discipline ~i numar de ore obligatoriu pentru toti elevii, in proportiede 75-80% din plan) ~iun curriculum la decizia ~colii (care permite oPliunea asupra uneiproportii de 20-25% din programul ~colar al elevilor). Se observa momentul introduceriiunei discipline, ponderea disciplinelor, modificarea programe!or, manualelor.

Ciclurile curriculare sunt periodizari ale ~colaritalii, care grupeaza mai multi ani destudiu, chiar din cicluri ~colare diferite, cu finalitati comune. Fiecare ciclu curricular arefinalitali proprii ~i metodologie didactica specifica. Ciclurile curriculare sunt: ciclulachizitiilor fundamentale (grupa pregatitoare a gradinitei ~i cl. I-II), ciclul de dezvoltare(III-IV), ciclul de observare ~i orientare (V-IX), ciclul de aprofundare (X-XI), ciclul despecializare (XII-XIlI).

Aria curriculara cuprinde un grup de discipline, cu anumite obiective coroune.Sunt ~apte arii curriculare: Limbli ~icomunicare, Matematicii ~iStiinfe ale naturii, Om ~isocietate, Arte, Educafie fizicii ~i sport, Tehnologii, Consiliere ~i orientare. Ele suntacele~i pe toata durata ~colaritatii, dar ponderea lor variaza pe clase ~i cicluri. In planulde invatamant se specifica numarul de ore (maxim ~i minim) atribuit fiecarei ariicurriculare ~i discipline, numarul de ore maxim ~i minim posibil a fi incluse in oramlunci clase intr-o saptamana.

Tabelul 2. Aria "Om ~i societate" in planul-cadru de Invalamant ~i numarul de ore pe- - '" I I .saptamana a c aselAria curricu lara! I II [IJ N V VI VII VII IXDisciplineOm ~isocietate - - 1-2 2-3 3-4 3-4 3-5 3-5 3-5Educatie civica - - 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2Istorie ~i geogratie - - - 1-2 1-2 2-3 2-3 2-3 2-3Oplionale - - 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1Nr. ore/sapt./c\asa la 20-22 20-22 20-22 20-23 21-25 22-25 24-24 25-29 28-32toate ariile curriculare~ ..

• Profesorul poate lua exemple de situatii de invatare atunci cand elaboreaza pro-iectele de lectii sau se va ghida in formularea obiectivelor operationale, daca acestea nusunt specificate in planificarile pe unitati de invatare.

Exemplu: Extras din Program a ~colara la geografie pentru clasa a VI-aObiective de referin1a ~i exemple de activita1i de inva1are

1 S' a'Ituarea eoreet In sDatJU SI tImDObiective de referinta ExempIe de activitati de iIlviitare

La sfar~itul clasei a VI-a, elevul va fi Pe parcursul c1asei a VI-a, se recomanda urma-capabil: toareIe activita~:1.1. sa recunoasca elementele - descrierea dupa 0 imagine eartografiea;principale ale unei reprezentari - utilizarea semnelor eonventionale;cartografiee - raportarea textului seris la imaginea eartografiea.;1.2. sa utilizeze modalitati ~i - reducerea la searu cu ajutorul unui suport grafic.instrumente de orientare in spatiu -

2. Cunoasterea i inter retarea su orturilor rafice Iii cartograficeObiective de referinta Exem Ie de activitati de iTIviitare

La sfar~itul clasci a VI-a, el~vul vafi Pe parcursul c1asei a VI-a, se' recomandacapabil: urmatoarele activitati:2.1. sa utilizeze coreet elemelltele - masurarea distantelor;hartii - intelegerea semnelor cOllventionale2.2. sa exprime oral elementele redate - explicarea localizarii;pe harti - explicarea rela(iilor dintre e1emcntele reprezentate;*2.3. sa elaboreze ~i sa redea imagini - realizarea unei harti dupa un text;cartograjice sim Ie - realizarea unei harti du a realitatea observata.

3. jn~legerea ~i utilizarea adecvata a limba 'ului de s ecialitateObiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfaqitul clasei a VI-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandacapabi I: urrnatoarele activitati:3.1. sa utilizeze corect numele proprii - identificarea numelor proprii in text, pe harta §iauzite sau citite in predare;*3.2. sa explice principalele notiuni - consultarea de dicfionare ~i atlase;3.3. sa utilizeze in scris temlenii - construirea unui text coereht utilizilnd notiuni §icomuni ~i ro rii denu!!Jiri;

4. Investigarca ~i interprctarea fcnomcnclor din mcdiul gcograficObiective de referinta Exem Ie de activiW.ti de invatare

La sfiir~itul clasei a VI-a, e1evul va fi Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urma-capabil: _ toarele activita(i:4.1. sa identifice elementele naturale ~i - observarea libera;umane in realitatea observata - observarea dirijata;

- observarea ~i selectarea unor elemente simple;- descrierea unor elemente simple;- descrierea unor structuri (oral sau scris);- descrierea unor succesiuni;- identificarea unor conditionari;

interacfiunile cu - exprimarea unor condilionari" ~i succesiunivizibile;- inter retarea unor in ormatii redate carta ra IC;

4.4. sa observe, folosind un plan, - identificarea elementelor observate;realitatea obiectiva - descrierea clementelor ~i structurjlor obiective

*4.2. sa identifice relafiile elementaredin mediu*4.3. sa identificecaracter global

observate;- identificarea corela(iilor intre elementele ~ifenomenele observate.

5. Formarea unei atitudini constructive ~i res onsabile fa a de medinI Obiective de referinta Exem Ie de activitati de Invatare

La sfiir~itul c1asei a VI-a, elevul va Pe parcursul c1asei a VI-a, se recomanda urmatoarelefi ca abil: activitati:5.1. sa dovedeasca interes pentru - activitati de cercetare a mediului din orizontul localcuno~terea mediului ~i apropiat;*5.2. sa inleleaga importanfa - exemplificarea laturilor utili/are ale mediului.conservarii mediului

CONTlNUTURIIntroducere: *Reprezentarea suprafe;ei terestre *Continente (privite ca fntreg)Europa: Ce se intelege prin Europa? Pozitia geografica, limitele, tarrnurile, intinderea;

Relieful; Clima; Raurile, fluviile, lacurile. Analiza unui fluviu: Dunarea; Vegetatia, fauna,solurile; *Peisajele naturale; Populatia; *A~ezarile rurale; *Oraijele; analiza unor oraije;Harta politica; ResurseIe naturale ~i repartitia lor; Indeletnicirile traditionale ~i activitatileeconomice (industrie, agricultura, cai de comunicatie, comer\-, turism); Europa - regiuni 'Iitari; *Diftrenfieri geografice regionale; .*Analize regionale. Alpii. Carpafii ~.a.; *TarileEuropei; *Asocia{ii, structuri, institufii ~igrupiiri teritoriale

Tarile Europei (pe ansambluri region ale pozitionale)Europa centrala: specificul geografic 'Ii statele: Germania, *Elve{ia, *Austria,

*Polonia, *Cehia, *Slovacia, Ungaria, Romania, Republica MoldovaEuropa mediteraneana: specificul geografic ~i statele: Itatia, Spania, *Portugalia,

Grecia, *Albania, *Macedonia, *Bosnia-llerfegovina, *lugoslavia, *Croatia, *SloveniaEuropa estidi: specificul geografic ~i statele: *Belan~s, *Ucraina, Rusia; Spafii

complementare Europei de Est (zona Caucazului, Asia Centrala, Siberia, Extremul Orient)Europa atlantidi: specificul geografic ~i statele: Franta, *Be/gia, "'Olanda,

"'Lw::emburg, Marea Britanie, *lrlandaEuropa scandinava: specificul geografic ~i statcle: "'Danemarca, *Non1egia,

*Iso/allda, *Suedia, *FinlandaSinteza: Europa - caracteristici generale de ansamblu. Europa In lumea contem-

porana.3) Manualul ~colar. In lucrarile de specialitate, manualul ijcolar este definit ca

"document oficial de politicii a educatiei, care asigura concretizarea programei ~colareintr-o forma care vizeaza prezentarea cuno~tintelor ~i capacitatilor la nivel sistemic,prin diferite unitati didactice, operationalizabiJe, in special din perspectiva e\evului/studentului: capitole, subcapitole, grupuri de lectii/cursuri, seminarii; leetii/cursuri,,Seminarii; secvente de invatare etc." (8. Cristea, 1998, p. 300). Manualul ~colar degeografie este documentul oficial care dezvolta ~i concretizeaza, la nivel de clasa,curriculum-ul de geografie.

In perspectiva curricularii, manualul ~colar reprezinta un proiect pedagogicdeschis. EI reprezinta "orice opera imprimata destinata elevului caruia i se pot ata~adocumente audiovizuale ~i informatice care trateazii elementele programului de studiipe 0 perioada de un an sau mai multi ani ~colari. EI of era 0 descriere detaliaUi a unuiproces de formare specific", care include materia care ar trebui abordata, obiectivele ~istrategiile de predare-invatare-evaluare, operationalizate pana la nivelul unor teste

pedagogice aplicabile in contexte didactice. ~i extradidactice diverse (Dictionnaireactuel de ['education, 1993, p. 812). .. .

Manualele ~colare sunt instrumente ale predarii ~i invatarii, un suport de prezentarea cunoa~terji ~tiintifice. Manualul ~colar este un ansamblu structurat de proceduri decomunicare, axat pe logica ~i ordonare interna, in limitele principiului progresiei sis-tematicc. Continutul este raportat la obiectivele-cadru din curriculum, la cerinteleprogramei ~i la situatiile de Invatare. Manualul este accesibil pentru nivelul minim ~imediu de instruire, iar secventele optionale sunt destinate elevilor cu disponibilitiitieducationale rnai mari. Manualul este 0 oferta larga ~i variata de demersuri utilizabile Insituatii educationale diferite. Manualele ~colare sunt instrumente ale predarii ~i inva¥irii,un suport de prezentare a cunoa~terii ~tiintifice. Dintre caracteristicile organizarii internea manualului ~colar rcmarcam: limbajul accesibil, traseele de 'invatare, coerenta ~i con-tinuitatea Jongitudinala, deschiderile interdisciplinare ~i transdisciplinare, modalitiitivariate de prezentare a continuturilor, tehnici de evaluare ~i autoevaluare traditionale ~ialternative, claritatea reprezentiirilor grafice, diversitatea imaginilor etc.

Ca instrument de lucru pentru profesor ~i elev, manualul ~colar Indepline~teurmatoarele functii pedagogice (I. Nicola, 1996, S. Cristea, 1998, Gora~-Postica,2001):

• de informare - manualul ar trcbui sa cuprinda conceptele de baza, sistemul deinformatii de geografie, reflectat la nivelul clasei respective, prezentate prin mijloacedidactice adecvate (texte, scheme, imagini, desene, simboluri etc.);

• de formare - manualul ar trebui sa includa un sistem de sarcini didactice carevizeaza formarea competentelor specifice geografiei ~i a competentelor generale;

• de autoinstruire - prin continutul sau, manualul ar trebui sa declan~eze inte-resul pentru studiul geografiei, sa sustina motivatia Invatarii pe tot parcursul activitatii~i sa stimuleze autoeducatia.

Conform teoriei curriculum-ului, structura manualului ~colar reflecta functiileevocate, asigurand concretizarea programei ~colare prin realizarea 'in ordine ierarhica aurmatoarelor operatii pedagogice:

• identificarea unitatilor de conti nut;• specificarea unitiitilor de 'invatare corespunzatoare;• programarea unitatilor de instruire la nivelul unor secvente evaluabile 'in

termeni de competenta-performanta;• angajarea actiunilor de predare-'invatare-evaluare la nivelul con~tiintei peda-

gogice a profesorului;• indrumarea proiectelor de "invatare 'in clasa" ~i de .,'invatare acasa" (S. Cristea,

1998, p. 300, Gor~-Postica, 2001).Manualul ar trebui sa respecte cateva cerinte: accesibilitatea textului (claritatea

explicatiilor, numarul ideilor noi, complexitatea exprimarii, accesibilitatea limbajului);adecvarea ~tiintifica (masura ~i modul 'in care manualul 'incorporeaza stadiul actual alcercetarii ~tiintifice, deschiderile interdisciplinare ~i transdisciplinare); eficienta instruc-tionala (calitatea de a fi util ca instrument de invatare, traseele de invatare, coerenta ~icontinuitatea Jongitudinala, modalitiiti variate de prezentare a continuturilor, a tehnicilorde evaluare ~i autoevaluare traditionale ~i alternative, claritatea reprezentiirilor grafice,diversitatea imaginilor etc.); raportul dintre partea teoretica ~i cea aplicativa; corelatialogica dintre teorie ~iaplica~ii.

Pentru fiecare disciplina ~i an de studiu existii 0 ofertii variata de manuaJe. Pro-fesorul alege manualul optim pentru elevii slii In functie de dorinta elevilor, a plirintilorsau de competenta personala. Pentru elevii din ciclul primar ~iginmazial, manualele suntgratuite. Ele sunt valabile timp de 3-5 ani ~i sunt utilizate de catre mai multe serii deelevi.

3. Transpunerea continutului InvatamantuJui de geografie in manualul ~colar3.1. Tipuri de cuno~tinte. Prin procesul didactic elevii dobiindesc cuno~tin!e

de diferite tipuri. Cuno~tin!ele sunt reprezentari referitoare la lumea externa ~i larela!iile dintre ele. Cuno~tin!ele sunt de mai rnulte tipuri.

3.1.1. Cuno~tintele declarative (savoir - a ~ti) sunt reprezentari care permitunei persoane sa reprezinte obiectele, fenomenele, procesele, faptele, evenimentele dinrealitate. Ele raspund la 'intrebarea: Ce este ceva? Din categoria cuno~tintelor declara-tive fac parte:

- Semnele (cifre, litere, hieroglife, simboluri, desene, linii etc.), cuvintele (for-mule, date, denumiri) ~isistemele de semn.

- Prototipul este unul sau mai multe exemplare care apar cu cea mai marefrecventa cand se cere exemplificarea unei categorii. Exemplu: raul, lacul, cand se cereun exemplu de unitate hidrografica.

- Conceptul cuprinde toate caracteristicile necesare ~i suficiente ale clasei (cate-goriei) respective.

- Propozifiile (legi, principii).- Schemele sunt unitiiti constituite din sisteme de semne.- Schemele cognitivele sunt reprezenHiri mentale ale unor situatii complexe,

adica ansambluri de cuno~tinte organizate:- ierarhic ('in functie de generalitate): clasificari, tipologii;.- temporal (In functie de ordinea de executie): cronologii, etapizari;- spatial (in funqie de dispunerea in spatiu): spatialele, hlirtile cognitive;- logic (in functie de relatiile logice dintre cuno~tinte): retele de tip arbore,

tabele, matrici, propozitii interlegate;- Metacuno:jtintele (~tiu ce ~tiu) sunt reprezentari despre structura cognitiva

proprie (cuno~tinte despre cunoa~terea umana).3.1.2. Cuno~tintele procedurale (savoir-faire - a ~ti sa fad) sunt reprezentari

care permit unei persoane sa aqioneze asupra realitiitii prin intermediul operatorilor ~ioperatiilor. Ele raspund la 'intrebarea: Cum se face/obtine ceva?

a. Regula de actiune este 0 operatie care se executa de fiecare data cand apareun anumit complex de factori ~i acel~i obiectiv. Regulile de actiune au forma cuplu-rilor de tipul:

Dad aceastii conditie existii, atund execut aceastii operatie.Exemplu: Dad indic un rau pe barta, atund II indic de la izvor spre varsare.b. Regulile de caleul implica un ansamblu de simboluri (cifre, litere etc.), for-

mule, prescriptii (indicatii referitoare la cum se procedeaza). Regula de calcul este 0

opera~ie care trebuie executatli de fiecare data cand apare un anumit complex defactori ~i acel~i obiectiv. Ca ~i regulile de aqiune, cele de calcul au forma cuplurilorde tipul:

Dad aceastii conditie existii, atunci execut aceastii actiune.

Pentru calcuJarea densitiifii populafiei este necesar sa cunoa~tem l1L1m~rulpopu-lafiei care locuie~te pe 0 suprafa!a ~i cafi kilometri patrati are suprafala rcspectiva.Aplicam fonnula:

pD=--------

SD = densitatea populatiei; N = numarul de locuitori; S = suprafala exprimala 'In km2•

Inlocuim cu eifre literele din aceastii fonnula. Densitatea Romaniei este:23 000000 locuitori

---------------------------- = cca 96,4 loc/km2

238000 km2

c. Algoritmul este un ansamblu standardizat de reguli, simboluri, operatori ~iproceduri care garanteaza obtinerea solufiei corecte printr-un numar finit de pa~i.

Exemplu: Pentru calcularea longitudinii ora~ului Var~ovia cu ajutorul h1ir!ii din"Atlasul geografic ~colar", utilizam unnatorul algoritm:• Trasam cu creionul paralela ~i meridianul punctului ora~ului Var~ovia in interiorulreteJei cartografice.• Masuram eu rigla distanta intre meridianele de 20° ~i 22° (obtinem 22 mm).• Miisuram cu rigla distanfa dintre meridianul de 20° ~i meridianul ora~ului Var~ovia(obtinem 15 mm).• Aplicam "regula de trei simpla": "Dadl. pentru intreaga lungime a paralelei de 52,intre meridiane1e de 20° ~i 22°, la 22 mm corespund 60' + 60' = 120', pentru lungimeasegmentului de 15 mm corespund:

22 mm 120'15 mm x' x = 1°21'

• Adaugam 1°21' la 20° long. E ~i se obtine longitudinea punctului ora~ului Var~oviade 21° 21 '.

d.Procedura cuprinde un ansamblu de reguJi de acfiune sau subproceduri ierar-hizate ~~cronologice care permit executarea Intr-un mod sistematic a unei operatii/proces. In efectuarea unei proceduri este extrem de important sa respectam ordineaefectuarii operafiilor sau subprocedurilor ~i sa cunoa~tem modul de executare afiecarei subproceduri. Pentru executarea procedurii, trebuie sa putem executa pro-cedurile I ~i II, iar pentm executarea acestora este nevoie sa putem executa procedurile1,2,3,4,5.

Exemplu: calcuJarea distantei dintre doua localita!i de pe harta, cu ajutorul riglei.I. calcularea distantei pe ham

1) eautarea ceIor doua localitiifi pe harta2) suprapunerea riglei pe harta, Intre cele doua localitati3) citirea pe rigla a distantei dintre cele doua 10caliHi!i

II. calcularea distanfei reale Intre cele doua localitati4) identificarea pe scara hartii cat reprezinta un centimetru de pe harta in teren5) aplicarea regulii de trei simpla

Pentm obfinerea aceluia~i rezultat pot exista procedee ~i algoritmi diferiti. Deexemplu, pentru masurarea liniilor curbe existente pe 0 harta se poate utiliza procedeul"a!ei umezite" sau procedeul "benzii de hiirtie".

e. Strategiile cognitive cuprind un ansamblu complex de cuno~tinte proceduraleInlantuite cronologic, utilizate pentru realizarea unui obiectiv cognitiv. Exemple: stra-tegia incerdirilor ~i erorilor, brainstorming-ul etc.

f. Strategiile metacognitive (~tiu cum sa aflu ce ~tiu) sunt ansambluri de ope-ratii ~i actiuni cognitive utilizate pentru cunoa~terea propriei cunoa~teri.

2.3.1.3. Cuno~tintele atitudinale (savoir-Hre - a ~ti sa fii) sunt reprezentaricare permit unei persoane sa se manifeste intr-o anume situatie, Intr-un anume fel fatade un obiect, persoana. Ele raspund la intrebarea: Cum e~ti ceva? nxemple: atitudineaunei persoane atunci caud cineva rupe creanga unui arborc rara un motiv justificat.

3.1.4. Competentele. Exemplu: calcularea temperaturii medii anuale a aero-lui intr-un punet oareeare

Cuno~tintele declarative necesare sunt: conceptul de temperatura medie anuala,procedura de calculare a temperaturii medii anuale intr-un punct.

Cuno~tintele procedurale necesare sunt: cum se cautii in anuarul statistic tempe-raturile necesare pentru calcularea temperaturii medii anuale intr-un punct oarecare; cumse calculeazii temperatura medie a zilei, a lunii, a anului ~imultianuala.

Cuno~tintele atitudinale necesare sunt: a Invata cuno~tin!ele necesare; a vrea ~i aface calculeIe necesare.

Pentru a calcula temperatura medie anuala intr-un punct se procedeaza astfel:a. Se extrag din anuarul statistic valorile temperaturilor medii lunare ale aerului in

punctul dorit.b. Se ealculeaza media lunara a temperaturii aerului: se aduna mediile tempera-

turilor aerului din toate zilele lunii ~i suma se Imparte la numiirul de zile ale lunii; seobtine temperatura medie a aerului din luna respectiva.

c. Se calculeaza media anuala a temperaturii aeruIui: se aduna temperaturile mediiale aerului din fiecare luna ~isuma se imparte Ja 12; se obtine media temperaturii aeruluianului respectiv;

d. Se calculeazii media multianuaIa a temperaturii aerului: se aduna temperaturilemedii anuale ale aerului din toti anii In care au fost efectuate masuratori ~i suma seImparte Ia numiirul anilor respectivi. Se obtine media multianuala a temperatllrii aeruluiin locul respectiv.

3.2. Analiza continutului manualelor alternative3.2.1. Organizarea continutului lectiei in manualelc ~colare. Continutul lectiilor

este exprimat In manualele ~colare in texte, in materiale iconice (harti, fotografii,materiale grafice etc.), in materiale simbolice (ecuatii, reaqii chimice, formule etc.).Manualele mai contin aplicafii ~i instrumente de evaluare.

1) Textele existente in manu ale sunt de mai multe tipuri.a. Textul informativ cuprinde infonnatii punctuale (nume proprii, numere),

enumerari, definifii etc. Exemplu: "Venirea la suprafata a magmelor din astenosferaduce la crearea unor forme de relief complexe, dintre care specific este vulcanul.Acesta este compus din COil, crater ~i CO:j. Prin co~ urca lava la suprafata, iar craterulia na~tere in urma exploziilor care premerg venirea lavelor. In timpul exploziei, vul-canul arunca In aer nori de gaze, eenu:jii vuleanicii, pietricele numite lapili ~i bombe.Forma conurilor :ji a eratere/or depinde de compozitia chimica a magmelor. Candacestea sunt acide, au loc explozii violente ~i se formeaza conuri Cll pante mari, laveleacide racindu-se repede. Magmele bazice se facesc lent, curgand la distanfe mari.Conurile fonnate sunt aplatizate ~i iau na~tere platouri." (posea, Gr., Iuliana Alm~,1999)

b. In textul explicativ se abordeazii un fenomen sau proces geografic speci-fidindu-se cauzele acestuia (De ce?), condiiiile in care se produce (Cum?), elementcleimplicate (Ce?), desIa~urarea 'in timp ~i spaiiu (Unde?, Cand?), consecintele saleasupra componentelor mediului geografic (Ce?). Exemplu: Magma ajunge la suprafataterestra prin fisurile existente ill scoarta invingand gravitatia, datoritii presiuniiacumu\ate prin procesele din astenosfera. In deplasarea magmei spre suprafata, inscoaria, in locurile in care exista obstacole, datorita cre~terii presiunii se producexplozii. In prima etapa ajung la suprafaiil gazele ~i vaporii de apa care se deplaseazamai rapid prin fisurile din scoarta terestra, apoi este expulzata cenu~a vulcanicarezultata prin consolidarea rapida a materiei fluide dispersate in atmosfera in particulefoarte mici. Materia fluida alcatuita din silicati, ajunsa la suprafata terestra, saracita ingaze, cu 0 temperatura mai mica ~i cu 0 compozitie chimica schimbata in deplasareaspre suprafata, este denumita lava. Prin consolidarea unor bucati mai mari de lavaexpulzata'in atmosfera se formeaza lapilii cu 0 forma sfericiL Canalul prin care iesemagma spre suprafata este numit co~, iar concavitatea sub forma de palnie situata lacapatul acestuia se l1ume~tecrater. Lava care curge din crater se cOl1solidcaziipe mar-ginea acestuia formand conul vulcanic. Lavele acide (bogate 'in SiD2) curg lent, seracesc repede ~i se consolideaza in apropierea craterului, iar cele bazice (sarace inSiD2) curg lent, se racesc lent ~i eurg Ia distante mari de crater formand platourivulcanice. Dad lava se consolideaza in crater, aceasta, Impreuna cu parti din con, potfi aruncate In atmosfera sub forma de blocuri de mari dimensiuni prin exploziaprodusa lntr-o alta eruptie.

e. In textul dese~iptiv eu earaeter ~tiintifie se prezinta 0 parte din suprafataterestra: exact, concis, halogeie (prezentare eomparativa a obiectelor ~ifenomenelor),holoeronic (prezentare eronologica), analitic, sintetie, conform cu realitatea, cu limbaj~tiintific.

Exemplu: Descrierea ~tiinfifidi, fara suport fotografic sau grafic, a unei paduritropicale umede.

Padurea tropicala umeda este 0 asociatie vegetala de arbori, arbu~ti, liane cu carae-tcr scmpervireseent, epifite, plante erbacee, mu~chi, alge, eiuperci (definitie). Ele suntnumite: paduri pluviale, pluviisilvae, hilee, selvas, paduri umbrofile, paduri virgine,paduri ecuatoriale (sinonime).

Condifii de mediu. Padurile tropicale umede se dezvolta in regiunile en exces deurniditate, eu precipitatii medii anuale de 2000-4000 mm, distribuite uniform ill totcursul anului, cu ploi zilniee ~i cu umiditate foarte mare (89%). Temperatura esteconstant mare, cu variatii de I-2°C de la zi la noapte, media anuala fiind de 25-30°C.Calmele ecuatoriale, alaturi de surplusul de apil, nu impun dezvoltarea la arbori a unorradacini putemice ~iadanci.

Solurile caracteristice sunt lateritele, cu grosimi parra la 20 m, de culoare ro~ie,datorita acumularii de hidroxizi de fier ~i aluminiu. Microorganismele, ell activitateintensa datorita caldurii, consurna rapid substantele organice din sol ~i Impiedicaformarea humusului. Din cauza cantitatii mari de precipitatii, sarurile minerale din so!migreaza la adancime mare.

Localizare. Aeeste paduri sunt specifice in bazinul Amazonului, pe versantii vestici~i estici ai Anzilor columbieni ~i ecuadorieni, mtre 7-30° lat. S, ill sud-estul Brazilici, Inestul Americii Centrale, in Arhipelagul Antilelor, In bazinul Zairului, pc tarmul nordic al

GolfuLui Guineea, In jumatatea estica a Madagascarului, In estul Australiei, illArhipelagul lndonezian, pc tarmul vestic al Indiei, In Sri Lanka, Birmania, Thailanda,Kampuchia Democratii, R.S. Vietnam, 'in Peninsula Malacca, In sud-estul Chinei, InArhipelagul Filipine etc.

CaracteristiciStratificafia. In functie de necesitatile de lumina, plantele formeazii ~ase straturi:• 1-2 straturi erbacee cu mu~chi, ciuperci parazite talofite ~i cormofite, graminee cu

frunze late, specii de begonia, mll~chi etc.;• un strat de arbu~ti care uneori este compact ~igreu de strabatut;• un strat de arbori de 10m inaltime, diseontinuu, alcatuit din palmieri pitici, ferigi

arborescente, dicotiledonate higrofile etc.;• un strat de arbori de 30 m 'inaltime a caror coroana formeazii 0 bolta continua;• un strat discontinuu de arbori giganti, de 60-80 (150) m Inaltime;Varietatea floristica. In Amazonia exista cca 40000 de specii de plante, In

Arhipelagul Malaez cea 20000 de specii, din care peste 1500 de specii de palmieri ~i1500 de specii de alti arbori.

Eterogenitatea speciilor. Padurea tropicala umeda este alcatuita dintr-un amestecde numeroase specii lemnoase, fiecare cu un numar mic de indivizi. In Amazonia, pc unhectar, erau 423 arbori din 87 de specii, iar 'in Malaysia 40 de specii de arbori. Abun-denta lianelor ~i epifitelor este specifica.

Densitatea plantelor este foarte mare.Fizionomia arborilor. Radacinile superficiale ale arborilor patrund doar la un

metru adancime in sol. Tulpinile sunt drepte, neramificate, cu scoaria neteda, lucioasa,verzuie ~i eu 0 circurnferinta pana la un metru. Baza tulpinii arborilor inalti esteconsolidata de radacini adventive proptitoare in forma de catalige, de scanduraJtabulare sau de contrafort, lungi de 8-10 m. TulpiniJe nu au inele utile In apreciereavarstei, insa analizand inaltimea s-a estimat varsta la 250 ani. La haza tulpinilor nuexistii muguri dorminzi din care sa se formeze Iastari. Coroana este mica, ell rami-ficatie parra la gradul patm. Frunzele sunt mari, lntregi, lucioase, carnoase, acoperitccu un strat subtire de ceara. Padurea este sempervirescentli, iar frunzele au 0 viata de12-13 luni. Plantele cresc permanent ~i la fiecare arbore existi"iun proces continuu decre~tere ~icadere a frunzelor.

Biomasa este de 45 kg substantii uscatii pe m2.

Semiobscuritatea. Datorita densitiitii ~i Inaliimii mari a plantelor lumina patrunderar ~igreu parra la suprafata pamantului, iar plaotele se stratifica in fuoetie de necesitatilede lumina ~ise adapteaza conform acestora (Malaescu, Dularna, 1996, p. 26).

d. Textul descriptiv eu earaeter literar, care are scopul de a impresiona, nu dea informa, este un text subiectiv ill care intervine interpretarea autorului. Se utilizeaziilimbajul literar cu figuri de stil, se subliniazii detalii nesemnificative ~i semnificative.

Exemplu: Descrierea literarii a unei paduri tropicale umede.Cand mi-am revenit am constatat ca avionul se prabu~ise lntr-o padure tropical a

umeda. 0 recuno~team dupa ceea ce memoria mea Inregistrase din filme ~i din cariilecitite. Mi-am mu~cat un degetca sa am certitudinea ea traiese. Deasupra mea se inaltauarbori lnalii cat acei zgarie-nori de peste 60 m iniiltime. Faptul ca nu vedeam albastrulcerului ~i semiosbseuritatea ma inspairnarrtau. Era eald de~i abia a suta parte din razelesolare traverseaza frunzi~ul pana la sol.

La gradina botanica, plantele aduse din padurile ecuatoriale erau protejate 'in sere,dar acum simteam ca sunt 'intr-o sera imensa 'in care totul are rolul sticlei. Din cauzaumezeJii hainele erau lipite pe corp. M-am ridicat ~i am parcurs clitiva metri prin haosulvegetal. Contrar ideilor cunoscute, este u~or sa mergi pe suprafata terestra deoarecetrunchiurile arborilor sunt depiirtate ~i ramurile lor nu se dezvolta dedit departe de sol.Am atins tulpina unui arbore. Coaja verzuie era lucioasa ~i neteda. M-am a~ezat 'intredoua radacini adventive proptitoare 'in forma de scandura. Parca ma ascundeam langacontrafortul unei biserici. Am ridicat privirea ca sa cercetez mai bine trunehiul arborelui.Priveam lianeIe care-l sugruma ~i cautam superbele orhidee. Imi aminteam ea pe unsingur arbore pOli numara pana la 80 de plante diferite.

A inceput sa ploua. Trombele de apa care izbeau coroanele arborilor erau dis-persate de frunzi~ ~i picaturile aterizau pe sol ca 0 burnita u~oara. Ma obi~nuisem cuumezeala, cu semiintunericul ~i mi-am amintit ca nu mancasem de ciiteva ore. Chiardaca paclurea tropicala umeda cuprinde 90% din speciile animale ~ivegetale ale planetei,mai putin animale mari, ehiar daca ma Inconjoara 20 000 sau 40000 de specii de plantediferite, pentru a supravietui va trebui sa Ie identific pe cele comestibile. Mintea meaderula imaginea cocotierului, a bananierului, a mahonului, a palisandrului, a arborelui decafea, de cacao, de cauciuc, de vin, de cola. Ba~tin~ii cuno~eau plantele comestibile,dar eu nu Ie 'invatasem niciodata.

Pana 'acum ignorasem animalele. Mi-am concentrat auzul ca sa inregistrez toatesunetele din jur. Experienta nu-mi permitea sa identific sunetele scoase de maimute saupapagali. Doream sa vad ce mananca maimutele ca sa identific fructele comestibile ...

e. In textul narativ este semnificati~a existenta personajelor ~i a unor fapte,'intiimplari sau evenimente. Actiunea sau aqiunile se petrec lntr-un anumit loc ~iintr-un anumit interval de timp.

Exemplu: In septembrie 2001 urmaream ~tirile la televizor. In localitatea Teicadin apropiere de Ocnele Mari s-a produs un dezastru. Oamenji au observat cum se faceo p:1Hniemica in pamant, au urmarit cum aceasta cre~te continuu ~i cum pamantuldispare misterios 'in ea. Aceasta gaura TIll a inghitit doar pamantul din jur, ci ~i douacase ~ichiar sondele care scoteau saramura din scoarta terestra. In cilteva zile groapas-a extins pe 0 suprafat1i de peste 250 m2

, distrugiind tot ce exista In zona respectiva.Oamenii ~i-au parasit ingroziri gospodariile, fortati de oficialitati. Geologii au analizatce se lntampUl., dar au constatat ca nu se poate face nimic pentm stoparea fenome-nului. Pompierii, primaml, politi~tii au ajutat oamenii sa pIece ~i i-au impiedicat sarevina in ca$ele lor. In ciiteva zile zeci de case au fost inghitite de gaura care deveneatot mai mare (Dulama, 2001,p. 47).

2) Hlir1i1e, desenele ~i fotografiile din manualele ~colare. Continutul lectieieste reprezentat in manuale ~colare pe harti, prin desene schematice, prin fotografii.Harple sunt reprezentliri ale suprafetei terestre, convenrionale, generalizate, mic~orateconform unei scari ~i unei proiectii cartografice, pe care sunt redate repartitia unorelementele concrete sau abstracte. Desenele schematice sunt reprezentari grafice aleunor elemente, fenomene, procese, areale din mediul geografic. Fotografiile suntimagini ale unor aspecte din realitate obtinute pe hartie prin procedee optice, cuajutorul aparatelor.

3.3. Selectarea contioutului In lectii

Criteriile de selectie a elementelor de conpnut ale unei leqii sunt urmatoarele:obiectivele de referinta ~i obiectivele operationale adecvate acestora vizate a fi realizatede catre elevi; competentele ~i obiectivele operarionale adecvate acestora vizate a firealizate de catre elevi; cuno~intele ~i cxperientele anterioare ale elevilor; nevoile realeale elevilor; strategiile cognitive ale elevilor; stilul de invatare al elevilor; utilitateacuno~tintelor ~i competentelor; esentialitatea cuno~tintelor ~i competentelor; accesibili-tatea cuno~tintelor ~i competentelor; atractivitatea cuno~tintelor ~i competentelor; gradulde genemlitate; perceptia polimodala; strategia didactica ~i forma de activitate; mijloa-cele de Invatfunant adecvate.

• Obiectivele de referinta ~i obiectivele operationale. Pentru realizarea fiecamiobiectiv de referinta ~i obiectiv operational se alege un anumit continut, din mai multecontinuturi disponibile. De preferintii.,se alege acea unitate de continut prin care obiec-tivul este atins cu economie de timp ~i de efort. Daca 'intr-o leqie se vizeaza realizareaunor obiective operarionale de diverse tipuri (cognitive, metodologice, atitudinale),pentm fiecare dintre acestea se alege un alt tip de conrinut. Pentru obiectivele cognitive,care vizeaza un conrinut specific, selectarea este mai restrictiva. Pentru realizarea obiec-tivelor metodologice, alegem procedurile ~i mijloacele necesare (aparate, materialegrafice, cartografice, fotografice). Dupa alegerea obiectivelor atitudinale ne asiguram caam selectat toate elementele de continut care permit realizarea lor. Pentru 0 lectie estebine sa se aleaga cuno~tinte de diferite ripuri (declarative, procedurale, atitudinale).

• Competcntcle ~i obiectivele operation ale adecvate acestora vizate a fi rea-lizate de catre elevi. Profesorul identifica dintre competente1e din programa ~colarape cele care pot fi dobandite prin abordarea fiecarei lectii. Deoarece pentru a avea 0

anumita competenta, 0 persoana ar trebui sa posede anumite cuno~tinte declarative,anumite cuno~tinre procedurale ~i anumite cuno~tinte atitudinale, profesorul Ie vaidentifica ~i Ie va corela cu elementele de continu! specifice temei care va fi abordataIn leerie.

• Cuno~tintele ~i experientelc anterioare ale elevilor. Pentru a ne asigura caelevii poseda lO memoria de lunga durata cuno~tintele necesare pentru a lntelegecontinutul pe care-l abordeaza 'in leqie ~i pentru a integra logic cuno~tintele noi In bazalor de cuno~tinte este necesar sa ~tim in ce clasa sunt, ce au studiat anterior la geografic~i la alte ~tiinte, ce experienre de invatare au avut pc parcursul ~colaritatii etc. Cuno~-tintele anterioare constituie fundatia pe care elevul construie~te 'in mod independent saucu ajutorul profesorului cuno~tintele noi. Daca profesorul presupune In mod eronat caelevii poseda anumite cuno~tinte, construcria lor mentala se va produce fragrnentar(mozaicat), haotic, ilogie.

• Nevoile reale ale elevilor. Un elev invata In conditii optime daca Ii sunt satis-Iacute nevoile fiziologice (aer, apa, hrana, somn, temperatura optima, odihna), desecuritate (adapost de intemperii, ambient placut), soeiale (relatii interumane pozitive,protectie impotriva agresiunii psihice, verbale ~i fizice), estetice, cognitive (intelegere,utilitate, realizare profesionala), afective (bucurie, satisfaqie, succes, afrrmare) ~imoral-etice (corectitudine, respect). Pentru facilitarea lnvatarii este importanta identi-ficarea, respectarea ~i valorificarea nevoilor elevilor. Nevoile umane, Innascute saudobandite, incita sau nu persoana la 0 cautare constanta, con~tienta a starilor potentialsatisIacatoare. In momentul In care profesorul selecteaz3. continutul leeriei, el ar trebuisa fie preocupat ce nevoi reale ale eleviloTsunt satisracute ~i in ce masura.

• Strategiile cognitive ale elevilor. Profesorul ar trebui sa idcnlifi c stralcgiilecognitive pe care Ie foJosesc elevii in studiu ~i 'in invatare. Cu siguranl1\ c. unelestrategii cognitive favorizeaza cunoa~terea ~i invatarea, 'insa existll. p sibilitatca caelevii sa utilizeze strategii inadecvate, de exemplu sa memoreze mecanic un c ntinutpe care nu JI inteleg. Ciind alege continuturile, profesorul poate decide sll ii confruntepe elevi cu anumite continuturi fie pentru a-i determina sa 'i~i schimbc stratcgiilecognitive utilizate, fie pentru a invata strategii noi, fie pentru a Ie perfection a pe celecunoscute deja.

• Smul de invatare al elevilor. in sistemul de invatamant romanesc se consideraca devii au stil de invatare vizual, auditiv sau kinestezic. Pentru identificarea stilului deinvatare al fiecarui elev, se aplicll un chestionar. Fleming ~i Mils (1992) identificaurmatoarele stiluri de invatare: vizual, auditiv, citit-scris, kinestezic, multimodal. Autoriipropun un test pentru identificarea stilurilor de lnvatare. lnteligentele multiple (Gardner,1983) pot fi intelese ca moduri diferite de a invata. Initial Gardner a identificat ~aptetipuri de inteligenta, dar in 1999 a adaugat 'inca doua: inteligenta verbal-Iingvistica,inteligenta logico-matematica, inteligenta muzicalaJritmica, inteligenta vizualaJspa-tiala, inteligenta naturalista, inteligenta corporal-kinestezica, inteligenta interperso-nala, inteligenta intrapersonala, inteligenta existentiala. Fiecare dintre inteligenteleidentificate are anumite caracteristici. Pentru cre~terea eficientei 'invatarii, profesorular trebui sa implice elevii din clasa 'in situatii de invatare diversificate, adecvate stilu-rilor lor de 'invatare.

• Utilitatea. Brazilianul Paul Freire afirma: fiecare idee (sau mai multe) trebuie sadea n~tere unei aqiuni. Daca 'invatam ceva trebuie sa ~i facem ceva cu ceea ce aminvatat. Ce se poate aplica? Ce se poate face cu aceste cuno~tinte? Elevii ~i profesorulcon~tientizeaza inutilitatea unor cuno~tinte pe termen scurt, mediu sau lung. Laitmotivulunei lectii poate fi: "La ce ne folose~te aceastii cuno~tinta :inviata? ... Aceastii cuno~tintiine este utila in viata la... ", iar profesorul ar trebui sa raspunda la aceasta intrebare atuncicand selecteaza eJementele de continut.

• Esentialitatea cUDo~tintelol" ~i competcntelor. Cuno~tintele esentiale mar-chcazii :in leqie, in schita pe tabla ~i apoi 'in reprezentarile clevilor pilonii pe care seconstruie~te intrcaga arhitectura mintal1i. Profesorul decide care sunt cuno~tinteleesentiale minime pe care sa Ie invete elevii pentru ca 'invatarile lor ulterioare sa form~zeo construcpe mentala logica pe care sa adauge singuri detaliile. Este esential ca e1evii sainte1eaga ~i sa :invete cuno~tintele esentiale, iar aplicarea detaliilor sa fi~ 0 constructie"artistica" ineditii sau ceva necesar pentru a defini esentialul. F..xemplu:in manual scriesau profesoml spune: Olanda are agricultura de tip intensiv. Aceasta propozitie con-centreazii esenta pentru agricultura acestei tiiri. Daca elevii memoreazii pasiv ~i nuprelucreaza aceastii idee, 'in baza lor de cuno~tinte ~i In felul cum gandesc despre lumenu se produc modificari. Ei vor expune ideea memo rata, iar profesorul 0 evalueaziiprintr-o notii mare. Daca profesorul Ie cere sa explice: Ce caracteristici are agn·culturaintensivii? De ce aceastii larii are agriculturii intensivii?, elevul este incapabil sa ras-punda deoarece a memorat informatia, tara sa 0 anaJizeze, sa 0 conceptualizeze ~i sa 0

mtegreze 'in mod activ ~i con~tient 'in baza de cuno~tinte. Cauza 0 constituie manualulsau incapacitatea profesorului de a decide asupra esentialului sau neesentialului, alaturide abordarea descriptivistii, empirica, superficialii a continutului stil pe care-l preda"elevilor: Profesorul expune, iar elevii memoreaza. Prim~ datii c~d se utilize~ intr-o

lectie conceptul agriculturii de tip intensiv, profesorul va stabili cu elevii caracteristicileesentiale, apoi va utiliza denumirea conceptului ~i continutul sau, 'in contexte variate,pentru fixarea 'in lexicul activo Cand elevul 'invata 'in mod activ lucruri noi, felul cumgande~te despre lume este modificat. invatarea nu ar trebui sa fie 0 corvoada inutila princare elevii dobiindesc un volum mare de cuno~tinte esentiale, dar ~i nesemnificative.Elevii saturati, cu grad mare de an;xietate, nu selecteaza cuno~tintele cand Ie 'invatii~i, dinacest motiv, Ie uita 'in bloc, tara discernamant.

• Accesibilitatea cuno~tiDtelor ~i competentelor. 0 cuno~tinta este accesibiliidaca elevii 0 'inte1eg, iar pentru a 0 'intelege este nevoie sa posede 'in baza lor decuno~tinte pe cele de care poate fi ea legatii ~i prin care este explicatii. Accesibilitateadepinde de vocabularul activ al elevilor, de calitatea exprimarii profesorului (viteza,lexic, logica), de modul de prezentare a cuno~tintei respective (verbal, grafic, cartografic,fotografic, simbolic), de modul de structurare a continutului 'in leqie (schita pe tabla), destrategiile utilizate. 0 cuno~tinta inaccesibila unui elev poate fi accesibila altuia. Pro-fesorul va alege cuno~tintele presupuse a fi accesibile pentru cat mai multi elevi. Dacaprofesorul utilizeazii in lectii cuno~tinte inaccesibile eleviJor, ace~tia vor avea impresiaell Ii se vorbe~te 'intr-o limba straina.

• Gradul de gencralitate. Profesorul va alege, 'inprimul rand, categoriile de bazii,care sunt reprezentate printT-un singur cuvant in Iimbajul natural, care au cea mai marefrecventa 'in limbajul vorbit (termenii munte, ciimpie, fata de categoria supraordonatiirelief sau subordonata munte vulcanie, campie litorallf), sunt 'invatate mai devreme, 'incomparatie cu categoriile sub- san supraordonate (cuvantul riiu este 'invatat mai repededeeM cuvantul hidrosferii), sunt cele mai abstracte categorii care sunt asociate uneiforme fizice (muntele 'il asociem la 0 forma concreta, lusa relieful nu). Pentru ca elevulsa 'invete u~or, repede, corect profesoml va alege cuno~tinte cu grad mic de generalitatesituate pe treptele inferioare ale ierarhiilor.

• Perceptia polimodala. Un continut pe care elevul II percepe prill intermediulunui singur analizator (auz) este 'inteles ~i invatat mai greu decat un continut perceputprin mai multe simturi (auz, viiz, pipait, miros, gust). Un copil care aude ca "marea esteo apii stiitiitoare saratii, mai mare dedit lacul" are altii reprezentare dedit cel care aviizut marea, a auzit valurile, a :inghitit apa sarata, a Tacut baie 'in mare. Protesorul vaselecta elementele de continut care permit perceptia polimodala directa a realitiitii sauindirectii prin fotografii, filme, desene, hiirti. De exemplu, profesorul va alege saanalizeze 0 alunecare de teren direct 'in realitate, 'in loc sa descrie alunecarea de teren taraa utiliza nicio fotografie a acesteia.

• Strategia didactica ~i forma de activitate. Cand profesoml selecteaza conti-nutul, el are c1ar In minte daca acesta va fi utilizat 'intr-o activitate centratii pe profesor(expunere, povestire, descriere, explicatie) sau pe elev (extragerea ideilor, restructurareatextului, raspunsul Ja intrebari, elaborarea schemei, completarea tabelului), dacii implicadialog (dezbatere, conversatie euristica, problematizare), daca este destinat pentru a fistudiat 'in grup sau individual. in functie de modul de utilizare a continutului In lectie,acesta ar trebui sa satisfaca cerintele specifice metodei sau formei de activitate.

• Mijloacele de invatamant. Continutul este concretizat 'in diverse forme: verbala,scrisa (un text), cartografica (harta), grafica (desen), fotograficii (fotografie, diapozitiv,film). Profesorul In sine sau elevul constituie un "mijloc de invatamiint" fiind surse decuno~tinte. invatarea unei cuno~tinte, nesustinuta prin mijloace de invatiimant adecvate,

este 0 falsa Invatare. Profesorul peate crede ca elevii au Inteles cc a spus, t: ci ,,:;;liu", caau Invatat. De exemplu, elewl nu dobande~te notiunea de savann 10 tI nu a vazutniciodata 0 fotografie cu un salcam tropical, un baobab. Daca pr f"s rill d s ri oralsavana, apoi of era 0 fotografie din silvostepa (ierburi ~i arbori iz.ola\i) cl paate avcasurpriza ca elevii sa 0 identifice ca fiind savana. Enumcrarca sp iil r d plante $ianimale specifice savanei, dar pe care elewl nu le-a vazut nicioda ,dctcrmin 0 me-morare mecanica, abuziva, maladiva, nonproouctiva, nu 0 Inva\arc autentica, care ar fiutila.

Concepte-cheie: proiectare, planificare anuala, unitate de Invatare• Proiectarea continuturilor instructiv-educative se realizeaza prin:- sa aleaga obiectivele de referinta In functie de continutul unei unitati de Invatare $i aunei leqii;- sa aleaga competentele In functie de continutul unei lectii;- sa formuleze obiectivele operationale adecvate continutului unei lectii ~i In funqiede obiectivele de referinta;- sa stabileasca situatii de Invatare adecvate unui obiectiv de referinta ~i unui anumitcontinut;- sa formuleze obiectivele prin care se realizeaza 0 competenta sau se Invata unanumit continut.• Accesarea diverselor surse de informare In scopul documentarii se realizeaza prinobiectivul:- sa analizeze programe ~colare, Planifidiri anuale, Planificari pe unitati de Invatare,manuale alternative, lucrari de pedagogie ~i de didactica specialitatii indicate Inbibliografie.Resurse materiale: Program a ~colara, Planificari anuale, Planificari pe unitati deInvatare, manu ale $colareResurse procedurale: studiul documentelor ~colare, analiza, conversatia, expunereaResurse temporale: 2 oreMetode ~i instrumente de evaluare: rezolvarea aplicatiilor din suportul de cursBibliografie:Dulama, Maria Eliza, Ro~covanu Serafima, (2007), Didactica geografiei, EdituraBONS OFFICES, Chi~inauDulama, Maria Eliza, (2005), Practica pedagogicii, Editura Clusium, Cluj-Napoca

1. Conceptul de proiectare. Proiectarea activitiifii instructiv-educative reprezintaansamblul de procese ~ioperatii deliberative de anticipare a acesteia, de fixare mentala apa~ilor ce vor fi parcur~i in realizarea instructiei ~i educatiei, la nivel macro (respectiv lanivelul general al procesului de Invatamant) ~i micro (la nivelul specific/intermediar - alcapitolelor/temelor ~i operational- al activita!ilor didactice concrete) (Ionescu, 2000, p.146). in viziune modema, in activitatea de proiectare didactica la nive] micro, accentuleste deplasat de la planificarea timpului, e~alonarea materiei sub forma planificarii calen-daristice, a proiectului de Jectii, la prefigurarea activitatii sub forma de situatii de Inva-tare efectiva. Sintagma "design instructional" desemneaza actul de anticipare, de prefi-gurare a demersului didactic In termeni care permit implemelltarea In practica.

2. Importan!a proiectiirii activitapi didactice. Procesul instructiv-educativ repre-zinta 0 activitate complexa, con~tienta, sistematica ~i organizata, orientata spre realizareaunor obiective concrete, iar activitatea de proiectare a derularii acestui praces constituiepremisa ~i condi!ia necesara pentru realizarea unui demers didactic eficient. Ea perrnite

ameliorarea raportului dintre aleatoriu ~i certitudine. Proiectarea activit I,iididnctic' oSlenecesara deoarece:

• absenta anticiparii demersului didactic determina un proccs do prcclarc-illvatare-evaluare improvizat, inllimplator, rara scopuri clare;

• procesul didactic vizeaza ca elevii sa realizeze anumite obiective preligllrate, iaratingerea lor nu se face inllimplator, ci doar printr-o activitate bine gandiU\ant.erior;

• pentru realizarea obiectivelor sunt neeesare resurse multiple $i variate (t.imp,spatiu, mijloace, continut) ~i eficienta activitatii deprinde de modul 'in care sunt combi-nate ~ivalorificate aeestea;

• elevii obtin rezultate chiar daca profesorii nu proieeteazii in seris activitatca, insacalitatea ~i eantitatea rezultatelor obtinute poate cre~te printr-o proiectarc buna ~i 0

transpunere a acestui proiect In realitate;• proieetarea constituie una dintre conditiile necesare penlru realizarea unui demers

didactic eficient; cu cat 0 activitate este proiectata mai minutios, eu atat eficienta leerieipoate fi mai mare;

• dupa realizarea activitatii proiectate profesorul evalueaza propria activitate,schimba sau reaplica proiectul;

• pomind de la un proiect bine giindit ~i invatat, profesorul adapteaza mai u~orprescriptii1e, dialogul cu elevii, demersul didactic etc. decat daca improvizeaza intotalitate ~i 0 situatie neprevazuta 11poate bloca; contrar unor pareri, proiectarea favo-rizeaza creativitatea profesorului in realizarea lectiei, deoarece el gande~te anticipativ unscenariu inedit la care poate adauga spontaneitatea unor situatii noi cu care se confruntain clasa, inspiratia de moment, unele decizii adoptate ad-hoc.

3. Elaborarea Planificiirii anuale. Proiectarea activitatii anuale implica: definireascopurilor instructiv-educative vizate In predarea-7nvatarea geografiei; analiza structuriicontinutului ~i delimitarea unitatilor mari (capitole, teme), a suecesiunii acestora; core-larea continuturilor cu ale altor discipline de invatamiint ~i cu conditiile de realizare;stabilirea ritmului de parcurgere a unilati10r de continut, in funetie de numarul de oreprevazut; repartizarea resurselor (unitatilor) de timp pe tipuri de activitati (predare-invatare, recapitulare, sinteza, evaluare). Planificarea calendaristica este un documentadministrativ elaborat de catre profesor in care se asociaza obiectivele de referinta ~icontinuturile din programa ~colara cu resursele de timp alocate din cele disponibile peparcursul anului ~colar. Pentru realizarea unei planificari anuale se parcurg urmatoareleetape.

• Elementele de continut specificate In programa ~colara se impart in mai multeunitati de Invatare, astfel incat sa fie incluse toate In planificare. 0 unitate de Invatareeste constituitii din mai multe lectii cu tematica similara ~i prin parcurgerea carora serealizeaza anumite obiective de r~ferinta. Intre elementele de continut din cadrul uneiunitati de invatare exista coerenta, astfelincat conceptele ~i infonnatiile noi se cladesc inmaniera constructivista pomindu-se de la ceva simplu ~i cunoscut spre ceva mai com-plicat ~i necunoscut. Se observa ca in une!e programe ~cotare de geografie nu existiicoerenta in abordarea temelor, motiv pentru care profesorul are obligatia de a rcstabiliordinea logica In pareurgerea continutului in timpul unui an ~colar. Iotr-o unitate deinvatare pot fi integrate lectii specificate in programa ~colara in diferite locun pe listacontinuturilor din programa ~colara.

• Se stabile~te succesiunea parcurgerii unitatilor de invatare.

• Se aloca numarul de ore considerate necesare pentru parcurgerea fiecarei unitiitide Invatare.

• Pentru fiecare unitate de invatare se aleg din programa ~colara obiectivele dereferinta adecvate, astfel incat toate obiectiveIe sa fie realizate pe parcursul anului ~colar.

Spre exemplificare prezentam 0 planificare anuala pentru c1asecu 0 ora de geogra-fie pe saptamiina ~i0 planiticare pentru doua ore de geografie pe saptamana.

Scoala ,... Profesor: .Disciplina: Geografie generala Clasa: a V-a-l oralsiiptamiina

Planificare calendaristica annaHi 2007-2008Obiectivele-cadru:1, Situarea corecta in spa{iu ~i timp2. Cunoa~terea ~i interpretarea suporturilor grafice ~i cartografice3. In{elegerea ~i utilizarea adecvata a limbajului de specialitatc4. Investigarea ~i interpretarea ienomenelor din medial geografic5, Formarea unci atitudini constructive ~i responsabile fa!A de mediu

Nr. Unitiiti de 1nvatare Ob iective de reterinta Nr. ore Saptamiina Semestrulcrt.1 Geografia - ramura a l.l.; 1.2.; 3.1. 1 1 Sem.l

~tiintei2 Lumea in care traim 1.t.; 1.2.; 1.5.; 2.1.; 2.2.; 2.3.; 3.t.; 5 2-5

(Pamiintul- ca olaneta) 3.2.; 4.1.; 4.2.; 5.1.3 Relieful Pamiintului 1.t.; 1.2.; 2.1.; 2.2.; 2.3.; 3.1.; 3.2.; 4 6-10

4.1.; 4.2.; 5.1.4 Atmosfera t.1.; 1.2.; 2.t.; 2.2.; 2.3.; 3.1.; 3.2.; 4 11-14

4.1.; 4.2.; 5.1. ; 5.2.5 Hidrosfera l.1.; l.2.; 2.1.; 2.2.; 2.3,; 3,1.; 3,2.; 4 1-4 Sem.

4.1.; 4.2,; 5.1. II6 Biosfera 1.1.; t.2.; 2.t.; 2.2.; 2.3.; 3.1.; 3.2.; 5-8

--

I44.1.; 4.2.; 5.1.

7 Solul l.t.; 1.2.; 2,2,; 2.3.; 31.; 3.2.; 4.1.; I 94.2.; 5,1.

18 Geografia populatiei ~i a 1.1.; 1.2.; 2.1.; 2.2.; 2.3.; 3.1.; 3.2.; 5 10-14a~eziirilor 4.1.; 4,2.; 5.1.

15-209 Bogatii1e (resursele) 1.1.; 1.2.; 2.1.; 2.2.; 2.3.; 3,1.; 3.2.; 6planetei 4.1.; 4.2.; 5.1.Geografie generaJii - 1.1.; 1.2.; 1.3.; 1.4.; l.5.; 2.1.; 2.2.; 2 21-22sintezll 2.3.; 3.1.; 3.2.; 4.1.; 4.2.; 5.1.

Scoala Profesor: .Disciplina: Geografie genera/a Clasa: a V-a-2 ore/saplamiina

Planificare calendaristicii annaHi 2007-2008Obiectivele-cadru:I. Situarea corecta in spatiu ~i limp2. Cunoa~terea ~i interpretarea suporturilor grafice ~i cartografice3. lnlelegerea ~iutilizarea adecvata a limbajnlui de specialitate4, Investigarea ~i interpretarea fenomenelor din mediul geografic5. Formarea unei atitudini constructive ~i responsabile fa!A de medin

Nr. Unitati de illvafare Objective de referin!A Nr. Saptamiina Semestrulcrt ore1 Geografia - ramura a 1.1.; 1.2.; 3.l. 1 1 Sem. I

~tiintei

2 Lumea in care traim I.L; 1.2.; 1.3.; 1.4.; 1.5.; 2.1.; 2.2.; 2.3.; 9 1-5(Pamlintul - ca 2.4.; 2.5.; 3.1.; 3.2.; 3.3.; 4.1.; 4.2.; 5.1.;planetii) 5.2.

3 Relieful Pamantului 1.1.; 1.2.; 2.1.; 2.2.; 2.3.; 2.4.; 2.5.; 3. I.; 10 6-103.2.; 3.3.; 4.1.; 4.2.; 5.1.;

4 Atmosfera 1.1.; 1.2.; 2.1.; 2.2.; 2.3.; 3.1.; 3.2.; 3.3.; 8 IL-J44. L; 4.2.; 5.1. ; 5.2.

5 Hidrosfera 1.1.; 1.2.; 2.1.; 2.2.; 2.3.; 2.4.; 2.5.;3.1.; 8 1-4 Scm.3.2.; 4.1.; 4.2.; 5.L; 5.2. II

6 Biosfera 1.1.; 1.2.; 2.1.; 2.2.; 2.3.; 2.4.; 2.5.;3.1.; 8 5-83.2.; 4.1.; 4.2.; 5.1.; 5.2.

7 Solul 1.1.; 1.2.; 2.2.; 2.3.; 3.1.; 3.2.; 4.1.; 4.2.; 2 9

I5. I.; 5.2.8 Geografia populatiei 1.1.; 1.2.; 2.L; 2.2.; 2.3.; 2.4.; 2.5.; 3.1.; 10 10-14

~ia asezarilor 3.2.; 3.3.; 4.1.; 4.2.; 4.3.; 5.1.; 5.2.9 Bogaliile (resursele) 1.1.; 1.2.; 2.1.; 2.2.; 2.3.; 2.4.; 2.5.; 3.1.; 12 15-20

planetei 3.2.; 3.3.; 4.1.; 4.2.; 4.3.; 5.1.; 5.2.Geografic generala - 1.1.; 1.2.; 1.3.; 1.4.; 1.5.; 2.1.; 2.2.; 2.3.; 4 21-22sinteza 2.4.; 2.5.; 3.1.; 3.2.; 4. I.; 4.2.; 5.1.

Important: Planificarea anuaHi este un instrument de lucru care il ajuta peprofesor in eficientizarea activitatii didactice. Pentru realizarea unei planificari anualecficiente, consideriim ca este utila includerea obiectivelor-cadru la inceputul tabelului,iar obiectivele de referinta sa fie scrise in 'intregime pentru fiecare capitol. Dacaprofesorul opereaza in planificarea anuala doar cu aceste coduri, el nu va ~ti cereprezinta fiecare cod, in special atunci ciind lucreaza la gimnaziu ~i la liceu, deciplanificarea anuala va fi un instrument ineficient fiindca profesorul va avea nevoiepermanent de program a ~colara pentru decodificarea simbolurilor. Daca pe parcursulprocesului didactic profesorul constata ca elevii nu au realizat obiectivele de referintiipropuse la 0 unitate de invatare sau ca pot fi realizate ~i alte obiective, el va completasau corecta planificarea pentru a tine cont de constatari in anul urmator. Daca pro-fesorul remarca faptul ca resursele de timp alocate unci unitati de invatare sunt preamari sau pre a mici va mentiona, de asemenea, in planificare pentru rcglarea procesuluididactic in anul urmator.

4. Planificarea pe unitati de invatarc. Planificarca unei unitati de invatare cu-prinde un antet ~i un tabel. Pentru a realiza 0 planificare pe unitati de invatareprofesorul va parcurge mai multe etape:

1) Completarea antetului. La antet se precizeaza denumirea unitiitii de invatare,numiirul de ore alocate ~iperioada in care va fi parcursa unitatea respectiva.

2) Elaborarea tabelului. Tabelul este structurat in mai multe coloane: denumireaelementului de continut, obiectivele de referintii, situatiile de invatare, resursele educa-tionale, evaluarea.

3) Selectarea confinuturilor (Ce voi face?). in rubrica referitoare la confinuturi(detalieri), daca s-a alocat numai 0 ora pe siiptamiina ca resurse temporate, se includelemente de continut obligatorii din programa ~colara care nu sunt marcate cu asterisc(*) ~inu sunt scrise cu litere inclinate. In cadrul unci unitati de invatare, elementele decontinut se abordeaza in ordinea stabilita de profesor, nu neaparat in cea specificata inprogram a ~colara. Conform indicatiilor Consiliului Nafional pentru Curriculum, teme-Ie unitiilii de invatare "sunt enunturi complexe legate de analiza scopurilor inviitfuii,

42

formuliiri fie origin ale, fie preluate din lista de continuturi a programei sau din ma-nual, formulari care reflecta din partea invatiitorului/profesorului 0 lntelegere profundaa scopurilor activitatii sale, talent pedagogic, inspiratie, creativitate" (MEC, 2001, p.30), cuno~terea disciplinei studiate. in conditiile noului curriculum, prograrna ~imanualul ~colar nu se parcurg obligatoriu liniar. Programa va fi parcursa de catre toti,insa profesorul poate regrupa subtemele unitiitilor de inviitare ~i poate schimba ordineain care vor fi studiate. Asupra unor unitali ~i elemente de conti nut din manual,profesorul poate interveni prin inlocuire, omitere, completare, corectare, adaptare saupoate utiliza alte materiale suport.

4) Identificarea obiectivelor de referinfii (in ce scop voi face?). Profesorul vaextrage obiectivele de referintii, care au fost mention ate deja 'inPlanificarea anuala, ~iIe va include in Planificarea unitatii de lnvatare respective. Conform recomandiirilordin partea Consiliului National pentru Curriculum, in rubrica obiective de referinfa, sespecifica numerele (codurile) obiectivelor de referintii din programa ~colara, insa apre-ciem ca acest mod de operare nu este functional deoarece profesorul va apela frecventla prowama ~colarii pentm a identifica obiectivele de referinta alese pentru tiecarelectie. In planificarea unitatii de Invalare prezentata ca model am specific at obiectivelede referinta prin cuvinte.

5) Alegerea situatiilor de lnviifare (Cum voi face?). In planificarea unitatilor de'invatare este preferabila sintagma situafie de lnviitare in locul celei de activitate delnvafare dcoarece invatarea in sine este 0 activitate, iar situatia de invatare implica uncontext mai largo In aceasta rubricii, pentru tiecare leetie sau subunitate de invatare,profesorul va alege dintre activitatile exemplificate in programa ~colara sau Ie vacompleta, modifica sau schimba cu altele adecvate pentru realizarea obiectivelor dereferintii. Conform recomandarilor Consiliului Nafional pentru Curriculum, activi-tiitile (situatiile) de invatare pentru realizarea unui anumit scop se construiesc princorelarea obiectivelor de referinta cu continuturile, cu resursele ~i strategia didactica.

6) Analiza resurselor (Cu ce voi face?). in rubrica Resurse se precizeaza resur-sele de timp (0 ora, de exemplu), resursele materiale (materiale didactice, mijloace deinvatamant), resursele procedurale (strategii, metode, procedee, forme de organizare aelevilor - individuale, grupale, frontale). Pentru ca planificarea unitatii de inviilare safie operationala, fiecare mijloc de inviitiimiint utilizat in leetie va avea mentionatadenumirea sa completa (Exemplu: Harta fizicii a lumii, folie cu Circuitul apei Innatura, Profil longitudinal al unui ghefar montan, test, retroproiector, lectura dincartea ... , pagina 39). Procediind astfel, profesorul are posibilitatea sa pregiiteasca dintimp materialele necesare la 0 anumita !ectie ~i va ~ti zilnic ce materiale ii suntnecesare la lectii. Dupa lectie, in proiect profesorul va specifica denumirile altor ma-teriale utilizate sau va exclude denumirile materialelor neutilizate. in alegerea resur-selor procedurale pentru 0 unitate de invatare ~i a formelor de organizare a activitatii,profesorul se poate ghida dupii ciiteva principii:

• sa prevada pentru fiecare lectie forme de organizare a activitatii individuale,frontale ~i in grup (de cooperare, dar ~i prin competitie) pentru ca elevii sa invete incontexte dit mai variate;

• sa prevada metodologii diversificate (strategii, metode, tehnici, procedee) deinstruire ~i de invatare, tiniind cont de tipologia ~ide eficienta acestora;

Pentru a realiza Planificarea pe unitilti de 'invatare ca pe un instrument de lucrucficient ~i practic, profesorul 0 va modifica dupa ce va elabora proiectele de lectii ~i Ieva transpune 'in practica.

4. Analiza ~i utilizarea manualelor ~colare alternative in proiectare. Ana-liza continutului disponibil 'inmanual cuprinde:

- identificarea conceptelor-cheie;- identificarea structurilor de infonnatii: cronologii, clasificari, etapizari;- identificarea exemplelor, denumirilor ~i datelor esentiale;- identificarea legilor, principiilor, teoriilor;- identificarea tipurilor de cuno~tinte;- identificarea tipurilor de texte;- identificarea conexiunilor cu cuno~tintele anterioare;- identificarea gre~elilor ~i a lacunelor;- analizarea continutului ~i calitatii materialului iconic (fotografii, haIti, diagra-

me, desene schematice);- analizarea aplicatiilor ~itemelor propuse elevilor spre rezolvare;- analizarea probelor de evaluare prop use elevilor spre rezolvare;- stabilirea gradului de dificuJtate a continutului.Daca profesorul decide ca sunt necesare alte continuturi pentru 0 anumita lectie, el

va consulta alte surse (manuale, reviste, caqi etc.). Profesorul ar trebui sa decida ~i saprecizeze In planificarea unitatii de 'invatare ce situatii de 'invatare poate propune ~lev~lorpe baza textului din manual, a materialului iconic ~i a aplicatiilor propuse de auton on pebaza altor resurse materiale.

• sa proiecteze sistemic strategiile, metodele ~i tehnicile didactice, adica sa tinacont ce resurse procedurale au fost utilizate 'in fiecare lectie pentru ca elevii sa fieplasati 'in situatii de 'invatare cat mai diversificate ~i mai eficiente.

7) Stabilirea instrumentelor de evaluare (Cat s-a realizat?). Instrumentele deevaluare care vor fi aplicate 'in clasa vor fi mentionate 'in rubrica evaluare: testul decuno~tinte, testul de evaluare a cuno~tintelor prealabile, testul sumativ, jocul(Robingo), aritmogriful, portofoliul, referatul, proiectul, fi~ele de evaluare, evaluareaprin desen geografic/diagrame, harta muta, rezolvarea de exercitii/probleme, eseul,analiza ~i interpretarea imaginilor, descrierea unui peisaj, elaborarea unei scheme etc.Profesorii schimba uneod denumirea rubricii evaluare cu forme de evaluare ~ispecifica diferite tipuri de evaluare (evaluare secventiala, evaluare sumativa, evaluarefinal a, evaluare oral a, evaluare scrisa, test secvential, proba orala) ~i nu nominalizeazaexplicit instrumentul de evaluare utilizat. Confonn recomandarilor Consi/iului Natio-/lal pentru Curriculum la finalul fiecarei unitiiti de 'invatare ar trebui sa fie alocata 0

ora pentru evaluare sumativa (2001, p. 29), Insa pentru disciplinele care au alocatii 0

ora pe saptiimiina este dificil sa se respecte aceasta indicatie.Proiectarea situatiilor de evaluare se face concomitent ~i 'in concordanta eu

proiectarea situatiilor de Invatare. In proiectarea instrumentelor (probelor) de evaluareprofesorul va reflecta asupra urmatoarelor Intrebari:

- Care sunt obiectivele-cadru ~i obiectivele de referinta pe care ar trebui sa Ierealizeze elevii?

-- Care sunt perfonnantele minime, medii ~i maxime la care pot ajunge eleviipentru a demonstra ca au realizat aceste obiective?

- Care este specificul colectivului de elevi care va fi evaluat?- Ciind ~i In ce scop se evalueaza?- Ce tipuri de evaluare vor fi alese?- Cu ce instrumente se va realiza evaluarea pentru ca fiecare elev sa fie evaluat

prin probe variate In vederea asigurarii unei evaluari dit mai obiective ~i eficiente?- Cum vor fi utilizate instrumentcle de evaluare pentm asigurarea progresului

fiecarui elev? (MEC, 200 I, p. 31-32).Consiliul National pentru Curriculum face urmatoarele recomandilri referitoare

la evaluare (MEC, 2001, p. 32):• deplasarea accentului dinspre evaluarea sumativa, care inventariaza, selecteaza

~i ierarhizeaza prin calificativ/nota, catre evaluarea fonnativa, ee are drept scopvalorificarea potentialului de care dispun elevii ~i care conduce la perfection area con-tinua a stilului ~i a metodelor proprii de 'invatare;

• realizarea unui echilibru dinamic 'intre evaluarea scrisa ~i evaluarea orala;evaluarea orala presupune volum mare de timp, 'insa faciliteaza dezvoltarea abilitatilorde comunicare ale elevilor, a relatiilor interpersonale, reducerea blocajelor datoratetimiditatii etc.;

• utilizarea mai frecventii a metodelor de autoevaluare ~i de evaluare princonsultare 'in grupuri mici, viziind verificarea mudului 'in care elevii 'i~iexprima liberopinii sau Ie accepta pe ale celorlalti, aprecierea capacitatii de a sus~ine ~i argumentapropunerile etc.

In raport Cll momentele evaluiirii, 'in planificarea unei unitati de 'invatare se spe-cifica: evaluare initiala, evaluare forrnativa sau sumativa.

. Nr. ore /saptiimana: 1Continuturi Obiective de

. referin!aPamantul- 1.5.sa precizezecorp cosmic; pozitia planeteipozi!ia in noastre in Uni-sistemul verssolaqi in 3.l.sa defi-Univers neasca sensulLuna - satelit termenilor denatural al bazliPamantului 1.2.sa perceapa

ordinea unorfenomeneprezentate sauobservate4.l.sa descriecoerent unfenomenfolosind 0

reprezentare aacestuia4.2.sa descrie ~i

NT. de ore alocate: 3Situafii de inva!are Resurse

-analizarea fotografiilor pebaza intrebarilor (cometii,stca, planeta, Luna)-identificarea prin conver-satic a caracteristicilorU~iversului, a corpurilorcosmice (Soare, Luna,stca, meteorit., meteor,cometJI, plancta), sistcmulsolar, galaxiile (concep-tualizare)-analizarea desenelorschematice pe hazaintrebarilor (sistem solar,Fazele Lllnii)-reprezentarea pe diagramein palrat a masei Soarelui~i a planetelor, a ponderiiH ~i He in Soare-structurarea informatiilor

Resursc materialc: [010-grafii (cometa, slea,planeta, Luna), deseneschematice (sistemsolar, Fazele Lunii)Resurse procedurale:Hlirtia de un minut,Copacul ideilor, analizafotografiilor ~i desene-lor schematice, conver-satia euristica

lnstrumente:TestAritmogrifRezolvareaproblemelorElaborareadiagrarnelor(evaluarenormativa)Metode:Conversatie(evaluareformativa)

Reprezen tarea suprafeteiPamanttllui(continente ~ioceane).Globulgeografic ~iplaniglobul.Fonna~idimensiunilePamiintului.

Mi~carilePlimiintului ~ieonsecinlelelor

sli coreleze fe- ill scheme logicenomene,observate directsau indirectl.l.sli utilizezemodalitlilielementare deorientare(punetecardinale)3.l.slidefrneasclisensu]terrnenilor debazli2.l.sa relalio-neze punctelecardinale dinrealitate cu celede pe un suportcartograficsimplu2.2.sli relalio-neze obiecteledin realitate cupozilia lor peun suport carto-grafic

1.I.sa utilizezemodal italiclementare deorientare(punctecardinale)1.2.sa perceapliordinea unoI'fenomene pre-zentate sauobservate3.1.sa defi-neasca sensultennenilor debazli4.2.sa deserie ~isa eorelezefenomeneobservate directsau indirect

-dobandirea princonversalie a conceptelor:glob geografic, poli, axaPamantului, latitudine,Iongitudine, harta, plani-glob-Ioealizarea pe globulgeografie ~i pe planisferaa eeuatorului, a parale-lelor, a meridianelor, atropieelor, a polilor, acontinentelor ~i oceanelor,a zonelor tennice etc.-dedueerea prin con-versalie euristieii aconsecintelor geograficeunor caracteristici alePamiintului-analizarea dimensiunilor~i formei Pamantului pedesene schematice-rezolvarea unoI' pro-bleme-estimarea lungimiiparalelelor-doband irea prin eon-versalie a conceptelor:mi~care de rotalie,mi~care de revolulie, anbisect, fus orar, orbita-demonstrarea mi~earii derotalie ~i a mi~ciirii derevolutie eu globulgeografie-deducerea prin eonver-salie euristica a conse-cintelor geografice ami~eiirilor Pamantului-rezolvarea de probleme-aplicarea procedurii deidentifieare a anilorbisecti dintr-un secol-analizarea desenelorschematice: ,,Mi~carea derevolutie"; "Zoneleterm ice"-identificarea unor datedin tabele

Resurse materiale:desene schematice(DimensiunilePamantului, FonnaPamantului, Paralelele,Meridianele,Latitudinea,Longitudinea,Impiiftirea cercului ingrade), planiglobul,globul geografic, globulnegruResurse procedurale:analiza desenelorsehematice, analizahiiftii., conversaliaeuristica, rezolvareaproblemelor, exercilii deorientare ~i deidentificare a unorclemente pe glob ~i peharta

Resurse materiaJe:desene schcrnatiee:"Mi~carea de revolulie";,,2onele tennice",g\obu I geografieResurse proeedurale:expunerea, demonstra-lia, explicalia, conver-salia euristidi, analizadesenelor schematice

Instrumente:TestRezolvareaproblemelor(evaluare

normativa)Metode:Conversalie(evaluareformativa)

Concepte-cheie: microproiectare, lec~e, proiect de lectie, momentele lectiei, tip delec~e, categorie de lectie, variantii de lec~e• Accesarea diverse lor surse de informare in scopul documentiirii se realizeaza prinobiectivul:- sa analizeze Planificari pe unitati de invatare, manuale alternative, lucriiri despecialitate ~i alte surse bibliografice• Utilizarea metodelor ~i strategiilor de predare adecvate particularitiitilor indi-viduale/de grup, scopului ~i tipului leetiei se realizeaza prin obiectivul:- sa proiecteze situatii de invatare individuala ~i In grup, in care se utilizeaza metode~i tehnici de predare ~i de Invatare diferite• Proiectarea, conducerea ~i realizarea proeesului instructiv-educativ ea act deeomunicare se realizeaza prin obiectivul:- sa formuleze intrebiiri, raspunsuri, sarcini de lueru bazate pe dialog• Proiectarea confinuturilor instructiv-educative se realizeaza prin obiectivele:- sa formuleze obiectivele operationale adecvate continutul unei leclii ~i in funetie deobiectivele de referinta;- sa formuleze obiectivele operationale prin care se realizeaza 0 competenta;- sa proiecteze situati-ide invatare adecvate unui obiectiv de referinla, unei competente~iunui anumit continut.• Proiectarea evaluarii (faze, fOlme, tipuri) se realizell7.li.prin obiectivele:- sa proiecteze diverse situatii de evaluare a cuno~tinlelor elevilor;- sa proiecteze diverse instrumente de evaluare a cuno~tinlelor elevilor.Resurse materiale: Programa ~colara, Planificari anuale, Planificari pe unitati deinvatare, manuale ~colareResurse procedurale: studiul documentelor ~colare, analiza, conversalia, expunerea,elaborarea de proiecte de leelie, proiectarea situatiilor de invatare ~i de evaluare,proiectarea instrumentelor de evaluareResurse temporale: 2 oreMetodc §i instrumcnte de evaluare: rezolvarea aplicaliilor din suportul de cursBibliografie:Dulama, Maria Eliza, Ro~covanu Serafima, (2007), Didactica geografiei, EdituraBONS OFFICES, Chi~inauDulamii, Maria Eliza, (2005), Practica pedagogicii, Editura Clusiurn, Cluj-NapocaDularna, Maria Eliza, (2008), Metodologii didactice activizante, Editura Clusium,Cluj-Napoca

lnstrumente:TestRezolvareaproblemelor(eva)uarenormativa)Metode:Convcrsalie(evaluareformativa)

1. Lectia - activitate didactidi fundamentalii. Lectia (lectio ill greaca inseamnaa citi cu glas tare, a audia, a lectura, a medita) reprezinta 0 forma principaJa de

organizare a activitatii didactice a binomului profesor-elevi. Lectia a fost de£lnita dupacriterii variate.

• Dupa criteriul organizatoric, lectia este 0 forma de activitate instructiv-educativa a clasei de elevi desI~urata sub conducerea cadrului didactic illtr-uninterval de timp precis, dupa un orar precis, pentru a se realiza eerintele programei~colare. Multe caracteristici esentiale ale lectiei sunt surprinse 'in urmatoarele de£lnitii .

• Dupa eriteriul confinutului, leqia este un sistem de idei articulate logic ~ididactic, conform cerintelor psihopedagogice ale predarii-asimilarii cuno~tintelor, aleaplicarii lor, ale veri£lcarii, evaluarii ~i notarii rezultatelor; £lind, deci, 0 unitate logicadidactica ~i psihologidi (Ionescu, 1998).

"Leetia este 0 unitate didactica fundamentaHi, 0 forma a procesului instructiv prinintermediul direia 0 cantitate de informatii este perceputa ~i asimilata aetiv de elevi,'intr-un timp determinat, pe calea unei activitati intentionate, sistematiee, eu autore-glare, provocand 'in sfera biopsihica a acestora 0 modificare In sensul formarii dorite ...leetia apare ea un program didactic, respectiv, un sistem de cuno~tinte, obiectiveoperationale, procedee de lucru ill stare sa activizeze elevii" (Ionescu, 1998).

In concluzie, lectia este 0 microstructura didactica integrata 'in sistemul de 'inva-tamant, 'in care binomul profesor-elevj interactioneaza asupra unui continut Intr-unspatiu ~itimp determinat, prin strategii psihopedagogice, de cercetare ~tiintifica ~i decomunicare speci£lce, cu scopul realizarii unor obiective educationale. Structura leqieieste rezultanta asamblarii mai multor componente ~i a relatiilor dintre acestea. Compo-nentele specifice oricarei leqii sunt:

• resursele umane: profesorul ~ielevii;• resursele materiale: mijloacele de Invatamant ~i spatiu1 de instruire (c1asa,

cabinet etc.);• resursele temporale (ora);• resursele ideatice/informationale (continutulleqiei);• resurscle procedurale sau managementul strategic (metode ~i proceduri di-

dactice de predare-Invatare-evaluare; metode ~i proceduri de eercetare ~tiintifica;rnetode, proceduri, canale ~i limbaje de cornunicare; metode ~i proceduri psihologiceetc.).

Prin interactiunile dintre aceste componente, care constituie "intrari" In sistem, secreeaza un mediu In care se produce 'invatarea, care determina "ie~irile" din sistemconcretizate In rezultatele obtinute de catre elevi ~i de catre profesor (euno~tinte,competente, comportamente, valori). Fiecare lectie constituie In realitate, 0 micro-structura unica deoarece componentele prezinU\ la intrare caracteristici ealitative ~icantitative variabile. Relatii1e dintre componentele leqiei prezinta anumite particu-laritati:

• binomul profesor-elevi reprezinta singura componentll care interactioneaza cutoate celelalte componente, Impreuna sau separat;

• toate eomponentele influenteaza relatia profesor-elevi In sens restrictiv saufavorizant;

• calitatea ~i cantitatea relatiilor stabilite Intr-o lectie determina aspectul pro-cesual al acesteia.

2. Momcntele lectiei. Momentul lectiei este 0 secventa sau 0 microstructura dinleetie destinata realiza;ii unui obiectiv didactic fundame~tal. Scenariul ;;i derulareaconcreta a unei lectii cuprinde 0 suita de momente care se succed temporal' ;;i In cadrulcarora se desIa~oara activitati specifice:

• momentul organizatoric (salutul; pregatirea mijloacelor de invatamant: caTti,caiete, atlase, plan~e, aparate, instrumente pentru scris etc.; inscrierea absen\e]or Incatalog);

• verificarea temei pentru aeasa;• verificarea cuno~tinfelor anterioare (lectia sau capitolul anterior);• dobdndirea cuno~tinfelor noi (evocarea cuno~tintelor anterioare, stimularea

rnotivatiei, discutarea obiectiyelor, prezentarea materialului-stimul, descrierea sarciniide invatare, camunicarea nailor cuno~tinte, angajarea in siluatia de invalare, asigura-rea feed-back-ului etc.);

• evaluarea cuno~tin!elor ~i competenfelor noi;• consolidarea cuno~tin!elor noi (corectarea gre~elilor, completarea Jacunelor,

'imbogatirea cuno~tintelor, consolidarea cuno~tintelor);• reeapitularea cllno~tinfelor;• sistematizarea euno>~tin!elor;• precizarea activitafilor pe care elevii Ie vor efectua acasa.3. Tipuri ~i variante de tectii de gcografie. Tipul de lecfie este un anurnit mod de

organizare ~idesIa~urare a activitatii de predare-invatare-evaluare ill funetie de obiec-tivul didactic fundamental. Obiectivul didactic fundamental este sarcina principala sauclominanta a leqiei, care poate £l: dobandirea cuno~tintelor, fonnarea priceperilor, de-prinderilor ~i competentelor, consolidarea cuno~tintelor ~i competentelor, recapitularea~i sistematizarea cuno~tintelor, evaluarea cuno~tintelor sau competentelor. In funetiede obiectivul didactic fundamental, care este un factor constant, ]eetiile se grupeaza Incategorii (tipuri) de leefii, iar In functie de factorii variabili, in interiorul fiecareicategorii, se constituie variante de leefii. Factorii variabili sunt: obiectul de Invata-

mant, nivelul de pregatire al elevilor, complexitatea cuno~tintelor care vor fi insu~ite,strategiile didactice de care dispune profesorul, stilul didactic al profesomlui, mij-loacele de invatamant utilizate, locullectiei in sistemul de lectii etc. Varianta de lecfiereprezinta "structura concreta a unei lectii impusa, pe de 0 parte, de tipul camia jiapartine, iar pe de alta parte, de factorii variabili ce intervin" (Nicola, 1996, p. 440).Fiecare lectie are 0 anumita combinatie de momente In functie de tipul ~i de varianta delectie.

corectarea, completarea ~iJsau lectia-concursimbogaprea cuno~tintelor lectia prin jocuri

lectia baz.ata pe studiul de cazlectia pe b:v..a fi~e1orlectia pe utilizarea computeruluilectia-vizita (muzee, expozitii, "intreorinderi agricole/ industriale)lectia de tip "proces"lectia-dezbatereleclia pe baza planului de recapitulare alcatuit de profesor ~ielevi (prezentat anterior sau la inceoutul activitatii de profesor)lectia pe baza referatelorIectia bazata pe scheme recapitulativelectia bazata pe utilizarea fi~elor de lucrulectia baz.ata pe rezolvari de exercitii si problemelectia bazatii pe activi~i practicelectia-concurslectia de sintezalectia de recapitulare bazata pe utiJizarea comouteruluilectia de recapitulare cu ajutorul multimedialeetia-vizitii (rnuzee, expozitii, intreprillderi agricole/ industriaJe)lectia bazata pe munca independenta a elevilor

Lectia de eva/uare a cuno~·- leclia de verificare oraIatint~lor -1ia competente/or (Ieeti i Iectia de verificare scrisade "bilanf') in care se evidenliaza leclia bazata pe imbinarea verificarii orale cu cea scrisamodificarile produse ~j influen- lectia de evaluare prin lucrm practice!ele asupra personalita\ii elevilor lectia destinata analizei lucrarilor practice/scrisedupa parcurgerea unui program leclia de verificare bazata pe aplicatii ale cuno~tintelor ~ide invatare intr-un interval dc abilitatilor

Itimp. Se relcva in ce masura lectia de verificare/autoverificare eu ajutorul computeruluiI elevii . ~i profesorul. au reaJizat lectia de verificare cu ajutorul fi~elor de lueruO~l~cb:el~ pr_o~use ~.lee ~r treb~: lectia de veriJicare prin teste de cuno~tin~ --sa mtrvpnnda 10 vutor 111 ace. lectia de evaluare pnn rezolvare de exercl~robleJ!lce _scop '---'--. --.-'- - --

. lectta-semmarLeetia de creafie vizeaza organi- lectia bazata pe eJaborarea unor proiectczarea unor activita\i in care este lectia bazat~ pe rcalizarea unor modelesolicitata originalitatea, inventivi- leqia bazata pe crearea de multimediatatea ~i creativitatea elevilor in lectia bazata pc crearea de excrci~ii, probleme, intrebari, texteeonceperea unor produse. etc.Leetia mixta (combinatii, de predare-inviitare-evaluare) este caracterizata prill faptul ca includeacti~itiili corespunzatoare mai mliitor obiective didactice fundarnentale: dobiindire de noi cuuo~tinte,

I formare de priceperi ~i deprinderi intelectuale ~iJsau practice, fixarea ~i consolidarea cuno~tintelor,~ecapitlilare ~i sistematizare, verificare ~i apreciere etc.

Leetia de recapitulare ,~i siste-matizare a euno-1tinre/or vizcaziiactualizarea Clll1o~tintelor ~iordonarea lor intr-un sistem deeuno~tinte (capitol, tema, disci-plina de invalarnant). Se organi-zeaza la inceputul anului ~colareu scopul recapituJari i ~i siste-matiziirii cuno~tinlelor dobiinditein anul anterior, la fine1e capi-toldor sau a anumilor terne, lafine1e anului ~colar.

Tabelull Tipun $1 vanante de lectiiTipuri/catel!orii de lectiiLectia de transmitere -1i dedobdndire a euno~·tinte/or. carae-terizatii prin faptul ca in momen-tul comunicarii profesorul areponderea maxima in leclie

Variaote posibile de lectiilectia introductiva (la inceputul predarii unei discipline sau aunui capitol)lectia-prdegerelectia-exDtmere!ectia-filmlectia ba7.ata pe explicatielectia bazata pe demonstratielectia bazata pe utilizarea rnodelelorleclie bazatii pe utilizarea multimedia\eetie bazata pe utilizarea computeruluileetia bazata observare directiilectia bazata pe iuviitarea prin descoperire inductivaldeductivalectia orin activitati practice pe terenlectia bazata pe activitatea independenta a elevilorlectia b:v..ata pe experiente de laborator!ectia cu ajutorul rnanualului sau a altor surse de documentarelectia bazata pe studiul de cazlectia bazata pc investigaticleeria bazata pe conversatie euristicalectia bazata pe problematizare\ectia de invatare plin cooperare\ectie bazata pe utilizarea computerului[eeria b:v..atii pe utilizarea multimedialeclia-dezbatere

Leclia de formare a price peri/or, lectie bazata pe exercilii ~i problemea deprinderilor §i a compe- Iectia pe baza fi~e1or de lucrutenre/or inteleetuale vize:v..a do- lectia bazata pc autoinstruirea cu ajutorul cornputerului?andirea procedeelor _d~ muncii ~ pe baza lucrarilor de laboratormtelectuala, de munca mdepen- lectia bazata pe utilizarea multimediadentii, educarea capacitiitilor lectia bazatii pe studiu individualintelectuale, aplicarea in practica leetia bazata pe activitali creatoarea cuno~tintelorLecria de formare a prieeperilor,a deprinderilor practice -1i acompetente/or vizeazii dezvol-!area abilitalile practice in diferiteactivitati

Lec!ia de dobdndire de cuno§-tinte, caracterizata prin faptul cael~vii au rol activ in dobandireacuno~tinlelor

Leetia de consolidare a cun0-1tin-te/dr -1i a eompetentelor vizeazii

lectia de laboratorlec!ia bazata pe utili7..area computeruluilectia bazatii pe elaborarea moddelorlectia bazata pe activitati practice sau experirnentalelectia bazata pe realizarea unor proiectelectia in ~telierul ~colar/ln tererrul geograficlectia bazata pe activitali creatoarelectie bazatii pe rezolvarea de exercitii/problemelectia bazata pe activitiiti practice

Se observa cli aceea~i variantli de lectie exista in categorii diferite de leetii, jnsaobieetivul fundamental difera de la 0 situatie la alta. Atunei eand proieeteaza lectiile,profesorii pot denumi In mod flexibil variantele de leetii sau sa precizeze numaidenumirea categoriei de lectie. Studentii ~i multi profesori debutanti organizeaza deobicei lee!ii in care profesorul are rol predominant (vorbe~te mai mult timp dedit elevii)~i utilizeaza metode expozitive, specifice Invatil.mantului universitar (expunere, de-rnonstratie, explicatie) ~i prin care se solicita predominant memoria, nu gandirea ~iirnaginatia elevilor. Unii profesori debutanti elaboreaza proiecte de lectii doar peBtru ca

51

sunt obligati ~i pentru a nu fi sanctionati. Proiectul de lectie este de fapt un instrument delucru prin intermediul diruia profesorul poate realiza 0 activitate didactica eficienta ~i debuna calitate. Profesorii competenti ~i cu multa experienta la clasa, chiar daca nu re-dacteaza intotdeauna in scris proiectele de leqii, anticipeaza mental ce anume vor face Inlectie ~i cum anume pentru ca lectiile sa fie reu~ite.

. 4. Competen!a de a proiecta 0 lecpe (pre-instruire). Cfuld sunt in fata elevilor,unii studenti ~i profesori debutanti· nu ~tiu precis ce sa spuna, ce sa faca sau de ce facceva anume. Ei actioneaza intfunplator deoarece NU $TIU:

• continutul (nu s-au documentat, nu Ie este clar, nu I-au memorat);• cum sa aplice metodele didactice;• cum pot fi utilizate corect ~ieficient mijloacele de I'nvatamfult;• cum anume Invata elevii;• cum sa stimuleze motivatia elevilor ~i sa capteze atentia;• cum sa comunice cu elevii;• cum sa organizeze activitatea I'ndiverse forme etc.Cuno~tintele (competenta in specialitate), care se refera la continutullectiei, se do-

bandesc prin studierea lucrarilor de specialitate. Cuno~tintele (competenta metodica),care se refera la cum sa procedezi pentru a realiza un obiectiv vizat prin activitateadidactica, se dobandesc la didactica specialitatii ~i prin practica pedagogic!L Pentru adobandi competenta de a proiecta 0 lectie studentii ~iprofesorii ar trebui sa fie capabili:

• sa aleaga din programa ~colm·aobiectivele de referinta ~i competentele adecvateunei lectii;

• sa fonTlulezeobiectivul fundamental al Iectiei ~iobiectivele operationale;• sa selecteze continutul adecvat pentru realizarea obiectivelor operationale sau

pentm dobandirea competentelor;• sa aleaga cele mai bune materiale didactice dintre cele disponibile pentru reali-

zm·eaobiectivelor operationale sau pentru dobitndirea competentelor;• sa aleaga cele mai eficiente forme de organizare a activitatii In funetie de con-

rinutului lectiei, de materialele didactice disponibile ~i de caracteristicile clasei de elevi;• sa al~aga cele mai eficiente metodologii (strategii, metode ~i tehnici) didactice §i

de cercetare pentru realizarea obiectivelor ~i dobitndirea competentelor;• sa descrie I'ntermeni expliciti 0 sarcina de invatare;• sa descrie 0 modalitate eficienta de stimulare a motivariei ~i a interesului pentru

I'nvatare;• sa elaboreze instrumente eficiente de evaluare ~i de autoevaluare;• sa elaboreze scheme logice etc.5. Etapele proiectarii lec!iei. In proiectarea unei leqiei se parcurg mai multe

etape: ,1) Incadrarea lectiei in unitatea de I'nvatare(planul tematic) sau 'insistemul de leqii;2) Stabilirea obiectivelor ~i a elementelor determinate de acestea:a. stabilirea obiectivului didactic fundamental;b. stabilirea tipului de leetie I'nfunetie de obiectivul didactic fundamental;c. stabilirea momentelor lectiei In functie de obiectivele didactice fundamentale

(predare-I'nvarare, fixarea cuno~tintelor, evaluare etc.);d. stabilirea obiectivelor operationale (sau a competentelor) I'n functie obiectivele

de referinta alese ~ide fmalitatea pe termen lung a instruirii.

3) Stabilirea mental a sau I'n scris a desfii~urarii (scenariului) activitatii profesorului~ielevilorpentru realizarea obiectivelor propuse:

a. selectarea ~iordonarea logica a continutului lecriei in functie de: obiectivele ope-rationale; experienta cognitiva a elevilor; sistemul de cuno~tinte ~i de abilitati intelec-tuale ~i practice ale elevilor etc.;

b. elaborarea schitei logice a leqiei destinata a fi scrisa pe tabla sau pe folie;c. precizarea continutului destinat fiecami moment sau situatie de I'nvataredin lectie;d. alegerea fonnelor de organizare a activitatii 'in fiecare moment al lectiei sau si-

tuatie de 'invatare;, e. stabilirea strategiei didactice (metode ~i proceduri, mijloace de 'invatamant) pen-

tru fiecare moment allectiei In functie de obiectivele operationale prestabilite;f. stabilirea derularii logico-temporale a situatiilor de predare-'invarare In fiecare

moment al leetiei;g. dozarea timpului.4) Evaluarea rezultatelor elevilor (feed-back-ul):a. stabilirea formelor ~i metodelor de evaluare fomlativa;b. stabilirea ~i elaborarea instmmentelor de evaluare;c. stabilirea actiunilor de autocontrol ~ide autoevaluare ale elevilor;d. reactie la feed-back: stabilirea unor strategii ~i continuturi destinate pentm

completarea lacunelor, corectarea gre~elilor, 'imbogarirea/consolidarea cuno~tintelor I'nlectie sau pentru temele de casa.

Activitatea de proiectare a unei lectii va I'ncepe cu diteva saptamani 'inainte de datala care va fi sustinuta lectia pentm a avea timp suficient pentro documentare, pentm ela-borarea ~i I'nvatarea proiectului de leetie, pentru gasirea sau confeetionarea materialelordidactice. Activitatea de proiectare este anticipata de 0 documentare asupra continutu-rilor care vor fi abordate.

6. Documentarea pentru leclie. Documentarea pentru lecrie cuprinde:1) Citirea lec!iei din manualul utilizat 'in clasa, dar ~i din alte manuale, deoarece

continutul leqiilor este diferit, 'in functie de competenta autorilor. Pc parcursul analizeicontinutului lectiilor din manual vor fi efectuate urmatoarele activitati:

- extragerea ideilor principale pe foi separate pentru a putea fi selectate ~i com-binate ulterior;

- identificarea fenomenelor abordate;- listarea conceptelor esenriale;- identificarea cazurilor, a exemplelor, a faptelor;- identificarea structurilor de infonnatii: cronologii, clasificari, etapizari;- identificarea exemplelor, denumirilor ~idatelor esentiale;- identificarea legilor, principiilor, teoriilor;- identificarea tipurilor de informatii;- identificarea tipului de text;- identificarea lacunelor, gre~elilor ~i a aspectelor neclare din text ~i din materialul

grafic pentm a fi clarificate;- analizarea materialelor grafice, a MItilor ~i a fotografiilor pentm a aprecia cum

anume pot fi utilizate In activitatea cu elevii;- identificarea conexiunilor cu cuno~tintele anterioare;- stabilirea gradului de dificultate a continutului;

- ana1izareaprobelor de evaluare, a exercitiilor propuse elevilor spre rezolvare.Important: Deoarece m continutul manuale!or ~colare exista' gre~eli, inclusiv pe

harli, ,profesorul are obligatia de a Ie corecta Dadi profesorul transmite e!evilor infor-matiile gre~ite din manualele ~colare, culpa este a sa deoarece nu dovede~te cuno~tereapropriei specialitati.

Important: Fiecare ~tiinta are 0 logica specifici'i, diferita de la un domeniu la a1tu!.Profesorul ar trebui sa cunoasca modul specific de abordare 31 fieci'irui domeniu.Exemplu: Un proces geomOIfologic se studiazi'i Intr-un anumit mod, Intr-o aimmiti'iordine logica. Studiul unei regiuni geografice se face Intr-un mod specific, diferit de celal unui proces geomorfologic.

Important: In unele lectii, informatiile din text nu sunt ordonate logic sau suntincomplete, adica nu sunt prezentate toate subpuncte!e neeesare pentru c1arificareaproblemei abordate. Unele lecpi sunt incomplete pentru simplul motiv ca textul initial nua Incaput pe pagina cand s-a Iacut tehnoredactarea. Un profesor competent In spe-cialitatea sa ar trebui sa cunoasca problemele esentia!e adecvate la un anumit subiect ~isa corecteze !ipsa de coerenti'i a continutului manualelor ~colare. Manualul ~colar esteinstrumentul de lucru al elevilor, Insa profesorul nu este obligat sa structureze lectiaconform acestor manuale, ci conform logicii ;;tiintei pe care 0 "preda". Profesorul vaface exceptie In cazul studierii unor elemente de continut care constituie obiect pentruexamene ~iunde profesorul este obligat sa respecte continutul tuturor manuaIelor ~colarealternative, chiar daca nu este de acord cu acestea.

2) Citirea lec/Wor care constituie unitatea de inviifare din care face parte lectiapentru a ~ti ce au mvatat elevii ~i ce vor 'invata m continuare. I)rin citirea lectiilor ante-noare, ,profesorul identifica cuno~tin\ele antenoare ale e1evilor, nivelul ~tiin(ific alcontioutului, iar prin citirea lectiilor ce urmeaza sesizeaza care sunt cuno~tintele minimenccesare pe care ar trebui sa Ie dobiindeasca elevii pentrua m!elege noile informatii.

3) Ciiutarea conceptelor (no!iunilor) identificate "inlecpe In dictionare de specia-lilate. Uoii profesori cauta conceptele "inDicfionarul explicativ allimbii romane pe careII au la dispozitie, InSa In cadrul acestuia conceptele nu sunt definjte la nive! ;;tiinpfic(definitiile sunt incomplete).Pentru clarificarea conceptelor se impune studierea maimultor die/ionare de specialitate, deoarece defirntiile sunt diferite ~i, In unele situapi,exista gre~eli. Pentru a lucra cu e]cvii, profesorul va elabora pentru fiecare concept 0

defmitie de lucru adecvata (accesibiIa) nivelului de cuno~tinte ~ide mtelegere al elevilcf.4) Citirea manualelor §colare de la alte discipline (fizica, chimie, biologie etc.)

(gimnaziu sau liceu) se face pentru a afla cum ~i cand sunt inviifate unele concepte.Acest mod de a proceda este important deoarece unele concepte specific.e altor domeniiale ~tiintei se Invati'i mai Intai la Geografie, apoi la materiile carora Ie sunt specifice.Exemple: conceptul sferii se utilizeaza la geografie In clasa a V-a, iar la matematica abiain cIasa a VIII-a; conceptele condensare ~i evaporare se abordeazi'i la Geografie In clasaa V-a, iar la Fizica in cIasa a VI-a. Prin studierea acestor manua1e profesorul analizeazadefinitiile, faptele generice, exemple!e ~i Ie poate prelua pentru a introduce conceptele ~ia explica fenomenele Intr-un mod ;;tiintific. Daca explicatiile ;;i conccptele sunt gre~ite,elevii vor fi derutati cand Ie vor studia la fizica sau la geometrie ;;i va fi dificil sa I;;icorecteze cuno~tinteJe. '

5) Studierea confinutului in lucrlirile de specialitate ;;i in alte surse bibliografice(manuale ;;colare dio alte tari, atIase geografice romane;;ti ;;i straine, anuare statistice,

reviste de specialitate sau adresate publicului larg, reteaua Internet etc.) este necesarapentru c1arificarea ~iimbogatirea informapilor. Profesorul ar trebui sa cunoasca mult maiprofund subiectul lectiei decat este prezentat acesta In manualele ~colare pentru a nu fi indificultate 10 fata elevilor, in special ciind ace~tia au neclaritap ~i formuleazi'i Intrebari.Exemplu: 0 studeota a defmit mangrovele ca "arbori cu radacini mari". Conform acesteidefinitii, teritoriul Romaniei ar fi acoperit cu mangrove. Situatia a devenit penibila candun elev din clasa a VII-a a prczentat coreet ce sunt mangrovele. Citind In mai multe sur-se, studentul ;;iprofesorul vor sesiza cum se poate corecta 0 anumiti'igre;;eala din manu-al. Ciliar daca un fenomen nu este explicat logic in textul din manual, profesorul areobligatia sa Ii ~ute pe elevi sa giindeasca logic ~i sa abordeze continutul corect din punctde vedere ~tiin!ific. Exista profesori care, pe mtreg parcursul vietii lor, transmit elevilorgre~elile din manualele ~colare din cauzii ca ou se documenteaza, nu verifica informatiiledin mai multe surse ~i nu Ie actua1izeazi'i.Ciind studiazi'i conpnutul in aceste surseprofesorul va aplica urmatoarele proceduri:

- Ideile esentiale sau datele vor fi notate pe foi separate.-- Textele care pot fi citite "in fata e!evilor sau materialele grafice vor fi fotocopiate.

Pentru identificarea sursei, se va preciza pe fotocopie tidul lucnlrii, autorul, pagina, edi-tura, anul aparitiei.

6) Identificarea unor materiale didactice. Pentru cre~terea calitatii lec(iei ;;i pentruca e!evii sa "inteleagamai u;;or ;;imai repede eontinutullectiei, profesorii vor cauta:

- fotografii (In albume, in ghiduri turistiee, la mentor, la al(i profesori, la colegi, peCD-uri sau DVD-uri, in re(eaua Internet etc.)

- harp (In atlase, in manuale alternative, 'in cursuri urnversitare, In alte carti, Inghiduri turistice, in reviste, pe CD-uri sau DVD-uri, In reteaua Internet etc.)

- diagrame, profile ~i deseoe schematice (In atlase, 'in manuale alternative, Incursuri universitare, 10alte carti de specialitate, In reviste, In reteaua Internet etc.)

-Iecturi geografice (In carti, 'in reviste) ~i articole din ziare (m ziare tradiponale sauelectronice) etc.

7) Citirea §i recitirea unor capitole din lucriirile de didactica specialitiifii pentru aafla diverse strategjj didactiee, cum pot fi folosite anurllite mijloace de inva(funaot etc.

Toate materialele rezullate prin documentare (idei principale, fotocopii ale unorarticole, diagrame, harti, fotografii etc.) vor fi pastrate Intr-o mapa, deoarece, chiar dacaaceste materiale suport nu sunt valonficate 'in anul respectiv, ele pot fi utilizate in altiam, la alte clase sau cu alte oeazii.

7. Elaborarea proiectului de lecpe. Dupa documentare, proiectap mental lectia,apoi redactati In scns prima varianti'i a proiectului. Alegeti forma de proiect cu ajutorulcareia puteti lucra cel mill bine. Cu siguranta ea prima varianti'ide proiect va parea dificilde reali7.at;;inu va fi cea mai buna. Acest proees este firesc ~i tuturor Ii se Intiimpla la felcand elaboreazi'iprimul proiect de lectie. Chiar ;;iprofesorii cu experienta refac proieetulpana ajung la varianta cea mai buna. Dupa elaborarea primei variante de proiect ar trebuisa tread! un timp In care mintea profesorului luereazi'i la nive! subcon~tient. Veti observacum va vin In minte idei noi ;;iinteresante, solupi. Nu ezitati sa discutati cu alte persoanedespre proiect, deoarece veti obtine perspective diferite asupra lectiei. Inillnte de a Incepescrierea proiectului, studiati diferite proiecte de lectie pentru a ;;ti cum artrcbui sa fieprodusul final.

. yn pro!e~t de lectie cU~rindemai multe plhli: antetul, scenariul aetivitatii~i schemaloglea a leetlel care va fi sensa pe tabla. DesI~urarea (Scenariul) lectiei este strueturataTounele proieete sub forma de tabeL .

. 1) Antet~l.eupr~de, de obieei, urmatoarele informatii: propunatorul leqiei, clasa,sUblec~1 leqlel, umtatea de Tnvatare, tipul lectiei, obiectivul didactic fundamental(~neon . scopul leqiei), obieetivele de referinta., obiectivele operatiooale la clasele deglmnazlU sa~ competentele la clasele de hceu, euno~tintele anterioare' ale elevilor,resurse matenale, resurse procedurale, evaluare, bibliografie.

Exemplu:

Bibliografie: Dulama Maria Eliza, (2007), Geografiefizicii. Proiecte de lecfiipentnl clasa aV-a, Editura Clusium, Cluj-Napoca

Propunator: Popescu loanaCIasa: a V-aSubiectul: Pfunantul - corp cosmic; pozitia 10 sistemul solar ~i In Univers. Luoa- satelitulnatural al ParnantuluiUnitatea de invatare: Pamiintul ca pJanetaMotivatie: ace,astaJ~ctieeste importanta deoarece se analizeaza Parnantul ca planeta Tnsis-temul solar ~I 10 Ulllvers, Luna - satelitul sau natural. (Scopnl lectiei: elevii vor dobiindicuno~tmte despre pozitia planetei Parnant In sistemul solar ~iTnUnivers ~i despre satelitulel natural Luna)Tipnllectiei: dobandire de cuno~tinteObiective de referinta1.5. sa precizeze pozitia planetei noastre TnUnivers3.1. sa defineasca sensu! termenilor de baza1.2. sa perceapa ordinea unor fenomene prezentate sau observate4.1. sa descrie coerent un [enomen folosind 0 reprezentare a acestuia4.2. sa descrie ~isa coreleze fenomene observate direct sau indirectObiective opel'ationalcA) Cognitive. Pe parcursul acestei lectii elevii ar trebui sa fie capabili:- sa caractcrizcze Universul, sistemul solar, galaxiile- sa caracterizeze corpuriJe cosmice: Soare, Luna, stea, meteorit, meteor, cometa, planetaB) ProceduraJe. Pe parcursul accstei !ectii eJcvii ar trebui sa fie capabili:- sa analizeze fotografii ~i desene schematice pe baza Intrebiirilor- sa reprezinte intr-o diagrama In patrat masa Soarelui ;;ia planetelor- sa reprezinte intr-o diagrama in patrat ponderea I-I;;iHe in Soare- sa structureze infonnatii Tnscheme logiceC) Atitudinale. Pe parcursul acestei lectii eJevii ar trebui'- sa lucreze ordonat in caietele de notit~ .- sa efectueze 0 sarcina de lucru Tntim'pul acordatConditii prealabile: elevii au unele cuno~tinte despre corpuriJe cosmiceResurse materiale: fotografii (cometa, stea, planeta, Luna), desene schematice (sistemsolar, Fazele Lunii)Resursc pr~ceduraIe: Hiirtia de un minut, Copacul ideilor, analiza fotografiilor ;;i desene-lor schemattce, conversatia euristicaEvaluare:Ce doveziexi~ta ca elevii au invatat lectia?A) De continut: riispimsuriJela Intrebiirileor~le, re;olvarea itemilor din test·B) De utiIizare a operat~iJorgandirii: explicarea cauzelor, desfii;;uriirii~i c~nsecintelor fe-nomenelor; eJaborarea dIagramelor; efectuarea analogiilor ;;icomparatiilor.

Antetul nu este u;;or de completat de catre studenti ~i de catre profesorii debutanti.De multe ori acesta cuprinde informatii gre~ite, informatii incomplete sau nu este Inconcordanta cu scenariul didactic detaliat ulterior. Primele informatii sunt u~or de com-pletat: propunatorul leetiei, clasa, subiectul lectiei, unitatea de Invatare. Propuniitoruleste studentul S,iU profesoml care a elaborat proiectul. Profesorii stagiari nu ar trebui saprecizeze de fiecare data numele pe proiecte deoarece acesta este subTnte1es.Subiectullecfiei este titlul leepei preluat din programa ~colara.,din planifiearea pe unitati de Inva-~re sau de la mentor (In cazul studentilor practicanti). Pentru profesori ar fi mult maiclar continutul daca programa ~colara ar include subtitlurile ~i conceptele pentm fiecaresubiect, cum s-a procedat Tnprograma ;;colara la istorie. La clasii se precizeaza clasa lacare va fj aplicata lectia: de exemplu, a V-a.

Tipul lecpeilcategoria de lec!ie este diferit de la 0 lectie la alta. Majoritatea lectiilorsunt de tip combinat, leetii mixte sau de predare-Tnvatare deoarece contin mornentul deverificare a euno~tintelor anterioare, rnomentul de dobiindire a cuno~tintelor, momentulde fixare a cuno~tintelor ~i, eventual, eel In care se propune tema pentru acasa. Daca Tnproiect nu se detaliaza momentul de verifieare a euno~tintelor anterioare din leqia pre-cedenta, tipul Jeetiei poate fi de dobiindire de cuno~tinte. Pentm eompletarea celorlalteinfonmatii din antet sunt necesare cuno~tinte de didactica specialitatii.

Obiectivul didactic fundamental va fi fannulat core/at eu tipul de lectie. Exemple:- dobandirea unor infonnatii esentiale despre Grecia;- fonnarea priceperilor ~i deprinderilor de orientare pe hartil etc.Obiectivele de referin!ii au fost preeizate deja Tnplanificarea unitatii de Invatare.

Obiectivele de referinta ar trebui realizate de catre elevi pc parcursul unui an ~colar la 0

disciplina. EJe deriva din obiectivele cadru (realizabile Tnmai multi ani). Pentru 0 lectievor Ii alese 2-3 obiective de referinta;;i acestea vor fi corelate cu obiectivele operationalc~icu continutulleqiei.

Obiectivele operafionale. Studentii ~i profesorii debutanti au dificultati mari in for-mularea objective/or operationale ~i multi dintre profesari nu tin cont de ele Tnprocesuldidactic. In obiectivul operational se specifica In mod explicit cuno~tintele declarative,cuno~tintele procedurale ~i cuno~tinteJe atitudinale pe care Ie vor dobiindi elevii Intr-osituatie de invatare sau lectie. Obiectivele operationale sunt fonnulate In functie deobiectiveJe de referinta specificate In programa ~colara ~i alese In planificarea unitatii deInvatare. lmpresia noastra este ca profesorii din Tnvatamiintulpreuniversitar nu lucreazaconeret nici eu obiectivele de referinta, nici eu cele operationaie, ei conform rutinei ~iexperientei. Din propria experienta, considerarn insa ell.pentru profesor ;;i pentru elevieste eficient ca obiectivele operaponale sa fie incluse In planifiearea pe unitati de Inva-tare ~i In proieetul de leetie. Proieetul de lectie ar trebui giindit Tna~a fellndit obiectivelepropuse sa fie realizate. In situatia 'in care obiectivele operation ale nu sunt realizate decatre elevi, este necesara identificarea eauzelor ~i efectuarea unor schimbari Tnproiectori/~i In activitate. Pentru ca planificarea ~i proiectul sa fie instrumente de lucru auten-tiee, toate observatiile vor fi mcntionate In aceste doeumente pentru a se tine cont de elein anii urmatori. Avantajele proiectarii ~i organizarii situatiilor de Invatare axate peobiective operationale sunt: