CUPRINS: 1. INFORMAŢII GENERALEapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si...

Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului – S.C. SETCAR S.A. Brăila 1/108

RSI.doc S.C. CEPROHART S.A. Brăila H 18770 A Rev.: 0

CUPRINS:

1. INFORMAŢII GENERALE ...................................................................................................... 3

1.1. Titularul proiectului .............................................................................................................. 3

1.2. Autorul Studiului de evaluare a impactului asupra mediului ................................................. 3

1.3. Denumirea proiectului: ......................................................................................................... 3

1.4. Capacităţi de producţie ........................................................................................................ 6

1.5. Regimul de lucru ................................................................................................................. 6

1.6. Amplasamentul proiectului ................................................................................................... 6

Situaţia juridică a terenurilor ..................................................................................................... 10

1.7. Descrierea proiectului ........................................................................................................ 11

a) Necesitatea şi oportunitate investiţiei ................................................................................... 11

b) Încadrarea activităţilor prevăzute a se realiza în cadrul obiectivului de investiţie .................. 13

c) Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului .................................................................... 14

ETAPA DE CONSTRUCŢIE ..................................................................................................... 15

ETAPA DE FUNCŢIONARE, DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE ....................................... 18

ETAPA DE DEMONTARE/DEZAFECTARE/ÎNCHIDERE ......................................................... 19

1.8. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice şi de apă ........................... 20

1.9. Informaţii despre materii prime, substanţe sau preparate chimice şi periculoase utilizate în

timpul funcţionării ..................................................................................................................... 24

1.10. Informaţii privind poluanţii fizici şi biologici generaţi de activităţile propuse şi care

afectează mediul ...................................................................................................................... 28

1.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului .................................. 34

1.12. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura existentă ....... 34

2. PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................................................. 35

2.1.1. Procese tehnologice de producţie ................................................................................... 35

2.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular ....................................................... 39

2.2. Activităţi de dezafectare..................................................................................................... 41

3. DEŞEURI ............................................................................................................................. 41



3.1 Surse de deşeuri, tipuri şi cantităţi ...................................................................................... 42

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA

COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE ................................................ 53

4.1. Impactul asupra apei ......................................................................................................... 53

4.2. Impactul asupra aerului ..................................................................................................... 61

4.3. şi 4.4. Impactul asupra solului şi subsolului ....................................................................... 68

4.5 Biodiversitatea .................................................................................................................... 74

4.6. Peisajul .............................................................................................................................. 77

4.7 Mediul social şi economic ................................................................................................... 77

4.8 Condiţii culturale şi etnice ................................................................................................... 77

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ............................................................................................ 77

6. MONITORIZAREA ............................................................................................................... 78

7. SITUAŢII DE RISC ............................................................................................................... 84

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR ........................................................................................ 89

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC .............................................................................. 90

a) Descrierea activităţii ............................................................................................................. 90

b) Metodologii utilizate în evaluarea impactului asupra mediului ............................................... 93

c) Impactul prognozat asupra mediului ..................................................................................... 93

d) Identificarea zonei pe care se resimte impactul .................................................................... 96

e) Măsuri de diminuare a impactului pe componentele de mediu ............................................. 96

f) Concluzii majore rezultate ..................................................................................................... 96



RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

(conform Ord. 863/2002, Partea a II-a)

1. INFORMAłII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

Numele: S.C. SETCAR S.A. Brăila

Adresa: Brăila, judeţul Brăila, Str. Grădinii Publice nr. 6

Persoană de contact: Doiniţa Bodea

Telefon/fax: 0239/614 852

[email protected]

1.2. Autorul Studiului de evaluare a impactului asupra mediului

Numele: S.C. CEPROHART S.A. Brăila

Certificat de Înregistrare în Poziţia nr. 96 pentru RM, RIM, BM, RA, EA

Registrul Naţional al

elaboratorilor de studii

pentru protecţia mediului:

Adresa: Brăila, B-dul Al. I. Cuza, nr. 3

Telefon: 0239/619733

Fax: 0239/680280

Persoană de contact: Ing. Eva Cristian

Telefon: 0239/619741

0239/619733

1.3. Denumirea proiectului: “Mărire capacitate instalaţie mobilă de desorbţie

termică indirectă” şi “Realizarea unei instalaţii de

tratare ape amoniacale”, amplasament Şos. Vizirului

km. 10, judeţ Brăila



Introducere

Prezentul RAPORT la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat în baza

Contractului de execuţie nr. 13104/04.04.2012, încheiat între firma S.C. SETCAR S.A. Brăila, în

calitate de beneficiar al obiectivului de investiţie şi S.C. CEPROHART S.A. Brăila, în calitate de

executant, pentru obiectivele “Mărire capacitate instalaţie mobilă de desorbţie termică

indirectă” şi “Realizarea unei instalaţii de tratare ape amoniacale”, amplasament Şos.

Vizirului km. 10, Braila, judeţ Brăila, în vederea obţinerii Acordului de Mediu de la ARPM

Galaţi pentru obiectivele menţionate mai sus.

În urma depunerii de către S.C. SETCAR S.A. Brăila a solicitării de obţinere a Acordului de

Mediu la ARPM Galaţi pentru proiectele “Mărire capacitate instalaţie mobilă de desorbţie

termică indirectă” şi “Realizarea unei instalaţii de tratare ape amoniacale”, amplasament Şos.

Vizirului km. 10, Braila, judeţ Brăila, ARPM Galaţi a transmis Îndrumarele cu nr.

2653/30.03.2012 şi nr. 2654/30.03.2012, în care sunt specificate problemele specifice ce

trebuie tratate, respectiv:

• prezentarea stării actuale a factorilor de mediu şi a modului în care proiectele respectă

obiectivele de protecţia mediului din zonă;

• prezentarea motivelor/criteriilor pe baza cărora s-a ales alternativa tehnologică şi de

amplasament;

• descrierea principalelor caracteristici ale activităţilor care urmează a se desfăşura ca

urmare a realizării proiectelor cu prezentarea naturii, cantităţii şi calităţii materialelor şi a

substanţelor utilizate, inclusiv cu menţionarea codurilor deşeurilor ce urmează a fi tratate

în instalaţie, conform H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea

listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, modificată şi completată prin HG nr.

210/2007;

• compararea tehnologiei utilizate cu recomandările BAT/BREF şi stabilirea limitelor de emisie

pentru poluanţi pe factori de mediu conform legislaţiei de mediu în vigoare şi BAT/BREF;

• prezentarea nivelelor de emisie asociate BAT/BREF pentru poluanţii care pot fi emişi în cantităţi

semnificative, sau, după caz, parametri ori măsuri tehnice echivalente având în vedere inclusiv

instalaţiile deja existente pe amplasament;

• prezentarea modului în care proiectul respectă prevederile Directivelor europene, modul de

conformare cu legislaţia naţională care transpune legislaţia comunitară (ex. IPPC, SEVESO,

Directiva cadru apa, Directiva cadru aer, Directiva cadru deşeuri, etc.);

• prezentarea condiţiilor necesare a fi îndeplinite în timpul organizării de şantier pentru asigurarea

protecţiei mediului;

• prezentarea condiţiilor de ordin tehnic ce trebuie îndeplinite în conformitate cu prevederile

actelor normative româneşti şi comunitare pentru perioadele de realizare, exploatare şi închidere;

• prezentarea surselor de evacuare a poluanţilor pe factori de mediu, pentru perioada de

construcţie, exploatare şi de închidere;



• prezentarea sistemului de monitorizare a calităţii factorilor de mediu cu precizarea

componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, frecvenţei, parametrilor şi

punctelor de monitorizare pentru fiecare factor, pentru perioada de construcţie,

exploatare şi de închidere;

• se va lua în considerare impactul direct, indirect şi cumulat al proiectului cu activităţile

existente în zonă;

• analizarea unor posibile situaţii de urgenţă (accidente tehnice, poluări accidentale);

• propunerea unor măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor

negative semnificative asupra mediului:

o măsuri în timpul realizării proiectului pentru: apă, aer, sol, subsol, biodiversitate,

zgomot, vibraţii, deşeuri, risc pentru sănătate, etc., cu prezentarea efectului

implementării acestora;

o măsuri în timpul exploatării şi efectul implementării acestora;

o măsuri pentru închidere/demolare/dezafectare şi reabilitarea terenului în vederea

utilizării ulterioare precum şi efectul implementării acestora;

• scheme de flux pentru procesul tehnologic şi fazele activităţii cu prezentarea instalaţiilor

de depoluare, planuri de situaţie şi de amplasament.

De asemenea, ARPM Galaţi prin Îndrumarele cu nr. 2653/30.03.2012 şi nr. 2654/30.03.2012,

precizează faptul că, având în vedere că ambele proiecte se vor realiza pe acelaşi

amplasament, este necesar să se întocmească un singur Raport privind evaluarea impactului

asupra mediului, în care să se analizeze impactul cumulat al celor două proiecte ale S.C.

SETCAR S.A. Brăila.

Prezentul Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost realizat conform:

o Ord. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului

asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

o H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private

asupra mediului;

o Anexa nr. 2, Partea a II-a la Ord. 863/26.09.2002 al MAPM de aprobare a “Ghidurilor

metodologice aplicabile procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului”;

o Îndrumarelor ARPM Galaţi nr. 2653/30.03.2012 şi nr. 2654/30.03.2012.

Scopul prezentei documentaţii este acela de a stabili, prin metode specifice, impactul potenţial

asupra factorilor de mediu din zona de amplasare a obiectivelor de investiţie: “Mărire capacitate

instalaţie mobilă de desorbţie termică indirectă” şi “Realizarea unei instalaţii de tratare ape

amoniacale”, amplasament Şos. Vizirului km. 10, Braila, judeţ Brăila, precum şi măsurile de

prevenire şi diminuare a impactului prognozat.



1.4. CapacităŃi de producŃie

Nr.

crt.

Denumirea instalaţiei Capacitate

nominală pentru

instalaţiile

existente

Capacitate

nominală

proiectată pentru

instalaţiile noi

1. Instalaţie mobilă de desorbţie termică

indirectă (instalaţie existentă, a cărei

capacitate se va mări)

0,75 t/h,

6 t/zi,

1.500 t/an

2 t/h,

48 t/zi,

12.000 t/an

2. Instalaţie de tratare ape amoniacale

(instalaţie nouă)

Nu este cazul. 1,5 mc/h,

12 mc/zi,

2.500 mc/an

1.5. Regimul de lucru

Pentru cele două instalaţii se prevede următorul regim de lucru:

Nr.

crt.

Denumirea instalaţiei Durata de

funcţionare,

zile/an

Număr personal de

deservire

1. Instalaţie mobilă de desorbţie termică

indirectă (2 t/h, 48 t/zi,12.000 t/an)

250 4 persoane/8 ore/zi, 7

zile/săptămână, în 3

schimburi = 12 persoane

2. Instalaţie de tratare ape amoniacale

(1,5 mc/h, 12 mc/zi, 2.500 mc/an)

208 4 persoane/8 ore/zi, 7

zile/săptămână, într-un singur

schimb = 4 persoane

1.6. Amplasamentul proiectului

Obiectivele de investiţie vor fi amplasate în intravilanul municipiului Brăila, jud. Brăila, în cadrul

incintei S.C. SETCAR S.A. Brăila (de pe platforma industrială Chiscani), Şos. Vizirului km. 10

(DN21 Brăila - Slobozia), cu următoarele vecinătăţi:

� La Nord: - S.C. T.I.A.B. S.A., S.C. T.M.U.C.B. S.A., S.C. TRACON S.R.L.;

� La Est: - S.C. T.M.U.C.B. S.A.;

� La Sud: - S.C. CHIMAGRI S.R.L., S.C. ROMSA GROUP S.R.L.;

� La Vest: - S.C. FORTUNA S.A., DN 21 (Şos. Vizirului).

• Amplasamentul este situat la cca. 3 km faţă de comuna Chiscani.

• În zona amplasamentului nu se află obiective de interes public.

• Zona este deservită de drumul naţional DN21 Brăila - Slobozia.

• Întregul amplasament este delimitat cu gard (din beton şi metal) înalt, iar în partea de sud a



incintei S.C. SETCART este prevăzut suplimentar şi gard viu de protecţie (plopi); de

asemenea pe amplasament sunt amenajate spaţii verzi.

• Amplasamentul este prevăzut cu sistem de supraveghere video cu circuit închis cu cameră

de luat vederi.

Amplasarea obiectivului de investiţie este reprezentată în Planul de încadrare în zonă şi în

Planul de situaţie, anexate.

Prezentul Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului analizează situaţia în care

atât instalaţia de tratare ape amoniacale cât şi instalaţia mobilă de desorbţie termică indirectă

funcţionează în cadrul incintei SETCAR S.A. Brăila.

Pentru situaţia în care se va dori utilizarea instalaţiei mobile de desorbţie termică indirectă pe alt

amplasament, beneficiarul acelui amplasament/SETCAR vor notifica autoritatea competentă de

mediu în vederea obţinerii acordului pentru efectuarea lucrărilor de decontaminare.

La cca. 2 km distanţă faţă de amplasamentul S.C. SETCAR S.A. Brăila, se află ROSCI0307

Lacu Sărat - Brăila, conform Ord. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală

protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în România, modificat prin Ord. 2387/2011, iar la cca. 3,5 km distanţă faţă de

amplasamentul analizat se află ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei, conform HG 1284/2007

privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei

ecologice europene Natura 2000 în România, modificată prin HG 971/2011 şi ROSCI0006

Balta Mică a Brăilei, conform Ord. 1964/2007, modificat prin Ord. 2387/2011.

Având în vedere distanţa mare faţă de siturile protejate din zonă, precum şi specificul activităţii

şi dimensiunile reduse ale proiectelor, nu se impun măsuri speciale de protecţie.



Amplasarea în zonă a S.C. SETCAR S.A. Brăila

2 km

3,5 km

ROSCI0307 Lacu Sărat -

Brăila

ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei,

ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei

Platforma

industrială

Chiscani



Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului analizat



SituaŃia juridică a terenurilor

Terenul aferent celor două instalaţii are o suprafaţă totală de 1.680 mp şi este amplasat în

intravilanul municipiului Brăila, Judeţul Brăila.

Denumire

instalaţie

Suprafaţa

ocupată de

instalaţie,

mp

Prevederi conform

Certificatului de Urbanism

Documentul privind

proprietatea asupra terenului

Instalaţie mobilă

de desorbţie

termică indirectă

(instalaţie

existentă, a cărei

capacitate se va

mări)

1.500 Certificat de Urbanism nr.

1889/16.12.2011:

- Indicatorii urbanistici

avizaţi prin P.U.G.:

amplasament situat în UTR

57, POT = 75 %, CUT =

0,95;

- Noul desorber se va monta

pe platforma betonată

existentă şi se vor realiza

legăturile acestui

echipament cu instalaţia

existentă.

Imobilul aparţinând S.C.

SETCAR S.A. format din teren

în suprafaţă de 5.000,00 mp

indiviză din 11.299,83 mp

conform:

- Contract de vânzare-

cumpărare autentificat cu nr.

1281/2008 de B.N.P. Plasoianu

Alina;

- Extras de Carte Funciară

pentru informare nr.

46.520/14.11.2011.

Instalaţie de

tratare ape

amoniacale

(instalaţie nouă)

180 Certificat de Urbanism nr.

1678/03.11.2011:

- Indicatorii urbanistici

avizaţi prin P.U.G.:

amplasament situat în UTR

57, POT max.= 75 %, CUT

max.= 0,95;

- Instalaţia se va amplasa

într-o construcţie existentă

şi nu presupune modificarea

amplasamentului actual,

realizarea de fundaţii noi,

racorduri noi la utilităţi şi

racorduri la canalizare.

Terenul aparţinând S.C.

SETCAR S.A. în suprafaţă totală

de 6.356 mp (pe care sunt

amplasate construcţiile:

magazie, două barăci

demontabile, şopron, platformă

depozitare din beton, suprafaţă

drum acces de 1.668 mp),

conform:

- Contract de vânzare-

cumpărare cu încheiere de

autentificare nr. 12.858/1998;

- Extras de Carte Funciară

pentru informare nr.

78.824/30.09.2011.



1.7. Descrierea proiectului

a) Necesitatea şi oportunitate investiŃiei

Baza de neutralizare S.C. SETCAR S.A. Brăila deţine pe amplasamentul din Şos. Vizirului, km.

10, următoarele dotări/instalaţii:

a) Instalaţie de separare şi tratarea apelor uzate, capacitate 2,5 mc/h;

b) Instalaţie de decontaminare echipamente electrice cu conţinut de PCB (condensatoare

şi transformatoare) cu capacitatea de 50 t/an (0,2 t/zi);

c) Instalaţie de eliminare a unor produse chimice cu termene de valabilitate expirate, cu

capacitatea de 100 t/an (0,4 t/zi);

d) Instalaţie mobilă pentru desorbţie termică indirectă – 1.500 t/an (6 t/zi);

e) Platformă betonată pentru decontaminare/stocare soluri infestate cu produse petroliere,

cu S = 8.000 mp;

f) Laborator acreditat RENAR;

g) Atelier mecanic şi electric;

h) Alte dotări: pod basculă de 60 t, presă metal, centrală termică etc.

Pentru toate aceste activităţi S.C. SETCAR S.A. Brăila deţine Autorizaţia de Mediu nr.

18/25.01.2011, revizuită la: 25.02.2011, 08.07.2011, 04.11.2011, eliberată de APM Brăila.

Scopul proiectului propus a se realiza îl reprezintă realizarea următoarelor instalaţii:

- Mărire capacitate instalaţie mobilă de desorbţie termică indirectă: 2 t/h, 48 t/zi, 12.000

t/an;

- Instalaţie de tratare ape amoniacale: 1,5 mc/h, 12 mc/zi, 2.500 mc/an.

Având în vedere că, până în prezent S.C. SETCAR S.A. Brăila deţine prima instalaţie mobilă de

desorbţie termică indirectă din România, pentru decontaminarea “in situ” a solurilor contaminate

cu compuşi organici volatili ale căror puncte de fierbere sunt mai mici de 4000C (pesticide, HCH,

PCB-uri, H2S, mercur, hidrocarburi petroliere, etc.), faptul că desorbţia termică indirectă este

larg răspândită la scară mondială pentru decontaminarea solurilor, folosind o tehologie

modernă, de ultimă generaţie, precum şi cerinţa ridicată pentru realizarea decontaminării

solurilor puternic poluate, s-a impus mărirea capacităţii acestei instalaţii de desorbţie termică

indirectă. Avantajele desorbţiei termice indirecte sunt generate de posibilitatea de a trata şi separa

poluanţii, dintr-un volum relativ redus de faza gazoasă provenită din desorbţie. În cazul

desorbţiei termice directe, deşi coeficienţii de transfer de la agentul termic la faza solidă sunt

foarte buni, volumul mare de gaze în care se descompune poluantul (implicit concentraţia

redusă a acestuia) generează costuri mai mari.



Desorbţia termică indirectă se aplică preponderent substanţelor periculoase, în timp ce

desorbţia directă, hidrocarburilor.

Tehnologiile bazate pe desorbţie termică indirectă au un grad de pericol mai redus, un pericol

de incendiu mai redus. Gabaritul instalaţiilor de desorbţie termică indirectă este mai mic, unele

fiind folosite pe platforme marine de foraj. Desorbtia termică indirectă este un procedeu modern

de decontaminare a solurilor contaminate cu substante toxice, care are în vedere separarea

substanţelor rezultate prin încălzirea solului poluat la temperaturi superioare punctelor de

fierbere ale substanţelor vizate. Migrarea vaporilor prin granulele de sol supuse tratamentului

depinde de:

- compoziţia solului;

- granulometrie;

- umiditate;

- timpul de retenţie în desorber.

După condensarea substanţelor toxice volatile, aerul este supus unui tratament de spălare

chimică (etape succesive) şi o etapă de adsorbţie pe carbune activ a eventualelor urme, în aşa

fel încât aerul care părăseşte instalaţia să fie încadrat în limitele admise conform normele

legale. Avantajul cel mai important al desorbţiei termice indirecte este dat de faptul că gazele

care produc încalzirea nu vin în contact cu solul contaminat. Faptul că întregul circuit al gazelor

rezultate de la desorbtie este sub depresiune (vacuum) elimină orice posibilitate de contaminare

atmosferică prin eventuale neetanşeităţi.

Instalaţia de tratare ape amoniacale prevăzută a se realiza reprezintă o etapă de dezvoltare a

societăţii, având în vedere multiplele cerinţe înregistrate de societate pentru tratarea unor astfel

de tipuri de ape uzate.

Instalaţia de tratare ape amoniacale este destinată separării amoniacului din apele amoniacale

şi transformarea acestuia într-un produs (sulfat de amoniu) nepericulos, care poate fi valorificat

ulterior (se fac cercetări în vederea valorificării ca fertilizant pentru sol). Procesul de tratare a

apelor amonicale se realizează în următoarele faze tehnologice:

- separarea amoniacului din apa amoniacală brută;

- captarea vaporilor de amoniac în acid sulfuric concentrat;

- obţinerea cristalelor de sulfat de amoniu;

- racirea fazei gazoase rezultate.



b) Încadrarea activităŃilor prevăzute a se realiza în cadrul obiectivului

de investiŃie

Societatea SETCAR S.A. Brăila desfăşoară următoarele activităţi conform Ord. 337/2007 –

privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN:

• Cod CAEN :

3700 – Colectarea şi epurarea apelor uzate;

3821 – Tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase;

3822 – Tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase;

3900 – Activităţi şi servicii de decontaminare;

3831 – Demontarea (dezasamblarea) maşinilor şi a echipamentelor

scoase din uz pentru recuperarea materialelor;

3832 – Recuperarea materialelor reciclabile sortate;

4677 – Comerţ cu ridicata al deşeurilor şi resturilor;

2511 – Fabricarea de confecţii metalice şi părţi componente ale

structurilor metalice;

2529 – Producţia de rezervoare, cisterne şi containere metalice;

3811 – Colectarea deşeurilor nepericuloase;

3812 – Colectarea deşeurilor periculoase;

3320 – Instalarea maşinilor şi echipamentelor industriale;

4941 – Transporturi rutiere de mărfuri;

5210 – Depozitări.

1. Mărire capacitate instalaţie mobilă de desorbţie termică indirectă:

� de la 6 tone/zi – instalaţie non IPPC, la 48 tone/zi – instalaţie IPPC

2. Realizarea unei instalaţii de tratare ape amoniacale:

� cu capacitatea de 12 mc/zi – instalaţie IPPC

Încadrarea celor două instalaţii conform:

a) OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, cu modificările şi

completările aduse de Legea 84/2006, OUG 40/2010, Anexa 1 – Categoriile de activităţi

industriale pentru care este obligatorie obţinerea acordului/autorizaţiei integrate de mediu:

� Punctul 5. Gestiunea deşeurilor: 5.1. Instalaţii pentru eliminarea sau valorificarea

deşeurilor periculoase, definite potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare, având o

capacitate mai mare de 10 tone/zi;



b) H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra

mediului, modificată prin H.G. 17/2012, Anexa 1 – Lista proiectelor supuse evaluării impactului

asupra mediului:

• Punctul 9. Depozite de deşeuri periculoase sau instalaţii pentru eliminarea deşeurilor

periculoase prin incinerare ori tratare chimică.

c) Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010

privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării - IPPC):

- Anexa 1, Punctul 5. Gestionarea deşeurilor: 5.1. Eliminarea sau recuperarea deşeurilor

periculoase, cu o capacitate de peste 10 tone pe zi.

d) Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor, Anexa 2: Operaţiunile de eliminare:

- Punctul D 9 - tratarea fizico-chimică neprevăzută în altă parte în prezenta anexă, care

generează compuşi sau mixturi finale eliminate prin intermediul uneia dintre operaţiunile

numerotate de la D 1 la D 12, de exemplu, evaporare, uscare, calcinare şi altele

asemenea;

e) Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, Anexa 1:

Operaţiunile de eliminare:

- Punctul D 9 - tratarea fizico-chimică nemenţionată în altă parte în prezenta anexă, care

generează compuşi sau mixturi finale eliminate prin intermediul unuia dintre procedeele

numerotate de la D 1 la D 12 (de ex.: evaporare, uscare, calcinare etc.).

f) BREF – BAT - Common Waste Water and Waste Gas Treatment/ Management Systems

in the Chemical Sector (Documentul de Referinţă al Celor mai Bune Tehnici Aplicate în

Tratarea Apei Reziduale şi a Gazului Rezidual/ Sistemele de Management în Sectorul Chimic),

2003;

g) BREF – BAT - Waste Treatment Industries (Documentul de Referinţă al Celor mai Bune

Tehnici Aplicate în Industriile de tratare a deşeurilor) 2006;

c) Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului

Întrucât existenţa oricărui obiectiv socio – economic presupune parcurgerea obligatorie a cel

puţin următoarelor etape principale, respectiv :

- Etapa de construcţie a obiectivului;

- Etapa de funcţionare/exploatare a obiectivului;

- Etapa de demontare/dezafectare/închidere/postînchidere,



şi prezenta documentaţie face referire la toate aceste etape.

ETAPA DE CONSTRUCŢIE

Lucrările necesare realizării celor două investiţiei constau din:

1. Mărire capacitate instalaţie mobilă de desorbţie termică indirectă (de la 0,75 t/h la 2,0 t/h)

Proiectul propus se va realiza în cadrul ,,Instalaţie mobila de desorbţie termică indirectă”

existentă pe amplasamentul S.C. SETCAR S.A. Brăila şi constă în montarea unui nou

desorber cu dimensiunile: Dn = 500 mm, L = 5500 mm, pe platforma betonată existentă

(prevăzută cu rebord şi başă de colectare ape pluviale) şi realizarea legăturilor acestui nou

echipament cu instalaţia existentă.

Desorberul este un utilaj confecţionat din oţel.

Necesitatea montării unui nou desorber s-a impus în vederea măririi capacităţii instalaţiei de

desorbţie termică indirectă de la 0,75 t/h la 2,0 t/h şi diversificarea gamei de soluri contaminate

cu produşi periculoşi, care urmează a fi decontaminate.

Instalaţia mobilă de desorbţie termică indirectă existentă este compusa din 4 module

transportabile:

- Modulul 1 format din: transportor elicoidal (uscător) sortizor 1, 2, bandă transportoare 1,

ventilator şi coş de gaze, transportor elicoidal;

- Modulul 2 format din: desorber 1, desorber 2 (nou, care urmează să se monteze

pentru mărirea capacităţii instalaţiei), instalaţie preparare aer cald, bandă

transportoare 2;

- Modulul 3 format din: instalaţiile de captare şi tratare produşi toxici rezultaţi din sol,

desprafuitor, ciclon, scruber spălător, condensator, racitor, coloane spălare gaze, filtre

cu carbune activ (2) ;

- Modulul 4 format din: coloană spălare cu soluţie specifică, rezervoare, filtru cu placi,

exhaustor, coş de dispersie, filtru cu carbune activ;

- Instalaţia mai cuprinde şi un turn de răcire apă.

Modulele sunt realizate pe structuri metalice tip container, fapt care asigură o bună mobilitate şi

timp redus de montare-demontare la amplasamentul poluat.

Montarea celui de-al doilea desorber nu presupune amenajări speciale sau organizare de

şantier. Utilajele fiind montate pe module, nu presupun nici un fel de fundaţii sau stâlpi de

susţinere.



Pentru montarea desorberului 2 (nou) se va întocmi Proiectul de montaj după care se va monta

desorberul. La montajul desorberului se vor folosi doar utilaje ca macara şi mijloace de

transport.

Montarea acestui utilaj nu presupune timp şi manevre prelungite (durata de realizare este

de cca. o săptămână).

După montarea desorberului se vor face probe tehnologice şi apoi se trece la funcţionarea

propriu-zisă, cu respectarea instrucţiunilor de exploatare.

Instalaţia poate fi uşor deplasată pentru lucrări ,,in situ” .

2. Realizarea unei instalaţii de tratare ape amoniacale – 1,5 mc/h, 12 mc/zi, 2.500 mc/an

Instalaţia de tratare ape amoniacale se va amplasa într-o construcţie existentă – hală din

tablă cutată, cu platformă betonată în interior, în partea centrală a amplasamentului

(conform Planului de situaţie anexat). În cadrul acestei construcţii existente se află amplasată şi

Instalaţia de neutralizare produse chimice.

Realizarea acestei instalaţii noi nu presupune modificarea amplasamentului actual al S.C.

SETCAR S.A. Brăila sau realizarea de fundaţii noi.

Instalaţia cuprinde următoarele elemente componente:

Denumirea componentelor instalaţiei Cantitate Caracteristici

• Rezervor stocare apă amoniacală brută 1 V = 12 mc

• Filtru apă amoniacală brută 1 -

• Pompă apă amoniacală brută 1 Q = 36 mc/h, H = 32 mCA

• Schimbător de căldură 1 S = 12 mp

• Deflegmator 1 S = 1,8 mp

• Coloană distilare 1 D = 300 mm; H=6500 mm

• Pompă epuizat 1 Q = 15 mc/h, H = 20 m

• Rezervor epuizat V = 5 mc

• Rezervor condens 1 V = 0,5 mc

• Rezervor acid sulfuric concentrat 1 V = 2,5 mc

• Reactor 1 V = 1,4 mc

• Cristalizor cu agitator 1 V = 3 mc

• Filtru sulfat de amoniu 1 S = 2 mp

• Pompă soluţie mumă 1 -

• Tubulatură evacuare gaze 1 -

• Recuperator căldură 1 S = 28 mp

• Ventilator + coş gaze 1 Coş gaze: Dn 100, H = 7500 mm



Planul de realizare constă în proiectarea instalaţiei, dotarea cu toate componentele instalaţiei,

aducerea acestora pe amplasament şi apoi montarea tuturor echipamentelor. După montarea

instalaţiei se vor face probe tehnologice şi apoi se trece la funcţionarea propriu-zisă, cu

respectarea instrucţiunilor de exploatare.

Durata de realizare a instalaţiei de tratare ape amoniacale este de cca. 2 săptămâni.

Lucrările de realizare a acestor două investiţii vor respecta următoarele condiţii:

- Delimitarea /marcarea zonei de lucru;

- Interzicerea accesului liber în zonă;

- Stabilirea căilor de acces şi de lucru;

- Semnalizarea locurilor periculoase cu panouri de avertizare;

- Asigurarea echipamentelor de protectie colectiva;

- Asigurarea dispozitivelor de protectie individuala;

- Instruirea personalului executant cu: instructiuni specifice de lucru, instructiuni privind

Securitatea si Sanatatea in munca, instructiuni specifice protectiei mediului, PSI –SU,

masurile stabilite prin Planul de prevenire si protectie;

- Sortarea pe tipuri a deseurilor rezultate;

- Stabilirea locurilor de depozitare temporară a deseurilor – platforme betonate situate in

afara zonei de lucru pana la valorificarea /eliminarea acestora.

De asemenea, pentru realizarea tuturor operaţiunilor se vor respecta prevederile

Documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor de construire (D.T.A.C.) aferente

celor două proiecte.

Lucrările de execuţie a celor două investiţii se estimează să dureze aproximativ 3

săptămâni de la obţinerea tuturor avizelor, autorizaţiilor şi acordului de mediu.

• Pompă recuperare căldură 1 Q = 15 mc/h

• Habă cu serpentină şi agitator 1 -

• Rezervor apă amoniacală brută 1 V = 20 mc

• Pompă descărcare cubitainer apă

amoniacală brută

1 -

• Cubitainer apă amoniacală brută 1 -

• Pompă apă amoniacală brută 1 Q = 25 mc/h

• Rezervor tratare epuizat 3 V = 30 mc

• Pompă golire reactor 1 Q = 12 mc/h, H = 20 m

• Pompă livrare 1 -



ETAPA DE FUNCŢIONARE, DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE

Etapa de funcţionare a celor două proiecte presupune:

1. Mărire capacitate instalaţie mobilă de desorbţie termică indirectă (de la 0,75 t/h la 2,0 t/h)

Desorbţia termică indirectă este un procedeu modern de decontaminare a solurilor contaminate

cu substanţe toxice şi periculoase volatile (pesticide, HCH, PCB-uri, H2S, mercur, hidrocarburi

petroliere, etc.), care are în vedere separarea substanţelor rezultate prin încălzirea solului

poluat, la temperaturi superioare punctelor de fierbere ale substanţelor vizate. Migrarea

vaporilor prin granulele de sol supuse tratamentului depinde de:


- granulometrie;

- umiditate;







este sub depresiune elimină orice posibilitate de contaminare atmosferică prin eventuale

neetanşeităţi.

2. Realizarea unei instalaţii de tratare ape amoniacale – 1,5 mc/h, 12 mc/zi, 2.500 mc/an

Instalaţia de tratare ape amoniacale - 1,5 mc/h, este destinată separării amoniacului din apele

amoniacale şi transformarea acestuia într-un produs (sulfat de amoniu) nepericulos, care poate

fi valorificat ulterior (se fac cercetări având în vedere posibilitatea valorificării ca fertilizant pentru

sol).

Procesul de tratare ape amonicale se realizează în următoarele faze tehnologice:



- obţinerea cristalelor de sulfat de amoniu.


Obiectivele implementării proiectelor sunt:

- reducerea şi limitarea impactului asupra mediului a substanţelor toxice şi periculoase

volatile aflate în solurile puternic încărcate în poluanţi, prin utilizarea unei metode

moderne de decontaminare a solului – desorbţia termică indirectă;



- valorificarea solurilor decontaminate (ca pământ de umplutură în construcţii sau ca

pământ de acoperire pentru depozite autorizate) rezultate de la instalaţia de desorbţie

termică indirectă şi tratarea fazei gazoase rezultate;

- îndepărtarea amoniacului din apa amoniacală brută şi tratarea fazei gazoase rezultate

cu ajutorul instalaţiei de tratare ape amoniacale şi obţinerea unui produs nepericulos

pentru mediu – sulfatul de amoniu, cu posibilitate de valorificare ca fertilizant pentru sol

(se fac cercetări în acest sens);

- dezvoltarea societăţii, etc.

Având în vedere durata de funcţionare a instalaţiilor (termen nelimitat), care depinde de o

multitudine de factori tehnico-economici generali şi specifici, s-au avut în vedere încă din faza

de proiectare toate măsurile de prevedere privind asigurarea cu materii prime, materiale,

precum şi măsurile care vizează protecţia factorilor de mediu, conform celor prezentate în

cadrul acestei documentaţii.

ETAPA DE DEMONTARE/DEZAFECTARE/ÎNCHIDERE

Conform Ord. MAPAM nr. 36/2004 pentru aprobarea Ghidului Tehnic General pentru

aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, cap. 18, titularul trebuie să

dispună de un Plan de închidere a Instalaţiilor, care să demonstreze că societatea este

capabilă să-şi înceteze activitatea în condiţii de siguranţă pentru personal şi factorii de mediu şi

să readucă zona la o stare satisfăcătoare.

Acest Plan de închidere a instalaţiilor IPPC va trebui să cuprindă cel puţin următoarele

aspecte:

� Măsuri pentru siguranţa instalaţiilor IPPC;

� Măsuri specifice pentru prevenirea poluării aerului, solului şi apei subterane şi în

general, de evitare a oricărui risc de poluare a mediului;

� Oprirea alimentării cu energie electrică şi apă, agent termic;

� Scurgerea, spălarea şi golirea completă a conductelor, canalelor, căminelor,

utilajelor, bazinelor de stocare de orice conţinut potenţial periculos;

� Dezafectarea tuturor depozitelor de materii prime, materiale auxiliare, carburanţi,

produse finite şi deşeuri;

� Valorificarea/ eliminarea tuturor deşeurilor nepericuloase şi periculoase;

� Demontarea/dezafectarea/demolarea instalaţiilor;

� Stabilirea destinaţiei finale a folosinţei terenului;

� Măsuri de remediere a componentelor de mediu afectate;

� Măsuri de igienizare a amplasamentului, în funcţie de rezultatele Evaluării de mediu

pe întreg amplasamentul;

� Precizarea resurselor necesare – materiale, umane şi financiare - şi a

responsabilităţilor pentru punerea în aplicare a Planului de închidere;



� Evitarea accidentelor care pot avea un efect dăunător asupra activităţilor din

vecinătate.

Planul trebuie păstrat şi actualizat, ca o dovadă a schimbărilor survenite. Dacă la închidere,

titularul doreşte să urmeze o direcţie diferită de acţiune, Planul de închidere va trebui să fie

completat, cu acceptul Autorităţii competente pentru protecţia mediului.

În situaţia în care s-ar produce încetarea activităţii, precum şi la modificarea semnificativă a

activităţii, este obligatorie efectuarea Bilanţului de mediu de către titularul activităţii, în scopul

stabilirii obligaţiilor de mediu şi a costurilor pentru refacerea calităţii mediului în zona de impact

a activităţilor desfăşurate pe amplasament.

La dezafectarea echipamentelor şi instalaţiilor se vor asigura:

� condiţii sigure de lucru (măsuri de prevenire a incendiilor, măsuri de prevenire a

unor accidente tehnice şi/sau umane etc.);

� valorificarea/eliminarea substanţelor periculoase rămase după oprirea procesului de

producţie;

� decizii operative referitoare la destinaţia ulterioară a părţilor şi materialelor

rezultate, care nu fac obiectul contractului de valorificare;

� monitorizarea activităţii şi după caz, intervenţia pentru corectarea acestuia sub

aspectul respectării cerinţelor de mediu, SU şi SSM.

Lucrările de dezafectare a instalaţiilor şi echipamentelor trebuie realizate în condiţii controlate,

astfel încât să nu se producă poluări ale aerului, solului şi apei. Tratarea şi gestiunea deşeurilor

rezultate din dezafectări se va realiza în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

După dezafectarea instalaţiilor, în funcţie de starea clădirilor şi a construcţiilor, acestea pot fi

utilizate în alte scopuri sau, în situaţia în care sunt foarte deteriorate şi nu prezintă siguranţă,

trebuie demolate.

Pentru lucrările de demolare, este necesară obţinerea avizelor şi acordurilor de mediu pe baza

documentaţiilor tehnice specifice.

1.8. InformaŃii privind producŃia şi necesarul resurselor energetice şi

de apă

Prezentăm în tabelul 1.1 (conform Ord. 863/2002) informaţii generale despre producţiile

preconizate a fi realizate după implementarea proiectului, precum şi necesarul de resurse

energetice şi de apă pentru asigurarea producţiei proiectate.



Tabelul 1.1 Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice şi de apă pentru asigurarea producţiei

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea Denumirea Cantitatea Furnizor

1. Mărire capacitate instalaţie mobilă de desorbţie termică indirectă (2 t/h)

- Sol decontaminat 48 t/zi

12.000 t/an

Energie

electrică din

SEN

150 kWh/zi

�

37.500 kWh/an

S.C. ELECTRICA

S.A.

Apă 1,6 mc/zi

�

400 mc/an

Reţeaua de

alimentare

existentă pe

amplasamentul

S.C. SETCAR

S.A. Brăila

Motorină 50 l/h (45 kg/h)

1200 l/zi (1080 kg/zi)

�

270 t/an

Staţiile de

alimentare de tip

PECO � butoaie

metalice

depozitate pe

amplasament

2. Realizarea instalaţiei de tratare ape amoniacale (1,5 mc/h)

- Ape uzate din care

s-a eliminat

amoniacul;

- Sulfat de amoniu

12 mc/zi

2.500 mc/an

3 t/zi

625 t/an

Energie

electrică din

SEN

17 kWh/mc

�

204 kWh/zi

�

42.500 kWh/an

S.C. ELECTRICA

S.A.

Apă

0,2 mc/zi

�

41,6 mc/an

Reţeaua de

alimentare

existentă pe

amplasamentul

S.C. SETCAR

S.A. Brăila

Motorină 23 l/mc (20,7 kg/mc)

�

276 l/zi (248,4 kg/zi)

�

51,57 t/an

Staţiile de

alimentare de tip

PECO � butoaie

metalice

depozitate pe

amplasament



Asigurarea energiei electrice

S.C. SETCAR S.A. Brăila a obţinut de la S.C. F.D.E.E. - ELECTRICA Distribuţie Muntenia Nord,

Sucursala Brăila, AVIZUL TEHNIC DE RACORDARE NR. 603/18.07.2008.

Alimentarea cu energie electrică a celor două instalaţii se realizeaza din sistemul energetic

naţional (SEN) prin racordare la reţeaua existentă în cadrul S.C. SETCAR S.A. Brăila şi va fi

livrată prin contract cu S.C. ELECTRICA S.A.

Alimentarea S.C. SETCAR S.A. Brăila se realizează în baza Contractului de furnizare a energiei

electrice nr. 6873861/B2/1 din 27.02.2002, încheiat cu S.C. ELECTRICA S.A. – Sucursala de

Distribuţie Brăila.

Referitor la prevederile BREF/BAT cuprinse în BREF – BAT - Common Waste Water and

Waste Gas Treatment/ Management Systems in the Chemical Sector (Documentul de Referinţă

al Celor mai Bune Tehnici Aplicate în Tratarea Apei Reziduale şi a Gazului Rezidual/ Sistemele

de Management în Sectorul Chimic), 2003, precum şi în BREF – BAT - Waste Treatment

Industries (Documentul de Referinţă al Celor mai Bune Tehnici Aplicate în Industriile de tratare

a deşeurilor) 2006, pentru cele două instalaţii analizate, consumurile de energie electrică şi apă,

emisiile şi deşeurile rezultate nu se pot asimila/compara cu nici un procedeu simplu (un singur

proces) prezentat în aceste BREF/BAT-uri, având în vedere complexitatea proceselor

tehnologice desfăşurate (mai multe tipuri de procese combinate) în cadrul instalaţiilor, astfel:

- instalaţia mobilă de desorbţie termică indirectă: pretratare sol, desorbţie termică

indirectă, condensare, tratare gaze (stripare, evaporare);

- instalaţia de tratare ape amoniacale: distilare, stripare, cristalizare.

Toate aceste procese tehnologice, care se găsesc în cadrul instalaţiilor analizate, reprezintă

tehnologii BAT (fiecare în parte), iar în cadrul instalaţiilor analizate aceste procedee sunt

combinate.

Astfel că, toate consumurile şi emisiile aferente prezentelor instalaţii sunt mult mai mici

decât cele prevăzute în BREF/BAT-uri. De aceea, emisiile rezultate în cadrul acestor

instalaţii se vor compara doar cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Asigurarea necesarului de apă pentru cele două instalaţii

Sursa de apă potabilă: reţeaua de alimentare existentă pe amplasamentul S.C. SETCAR S.A.

Brăila. Amplasamentul societăţii este racordat la reţeaua de alimentare cu apă aparţinând

Companiei de Utilităţi Publice (CUP) Dunărea Brăila, cu care societatea are încheiat Contractul

de furnizare a apei potabile nr. 3352/01.07.2010.



Modul de folosire a apei

Apa în cadrul celor două instalaţii este utilizată în următoarele scopuri:

a) igienico – sanitar, pentru personalul permanent de deservire (Qzi med.1): 16 persoane/zi (12

persoane pentru instalaţia mobilă de desorbţie termică indirectă + 4 persoane pentru instalaţia

de tratare ape amoniacale);

b) tehnologic – apă de răcire (Qzi med.2);

c) rezervă de incendiu: volum intangibil de 20 mc, asigurat printr-un rezervor apă de incendiu.

Necesarul total de apă

Calculul necesarului de apă potabilă pentru nevoi igienico–sanitare se efectuează conform

STAS 1478/1990 şi SR 1343 – 1/2006, cu formula:

Qzi med.1 = N(i) x qs(i),

unde:

Ni = numărul de utilizatori = 12 persoane – instalaţia mobilă de desorbţie termică indirectă;

4 persoane – instalaţia de tratare ape amoniacale;

qsi = debit specific de apă = 50 l/zi;

Cerinţa de apă la sursă se calculează cu formula:

Czi med. = Qzi med. total x Kp x Ks,

unde:

Kp = coeficient pentru acoperirea pierderilor de apă în obiectele sistemului de alimentare cu apă pănă la

branşamentele utilizatorilor (pierderi în aducţiune şi reţeaua de distribuţie) = 1,1

Ks = coeficient de servitute pentru acoperirea necesităţilor proprii ale instalaţiilor de tratare şi epurare ale

sistemului de alimentare cu apă şi canalizare = 1,02

Czi max. = Kzi x Czi med.,

unde:

Kzi = valoarea maximă a abaterii valorii consumului zilnic = 1,2


Nr.

crt.

Denumire

instalaţie

Scop igienico –

sanitar

(Qzi med.1),

mc/zi

Apă în scop

tehnologic (de

răcire)

(Qzi med.2),

mc/zi

Consumul

zilnic mediu

total

(Qzi med.total),

mc/zi

Cerinţa de

apă la

sursă

(Czi med.),

mc/zi

Cerinţa de

apă la

sursă

(Czi max.),

mc/zi

1. Instalaţia

mobilă de

(12 pers. x 50l/zi):

1000 = 0,6 mc/zi

1,0 1,6 1,8 2,16



desorbţie

termică

indirectă

2. Instalaţia de

tratare ape

amoniacale

(4 pers. x 50l/zi):

1000 = 0,2 mc/zi

- 0,2 0,23 0,28

Total 0,8 1,0 1,8 2,03 2,44

1.9. InformaŃii despre materii prime, substanŃe sau preparate chimice

şi periculoase utilizate în timpul funcŃionării

În tabelul 1.2 se prezintă informaţii despre materiile prime şi combustibilii utilizaţi în noile

procese tehnologice, precum şi despre principalele produse rezultate în cadrul instalaţiilor

proiectate:



Tabelul 1.2 Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele

chimice şi periculoase

Denumirea

materiei prime, a

substanţei sau a

preparatului

chimic

Cantitatea

anuală

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chmice

Categorie

Periculoase/

Nepericuloase

(P/N)

Periculozitate�� Fraze de

risc��


A. Materii prime Sol contaminat cu COV toxici şi periculoşi ale căror puncte de fierbere sunt < 4000C (pesticide, HCH, PCB-uri, H2S, mercur, hidrocarburi petroliere, etc.)

12.000 t/an P - Pesticide, HCH (hexaclorciclohexan), PCB-uri (bifenili policloruraţi): Toxice (din categoria Poluanţilor Organici Persistenţi); - H2S: F+ - Extrem de inflamabil; T+ - Foarte toxic; N – Periculos pentru mediu; - Mercur: T – Toxic; N – Periculos pentru mediu; - Hidrocarburi petroliere: T – Toxic;

- Substanţe chimice care persistă perioade lungi în mediul înconjurător, sunt volatile, se bioacumulează în organismele vii şi sunt toxice pentru om şi viaţa sălbatică). - R12 - Extrem de inflamabil; - R26 - Foarte toxic prin inhalare; - R50 - Foarte toxic pentru organismele acvatice. R23 – Toxic prin inhalare; R33 – Pericol de efecte cumulative; R50/53 - Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic. - R45 - Poate cauza cancer; - R46 - Poate provoca modificări genetice ereditare; - S45 - În caz de accident sau simptome de boală, consultaţi imediat medicul (Dacă este posibil, i se va arăta eticheta); - S53 - A se evita expunerea - a se procura instrucţiuni speciale înainte de utilizare.



Hidroxid de calciu Ca(OH)2

0,5 t/an N Xi – Iritant; -

Hidroxid de sodiu (NaOH)

0,3 t/an P C – Coroziv; - R35 – Provoacă arsuri grave.

B. Combustibil

Motorină 270 t/an P T - Toxic;

- R45 - Poate cauza cancer; - S53 - A se evita expunerea - a se procura instrucţiuni speciale înainte de utilizare; - S45 - În caz de accident sau simptome de boală, consultaţi imediat medicul (Dacă este posibil, i se va

arăta eticheta). C. Produse obţinute

Sol decontaminat 12.000 t/an N - -

2. Realizarea unei instalaţii de tratare ape amoniacale (1,5 mc/h) A. Materii prime

Ape amoniacale cu o concentraţie

cuprinsă între 5-70 g/l

2.500 mc/an P � Amoniac: C – Coroziv; N - Periculos pentru mediu;

- R34 – Provoacă arsuri; - R50 - Foarte toxic pentru organismele acvatice.

Acid sulfuric 96 % 315 mc/an P C – Coroziv; - R35 – Provoacă arsuri grave.

B. Combustibil

Motorină 51,57 t/an P T - Toxic;

- R45 - Poate cauza cancer; - S53 - A se evita expunerea - a se procura instrucţiuni speciale înainte de utilizare; - S45 - În caz de accident sau simptome de boală, consultaţi imediat medicul (Dacă este posibil, i se va

arăta eticheta). C. Produse obţinute - Apă uzată din care s-a eliminat amoniacul

2.500 mc/an N - -

- Sulfat de amoniu 625 t/an N - - ��Conform H.G. nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase

Cele două instalaţii analizate nu intră sub incidenţa H.G. 804/2007 privind controlul asupra

pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase (ce transpune

Directiva SEVESO II) modificată si completa de H.G. 79/2009.



Modul de depozitare temporară a materiilor prime, combustibilului şi a produselor

obţinute şi valorificarea/eliminarea finală a produselor obţinute

Denumirea materiei prime, combustibilului şi a

produselor obţinute

Modul de depozitare temporară


A. Materii prime

Sol contaminat cu COV toxici şi periculoşi ale căror

puncte de fierbere sunt < 4000C (pesticide, HCH, PCB-

uri, H2S, mercur, hidrocarburi petroliere, etc.)

Încărcător frontal � Platformă betonată pentru

stocare soluri infestate, dotată cu rebord şi 2

başe betonate de colectare de 1 mc în vederea

colectării apelor pluviale şi eventualelor

scurgeri din solul contaminat

Hidroxid de calciu Ca(OH)2 Rezervor de stocare, depozitate pe platformă

betonată special amenajată

Hidroxid de sodiu (NaOH) Rezervor de stocare, depozitate pe platformă

betonată special amenajată

B. Combustibil

Motorină Butoaie metalice de 200 l, amplasate într-o

magazie betonată

C. Produse obţinute

Sol decontaminat Platformă betonată � Eliminare finală ca

deşeu stabilizat prin S.C. TRACON S.R.L.

Brăila, în cadrul DEDMI Muchea Brăila,

conform Contractului nr. 91/16.02.2011,

prelungit până la data de 31.12.2012 prin Actul

Adiţional nr. 1. (Acest sol decontaminat poate fi

valorificat ca pământ de umplutură în

construcţii sau ca pământ de acoperire pentru

depozite conforme – cu încadrarea în Ord.

756/1997)

2. Realizarea unei instalaţii de tratare ape amoniacale (1,5 mc/h)

A. Materii prime

Ape amoniacale cu o concentraţie cuprinsă între 5-70

g/l

Rezervoare de stocare apă amoniacală brută,

cu capacităţi cuprinse între 10-60 mc, închise

ermetic

Acid sulfuric 96 % Rezervor acid sulfuric concentrat

Depozit autorizat, supravegheat cu camere

video

B. Combustibil

Motorină Butoaie metalice

C. Produse obţinute



Apă uzată din care s-a eliminat amoniacul Rezervoare ape uzate � Eliminare prin S.C.

ROMPETROL RAFINARE S.A. Năvodari

(conform Contractului nr. 472/29.02.2012)

Sulfat de amoniu Depozit acoperit, aerisit, curat şi uscat �

Ambalare şi valorificare

Condens Rezervor condens – Valorificat în scopuri

tehnologice în proces

1.10. InformaŃii privind poluanŃii fizici şi biologici generaŃi de

activităŃile propuse şi care afectează mediul

Din activităţile noi propuse a se realiza în cadrul amplasamentului analizat vor rezulta emisii

poluante în aer, apă şi în sol, precum şi emisii de zgomot, vibraţii, conform celor prezentate

sintetic în tabelul 1.3, după modelul celui prevăzut în Ord. 863/2002.

În tabelul 1.3 sunt prezentate şi principalele măsuri de prevenire/reducere şi eliminare a poluării

datorate acestor emisii.



Tabelul 1.3. INFORMAŢII despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate, conform Ord. 863/2002

Tipul

poluării

Sursa de

poluare

Nr.

surse

de

poluare

Poluarea maxim

permisă

Poluarea calculată produsă de activitate şi măsuri de

eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/

reducere a

poluării Conform

legislaţiei în

vigoare

Fără măsuri

de eliminare/

reducere a

poluării

Cu implementarea

măsurilor de

eliminare/reducere

a poluării Gaze

rezultate de la instalaţia de

tratare gaze a instalaţiei mobile de desorbţie termică

indirectă

Coş de dispersie (CD) al instalaţiei

mobile de desorbţie termică

indirectă

1 Valori limita de emisii conf. Ord.

462/1993

Anexa 1

H2S Debit masic, g/h Conc. Emisii mg/m3

NH3 Debit masic, g/h Conc. Emisii mg/m3

Compuşi organo-cloruraţi

Debit masic, g/h Conc. Emisii mg/m3

Oxizi de sulf (SO2) Debit masic, g/h Conc. Emisii mg/m3

Oxizi de azot (NO2)

Debit masic, g/h Conc. Emisii mg/m3

Valori limita

>=50 5

>=300 30

>=3000 150

>=5000 500

>=5000 500

Nu e cazul.

<=50 < 5

<=300 < 30

<=3000 < 150

<=5000 < 500

<=5000 < 500

- Sistem de purificare gaze compus din desprăfuitor, ciclon, scruber spălător, condensator, coloane spălare/neutralizare gaze, filtre cu cărbune activ, exhaustor, coş de dispersie (coş suflantă): Ø: 150 mm; Ht (de la sol): 5,3 m; H: 2,7 m � gaze spălate; - Întreg circuitul de gaze este sub vid, eliminând riscul emisiilor poluante în atmosferă prin eventuale neetanşeităţi.

Coş gaze de ardere (CG) al

instalaţiei mobile de desorbţie

termică indirectă

1 Valori limita de emisii conf. Ord. 462/1993 Anexa 2

-pulberi -mg/m3N -monoxid de carbon -mg/m3N -oxizi de sulf -mg/m3N (SO2) -oxizi de azot -mg/m3N (NO2)

50 170 1700 450

-

<50 <170 <1700 <450

- Coş gaze de ardere (exhaustor): secţiune pătrată: 300 x 300mm; Ht (de la sol): 4 m; H: 2 m � gaze arse şnec transportor.



Tipul

poluării

Sursa de

poluare

Nr.

surse

de

poluare

Poluarea maxim

permisă


eliminare/reducere


reducere a

poluării Conform

legislaţiei în

vigoare

Fără măsuri

de eliminare/

reducere a

poluării

Cu implementarea

măsurilor de

eliminare/reducere

a poluării * oxigen de referinta -%vol. 3 3

Emisii fugitive de pulberi în suspensie în aer de la

instalaţia mobilă de desorbţie termică

indirectă

Separarea solului excavat prin sitare în cadrul instalaţiei mobile de desorbţie termică indirectă

-

Conf. Legii 104/2011 (Imisii - pentru protecţia

sănătăţii umane) PM10

Pentru o zi: 50 µg/m3

a nu se depăşi mai mult de 35 de ori într-un an

calendaristic Pentru un an calendaristic:

40 µg/ m3

Conc. emisii

PM10 Pentru o zi: 50 µg/m3

- Conc. emisii

PM10 Pentru o zi: < 50 µg/m3

- delimitarea zonei; - supravegherea strictă a procesului pentru a evita creşterea emisiilor de pulberi în atmosferă; - respectarea normelor de lucru pentru a nu creşte concentraţia pulberilor în aer; - întreţinerea corespunzătoare a utilajelor; - Amplasamentul analizat este situat în zona industrială, la 10 km faţă de de municipiul Braila şi la 3 km faţă de comuna Chiscani.

Gaze rezultate

de la instalaţia de tratare

ape amoniacale

Coş gaze al instalaţiei de tratare ape amoniacale

1 Conf. Ord. 462/1993

Anexa 1

NH3 Debit masic, g/h Conc. Emisii mg/m3

Valori limita

>=300 30

-

Valori limita

>=300 < 30

- Coş gaze: Dn:100 mm H: 7,5 m



- continuare -

Tipul

poluării

Sursa de

poluare

Nr.

surse

de

poluare

Poluarea maxim

permisă


eliminare/reducere pe zona obiectivului (la limita incintei)


reducere a

poluării Conform

legislaţiei în

vigoare

Fără măsuri

de eliminare/

reducere a

poluării

Cu implementarea

măsurilor de

eliminare/reducere

a poluării

1 2 3 4 5 6 7 8

Ape uzate

de la cele

două

instalaţii

Ape uzate

tehnologice

3 Conform NTPA 002/2005 :

mg/l

� pH, unităţi pH: 6,5-8,5

� Suspensii: 350

� CBO5: 300

� CCOCr: 500

� Azot amoniacal: 30

� Sulfuri: 1,0

� Fenoli: 30

� SEP: 30

Ape uzate

tehnologice:

mg/l

� pH, unităţi pH:

6,5-8,5

� Suspensii: 350

� CBO5: 300

� CCOCr: 500

� Azot

amoniacal: 30

� Sulfuri: 1,0

� Fenoli: 30

� SEP: 30

- Ape uzate

tehnologice:

mg/l


6,5-8,5

� Suspensii: <350

� CBO5: <300

� CCOCr: <500

� Azot amoniacal:

<30

� Sulfuri: <1,0

� Fenoli: <30

� SEP: <30

- Nu se vor deversa ape uzate tehnologice în reţeaua de canalizare (societatea nu are sistem de canalizare) sau în receptor natural; - Rezervoare ape uzate (3 rezervoare ape uzate de 30 mc fiecare, cubitainere de 1 mc din PVC cu armătură metalică)� Eliminare prin S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. Năvodari (conform Contractului nr. 472/29.02.2012); - Procesul tehnologic de la instalaţia de tratare ape amoniacale prevede recircularea apelor până la conformarea indicatorilor de poluare (azot amoniacal) cu prevederile NTPA 002/2005.

Ape menajere

uzate

2 Conform NTPA 002/2005 :

mg/l

� pH, unităţi pH: 6,5-8,5

� Suspensii: 350

� CBO5: 300

Ape uzate

menajere:

mg/l


6,5-8,5

- Ape uzate

menajere:

mg/l


6,5-8,5

- Nu se vor deversa ape uzate menajere în reţeaua de canalizare sau în receptor natural; - 2 Rezervoare ape uzate de 1 şi 2 mc � Eliminare prin S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. Năvodari



Tipul

poluării

Sursa de

poluare

Nr.

surse

de

poluare

Poluarea maxim

permisă




reducere a

poluării Conform

legislaţiei în

vigoare

Fără măsuri

de eliminare/

reducere a

poluării

Cu implementarea

măsurilor de

eliminare/reducere

a poluării

� CCOCr: 500

� Azot amoniacal: 30

� Sulfuri: 1,0

� Fenoli: 30

� SEP: 30

� Suspensii: 350

� CBO5: 300

� CCOCr: 500

� Azot

amoniacal: 30

� Sulfuri: 1,0

� Fenoli: 30

� SEP: 30

� Suspensii: <350

� CBO5: <300

� CCOCr: < 500

� Azot amoniacal:

<30

� Sulfuri: <1,0

� Fenoli: <30

� SEP: <30

(conform Contractului nr. 472/29.02.2012).

Ape pluviale 2 Conform NTPA 002/2005:

mg/l

� Suspensii: 350

� CBO5 : 300

� CCOCr: 500

Ape pluviale:

mg/l

� Suspensii: 350

� CBO5 : 300

� CCOCr: 500

-

Ape pluviale:

mg/l

� Suspensii: <350

� CBO5 : <300

� CCOCr: <500

- Rebord şi başe de colectare ape pluviale � Eliminare prin S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. Năvodari (conform Contractului nr. 472/29.02.2012).

Zgomot de la cele două instalaţii

- Funcţionarea motoarelor utilajelor, pompelor; - Mijloace de transport.

-

- La locul de muncă : 87 dB, conf. HG 493/2006, modificată şi completată prin HG 601/2007 - La limita incintei : 65 dB, conf. STAS 10.009/1988

- La locul de muncă: 87 dB, - La limita incintei : 65 dB

- - La locul de muncă: <87 dB, - La limita incintei: <65 dB

- Utilizarea utilajelor performante, moderne; - Echipări standard antifonice; - Amplasamentul analizat este situat în zona industrială, la 10 km faţă de de municipiul Braila şi la 3 km faţă de comuna Chiscani.



Tipul

poluării

Sursa de

poluare

Nr.

surse

de

poluare

Poluarea maxim

permisă




reducere a

poluării Conform

legislaţiei în

vigoare

Fără măsuri

de eliminare/

reducere a

poluării

Cu implementarea

măsurilor de

eliminare/reducere

a poluării Vibraţii Nu este cazul - - - - - Nu este cazul Radiaţie electro-magnetică

Nu este cazul - - - - - Nu este cazul

Radiaţie ionizantă


Poluarea biologică




1.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul

proiectului

În cadrul proiectului au fost studiate mai multe alternative, în funcţie de:

� Procedeele aplicate pentru decontaminarea solurilor de la nivel mondial;

� Tehnologiile aplicate pentru tratarea apelor amoniacale la nivel mondial;

� Variantele de scheme tehnologice realizabile în cadrul amplasamentului S.C.

SETCAR S.A. Brăila.

Procedeele aplicate pentru decontaminarea solurilor la nivel mondial sunt:

- Procedee fizice: constau în extragerea poluantului din mediul pe care îl contaminează;

- Procedee biologice: utilizează acţiunea microorganismelor (bacterii, ciuperci) pentru

eliminarea poluanţilor organici sau minerali prezenţi în sol;

- Procedee termice: utilizează căldura pentru neutralizarea poluantului (ex. incinerare),

pentru izolare (ex. desorbţie termică, termoliză, etc.), sau inertizarea acestuia (ex.

vitrificare, etc.);

- Procedee chimice sau electrochimice: se folosesc proprietăţile chimice ale poluanţilor

pentru a-i inertiza (precipitare, etc.), a-i distruge (oxidare, etc.) sau pentru a-i separa de

mediul poluat (surfactanţi, etc.) cu ajutorul unor reacţii adaptate.

Din analiza procedeelor de tratare termică a solurilor s-a ales desorbţia termică indirectă,

deoarece aceasta prezintă următoarele avantaje:

- tehnică testată în Europa (Franţa, etc.) care a demonstrat o mare fiabilitate şi rezultate

foarte bune;

- permite tratarea a numeroşi poluanţi toxici şi periculoşi din sol, mai ales compuşi volatili

şi semi-volatili;

- tehnică rapidă;

- tehnică mai ieftină faţă de alte tratamente termice (incinerarea);

- este posibilă tratarea pe sit datorită unităţilor mobile, etc.

Schemele tehnologice alese pentru a se realiza pe amplasamentul S.C. SETCAR S.A. Brăila

pentru cele două instalaţii, sunt prezentate în Anexă.

1.12. InformaŃii despre modalităŃile propuse pentru conectarea la

infrastructura existentă

Incinta S.C. SETCAR S.A. Brăila (de pe platforma industrială Chiscani) este deservită de

Drumul Naţional 21: Brăila – Slobozia.

Accesul în cadrul amplasamentului analizat se face printr-o poartă de acces auto şi o poartă de

acces persoane (unde există şi cabină de pază) din Şos. Vizirului km. 10.

Pentru accesul în cadrul amplasamentului studiat se vor folosi drumurile betonate de acces

existente.



2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1.1. Procese tehnologice de producŃie

a) Procese tehnologice de producţie aferente instalaţiei mobile de desorbţie termică

indirectă cu capacitate mărită la 2 t/h (conform Schemei tehnologice nr. 1)

Instalaţia mobilă de desorbţie termică indirectă este destinată decontaminării “in situ” a solurilor

contaminate cu compuşi organici volatili ale căror puncte de fierbere sunt mai mici de 4000C

(pesticide, HCH, PCB-uri, H2S, mercur, hidrocarburi petroliere, etc.). Desorbţia termică indirectă este un procedeu modern de decontaminare a solurilor contaminate

cu substanţe toxice, care are în vedere separarea substanţelor rezultate prin încălzirea solului

poluat la temperaturi superioare punctelor de fierbere ale substanţelor vizate. Migrarea vaporilor

prin granulele de sol supuse tratamentului depinde de:


- granulometrie;

- umiditate;







toxice este sub vacuum elimină orice posibilitate de contaminare atmosferică prin eventuale

neetanşeităţi.

Solul contaminat se transportă pe amplasamentul S.C. SETCAR S.A. Brăila cu camioane

cu semiremorci basculante, prevăzute cu prelată. Toate mijloacele de transport ale S.C.

SETCAR S.A. sunt autorizate şi au licenţă pentru transport mărfuri periculoase.

S.C. SETCAR S.A. Brăila deţine Licenţa de transport seria LTM nr. 0023772 pentru transportul

rutier public de mărfuri în trafic internaţional, valabilă de la data de 22.09.2011 până la data de

21.09.2016.

Solul contaminat excavat este separat de pietre şi alte obiecte printr-o sitare pe o sită

vibratoare –SV1.

După sitare, solul este supus încălzirii la 1000C pentru eliminarea parţială a umidităţii.

Aceasta uscare se realizează în transportorul elicoidal (uscator U). Uscarea nu se aplică în

cazul în care solul conţine substanţe volatile cu punct de fierbere inferior apei.



Dupa uscare, solul este introdus într-un sortizor vibrator - SV2 unde sunt eliminate

particulele cu granulaţie mai mare de 3 mm. In cazul in care este necesara o uscare mai

avansata a solului acesta este preluat din SV2 cu ajutorul unui transportor elicoidal (TE1) si

reintrodus in transportorul uscator (U) si sortizorul SV2. Solul cu granulaţie mai mică de 3

mm din SV2 este preluat de o banda transportoare – BT1 şi introdus în pâlnia de alimentare

a unui dozator celular cu debit variabil, care alimenteaza desorberul D1 (existent, Dn 300

mm). Gazele fierbinţi obtinute prin arderea combustibilului lichid (motorină) în instalaţia de

aer cald (IAC1), sunt introduse în mantaua desorberului. Solul din interiorul desorberului

este încălzit până la o temperatură de 4000C. Până la această temperatură are loc

separarea compuşilor volatili.

Aerul şi vaporii substanţelor volatile se extrag prin intermediul unei tubulaturi pe la partea

superioară şi sunt dirijate (prin vacuumul creat) la instalaţia de separare praf şi tratare

produşi toxici.

Solul rezultat din desorberul 1 este introdus în desorberul D2 (nou, Dn 500 mm). Aici, prin

intermediul aerului fierbinte obţinut în IAC 2, solul este încălzit până la cca. 6000C.

Produşii toxici sunt eliminaţi prin intermediul unei tubulaturi, la instalaţia de tratare.

Solul decontaminat este preluat de catre banda transportoare BT2 şi este colectat pe o

platformă betonată special amenajată până la eliminarea finală.

Aerul, vaporii de apă şi vaporii substanţelor volatile, trec într-o baterie de desprăfuire

formată dintr-un desprafuitor (Dp) şi un ciclon de separare (Cp). Faza gazoasa rezultată

este introdusă într-un scruber spălător (S), unde au loc spălarea şi răcirea cu ajutorul unei

soluţii apoase. După faza de spălare, gazele sunt trecute printr-un condensator, unde sunt

răcite de la 1200C la cca. 800C, cu ajutorul apei de răcire din turnul de racire (TR).

În continuare, faza gazoasă este introdusă în două trepte de spălare (S1 şi S2), unde are

loc reţinerea produşilor toxici, prin neutralizare cu reactivi chimici (Ca(OH)2, NaOH). După

analiza gazelor rezultate şi în funcţie de natura poluantului, treapta de spălare poate fi

suplimentată cu o a treia coloană/treaptă de spălare (S3), în care se utilizeaza o solutie

specifică, adecvată poluantului identificat.

Solutiile epuizate de la cele trei (3) trepte de spalare, se regenereaza periodic, prin adaos

de soluţii de Ca(OH)2, NaOH şi soluţie specifică în aspiraţia pompelor P3, P4 şi P8, cele

epuizate fiind trimise la instalatia de neutralizare si tratare din cadrul societăţii.

Faza gazoasă rezultată este trecută pe cele două filtre cu cărbune activ (CA1, CA2), pentru

reţinerea eventualilor produşi toxici. Din filtrele cu carbune activ faza gazoasă extrasă cu



ajutorul exhaustorului ( EX) este dirijată la coşul de dispersie (CD), după ce în prealabil a

traversat şi ultima (a 3-a) treaptă de spălare (S3).

Soluţiile apoase care conţin condensatul substanţelor desorbite din scruberul (S) se răcesc

în schimbătorul de căldură (R) de la 800C la 200C (timp în care se realizează şi

cristalizarea), se colectează în rezervorul 17 şi trec prin filtrul cu plăci (FP), unde se separă

faza solidă, care se expediează la eliminarea finală.

Faza lichidă rezultată de la filtrul cu placi (FP) este colectată în rezervorul 17’, se recirculă

în scruberul (S), iar excesul de fază lichidă rezultată este trecută în vederea purificării pe

filtru cu carbune activ CA3 şi reutilizată ca şi apă de adaos la turnul de răcire tip EVAPCO

48-3G, pentru completarea apei evaporate.

În funcţie de tipul poluantului existent în sol, ,,Instalaţia mobilă de desorbţie termică

indirectă” poate funcţiona în următoarele variante:

- cu desorberul D1;

- cu desorberul D2;

- cu desorberele D1 şi D2, conectate în serie sau în paralel.

Varianta descrisă este funcţionarea cu ambele desorbere montate în serie. În acest caz, în

vederea creşterii randamentului instalaţiei şi micşorării consumului de combustibil utilizat,

gazele fierbinţi sunt extrase cu ajutorul ventilatorului (V) din mantaua desorberului D2 şi

introduse în mantaua desorberului D1 şi mantaua transportorului U, iar apoi dirijate către

coşul de gaze CG.

b) Procese tehnologice de producţie aferente instalaţiei de tratare ape amoniacale –

1,5mc/h (conform Schemei tehnologice nr. 2)

Instalaţia de tratare ape amoniacale este destinată separării amoniacului din apele amoniacale

şi transformarea acestuia într-un produs (sulfat de amoniu) nepericulos, care poate fi valorificat

ulterior (se fac cercetări având în vedere posibilitatea valorificării ca fertilizant pentru sol).

Procesul de tratare ape amonicale se realizează în următoarele faze tehnologice:




- răcirea fazei gazoase rezultate.

Transportul apelor amoniacale până la S.C. SETCAR S.A. Brăila se realizează cu mijloace de

transport autorizate (în cisterne, camioane, tir) care detin licenţe pentru transport mărfuri

periculoase.



Apele amoniacale brute colectate de la diverşi beneficiari, pe bază de contract, sunt

transportate în baza Setcar, unde sunt depozitate în rezervoare de stocare (existente) cu

capacităţi cuprinse între 10 -60 mc (20,22).

Din aceste rezervoare sunt transvazate într-un rezervor 1, din care, cu ajutorul unei pompe se

alimentează coloana de distilare (6), după o încălzire prealabilă în schimbătorul de căldură (4),

care utilizează ca agent de încălzire epuizatul cald din blazul coloanei de distilare. Blazul

coloanei de distilare este încălzit cu abur tehnologic obţinut în centrala termică existentă pe

amplasament.

Condensul rezultat din coloana de distilare este colectat în rezervorul (9) şi utilizat în scopuri

tehnologice.

Faza gazoasă (vaporii de amoniac) rezultată la vârful coloanei de distilare ajunge în

deflegmatorul (5) unde este racită (cu ajutorul apei amoniacale brute), după care este introdusă

în reactorul (11), unde amoniacul reacţionează cu acidul sulfuric concentrat alimentat din

rezervorul (10), rezultând sulfat de amoniu, conform reacţiei:

2NH3 + H2SO4 = (NH4)2SO4

În urma reacţiei rezultă o soluţie care conţine sulfat de amoniu, care este preluată cu o pompă

(25) şi introdusă în separatorul de cristale (12), prevăzut cu agitator. În separatorul de cristale

are loc definitivarea procesului de cristalizare.

Procesul de cristalizare este influenţat de următorii factori:

- temperatura soluţiei saturate;

- aciditatea soluţiei;

- puritatea soluţiei;

- intensitatea de amestecare a nucleelor de cristale.

Creşterea temperaturii stimulează formarea unui numar mare de centre de cristalizare, ducând

la obţinerea de cristale mici. Atunci când temperatura în cristalizor este mai mare de 55-600C,

creşterea cristalelor de sulfat este oprită.

Aciditatea soluţiei influentează forma şi creşterea cristalelor de sulfat de amoniu. Cu cât

aciditatea este mai mare are loc încetarea procesului de creştere a cristalelor.

Din separatorul (12) soluţia care conţine cristale de sulfat de amoniu este trecută pe un filtru

(13), unde are loc separarea cristalelor de soluţia mumă. Soluţia mumă se recirculă în reactorul

(11) cu ajutorul unei pompe cu membrana (14). Sulfatul de amoniu rezultat de pe filtru (13) va fi

ambalat şi valorificat ulterior.

În momentul în care se constată (prin efectuarea analizelor de laborator) că amoniacul din

soluţia din blazul coloanei (epuizat) este în limitele admise, epuizatul este introdus în



preîncălzitorul (4), în vederea recuperării căldurii şi încălzirii soluţiei brute de apă amoniacală.

Epuizatul este colectat într-un rezervor (8), de unde este transvazat în rezervoarele de stocare

ape uzate tehnologice (poz. 24), urmând a fi eliminate ulterior la firme cu care societatea are

contract pentru tratare/epurare ape uzate.

În cazul în care se constată (în uma analizelor de laborator) valori mari ale concentraţiei în

amoniac liber în epuizat, acesta se reintroduce în circuitul iniţial.

Eventualii vaporii de apă antrenaţi în urma reacţiei exoterme din reactorul (11) sunt răciţi în

recuperatorul de caldura (16) cu ajutorul apei. Apa încalzită în recuperatorul 16 este utilizată în

scopuri tehnologice pentru procesele care se desfăşoara pe amplasament (haba 19).

Soluţia rezultată prin condesare este reintrodusă în reactorul 11. Faza gazoasă este extrasă cu

ventilatorul şi trimisă în atmosferă.

2.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular

Prezentăm în tabelul 2.1 valorile limită ale parametrilor relevanţi (poluanti în aer şi apă) atinse

prin tehnicile propuse de titular, comparativ cu prevederile legale în vigoare.

Tabelul 2.1. VALORILE LIMITA ale parametrilor relevanţi (poluanţi în aer şi apă) atinse prin

tehnicile propuse şi prin prevederile legale aplicabile:

Parametru Valori limită

Tehnici alternative propuse de titular Prin prevederile legale aplicabile

1. Instalaţie mobilă de desorbţie termică indirectă cu capacitate mărită (2 t/h)

Emisii în aer

Coş de dispersie (CD) al


termică indirectă:

� H2S;

� NH3;

� Compuşi organo-

cloruraţi;

� Oxizi de sulf (SO2);

� Oxizi de azot (NO2).

Valori limita de emisii mai mici decât cele

prevăzute în Ord. 462/1993

Anexa 1

Debit masic, g/h Conc. Emisii, mg/m3

H2S

<=50 < 5

NH3 <=300 < 30

Compusi organo-clorurati <=3000 < 150

Oxizi de sulf (SO2) <=5000 < 500

Oxizi de azot (NO2) <=5000 < 500

Valori limita de emisii conf. Ord. 462/1993

Anexa 1

Debit masic, g/h Conc. Emisii , mg/m3

H2S

>=50 5

NH3 >=300 30

Compusi organo-clorurati

>=3000 150

Oxizi de sulf (SO2) >=5000 500

Oxizi de azot (NO2) >=5000 500

Emisii în aer

Coş gaze de ardere (CG) al


termică indirectă:


Anexa 2 -pulberi -mg/m3N: <50 -monoxid de carbon -mg/m3N: <170


Anexa 2 -pulberi -mg/m3N: 50 -monoxid de carbon -mg/m3N: 170



� pulberi;

� monoxid de carbon;

� oxizi de sulf;

� oxizi de azot;

� oxigen de referinta .

-oxizi de sulf -mg/m3N (SO2): <1700 -oxizi de azot -mg/m3N (NO2): <450 * oxigen de referinta -%vol.: 3

-oxizi de sulf -mg/m3N (SO2): 1700 -oxizi de azot -mg/m3N (NO2): 450 * oxigen de referinta -%vol.: 3

Emisii în aer Emisii fugitive de pulberi în suspensie în aer de la instalaţia mobilă de desorbţie termică indirectă: Separarea solului excavat prin sitare în cadrul instalaţiei mobile de desorbţie termică indirectă:

o PM10

Conf. Legii 104/2011 (Imisii - pentru protecţia sănătăţii

umane) PM10

Pentru o zi: < 50 µg/m3

a nu se depăşi mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic

Pentru un an calendaristic: < 40 µg/ m3

Conf. Legii 104/2011 (Imisii - pentru protecţia sănătăţii

umane) PM10

Pentru o zi: 50 µg/m3


Pentru un an calendaristic: 40 µg/ m3

Emisii în apă

� pH, unităţi pH

� Suspensii

� CBO5

� CCOCr

� Azot amoniacal

� Sulfuri

� Fenoli

� SEP

Conform NTPA 002/2005

mg/l

6,5-8,5

<350

<300

<500

<30

<1,0

<30

<30


mg/l

6,5-8,5

350

300

500

30

1,0

30

30

2. Instalaţie de tratare ape amoniacale – 1,5mc/h

Emisii în aer

Coş gaze al instalaţiei de

tratare ape amoniacale: � NH3

Conf. Ord. 462/1993

Anexa 1

NH3 Debit masic, g/h Conc. Emisii, mg/m3 >=300 <30

Conf. Ord. 462/1993

Anexa 1

NH3 Debit masic, g/h Conc. Emisii, mg/m3

>=300 30

Emisii în apă

� pH, unităţi pH

� Suspensii

� CBO5

� CCOCr

� Azot amoniacal

� Sulfuri

� Fenoli

� SEP


mg/l

6,5-8,5

350

<300

<500

30

1,0

<30

<30


mg/l

6,5-8,5

350

300

500

30

1,0

30

30

Din datele prezentate în tabelul de mai sus, se constată conformarea valorilor limită propuse de

titular pentru emisiile poluante în aer şi apă în cadrul noilor obiective, cu valorile limită cuprinse

în reglementările legale aplicabile.



2.2. ActivităŃi de dezafectare

Investiţia propusă nu presupune lucrări de dezafectare/demolare a unor instalaţii/construcţii

existente.

3. DEŞEURI



3.1 Surse de deşeuri, tipuri şi cantităŃi

Din activităţile analizate vor rezulta următoarele categorii de deşeuri:

3.1.1. Instalaţie mobilă de desorbţie termică indirectă cu capacitate mărită (2 t/h)

a) Sol decontaminat, stabilizat, inertizat

Conform HGR 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, acest tip de deşeuri se poate asimila cu

categoria 19 (deşeuri de la instalaţii de tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a apelor

uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa şi uz industrial) grupa 19 03 05 – deşeuri

stabilizate, altele decât cele specificate la 19 03 04 (deşeuri încadrate ca periculoase, parţial

stabilizate), şi sunt considerate deşeuri nepericuloase.

Conform Ord. 95 /2005 - Secţiunea 6 – Lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de

depozit de deşeuri, deşeurile din grupa 19 03 05 – deşeuri stabilizate, altele decât cele

specificate la 19 03 04 sunt acceptate la depozitare în depozitele de deşeuri nepericuloase.

Cantitatea de astfel de deşeuri este de 48 t/zi, respectiv 12.000 t/an.

�� Caracteristicile levigatului solului rezultat de la prelucrarea termică prin desorbţie

indirectă în situaţia actuală de funcţionare – cu un singur desorber

Conform Rapoartelor de încercare nr. 1/27.06.2011 şi nr. 2/27.06.2011, pentru solul rezultat la

prelucrarea termică prin desorbţie indirectă în situaţia actuală de funcţionare – cu un singur

desorber, s–au efectuat analize de levigat conform Ord. 95/2005 - Secţiunea 2: Criterii pentru

acceptarea deşeurilor la depozitare – punctul 3.2. Valori limită pentru caracteristicile de

levigabilitate ale deşeurilor nepericuloase, a căror rezultate se prezintă în tabelul următor:

mg/kg s.u.

Nr.

crt.

Parametrul Valori obţinute

pentru levigat

conform Raport

Incercare nr. 1

Valori obţinute

pentru levigat

conform Raport

Incercare nr. 2

Valori conform

Ord. 95/2005,

tab. 3.1

1 pH 7,925 7,856 7,5 – 8,0

2 Umiditate 7,52 7,03 -

3 TPH < 50 < 50 -

4 As < 0,5 < 0,5 2

5 Ba 12 10 100

6 Cd 0,035 0,031 1

7 Cl 322 299 15.000

8 Zn 2,67 2,42 50



Nr.

crt.

Parametrul Valori obţinute

pentru levigat

conform Raport

Incercare nr. 1

Valori obţinute

pentru levigat

conform Raport

Incercare nr. 2

Valori conform

Ord. 95/2005,

tab. 3.1

9 Ni 0,22 0,29 10

10 Pb 0,19 0,17 10

11 Cr < 0,5 < 0,5 10

12 Cu 1,8 1,6 50

13 F 0,95 0,88 150

14 SO42- 564 601 -

15 TDS 2.103 2.356 60.000

Din aceste date rezultă că, toţi indicatorii analizaţi, conform celor două Rapoarte de Încercări,

s–au situat mult sub nivelul valorilor maxime admise prevăzute în Ord. 95/2005 – tabelul

3.1. pentru acceptarea acestor deşeuri în depozitele de deşeuri nepericuloase.

Acest deşeu (sol decontaminat, stabilizat) se doreşte a fi valorificat ca pământ de umplutură în

construcţii, sau ca pământ de acoperire pentru depozite conforme, astfel că, în acest caz, se

impune respectarea valorile normate pentru soluri conform Ord. 756/1997 pentru aprobarea

Reglementării privind evaluarea poluării mediului, modificat prin Ord. MAPM nr.592/2002, Ord.

1144/2002, Legea 104/2011, respectiv:

(mg/kg substanţă uscată)

Nr.

crt.

Proba Ord. 756/1997

Valori normale Praguri de alertă/

Tipuri de folosinţe

Praguri de alertă/


Sensibile Mai puţin sensibile

1. Total pesticide organo-

clorurate (POC)

< 0,2 1 2

2. Hidrocarburi din petrol

(TPH)

< 100 200 1.000

3. Mercur (Hg) 0,1 1 4

4. Arsen (As) 5 15 25

5. Bariu (Ba) 200 400 1000

6. Cadmiu (Cd) 1 3 5

7. Cobalt (Co) 15 30 100

8. Crom total (Cr) 30 100 300

9. Cupru (Cu) 20 100 250

10. Mangan (Mn) 900 1500 2000

11. Nichel (Ni) 20 75 200

12. Plumb (Pb) 20 50 250

13. Staniu (Sn) 20 35 100

14. Vanadiu (V) 50 100 200



Nr.

crt.

Proba Ord. 756/1997

Valori normale Praguri de alertă/


Praguri de alertă/


Sensibile Mai puţin sensibile

15. Zinc (Zn) 100 300 700

16. Cianuri libere <1 5 10

17. Sulfaţi - 2000 5000

18. Fenoli < 0,02 5 10

19. PCB < 0,01 0,25 1

Solul decontaminat rezultat în urma tratării în instalaţia de desorbţie termică indirectă se

poate utiliza numai pe terenuri cu folosinţă mai puţin sensibilă (industrială) – pentru cazul

în care se foloseşte ca pământ de umplutură în construcţii sau ca pământ de acoperire pentru

depozite conforme, cu respectarea Ord. 756/1997, respectiv cu încadrarea indicatorilor sub

nivelul pragurilor de alertă pentru folosinţe mai puţin sensibile.

S.C. SETCAR S.A. Brăila a realizat o serie de Rapoarte de Încercare pentru solul contaminat

cu pesticide organo-clorurate (POC) înainte de a intra în instalaţia de desorbţie termică

indirectă, cât şi la ieşirea din instalaţie, ca sol tratat termic (deşeu decontaminat, stabilizat).

Rezultalele analizelor privind conţinutul de poluanţi în sol, conform Rapoarte de Încercare nr.:

� 01/14.05.2012 – sol contaminat cu POC;

� 01/15.05.2012 – sol tratat termic;


� 02/15.05.2012 – sol tratat termic;


� 03/15.05.2012 – sol tratat termic,

sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Valorile indicatorilor probelor de sol determinate prin Rapoartele de Încercare pentru solul

tratat termic, elaborate de S.C. SETCAR S.A. Brăila, s-au comparat cu prevederile Ord. nr

756/1997, respectiv cu valorile normale şi pragurile de alertă pentru solul de folosinţă mai puţin

sensibilă.



(mg/kg substanţă uscată)

Nr. crt.

Proba Total pesticide organo-clorurate

As Ba Cd Co Cr total

Cu Mn Hg Ni Pb Sn V Zn CN- SO42- TPH

1. Valori obţinute pentru solul CONTAMINAT cu PESTICIDE ORGANO-CLORURATE (POC), conform Raportului de Incercare nr. 01/ 14.05.2012

167,033 4 101 0,9 14 15 7 810 0,1 27 17 20 53 44 <0,01 1105 9866

2. Valori obţinute pentru solul TRATAT TERMIC conform Raportului de Incercare nr. 01/ 15.05.2012

0,25 4 101 0,9 14 15 7 801 0,09 26 16 18 41 32 <0,01 950 95

3. Valori obţinute pentru solul CONTAMINAT cu POC conform Raportului de Incercare nr. 02/ 14.05.2012

347,409 0,14 92 0,8 9 7 7 521 0,1 18 19 20 50 91 <0,01 1082 10115


0,145 0,1 90 0,5 9 6 6 504 0,08 18 18 20 50 98 <0,01 621 87

5. Valori obţinute pentru solul CONTAMINAT cu

1264,835 0,18 94 0,71 10 8 8 590 0,65 15 20 20 35 84 <0,01 1012 10095



Nr. crt.

Proba Total pesticide organo-clorurate

As Ba Cd Co Cr total

Cu Mn Hg Ni Pb Sn V Zn CN- SO42- TPH

POC conform Raportului de Incercare nr. 03/ 14.05.2012


0,144 0,15 91 0,58 10 8 6 587 0,1 15 20 18 31 75 <0,01 845 80

Ord. 756/1997

Valori normale <0,2 5 200 1 15 30 20 900 0,1 20 20 20 50 100 <1 - <100

Prag de alertă, folosinţă mai puţin sensibilă

2 25 1000 5 100 300 250 2000 4 200 250 100 200 700 10 5000 1000



Din comparaţia valorilor indicatorilor determinaţi pentru solul tratat termic conform tuturor celor

trei Rapoarte de Încercare, cu valorile normale pentru soluri din Ord. MAPPM nr. 756/1997,

rezultă că toţi indicatorii analizaţi se situează sub valorile normale şi cu mult sub valorile

pragurilor de alertă pentru solul de folosinţă mai puţin sensibilă.

De asemenea, se poate observa şi randamentul extrem de ridicat al instalaţiei de desorbţie

termică indirectă (de până la 100 %), pentru reducerea pesticidelor organo-clorurate şi a

hidrocarburilor din petrol, precum şi o uşoară reducere a metalelor grele.

Solul decontaminat, stabilizat, inertizat este depozitat pe o platformă betonată special

amenajată şi eliminat ca deşeu stabilizat cu respectarea Ord. 95/2005 – tabelul 3.1. pentru

acceptarea acestor deşeuri în depozitele de deşeuri nepericuloase, prin S.C. TRACON S.R.L.

Brăila, în cadrul DEDMI Muchea Brăila, conform Contractului nr. 91/16.02.2011, prelungit până

la data de 31.12.2012 prin Actul Adiţional nr. 1.

b) Deşeuri rezultate de la sortare (plastic, cauciuc, lemn, pietre, etc.)

Deşeurile rezultate de la sortarea solului excavat pe sita vibratoare (plastic, cauciuc, lemn,

pietre, etc.) sunt decontaminate/spălate pe amplasament, în cadrul activităţii “Decontaminare”

(activitate desfăşurată în incinta S.C. SETCAR S.A. Brăila, dar care nu face parte din conturul

analizat prin prezentul Studiu).

Conform H.G. 856/2002, acest tip de deşeuri se poate asimila cu categoria 17 (deşeuri din

construcţii şi demolări - inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate) grupa 17 02

04 - sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de sau contaminate cu substanţe periculoase

şi grupa 17 05 03 - pământ şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase, şi sunt considerate

deşeuri periculoase.

Conform Ord. 95/2005, deşeurile din grupa 17 02 04 - sticlă, materiale plastice sau lemn cu

conţinut de sau contaminate cu substanţe periculoase şi din grupa 17 05 03 - pământ şi pietre

cu conţinut de substanţe periculoase, sunt acceptate la depozitare în depozitele de deşeuri

periculoase.

Cantitatea de astfel de deşeuri este de cca. 12 t/an.

Deşeurile rezultate de la sortare sunt depozitate într-un container deşeuri, decontaminate în

cadrul activităţii “Decontaminare” şi eliminate prin S.C. ECOMASTER – SERVICII ECOLOGICE

S.R.L. Bucureşti, conform Contractului de prestări servicii nr. 17227/16.02.2011, completat cu

Actele Adiţionale nr. 1/16.02.2011, 2/20.04.2011, 3/26.05.2011, 4/16.06.2011, 5/16.06.2011,

6/16.06.2011, 7/20.06.2011.



c) Deşeuri de cărbune activ uzat

Conform H.G. 856/2002, acest tip de deşeuri se poate asimila cu categoria 19 (deşeuri de la

instalaţii de tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a apelor uzate şi de la tratarea apelor

pentru alimentare cu apă şi uz industrial), grupa 19 01 07 – deşeuri solide de la epurarea

gazelor, şi sunt considerate deşeuri periculoase.

Conform Ord. 95 /2005, deşeurile din grupa 19 01 07 – deşeuri solide de la epurarea gazelor,

sunt acceptate la depozitare în depozitele de deşeuri periculoase.

Cantitatea de astfel de deşeuri este de cca. 0,1 t/an.

Deşeurile de cărbune activ uzat sunt depozitate într-un container special şi eliminate prin S.C.

ECOMASTER – SERVICII ECOLOGICE S.R.L. Bucureşti, conform Contractului de prestări

servicii nr. 17227/16.02.2011, completat cu Actele Adiţionale nr. 1/16.02.2011, 2/20.04.2011,

3/26.05.2011, 4/16.06.2011, 5/16.06.2011, 6/16.06.2011, 7/20.06.2011.

d) Şlam uzat (rezultat de la condensare gaze)

Conform H.G. 856/2002, acest tip de deşeuri se poate asimila cu categoria 19 (deşeuri de la


pentru alimentare cu apă şi uz industrial), grupa 19 01 07 – deşeuri solide de la epurarea

gazelor, şi sunt considerate deşeuri periculoase.

Conform Ord. 95 /2005, deşeurile din grupa 19 01 07 – deşeuri solide de la epurarea gazelor,

sunt acceptate la depozitare în depozitele de deşeuri periculoase.


Deşeurile de şlam uzat sunt depozitate într-un container special şi eliminate prin S.C.

ECOMASTER – SERVICII ECOLOGICE S.R.L. Bucureşti, conform Contractului de prestări


3/26.05.2011, 4/16.06.2011, 5/16.06.2011, 6/16.06.2011, 7/20.06.2011.

e) Ulei uzat de la motoarele, reductoarele etc. utilajelor din dotare, care va fi colectat în

recipiente speciale (butoaie metalice), în cantitate de cca. 0,02 t/an.

Conform HG 856/2002, acest tip de deşeuri se încadrează în categoria 13 (deşeuri uleioase şi

deşeuri de combustibili lichizi), grupa 13 02 05 – uleiuri minerale neclorurate de motor, de

transmisie şi de ungere, şi sunt considerate deşeuri periculoase.

Conform Ord. 95 /2005, deşeurile din grupa 13 02 05 – uleiuri minerale neclorurate de motor,

de transmisie şi de ungere, sunt acceptate la depozitare în depozitele de deşeuri periculoase

şi se recomandă aplicarea unei metode de valorificare.



Uleiurile uzate sunt predate furnizorilor de uleiuri, care, conform HG 235/2007 privind

gestionarea uleiurilor uzate sunt obligaţi să le primească la schimb în vederea valorificării prin

societăţi specializate.

S.C. SETCAR S.A. Brăila are încheiat cu S.C. OILOPROD IMPEX S.R.L., Contractul de

preluare produse recuperabile nr. 15046/11.11.2009, prelungit prin Actul Adiţional nr.

4/09.11.2011, pentru procesarea şi valorificarea reziduurilor petroliere (deşeu ulei uzat cu un

conţinut de maxim 5-7% apă, etc.).

Se vor utiliza mijloace de transport şi utilaje adecvate din punct de vedere tehnic, care să nu

genereze scurgeri de produse petroliere şi lubrefianţi. Lucrările de întreţinere (inclusiv schimbul

de ulei) şi reparaţiile la utilajele folosite vor fi efectuate numai în unităţi autorizate.

În cazul deversării accidentale de substanţe chimice sau uleiuri uzate pe sol, se va acoperi

suprafaţa cu materiale sorbente, se va decoperta imediat solul contaminat, care apoi va fi

colectat în saci sau bidoane din plastic şi supus procedeului de decontaminare. f) Deşeuri menajere – provenite din activitatea zilnică a angajaţilor şi din activitatea de

întreţinere a curăţeniei pe amplasament.

Cantitatea medie anuală de deşeuri menajere rezultată este de (0,5 kg/zi/angajat x 12 angajaţi

x 250 zile/an) aproximativ 1,5 t/an.

Deşeurile menajere se depozitează într-un container tip europubelă, amplasat pe o platformă

special amenajată şi cu acces uşor, pentru a putea fi preluat şi transportat prin S.C. RER

ECOLOGIC SERVICE S.R.L. Brăila, conform Contractului de prestări servicii publice de

salubrizare nr. 218/27.02.2006, prelungit prin Actul Adiţional nr. 30/01.02.2007.

Conform HG 856/2002, deşeurile menajere se încadrează în categoria 20 – Deşeuri municipale

şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii, grupa 20 03 01 – Deşeuri municipale amestecate.

Conform Ord. 95/2005 – această grupă de deşeuri poate fi depozitată în depozitele de deşeuri

nepericuloase şi se recomandă aplicarea unei metode de valorificare.

g) Deşeuri de ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe

periculoase

Conform H.G. 856/2002, acest tip de deşeuri se poate asimila cu categoria 15 (deşeuri de

ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbracaminte de protecţie,

nespecificate în alta parte), grupa 15 01 10 – ambalaje care conţin reziduuri sau sunt

contaminate cu substanţe periculoase, şi sunt considerate deşeuri periculoase.

Conform Ord. 95 /2005, deşeurile din grupa 15 01 10 – ambalaje care contin reziduuri sau sunt

contaminate cu substanţe periculoase, sunt acceptate la depozitare în depozitele de deşeuri

periculoase şi se recomandă aplicarea unei metode de valorificare.




Deşeurile de ambalaje contaminate care nu mai pot fi folosite, se predau unei firme autorizate

pentru colectarea deşeurilor de ambalaje contaminate cu substanţe chimice.

Deşeurile de ambalaje contaminate sunt depozitate într-un container special şi eliminate prin

S.C. ECOMASTER – SERVICII ECOLOGICE S.R.L. Bucureşti, conform Contractului de prestări


3/26.05.2011, 4/16.06.2011, 5/16.06.2011, 6/16.06.2011, 7/20.06.2011.

Pentru gestionarea ambalajelor contaminate se va respecta H.G. 621/2005 privind gestionarea

ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările aduse de: H.G. nr.

1872/2006 şi H.G. nr. 247/2011.

3.1.2. Realizarea unei instalaţii de tratare ape amoniacale (1,5 mc/h)

a) Sulfat de amoniu

Conform datelor prezentate anterior, se cauta solutii de valorificare a acestei substante chimice

pe post de ingrasamant chimic in agricultuta, iar daca nu se va gasi o utilizare, conform HG

856/2002, acesta substanţă se poate asimila ca tip de deşeuri cu categoria 19 (deşeuri de la


pentru alimentare cu apa şi uz industrial), grupa 19 03 05 – deşeuri stabilizate, altele decât cele

specificate la 19 03 04 (deşeuri încadrate ca periculoase, parţial stabilizate), şi sunt considerate

deşeuri nepericuloase.

Conform Ord. 95/2005, deşeurile din grupa 19 03 05 – deşeuri stabilizate, altele decât cele

specificate la 19 03 04 sunt acceptate la depozitare în depozitele de deşeuri nepericuloase.

Cantitatea de astfel de deşeuri este de cca. 625 t/an.

Sulfatul de amoniu va fi depozitat într-un depozit special amenajat, acoperit, aerisit, curat şi

uscat şi valorificat/eliminat prin firme specializate.

b) Ulei uzat de la motoarele utilajelor din dotare, care va fi colectat în recipiente speciale

(butoaie metalice), în cantitate de cca. 0,02 t/an.

Conform HG 856/2002, acest tip de deşeuri se încadrează în categoria 13 (deşeuri uleioase şi

deşeuri de combustibili lichizi), grupa 13 02 05 – uleiuri minerale neclorurate de motor, de

transmisie şi de ungere, şi sunt considerate deşeuri periculoase.



Conform Ord. 95 /2005, deşeurile din grupa 13 02 05 – uleiuri minerale neclorurate de motor,

de transmisie şi de ungere, sunt acceptate la depozitare în depozitele de deşeuri periculoase

şi se recomandă aplicarea unei metode de valorificare.

S.C. SETCAR S.A. Brăila are încheiat cu S.C. OILOPROD IMPEX S.R.L., Contractul de

preluare produse recuperabile nr. 15046/11.11.2009, prelungit prin Actul Adiţional nr.

4/09.11.2011, pentru procesarea şi valorificarea rezuduurilor petroliere (deşeu ulei uzat cu un

conţinut de maxim 5-7% apă, etc.).

c) Deşeuri menajere – provenite din activitatea zilnică a angajaţilor şi din activitatea de

întreţinere a curăţeniei pe amplasament.

Cantitatea medie anuală de deşeuri menajere rezultată este de (0,5 kg/zi/angajat x 4 angajaţi x

208 zile/an) aproximativ 0,4 t/an.

Deşeurile menajere se depozitează într-un container tip europubelă, amplasat pe o platformă

special amenajată şi cu acces uşor, pentru a putea fi preluat şi transportat prin S.C. RER

ECOLOGIC SERVICE S.R.L. Brăila, conform Contractului de prestări servicii publice de

salubrizare nr. 218/27.02.2006, prelungit prin Actul Adiţional nr. 30/01.02.2007.

Conform HG 856/2002, deşeurile menajere se încadrează în categoria 20 – Deşeuri municipale

şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii, grupa 20 03 01 – Deşeuri municipale amestecate.

Conform Ord. 95/2005 – această grupă de deşeuri poate fi depozitată în depozitele de deşeuri

nepericuloase şi se recomandă aplicarea unei metode de valorificare.

d) Deşeuri de ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe

periculoase

Conform H.G. 856/2002, acest tip de deşeuri se poate asimila cu categoria 15 (deşeuri de

ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbracaminte de protecţie,

nespecificate în alta parte), grupa 15 01 10 – ambalaje care conţin reziduuri sau sunt

contaminate cu substanţe periculoase, şi sunt considerate deşeuri periculoase.

Conform Ord. 95 /2005, deşeurile din grupa 15 01 10 – ambalaje care contin reziduuri sau sunt

contaminate cu substanţe periculoase, sunt acceptate la depozitare în depozitele de deşeuri

periculoase şi se recomandă aplicarea unei metode de valorificare.


Deşeurile de ambalaje contaminate care nu mai pot fi folosite, se predau unei firme autorizate

pentru colectarea deşeurilor de ambalaje contaminate cu substanţe chimice.



Deşeurile de ambalaje contaminate sunt depozitate într-un container special şi eliminate prin

S.C. ECOMASTER – SERVICII ECOLOGICE S.R.L. Bucureşti, conform Contractului de prestări


3/26.05.2011, 4/16.06.2011, 5/16.06.2011, 6/16.06.2011, 7/20.06.2011. Tabelul 3.1. Managementul deşeurilor

Denumire deşeu

Cantitatea prevăzută

a fi generată

(t/an)

Stare fizică

Cod deşeu

Codul privind

principala proprietate periculoasă

Managementul deşeurilor Cantitate prevazuta a fi generata

Valorificată (t/an)

Eliminată (t/an)

Stoc (t/an)

1. Instalaţie mobilă de desorbţie termică indirectă cu capacitate mărită (2 t/h)

Sol decontaminat, stabilizat, inertizat

12.000 Solid

19 03 05

Nepericulos

- 12.000 -

Deşeuri rezultate de la sortare (plastic, cauciuc, lemn, pietre, etc.)

12 Solid 17 02 04, 17 05 03

Periculos - 12 -

Deşeuri de cărbune activ uzat

0,1 Solid 19 01 07 Periculos - 0,1 -

Şlam uzat (rezultat de la condensare gaze)

4,95 Solid 19 01 07 Periculos - 4,95 -

Ulei uzat 0,02 Lichid 13 02 05 Periculos 0,02 - - Deşeuri menajere

1,5 Semi-solid

20 03 01 Nepericulos - 1,5 -

Deşeuri de ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase

0,1 Solid 15 01 10 Periculos - 0,1 -

2. Realizarea unei instalaţii de tratare ape amoniacale (1,5 mc/h)

Sulfat de amoniu

625 Solid

19 03 05

Nepericulos 625 - -

Ulei uzat 0,02 Lichid 13 02 05 Periculos 0,02 - - Deşeuri menajere

0,4 Semi-solid

20 03 01 Nepericulos - 0,4 -

Deşeuri de ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase

0,1 Solid 15 01 10 Periculos - 0,1 -



4. IMPACTUL POTENłIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER,

ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE

4.1. Impactul asupra apei Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Din analiza studii geotehnice realizate în zona amplasamentului (pe platforma industrială

Chiscani), a rezultat că apa subterană a fost interceptată între adâncimile de 2,40 m şi 6,50 m.

Direcţia de curgere a apei freatice este dinspre N-V şi Sud spre Est-Nord Est.

Sursa de alimentare principală a pânzei freatice este apa provenită din precipitaţii.

Apa cu caracter de potabilitate se găseşte în stratul acvifer de medie adâncime şi este

identificat în nisipurile şi pietrişurile inferioare.

Amplasamentul obiectivului analizat se află la cca. 3,5 km distanţă faţă de fluviul Dunărea,

aparţinând bazinului hidrografic Buzău-Ialomiţa.

Calitatea apelor Dunării este supravegheată de A.N. Apele Române – Direcţia Apelor Buzău-

Ialomiţa.

La Brăila, Dunărea are un debit mediu multianual de 5949 mc/sec.; amplitudinea maximă de

variaţie a nivelurilor Dunării la Brăila a fost de 754 cm; acestui ecart mare al amplitudinii îi

corespunde o mare variaţie a debitelor; debitul max. cu asigurarea de 1% este estimat la

14.629 mc/s; debitul minim cu asigurare de 99,9% este estimat la Brăila la 1000 m3/s.

Conform “Raportului privind calitatea factorilor de mediu în judeţul Brăila - 2010” elaborat de

APM Brăila, din evaluarea stării fluviului Dunărea, conform Metodologiei de evaluare globală a

stării/potenţialului ecologic al apelor de suprafaţă şi a Metodologiei preliminare de evaluare a

stării chimice a corpurilor de apă subterane, a rezultat o stare ecologică şi chimică bună. Descrierea sursei de alimentare cu apă

Sursa de apă potabilă: reţeaua de alimentare existentă pe amplasamentul S.C. SETCAR S.A.

Brăila. Amplasamentul societăţii este racordat la reţeaua de alimentare cu apă aparţinând

Companiei de Utilităţi Publice (CUP) Dunărea Brăila, cu care societatea are încheiat Contractul

de furnizare a apei potabile nr. 3352/01.07.2010.

Modul de folosire a apei

Apa în cadrul celor două instalaţii este utilizată în următoarele scopuri:



a) igienico – sanitar, pentru personalul permanent de deservire (Qzi med.1): 16 persoane/zi (12

persoane pentru instalaţia mobilă de desorbţie termică indirectă + 4 persoane pentru instalaţia

de tratare ape amoniacale);

b) tehnologic – apă de răcire (Qzi med.2);

c) rezervă de incendiu: volum intangibil de 20 mc, asigurat printr-un rezervor apă de incendiu.


Calculul necesarului de apă potabilă pentru nevoi igienico–sanitare se efectuează conform

STAS 1478/1990 şi SR 1343 – 1/2006, cu formula:

Qzi med.1 = N(i) x qs(i),

unde:

Ni = numărul de utilizatori = 12 persoane – instalaţia mobilă de desorbţie termică indirectă;

4 persoane – instalaţia de tratare ape amoniacale;

qsi = debit specific de apă = 50 l/zi;

Cerinţa de apă la sursă se calculează cu formula:

Czi med. = Qzi med. total x Kp x Ks,

unde:

Kp = coeficient pentru acoperirea pierderilor de apă în obiectele sistemului de alimentare cu apă pănă la

branşamentele utilizatorilor (pierderi în aducţiune şi reţeaua de distribuţie) = 1,1

Ks = coeficient de servitute pentru acoperirea necesităţilor proprii ale instalaţiilor de tratare şi epurare ale

sistemului de alimentare cu apă şi canalizare = 1,02

Czi max. = Kzi x Czi med.,

unde: Kzi = valoarea maximă a abaterii valorii consumului zilnic = 1,2


Nr.

crt.

Denumire

instalaţie

Scop igienico –

sanitar

(Qzi med.1),

mc/zi

Apă în scop

tehnologic (de

răcire)

(Qzi med.2),

mc/zi

Consumul

zilnic mediu

total

(Qzi med.total),

mc/zi

Cerinţa de

apă la

sursă

(Czi med.),

mc/zi

Cerinţa de

apă la

sursă

(Czi max.),

mc/zi

1. Instalaţia

mobilă de

desorbţie

termică

indirectă

(12 pers. x 50l/zi):

1000 = 0,6 mc/zi

1,0 1,6 1,8 2,16

2. Instalaţia de

tratare ape

amoniacale

(4 pers. x 50l/zi):

1000 = 0,2 mc/zi

- 0,2 0,23 0,28

Total 0,8 1,0 1,8 2,03 2,44



Bilanţul consumului de apă aferent celor două instalaţii se prezintă centralizat în tabelul de

mai jos (conf. Tab. nr. 4.1.1. din Ord. 863/2002)

Proces

tehnologic

Sursa de

apă

Consum

total de

apă

Apă prelevată din sursă ( m3/zi) Recirculată

/reutilizată

valorificată,

eliminată

Total Menajer Tehnologic

Subteran Supraf Subteran Supraf

1. Instalaţia mobilă de desorbţie termică indirectă

� Nevoi

igienico-

sanitare

CUP

Dunărea

0,6

0,6

-

0,6

- -

0,48

(eliminată)

� Apă de

răcire

CUP

Dunărea

1,0 1,0 - - - 1,0 Eliminată

prin

evaporare

2. Instalaţia de tratare ape amoniacale

� Nevoi

igienico-

sanitare

CUP

Dunărea

0,2 0,2 - 0,2 - - 0,16

(eliminată)

Total (1+2) - 1,8 1,8 - 0,8 - 1,0 0,64

Managementul apelor uzate Evacuarea apelor uzate

Din activităţile aferente celor două instalaţii, vor rezulta următoarele categorii de ape uzate:

- Ape menajere uzate:

� Instalaţia mobilă de desorbţie termică indirectă: 0,6 m3/zi x 0,8 = 0,48 m3/zi

� Instalaţia de tratare ape amoniacale: 0,2 m3/zi x 0,8 = 0,16 m3/zi

Total: 0,64 m3/zi

- Ape tehnologice uzate:

�� Instalaţia de tratare ape amoniacale:

o apă uzată din care s-a eliminat amoniacul: 12 mc/zi;

Apele menajere uzate sunt colectate în 2 rezervoare ape uzate de 1 şi 2 mc şi eliminate prin

S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. Năvodari (conform Contractului nr. 472/29.02.2012).



Apele tehnologice uzate sunt colectate în rezervoare ape uzate (3 rezervoare ape uzate de 30

mc fiecare şi cubitainere de 1 mc din PVC cu armătură metalică) şi eliminate prin S.C.

ROMPETROL RAFINARE S.A. Năvodari.

Nu se vor deversa ape uzate tehnologice în reţeaua de canalizare (societatea nu are sistem

de canalizare) sau în receptor natural.

Bilanţul apelor uzate (conform Tab. nr. 4.1.2. din Ord. 863/2002) se prezintă centralizat în

tabelul de mai jos:

Proces

tehnologic

Total ape uzate

generate (med.)

Ape uzate evacuate în emisar Ape uzate valorificate/ reutilizate/

recirculate/eliminate

Menajere Tehnologice În obiectiv Către alte

obiective

m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

1. Instalaţia mobilă de desorbţie termică indirectă

� Nevoi

igienico-

sanitare

0,48 120 - - - - - - 0,48 120

2. Instalaţia de tratare ape amoniacale

� Nevoi

igienico-

sanitare

0,16 33,3 - - - - - - 0,16 33,3

� Apă uzată

din care s-a

eliminat

amoniacul

12 2.500 - - - - - - 12 2.500

Total (1+2) 12,64 2653,3 - - - - - - 12,64 2653,3

Apele pluviale sunt colectate printr-un sistem format din rebord şi başe de colectare ape

pluviale şi eliminate prin S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. Năvodari.

Debitul maxim de ape pluviale colectate de pe amplasamentul celor două instalaţii aparţinând

S.C. SETCAR S.A. Brăila se calculează cu relaţia:

Qpl = m x s x i x Ø (l/sec), în care:

m = coeficient de înmagazinare (1,0)



s = suprafaţa de colectare (0,1680 ha)

i = intensitatea ploii de calcul (80 l/s.ha)

Ø = coeficient de scurgere (0,80)

Qpl = 1,0 x 0,1680 ha x 80 l/s.ha x 0,80 = 10,75 l/s

Parametrii apelor uzate

�� Parametrii apei uzate amoniacale înainte de instalaţia de tratare ape amoniacale şi

după tratarea acesteia prin instalaţie

Apele amoniacale colectate de SETCAR în vederea tratării în instalaţie vor avea următoarele

încărcari:

Nr.

crt.

Parametru U.M. Concetraţia în apele

uzate amoniacale ce

urmează a fi tratate în

cadrul instalaţiei de

tratare ape amoniacale

Concentraţia impusă a

se realiza după tratarea

în instalaţia de tratare

(conform

NTPA 002/2005)

1. Suspensii mg/l < 350 350

2. CBO5 mg/l < 300 300

3. CCOCr mg/l < 500 500

4. Azot amoniacal mg/l între 5.000 – 70.000 30

5. Sulfuri mg/l < 1,0 1,0

6. Fenoli mg/l < 30 30

7. SEP mg/l < 30 30

Apele uzate menajere şi tehnologice provenite de la cele două instalaţii trebuie să

îndeplinească următoarele valori maxime ale concentraţiilor principalilor poluanţi la evacuarea

în staţia de epurare aparţinând S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. Năvodari, cu care

societatea are încheiat Contractul nr. 472/29.02.2012:

Conform NTPA 002/2005 - privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de

canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare:

� pH, unităţi pH: 6,5-8,5;

� Suspensii: 350 mg/l;

� CBO5: 300 mg/l;

� CCOCr: 500 mg/l;

� Azot amoniacal: 30 mg/l;

� Sulfuri: 1,0 mg/l;

� Fenoli: 30 mg/l;

� SEP: 30 mg/l.



Pentru conformarea indicatorului de poluare a apei uzate – azot amoniacal, care va rezulta din

instalaţia de tratare ape amoniacale, cu prevederile NTPA 002/2005 se impune asigurarea

următorului randament de reducere a azotului amoniacal:

Azot amoniacal

η = 100×−

Cst

CsiCst, unde:

η = randament de reducere necesar;

Cst = concentraţia în Azot amoniacal la intrarea în instalaţia de tratare ape amoniacale;

Csi = concentraţia în Azot amoniacal impusă de NTPA 002/2005.

ηep. Azot amoniacal = 70.000 mg/l – 30 mg/l x 100 = 99,95 %

70.000 mg/l

Randamentul de reţinere calculat pentru azotul amoniacal (la concentraţia maximă) este tehnic

realizabil şi garantat de instalaţia de tratare ape amoniacale.

De aemenea, procesul tehnologic al instalaţiei de tratare ape amoniacale prevede recircularea

apelor până la conformarea indicatorilor de poluare (azot amoniacal) cu prevederile NTPA

002/2005.

În consecinţă, apele uzate menajere şi tehnologice rezultate se colectează în rezervoare şi sunt

trimise spre epurare (pentru încadrearea în NTPA 001/2005) către S.C. ROMPETROL

RAFINARE S.A. Năvodari, cu care societatea are încheiat Contractul nr. 472/29.02.2012.

Prognozarea impactului asupra apei

a) Impactul produs de prelevarea apei asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale

amplasamentului proiectului

Nu este cazul.

Prelevarea apei pentru cele două instalaţii se va realiza din reţeaua de alimentare existentă pe

amplasamentul S.C. SETCAR S.A. Brăila, aparţinând Companiei de Utilităţi Publice (CUP)

Dunărea Brăila, cu care societatea are încheiat Contractul de furnizare a apei potabile nr.

3352/01.07.2010. Astfel că, nu sunt necesare modificări sau intervenţii care să afecteze

condiţiile hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului proiectului.



b) Impactul secundar asupra componentelor mediului

Evacuarea apelor uzate din noua activitate nu va avea efecte asupra altor factori de mediu (sol,

subsol, ape freatice), întrucât la proiectarea obiectivului s-au avut în vedere:

o stocarea temporară a apelor uzate rezultate (menajere şi tehnologice) în rezervoare de

stocare care nu permit eventuale scurgeri accidentale;

o preluarea apelor pluviale printr-un sistem format din rebord şi başe de colectare;

o analiza tuturor apelor amoniacale pentru care se solicită tratarea în cadrul instalaţiei de

tratare ape amoniacale, în vederea respectării încărcării maxime admise conform NTPA

002/2005 pentru toţi indicatorii, excluzând azotul amoniacal care poate avea valori

cuprinse între 5.000 – 70.000 mg/l (având în vedere faptul că instalaţia de tratare ape

amoniacale nu poate reduce decât azotul amoniacal din apa uzată, asupra celorlalţi

indicatori acţionând foarte puţin);

o analiza tuturor apelor uzate rezultate pentru încadrarea acestora în NTPA 002/2005, la

evacuarea în staţia de epurare aparţinând S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A.

Năvodari;

o recircularea apelor rezultate din procesul tehnologic de tratare ape amoniacale până la

conformarea indicatorilor de poluare (azot amoniacal) cu prevederile NTPA 002/2005;

o tratarea apelor uzate colectate de pe amplasamentul celor două instalaţii prin S.C.

ROMPETROL RAFINARE S.A. Năvodari, cu care societatea a încheiat Contractul nr.

472/29.02.2012, pentru epurarea apelor uzate (de la NTPA 002/2005 la NTPA

001/2005);

o nu se vor deversa ape uzate tehnologice în reţeaua de canalizare (societatea nu are

sistem de canalizare) sau în receptor natural.

c) Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apă, provocat de apele uzate

generate şi evacuate

Obiectivul de investiţie nu prevede evacuări directe de ape uzate în receptor natural, ci doar

evacuarea unei cantităţi relativ reduse de ape uzate într-o staţie de epurare (Năvodari).

d) Folosinţe de apă în zona de impact potenţial, provocat de evacuarea apelor uzate

Nu este cazul.

e) Impactul transfrontalier

Nu este cazul.

Măsuri de diminuare a impactului

a) Măsuri de reducere a impactului asupra caracteristicilor cantitative ale cursurilor de apă



Nu este cazul.

b) Măsuri de reducere a impactului asupra zonei de mal al cursurilor de apă

Nu este cazul.

c) Zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrologică în jurul surselor de apă

Se menţine sistemul actual de alimentare cu apă al societăţii.

d) Măsuri de prevenire a poluărilor accidentale

Pentru prevenirea poluărilor accidentale ale apelor subterane se prevăd următoarele măsuri :

� stocarea temporară a apelor uzate rezultate (menajere şi tehnologice) în rezervoare de


� preluarea apelor pluviale printr-un sistem format din rebord şi başe de colectare;

� interzicerea evacuării de ape uzate necontrolat, pe terenul din incinta obiectivului;

� verificarea şi întreţinerea corespunzătoare a rezervoarelor de colectare ape uzate pentru

prevenirea poluărilor accidentale, de către personal instruit;

� se vor utiliza mijloace de transport şi utilaje adecvate din punct de vedere tehnic, care să

nu genereze scurgeri de produse petroliere şi lubrefianţi. Lucrările de întreţinere (inclusiv

schimbul de ulei) şi reparaţiile la utilajele folosite vor fi efectuate numai în unităţi

autorizate;

� în cazul deversării accidentale de substanţe chimice sau uleiuri uzate pe sol şi, implicit,

asupra apei din pânza freatică se va acoperi suprafaţa cu materiale sorbente, se va

decoperta imediat solul contaminat, care apoi va fi colectat în saci sau bidoane din

plastic şi supus procedeului de decontaminare.

Luând în consideraţie cele prezentate mai sus, măsurile prevăzute prin proiect conduc la un

impact redus asupra factorului de mediu apă.

Pe o scară de bonitate de la 1 la 10, se acordă pentru impactul asupra apelor de suprafaţă şi a

apelor subterane - nota 9.



4.2. Impactul asupra aerului

Date generale privind condiţiile de climă şi meteorologice pe amplasament/zonă

Judeţul Brăila se încadrează în climatul continental temperat, dar prezintă o serie de

caracteristici datorită factorilor locali.

Clima se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitaţii nu prea abundente, ce cad mai

ales sub formă de averse şi prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice.

Radiaţia solară este de cca. 125 kcal/cm si este strâns legată de durata de strălucire a soarelui,

care însumează în medie circa 2200 ore/an. Peste 60% din aceste cantităţi se înregistrează în

intervalul mai-septembrie, adică tocmai în peioada de vegetaţie, fapt deosebit de important

pentru culturi agricole.

Asprimea climei rezultă nu atât din verile fierbinţi şi uscate, cât mai ales din iernile reci, cu

viscole frecvente.

Temperatura medie anuala în judeţul Brăila este de 11,1°C.

Caracterul continental al climei judeţului este destul de accentuat, aşa cum reiese din

amplitudinea temperaturilor medii lunare care însumează cca. 25°C, întreg teritoriul judeţului

aflându-se sub influenţa maselor de aer de nord-est.

Precipitaţiile însumează pe teritoriul judeţului Braila valori dintre cele mai reduse din ţară (sub

500 mm).

Acest fapt este nu numai rezultatul influenţelor estice, continentale, dar şi o consecinţă a

foenizării maselor de aer ce circulă dinspre vest şi nord-vest.

Cele mai mari valori lunare se înregistrează în mai-iunie, aproape pe tot teritoriul, când se

inregistreaza cca. 24% din cantitatea totala de precipitatii. Pe tot cuprinsul judeţului, cele mai

mici valori lunare sunt în luna februarie, când cad între 16.9 şi 26.2 mm precipitaţii. Cu toate că

valorile medii anuale sunt printre cele mai scăzute din ţară, acest fapt este compensat de

repartiţia precipitaţiilor in decursul anului. Majoritatea precipitaţiilor cad în semestrul cald (1

aprilie - 30 septembrie), în proporţie de peste 60% din cantităţile anuale, pe tot teritoriul

judeţului, iar în interiorul acestuia cele mai însemnate cantităţi cad în cursul verii (lunile iunie,

iulie, august), reprezentând, în mod obişnuit, mai mult de jumătate.

Vântul. Datele cu privire la dinamica atmosferei arată că frecvenţa cea mai mare o au vânturile

dinspre nord (21,3%, după care urmează cele dinspre nord-est (18,0%) şi vest (14,0%); viteza

medie pe direcţia nord este de 3,1 m/s, iar pe cea de nord-est de 2,9 m/s; vitezele maxime se

înregistreaza in timpul iernii - peste 100 km/h.



În zonele învecinate amplasamentului (pe platforma industrială Chiscani) există mai multe

obiective industriale (S.C. T.I.A.B. S.A., S.C. T.M.U.C.B. S.A., S.C. TRACON S.R.L., etc.), care

au contribuit la poluarea de fond a zonei.

Conform raportărilor anuale ale APM Brăila, la nivelul judeţului Brăila se constată o scădere

accentuată a nivelui emisiilor totale la nivelul anului 2010 (398,841 mii tone) faţă de anul 2009

(991,276 mii tone).

Surse de poluare a aerului şi nivelul de poluare a aerului ambiental din zona

amplasamentului obiectivului

Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, sursele de poluare se clasifică în:

• surse fixe sau staţionare;

• surse mobile;

• surse difuze/fugitive.

Astfel, pe amplasamentul obiectivului, sursele de emisii poluante în atmosferă sunt:

- Surse fixe/staţionare/dirijate (punctiforme)

a) Surse existente pe amplasamentul S.C. SETCAR S.A. Brăila:

�� Ventilatoarele instalaţiei de eliminare a unor produse chimice cu termene de valabilitate expirate;

�� Ventilatoarele exhaustoare ale instalaţie de decontaminare echipamente electrice cu

conţinut de PCB (condensatoare şi transformatoare);

�� Coş de dispersie (CD) al instalaţiei mobile de desorbţie termică indirectă;

�� Coş gaze de ardere (CG) al instalaţiei mobile de desorbţie termică indirectă.

Societatea a realizat pentru determinarea nivelului de poluare a aerului rezultat din instalaţiile existente,

determinări prin firme autorizate, astfel:

� Conform Raportului de Încercări nr. 2904/2-LM din 9.11.2011, elaborat de Laborator de Mediu

ICPET ECO S.A. Bucureşti, pentru instalaţia de eliminare a unor produse chimice cu termene de

valabilitate expirate, concentraţiile de poluanţi evacuate în atmosferă au fost:

Nr.

crt.

Poluant U.M. Valoarea

măsurată

Limita maximă admisă

conform Ord. 462/1993

1. COT mgC/Nm3 2,8 -

2. SOX (ca SO2) mg/Nm3 0 500

3. NOX (ca NO2) mg/Nm3 6,15 500

4. HCl mg/Nm3 10,34 30

5. NH3 mg/Nm3 Sub limita de

detecţie

30



6. H2S mg/Nm3 Sub limita de

detecţie

5

Din analiza comparativă se poate observa încadrarea valorilor concentraţiilor de poluanţi evacuate în

atmosferă cu mult sub limitele maxime admise conform Ord. 462/1993.

b) Surse noi:

�� Mărire debit la coşul de dispersie (CD) al instalaţiei mobile de desorbţie termică indirectă;

�� Mărire debit la coşul gaze de ardere (CG) al instalaţiei mobile de desorbţie termică indirectă;

�� Coş gaze al instalaţiei de tratare ape amoniacale.

- Surse staţionare nedirijate/difuze: • Separarea solului excavat prin sitare în cadrul instalaţiei mobile de desorbţie termică

indirectă.

- Surse mobile:

- mijloacele auto de transport.

Poluanţii emişi în atmosferă de sursele noi staţionare, dirijate şi nedirijate (difuze şi punctiforme)

menţionate mai sus, precum şi măsurile prevăzute pentru depoluare/reducere a poluării aerului sunt

prezentate sintetic în tabelul de mai jos:

Nr.

crt.

Denumire sursă Poluanţi

în aer

Măsuri de reducere a poluării

1. Coş de dispersie (CD) al instalaţiei

mobile de desorbţie termică indirectă

- H2S

- NH3

- Compuşi

organo-

cloruraţi

- Oxizi de sulf

- Oxizi de azot

- Sistem de purificare gaze compus din desprăfuitor, ciclon, scruber spălător, condensator, coloane spălare/neutralizare gaze, filtre cu cărbune activ, exhaustor, coş de dispersie (coş suflantă): Ø: 150 mm; Ht (de la sol): 5,3 m; H: 2,7 m � gaze spălate; - Întreg circuitul de gaze este sub vid, eliminând riscul emisiilor poluante în atmosferă prin eventuale neetanşeităţi.

2. Coş gaze de ardere (CG) al instalaţiei


- Pulberi

- Monoxid de

carbon

- Oxizi de sulf

- Oxizi de azot

- Coş gaze de ardere

(ventilator): secţiune pătrată: 300 x 300mm; Ht (de la sol): 4 m; H: 2 m � gaze arse şnec transportor.



3. Separarea solului excavat prin sitare în

cadrul instalaţiei mobile de desorbţie

termică indirectă

- PM10 - delimitarea zonei;

- supravegherea strictă a

procesului pentru a evita

creşterea emisiilor de pulberi în

atmosferă;

- respectarea normelor de lucru

pentru a nu creşte concentraţia

pulberilor în aer;

- întreţinerea corespunzătoare a

utilajelor;

- Amplasamentul analizat este

situat în zona industrială, la 10

km faţă de de municipiul Braila

şi la 3 km faţă de comuna

Chiscani.

4. Coş gaze al instalaţiei de tratare ape

amoniacale

- NH3 - Coş gaze: Dn:100 mm H: 7,5 m

În tabelele 4.2.1. şi 4.2.2. se prezintă centralizat inventarul principalelor emisii de poluanţi din surse

staţionare dirijate şi nedirijate, fiind prezentate concentraţiile calculate/estimate ale emisiilor comparativ

cu limitele maxime admise de Ord. 462/1993, modificat şi completat prin HG 128/2002 şi prin Ord.

592/2002.


RSI.doc S.C. CEPROHART S.A. Braila H 18 770 A Rev. 0

Tabelul 4.2.1., conform Ord. 863/2002

- Surse staţionare dirijate -

Denumirea

sursei

Poluant Debit masic,

g/h

Debit gaze

(aer impurificat),

Nm3/h

Concentraţia în

emisie,

mg/m3

Limita maximă

admisă,

mg/m3

1. Coş de dispersie

(CD) al instalaţiei

mobile de

desorbţie termică

indirectă

Total pesticide

organo-clorurate

Total

hidrocarburi

petroliere

NH3

Oxizi de sulf

Oxizi de azot

H2S

118,1

19.542

40

702

702

5,5

1.476

80

13.239

28

480

480

4

150

30

500

500

5

2. Coş gaze de

ardere (CG) al

instalaţiei mobile

de desorbţie

termică indirectă

Pulberi

Monoxid de

carbon

Oxizi de sulf

Oxizi de azot

120

400

4.200

1000

2.500

48

160

1.650

400

50

170

1700

450

3. Coş gaze

rezultate de la

instalaţia de tratare

ape amoniacale

NH3

1,7

850

2

30

Rezultă din datele prezentate în tabelul de mai sus, că toţi indicatorii de poluare a aerului se

înscriu sub limitele impuse de Ord. 462/1993, atât la capitolul debite masice, cât şi la

concentraţii.



În tabelul 4.2.3. se prezintă centralizat inventarul principalelor imisii rezultate din surse staţionare

nedirijate şi limitele maxime admise de Legea 104/2011.

Tabelul 4.2.3., conform Ord. 863/2002

-Surse staţionare nedirijate -

Denumirea sursei

Poluant

Debit masic

g/h

Valoare limită pentru protecţia

sănătăţii umane,

conf. Legii 104/2011

Separarea solului

excavat prin sitare în

cadrul instalaţiei

mobile de desorbţie

termică indirectă

Pulberi în

suspensie

Valori foarte

reduse, locale

şi temporare

PM10 Pentru o zi: 50 µg/m3


Pentru un an calendaristic: 40 µg/ m3

Impactul prognozat asupra aerului şi măsurile de diminuare a impactului

Întrucât concentraţiile emisiilor de poluanţi din gazele rezultate din activitatea celor două instalaţii

se vor situa sub nivelul valorilor limită de emisie admise de Ord. 462/1993, se poate considera

că şi valorile concentraţiilor la limita incintei se vor situa sub limita maximă prevăzută de STAS

12574/87 – „Aer din zonele protejate” şi Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Având în vedere sistemele complexe de purificare gaze proiectate, se apreciază că impactul

asupra aerului va fi redus.

Măsurile de diminuare a impactului asupra aerului

� Sistem de purificare gaze proiectat la instalaţia mobilă de desorbţie termică indirectă,

compus din desprăfuitor, ciclon, scruber spălător, condensator, coloane

spălare/neutralizare gaze, filtre cu cărbune activ, exhaustor, coş de dispersie (coş suflantă):

Ø: 150 mm; Ht (de la sol): 5,3 m; H: 2,7 m � gaze spălate;

� Întreg circuitul de gaze este sub vid, eliminând riscul emisiilor poluante în atmosferă prin

eventuale neetanşeităţi;

� Coş gaze de ardere la instalaţia mobilă de desorbţie termică indirectă (ventilator): secţiune

pătrată: 300 x 300mm; Ht (de la sol): 4 m; H: 2 m � gaze arse şnec transportor;

� Coş gaze rezultate de la instalaţia de tratare ape amoniacale: Dn: .100mm; H: 7,5 m;

� delimitarea zonei celor două instalaţii;

� supravegherea strictă a procesului pentru a evita creşterea emisiilor de pulberi în

atmosferă;

� respectarea normelor de lucru pentru a nu creşte concentraţia pulberilor în aer;

� întreţinerea corespunzătoare a utilajelor;



� Amplasamentul analizat este situat în zona industrială, la 10 km faţă de de municipiul Braila

şi la 3 km faţă de comuna Chiscani.

Pe o scară de bonitate de la 1 la 10, nota acordată pentru impactul asupra aerului este 8,5.



4.3. şi 4.4. Impactul asupra solului şi subsolului

Caracteristicile solurilor dominante

Fundamentul judeţului Brăila este format din şisturi cristaline precambriene şi paleozoice.

Judeţul Brăila fiind situat în câmpie, are un relief în general monoton, cu altitudini ce nu depăşesc

50 m, singurele accidente de teren fiind apele curgătoare, crovurile şi depresiunile lacustre.

Sub raport pedologic, oraşul Brăila este amplasat într-o zonă de cernoziomuri (carbonatice,

castanii şi ciocolatii, levigate argiloase compacte, levigate nisipoase, aluviale) în diverse faze de

evoluţie, dezvoltate pe loess, cu conţinut de 2,5-5,7% humus.

Cernoziomurile au un potenţial de fertilitate ridicat, fapt ce determină folosirea lor la numeroase

culturi, dintre care grâul şi porumbul ocupă cea mai mare parte a terenurilor agricole.

Depozitele pliocene sunt formate din nisipuri marne şi argile.

În terasa Brăilei, acumulările aluvionare sunt alcătuite din nisipuri fine, necoezive, cu o grosime de

5-10 m.

Câmpia Brăilei este formată din aluviunile terasei joase a Dunării şi de depozite loessoide.

Conform studiilor geotehnice efectuate în zonă, stratificaţia terenului cuprinde 3 complexe

structurale şi anume:

● Complexul loessoid până la adâncimea de 6,50 – 7,90 m;

● Complexul nisipos până la adâncimea de 14,60 – 17,60 m;

● Complexul argilos până la adâncimea de 14,60 – 17,60 m.

Din studiile geotehnice consultate (pentru platforma C.C.H.), rezultă că în forajele de mare

adâncime, complexul argilos cu intercalaţii de nisipuri fine argiloase-prăfoase, a fost interceptat

până la adâncimea de 36,40-36,70 m.

În continuare, până la adâncimea de 60 m s-au înregistrat următoarele straturi:

�� nisipuri fine, prăfoase, cenuşii, până la adâncimea de cca. 40 m;

�� pietriş cu nisip mare, fin cenuşiu-gălbui cu bolovăniş rar până la adâncimea de cca.52m;

�� argilă mărnoasă, cenuşie, alternând cu nisip fin prăfos cenuşiu până la adâncimea de 60m. Surse de poluare a solului şi subsolului şi prognozarea impactului

Sursele potenţiale de poluare a solului pe amplasamentul S.C. SETCAR S.A. Brăila, sunt:

a) gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor generate;

b) evacuarea apelor uzate şi pluviale;

c) evacuarea de noxe în atmosferă.



Cele două instalaţii vor fi amplasate în incinta societăţii, pe platforme betonate existente şi nu

presupun excavaţii, fundaţii sau decopertarea solului.

De asemenea, suprafaţa totală redusă a celor două instalaţii (1.680 mp), precum şi faptul că

acestea se montează pe platforme betonate, fac ca execuţia noilor instalaţii să nu afecteze solul

din incinta societăţii sau din vecinătatea acesteia.

a) Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor generate

Toate deşeurile rezultate din activitatea celor două instalaţii vor fi gestionate strict, colectate

selectiv şi se vor depozita temporar în locuri special amenajate, pe platformă betonată, conform

H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,

inclusiv deşeurile periculoase, până la transportul lor în vederea valorificării sau eliminării, astfel:

- Instalaţie mobilă de desorbţie termică indirectă cu capacitate mărită (2 t/h)

� Solul decontaminat, stabilizat, inertizat: este depozitat pe o platformă betonată special

amenajată şi eliminat ca deşeu stabilizat cu respectarea Ord. 95/2005 – tabelul 3.1. pentru

acceptarea acestor deşeuri în depozitele de deşeuri nepericuloase, prin S.C. TRACON

S.R.L. Brăila, în cadrul DEDMI Muchea Brăila, conform Contractului nr. 91/16.02.2011,

prelungit până la data de 31.12.2012 prin Actul Adiţional nr. 1. Acest deşeu poate fi

valorificat ca pământ de umplutură în construcţii sau ca pământ de acoperire pentru

depozite conforme, cu respectarea Ord. 756/1997, respectiv cu încadrarea indicatorilor sub

nivelul pragurilor de alertă pentru folosinţe mai puţin sensibile. Solul decontaminat rezultat

în urma tratării în instalaţia de desorbţie termică indirectă se poate utiliza numai pe terenuri

cu folosinţă mai puţin sensibilă (industrială) – pentru cazul în care se foloseşte ca pământ

de umplutură în construcţii sau ca pământ de acoperire pentru depozite conforme;

� Deşeurile rezultate de la sortarea solului excavat pe sita vibratoare (plastic, cauciuc,

lemn, pietre, etc.) – deşeuri decontaminate, sunt depozitate într-un container deşeuri şi

eliminate prin S.C. ECOMASTER – SERVICII ECOLOGICE S.R.L. Bucureşti, conform

Contractului de prestări servicii nr. 17227/16.02.2011, completat cu Actele Adiţionale nr.

1/16.02.2011, 2/20.04.2011, 3/26.05.2011, 4/16.06.2011, 5/16.06.2011, 6/16.06.2011,

7/20.06.2011;

� Deşeurile de cărbune activ uzat (deşeuri periculoase) sunt depozitate într-un container

special şi eliminate prin S.C. ECOMASTER – SERVICII ECOLOGICE S.R.L. Bucureşti,

conform Contractului de prestări servicii nr. 17227/16.02.2011, completat cu Actele

Adiţionale nr. 1/16.02.2011, 2/20.04.2011, 3/26.05.2011, 4/16.06.2011, 5/16.06.2011,

6/16.06.2011, 7/20.06.2011.

� Şlam uzat (rezultat de la condensare gaze) – deşeu periculos: deşeurile de şlam uzat

sunt depozitate într-un container special şi eliminate prin S.C. ECOMASTER – SERVICII



ECOLOGICE S.R.L. Bucureşti, conform Contractului de prestări servicii nr.

17227/16.02.2011, completat cu Actele Adiţionale nr. 1/16.02.2011, 2/20.04.2011,

3/26.05.2011, 4/16.06.2011, 5/16.06.2011, 6/16.06.2011, 7/20.06.2011.

� Ulei uzat (deşeu periculos) de la motoarele utilajelor din dotare, care va fi colectat în

recipiente speciale (butoaie metalice). Uleiurile uzate sunt predate furnizorilor de uleiuri,

care, conform HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate sunt obligaţi să le

primească la schimb în vederea valorificării prin societăţi specializate. S.C. SETCAR S.A.

Brăila are încheiat cu S.C. OILOPROD IMPEX S.R.L., Contractul de preluare produse

recuperabile nr. 15046/11.11.2009, prelungit prin Actul Adiţional nr. 4/09.11.2011, pentru

procesarea şi valorificarea rezuduurilor petroliere (deşeu ulei uzat cu un conţinut de maxim

5-7% apă, etc.).

Se vor utiliza mijloace de transport şi utilaje adecvate din punct de vedere tehnic, care să


schimbul de ulei) şi reparaţiile la utilajele folosite vor fi efectuate numai în unităţi autorizate.

În cazul deversării accidentale de substanţe chimice sau uleiuri uzate pe sol, se va acoperi

suprafaţa cu materiale sorbente, se va decoperta imediat solul contaminat, care apoi va fi

colectat în saci sau bidoane din plastic şi supus procedeului de decontaminare.

� Deşeurile menajere (deşeuri nepericuloase) se depozitează într-un container tip

europubelă, amplasat pe o platformă special amenajată şi cu acces uşor, pentru a putea fi

preluat şi transportat prin S.C. RER ECOLOGIC SERVICE S.R.L. Brăila, conform

Contractului de prestări servicii publice de salubrizare nr. 218/27.02.2006, prelungit prin

Actul Adiţional nr. 30/01.02.2007;

� Deşeurile de ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe

periculoase (deşeuri periculoase) - Deşeurile de ambalaje contaminate care nu mai pot fi

folosite, se predau unei firme autorizate pentru colectarea deşeurilor de ambalaje

contaminate cu substanţe chimice. Deşeurile de ambalaje contaminate sunt depozitate într-

un container special şi eliminate prin S.C. ECOMASTER – SERVICII ECOLOGICE S.R.L.

Bucureşti, conform Contractului de prestări servicii nr. 17227/16.02.2011, completat cu

Actele Adiţionale nr. 1/16.02.2011, 2/20.04.2011, 3/26.05.2011, 4/16.06.2011,

5/16.06.2011, 6/16.06.2011, 7/20.06.2011.

- Realizarea unei instalaţii de tratare ape amoniacale (1,5 mc/h)

� Sulfatul de amoniu (deşeu nepericulos) va fi depozitat într-un depozit special amenajat,

acoperit, aerisit, curat şi uscat şi valorificat prin firme de profil;

� Ulei uzat (deşeu periculos) de la motoarele utilajelor din dotare, care va fi colectat în

recipiente speciale (butoaie metalice), Uleiurile uzate sunt predate furnizorilor de uleiuri,

care, conform HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate sunt obligaţi să le

primească la schimb în vederea valorificării prin societăţi specializate. S.C. SETCAR S.A.



Brăila are încheiat cu S.C. OILOPROD IMPEX S.R.L., Contractul de preluare produse

recuperabile nr. 15046/11.11.2009, prelungit prin Actul Adiţional nr. 4/09.11.2011, pentru

procesarea şi valorificarea rezuduurilor petroliere (deşeu ulei uzat cu un conţinut de maxim

5-7% apă, etc.);

� Deşeuri menajere (deşeuri nepericuloase) se depozitează într-un container tip europubelă,

amplasat pe o platformă special amenajată şi cu acces uşor, pentru a putea fi preluat şi

transportat prin S.C. RER ECOLOGIC SERVICE S.R.L. Brăila, conform Contractului de

prestări servicii publice de salubrizare nr. 218/27.02.2006, prelungit prin Actul Adiţional nr.

30/01.02.2007;

� Deşeurile de ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe

periculoase (deşeuri periculoase) - Deşeurile de ambalaje contaminate care nu mai pot fi

folosite, se predau unei firme autorizate pentru colectarea deşeurilor de ambalaje

contaminate cu substanţe chimice. Deşeurile de ambalaje contaminate sunt depozitate într-

un container special şi eliminate prin S.C. ECOMASTER – SERVICII ECOLOGICE S.R.L.

Bucureşti, conform Contractului de prestări servicii nr. 17227/16.02.2011, completat cu

Actele Adiţionale nr. 1/16.02.2011, 2/20.04.2011, 3/26.05.2011, 4/16.06.2011,

5/16.06.2011, 6/16.06.2011, 7/20.06.2011.

b) Evacuarea apelor uzate şi pluviale

Apele uzate menajere şi tehnologice rezultate din activitatea celor două instalaţii, precum şi apele

pluviale nu se vor deversa în reţeaua de canalizare (societatea nu are sistem de canalizare) sau

în receptor natural.

Pentru evacuarea apelor uzate în condiţii de siguranţă şi prevenire a poluării solului:

� Apele menajere uzate sunt colectate în 2 rezervoare ape uzate de 1 şi 2 mc şi eliminate

prin S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. Năvodari (conform Contractului nr.

472/29.02.2012);

� Apele tehnologice uzate sunt colectate în rezervoare ape uzate (3 rezervoare ape uzate

de 30 mc fiecare şi cubitainere de 1 mc din PVC cu armătură metalică) şi eliminate prin

S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. Năvodari;

� Apele pluviale sunt colectate printr-un sistem format din rebord şi başe de colectare ape

pluviale şi eliminate prin S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. Năvodari.

Evacuarea apelor uzate din noua activitate va avea un efect controlat asupra solului, întrucât la

proiectarea obiectivului s-au avut în vedere următoarele:

o stocarea temporară a apelor uzate rezultate (menajere şi tehnologice) în rezervoare de




o preluarea apelor pluviale printr-un sistem format din rebord şi başe de colectare;

o tratarea apelor uzate colectate de pe amplasamentul celor două instalaţii prin S.C.


472/29.02.2012, pentru epurarea apelor uzate (de la NTPA 002/2005 la NTPA 001/2005);

o interzicerea evacuării de ape uzate necontrolat, pe terenul din incinta obiectivului;

o verificarea şi întreţinerea corespunzătoare a rezervoarelor de colectare ape uzate pentru


o se vor utiliza mijloace de transport şi utilaje adecvate din punct de vedere tehnic, care să nu

genereze scurgeri de produse petroliere şi lubrefianţi. Lucrările de întreţinere (inclusiv

schimbul de ulei) şi reparaţiile la utilajele folosite vor fi efectuate numai în unităţi autorizate;

o în cazul deversării accidentale de substanţe chimice sau uleiuri uzate pe sol şi, implicit,


decoperta imediat solul contaminat, care apoi va fi colectat în saci sau bidoane din plastic şi

supus procedeului de decontaminare.

c) Evacuarea de noxe în atmosferă

Emisiile în atmosferă rezultate din activitatea celor două instalaţii (H2S, NH3, compuşi organo-

cloruraţi, oxizi de sulf, oxizi de azot, pulberi, CO, etc.) sunt supuse unui proces de purificare gaze

elaborat pentru încadrarea în prevederile legale (Ord. 462/1993).

Respectarea măsurilor prevăzute pentru protecţia aerului vor face ca impactul acestor emisii

asupra solului să fie minor.

Prognozarea impactului asupra solului

Pentru perioada de construcţie

Având în vedere că realizarea (montarea) celor două instalaţii nu presupune organizare de şantier,

precum şi durata scurtă pentru montarea acestora (3 săptămâni în total), considerăm că impactul

asupra solului din incinta S.C. SETCAR S.A. Brăila va fi foarte redus, iar pentru vecinătăţi (zonă

industrială) – impact foarte redus, de scurtă durată.

În condiţiile unui impact prognozat foarte redus, în sol nu vor fi posibile acumulări şi migrări de

poluanţi. Datorită antropizării de lungă durată sunt posibile unele modificări în activitatea biologica

a solului din incintă, a calităţii, vulnerabilităţii şi rezistentei acestuia, dar nu sunt relevante în cazul

folosinţei actuale şi a celei prognozate, pentru scopuri industriale.

Pentru perioada de funcţionare se preconizează un impact relativ redus, având în vedere că nu

se vor depozita deşeuri direct pe sol şi nu se vor face evacuări de ape uzate sau pluviale pe sol.

Prin respectarea măsurilor impuse pentru gestiunea deşeurilor, cu precădere pentru

eliminarea/valorificarea solului decontaminat, stabilizat, inertizat rezultat de la instalaţia de

desorbţie termică indirectă, respectiv respectarea pentru eliminare a Ord. 95/2005 – tabelul 3.1.

pentru acceptarea acestor deşeuri în depozitele de deşeuri nepericuloase sau respectarea pentru



valorificare a Ord. 756/1997, respectiv încadrarea indicatorilor sub nivelul pragurilor de alertă

pentru folosinţe mai puţin sensibile în cazul valorificării acestuia ca pământ de umplutură în

construcţii sau ca pământ de acoperire pentru depozite conforme – utilizarea numai pe terenuri cu

folosinţă mai puţin sensibilă (industrială), solul nu va fi afectat.

Măsuri de diminuare a impactului asupra solului

Pentru perioada de construcţie

� Realizarea lucrărilor de montaj cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse;

� Păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasament;

� Se vor utiliza mijloace de transport şi utilaje adecvate din punct de vedere tehnic, care să



� În cazul deversării accidentale de substanţe chimice sau uleiuri uzate pe sol şi, implicit,


decoperta imediat solul contaminat, care apoi va fi colectat în saci sau bidoane din plastic

şi supus procedeului de decontaminare;

� Toate deşeurile care vor rezulta în perioada de construcţie se vor colecta selectiv (conform

H.G. 856/2002) şi se vor depozita temporar în locuri special amenajate şi autorizate şi se

va căuta valorificarea lor, iar cele care nu se pot valorifica vor intra în circuitul de eliminare

specific fiecărui tip de deşeu;

� Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor de montaj,

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile prevăzute.

Pentru perioada de funcţionare

Se vor lua masuri active de protecţia solului, în vederea reducerii impactului activităţilor analizate

asupra acestui factor de mediu:

- Toate deşeurile rezultate din activitatea celor două instalaţii vor fi gestionate strict, colectate

selectiv şi se vor depozita temporar în locuri special amenajate, pe platformă betonată,

conform H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, până la valorificarea sau eliminarea

finală prin firme specializate, cu care sociatatea are încheiate contracte;

- Pentru solul decontaminat se vor face analize pentru stabilirea caracteristicilor levigatului

solului şi încadrarea în Ord. 95/2005 – tabelul 3.1. pentru acceptarea acestor deşeuri în

depozitele de deşeuri nepericuloase, în cazul eliminării acestuia. De asemenea, solul

decontaminat rezultat în urma tratării în instalaţia de desorbţie termică indirectă se poate

utiliza numai pe terenuri cu folosinţă mai puţin sensibilă (industrială) pentru cazul în care se

valorifică prin folosirea ca pământ de umplutură în construcţii sau ca pământ de acoperire

pentru depozite conforme, cu respectarea încadrării indicatorilor sub nivelul pragurilor de

alertă pentru folosinţe mai puţin sensibile Ord. 756/1997 (în urma analizelor);



- Evitarea funcţionării instalaţiei de desorbţie termică indirectă în perioade extreme (cu ploi

abundente sau vânt puternic) şi folosirea unui sistem de prelate pentru protecţia solului

depozitat temporar pe platforma betonată;

- Stocarea temporară a apelor uzate rezultate (menajere şi tehnologice) în rezervoare de

stocare care nu permit eventuale scurgeri accidentale pe sol;

- Preluarea apelor pluviale printr-un sistem format din rebord şi başe de colectare;

- Tratarea apelor uzate colectate de pe amplasamentul celor două instalaţii prin S.C.


472/29.02.2012, pentru epurarea apelor uzate (de la NTPA 002/2005 la NTPA 001/2005);

- Interzicerea evacuării de ape uzate necontrolat, pe terenul din incinta obiectivului;

- Verificarea şi întreţinerea corespunzătoare a rezervoarelor de colectare ape uzate pentru


- Se vor utiliza mijloace de transport şi utilaje adecvate din punct de vedere tehnic, care să



- În cazul deversării accidentale de substanţe chimice sau uleiuri uzate pe sol şi, implicit,


decoperta imediat solul contaminat, care apoi va fi colectat în saci sau bidoane din plastic

şi supus procedeului de decontaminare;

- Transportul, manipularea şi depozitarea în siguranţă a materiilor prime, substanţelor

chimice şi materialelor, de către personal instruit, cu respectarea tuturor normelor privind

securitatea muncii;

- Păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasament.

Pe o scară de bonitate de la 1 la 10, nota acordată pentru impactul asupra solului este 8,0.

4.5 Biodiversitatea

Judeţul Brăila deţine o mare varietate de ecosisteme terestre şi acvatice (păduri specifice de luncă,

pajişti, bălţi şi lacuri, canale cu maluri aluviale), caracteristice regiunii biogeografice stepice.

Vegetaţia naturală de stepă se mai găseşte în prezent pe versanţii depresiunilor de tasare, în

spaţiile dintre parcelele agricole, pe marginile drumurilor, în zonele necultivate temporar.

Substituirea pădurilor aluviale naturale din Balta Brăilei prin culturi uniclonale plopicole şi salicicole,

îndiguirile, desecările şi întinsele monoculturi agricole practicate în ultimii 50 de ani ai secolului

trecut au adus profunde modificări calitative şi cantitative biodiversităţii judeţului.

Flora şi fauna

Ca urmare a pozitiei judeţului în zona de câmpie, vegetaţia şi fauna sunt destul de uniforme.

Flora

Vegetaţia caracteristică zonei de câmpie, vegetaţia de stepă a fost înlocuită treptat cu plante

specifice culturilor agricole.

Speciile specifice pajiştilor xerofile sunt reprezentate de graminee – negara, păiuşuri stepice, pirul



crestat, ovăzul sălbatic.

De asemenea, mai pot fi întâlnite: traista ciobanului, troscotul, coada şoricelului, volbura, păpădia,

rostogolul, mohorul sălbatic, obsiga, pelinul, ghizdeiul, măzăriche, cimbrişor, nemţişor, lumânărica,

ceapa ciorii, diferiţi scaieţi, etc.

Fauna

Modificările ce au avut loc datorită înlocuirii vegetaţiei specifice zonei de câmpie a judeţului Brăila

cu culturi agricole au avut influenţe puternice şi asupra faunei existente.

În prezent, fauna este alcatuită din elemente tipice adaptate agrobiocenozelor, ca: iepurele,

potârnichea, prepeliţa (specii de interes vânătoresc), şopârla de iarbă, şarpele, popândăul,

hârciogul, şoarecele de câmp, şoarecele de stepă.

Dintre tipurile de păsări întâlnite în zonă amintim : graurii, cioara neagră, prigorii, potârnichi,

prepeliţe, dumbrăvenci, ciori, iar dintre răpitoare : vindrelul, uliul porumbac, cucuveaua, sorecarul

încălţat.

În zona amplasamentului nu există vegetaţie sau faună cu specii rare sau pe cale de dispariţie.

La cca. 2 km distanţă faţă de amplasamentul S.C. SETCAR S.A. Brăila, se află ROSCI0307 Lacu

Sărat - Brăila, conform Ord. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a

siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România, modificat prin Ord. 2387/2011, iar la cca. 3,5 km distanţă faţă de amplasamentul

analizat se află ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei, conform HG 1284/2007 privind declararea

ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura

2000 în România, modificată prin HG 971/2011 şi ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei, conform Ord.

1964/2007, modificat prin Ord. 2387/2011.

Valori naturale protejate aferente Parcului natural Balta Mică a Brăilei

Balta Mica a Brăilei conservă importante valori ecologice, fiind o importantă componentă a

Sistemului Dunării Inferioare, situată în amonte de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Este singura zona ramasă în regim hidrologic natural (zona inundabilă), după îndiguirea, în

proporţie de cca. 70%, a fostei Bălţi a Brăilei şi crearea incintei agricole Insula Mare a Brăilei.

Datorita atributelor sale – zona umedă în regim hidrologic natural, complex de ecosisteme în

diferite stadii succesionale şi zonă tampon, Balta Mică a Brăilei reprezintă un sistem de referinţă a

fostei delte interioare şi bază pentru reconstucţia ecologică în Sistemul Dunarii Inferioare.

Din suprafata totală, cca. 53,6% o ocupă pădurile aluviale, 6% păşunile, 12,84% zonele umede şi

27, 5% lacurile (iezere, bălţi).

Jumatate din ecosistemele identificate - bălţi şi păduri specifice de luncă inundabilă, sunt naturale.



Au fost identificate 8 tipuri de habitate naturale de interes comunitar faţă de care s-au stabilit

priorităţi de conservare.

Aceasta zonă este bine cunoscută pentru importanţa ei ornitologică, deoarece ssee ssiittuueeaazzăă ppee cceell

mmaaii iimmppoorrttaanntt ccuullooaarr ddee mmiiggrraaţţiiee aall ppăăssăărriilloorr ddiinn bbaazziinnuull iinnffeerriioorr aall DDuunnăărriiii ddee JJooss,, la jumătatea

rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul Europei şi refugiile de iernat din Africa. AAuu

ffoosstt oobbsseerrvvaattee un mare numar de păsări protejate pe plan international prin Conventiile de la

Berna, Bonn şi Ramsar, acestea reprezentand jumatate din speciile de păsări migratoare

caracteristice României.

Valori naturale protejate aferente Lacului Sărat

Lacul Sărat este situat la 9 km de Municipiul Brăila şi este separat în două lacuri, de drumul local

între localităţile Lacul Sărat şi Chiscani.

Lacul din partea estică a drumului, cunoscut ca Lacul Sărat, este staţiune de agrement-tratament

balnear. Lacul din partea vestică a drumului este mai puţin influenţată antropic. Aceasta este o

zonă importantă pentru sărături de tipul habitatelor N2000 incluse la *1530 - Pajişti şi mlaştini

sărăturate panonice şi ponto-sarmatice şi 1310 - Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care

colonizează terenurile umede şi nisipoase. De asemenea, este importantă pentru speciile de

păsări şi amfibieni.

În conditiile pedoclimatice de la Lacul Sarat, din cauza apei freatice situată la adâncime mică, se

formează soluri saline, solonceacuri şi soloneturi solonceacoide, cu puternică acumulare de săruri

în orizonturile superioare. Dintre săruri predomină Na2SO4 la care se asociază NaCl; gipsul se

gaseşte frecvent, în schimb Na2CO3 apare în cazuri foarte rare.

Asociaţiile vegetale observate sunt: Cynodonetum dactyloni, Artemisietum maritimae,

Puccinellietum distantis, Juncetum gerardii, Camphorosmatum annuae, Petrosimonietum

triandrae, Suaedum maritimae, Salicornietum herbaceae. Surse de poluare a biodiversităţii şi prognozarea impactului

Nu este cazul.

Măsuri de diminuare a impactului asupra biodiversităţii

Având în vedere distanţa mare faţă de siturile protejate din zonă, precum şi specificul activităţii şi

dimensiunile reduse ale proiectelor, nu se impun măsuri speciale de protecţie.

Luând în consideraţie următoarele elemente:

- amplasamentul obiectivului, raportat la vecinătatea cu zonele protejate;

- caracteristicile amplasamentului (situat pe platforma industrială Chiscani);

- soluţiile de proiectare adoptate;



- lucrările, dotările şi măsurile prevăzute pentru prevenirea şi reducerea impactului asupra

factorilor de mediu,

se poate considera că, realizarea obiectivului nu va genera un impact semnificativ asupra

factorilor de mediu (apă, aer, sol) şi asupra biodiversităţii din zonă.

4.6. Peisajul

Amplasarea noilor instalaţii în cadrul incintei industriale aparţinând S.C. SETCAR S.A. Brăila,

dimensiunile relativ reduse ale celor două instalaţii, nu vor determina un efect semnificativ asupra

peisajului din zonă (zonă industrială).

Nu sunt necesare alte măsuri pentru protecţia peisajului şi aşezărilor umane, în afara celor luate în

instalaţiile componente proiectului.

4.7 Mediul social şi economic

Realizarea obiectivului va asigura menţinerea şi chiar creşterea numărului de locuri de muncă,

creşterea profitabilităţii şi competitivităţii societăţii şi implicit suplimentarea veniturilor la bugetul

local şi dezvoltarea economică a judeţului Brăila.

4.8 CondiŃii culturale şi etnice

Nu este cazul.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

S-a prezentat la punctul 1.11.



6. MONITORIZAREA

Titularul de activitate are obligatia de a monitoriza nivelul emisiilor si de a raporta informatiile

solicitate catre autoritatea competenta, in conformitate cu OUG 195/2005 privind protectia

mediului, aprobata prin Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Controlul emisiilor de poluanţi în mediu, precum şi controlul factorilor de mediu, se va realiza prin

analize efectuate de personalul specializat al laboratorului propriu al S.C. SETCAR S.A. Brăila şi al

unor laboratoare/autorităţi acreditate, cu echipamente de prelevare şi analize adecvate, folosind

metode de lucru standardizate.

Pentru buna desfăşurare a activităţii şi minimizarea consumurilor de materii prime, materiale şi

utilităţi, societatea va ţine o evidenţa lunară, (care reprezintă recomandare BAT) a:

- cantităţilor de materii prime şi auxiliare utilizate;

- cantităţii de apă, energie utilizate;

- cantităţilor de deşeuri rezultate;

- activităţilor de întreţinere şi reparaţie a instalaţiilor şi dotărilor aferente;

- instruirilor personalului.

A. Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea activităţilor destinate

protecţiei mediului în timpul lucrărilor de MONTAJ

În timpul realizării lucrărilor de montaj pot să apară unele situaţii care pot afecta factorii de mediu,

drept pentru care este necesară monitorizarea acelor activităţi care pot genera asemenea situaţii.

Astfel, se impune:

Monitorizarea manipulării produselor utilizate, astfel încât acestea să nu producă poluarea

solului sau aerului;

Monitorizarea colectării, transportului, depozitării şi gestionării deşeurilor, conform H.G.

856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând

deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

Monitorizarea respectării regulilor SSM şi SU, prevăzute în:

o LEGEA 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;

o H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, modificată prin HG

955/2010;

o Legea nr. 346/2002, republicată, privind asigurarea pentru accidente de muncă şi

boli profesionale, cu modificările şi completările aduse de OUG nr. 117/2010, Legea

nr. 287/2010;

o H.G. nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul

de muncă;



o H.G. nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

o H.G. nr. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru

utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de

muncă;

o HG nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau

de sănătate la locul de muncă;

o LEGEA nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi

completările aduse de O.U.G. nr. 70/2009, etc.,

pentru prevenirea riscurilor apariţiei unor accidente de muncă în timpul activităţilor de

montaj;

Monitorizarea realizării lucrărilor de amenajare a spaţiilor post montaj.

Astfel, se va avea în vedere:

♦ Utilizarea în stare tehnică de bună funcţionare a tuturor utilajelor, echipamentelor şi

sculelor;

♦ Utilizarea echipamentului de protecţie şi protecţie specială în cazurile unde se impune

aceasta;

♦ Lucrările de montaj, instalaţii sanitare şi instalaţii electrice se vor realiza pe baza unor

proiecte tehnice în care sunt notificate şi situaţiile de risc;

♦ Se vor prevedea echipamente şi resurse pentru prevenirea incendiilor şi reducerea

efectelor acestora;

♦ Utilizarea unui personal cu experienţă în realizarea acestui tip de lucrări, etc.

B. Supravegherea calităţii factorilor de mediu şi monitorizarea activităţilor destinate

protecţiei mediului în timpul FUNCŢIONĂRII

Supravegherea factorilor de mediu va trebui să fie o preocupare permanentă a societăţii SETCAR

S.A., care exploatează cele două instalaţii.

Monitorizarea activităţilor ce se vor desfăşura în cadrul celor două instalaţii, va cuprinde principalii

factori de mediu, după cum urmează:



Factor de

mediu

monitorizat

Parametrii monitorizaţi

Scop

Frecvenţa

monitorizării/

Responsabil

raportare

Calitatea apei Ape uzate evacuate:

� pH, unităţi pH;

� Suspensii;

� CBO5;

� CCOCr;

� Azot amoniacal;

� Sulfuri;

� Fenoli;

� SEP.

- Încadrarea în valorile maxime

admisibile ale concentraţiilor în

poluanţi prevăzute în NTPA

002/2005 - privind condiţiile de

evacuare a apelor uzate în

reţelele de canalizare ale

localităţilor şi direct în staţiile de

epurare;

La fiecare

evacuare către

S.C.

ROMPETROL

RAFINARE S.A.

Năvodari/

Titularul

Calitatea

aerului

Emisii rezultate la cele

două instalaţii:

� Coş de dispersie al

instalaţiei de desorbţie:

- H2S;

- NH3;

- Compuşi organo-

cloruraţi;

- Oxizi de sulf;

- Oxizi de azot.

� Coş gaze de ardere al

instalaţiei de desorbţie:

- Pulberi;

- Monoxid de carbon;

- Oxizi de sulf;

- Oxizi de azot.

� Coş gaze al instalaţiei

de tratare ape

amoniacale:

- NH3;

- Compararea şi încadrarea

acestora în valorile limită maxime

admise de legislaţie (Ord.

462/1993);

Anual/

Titularul



Imisii (la limita

amplasamentului

obiectivelor, în toate cele

4 puncte cardinale):

- Pulberi în suspensie

PM10.

- Compararea şi încadrarea

acestora în valorile limită maxime

admise de legislaţie (STAS

12574/1997 şi Legea 104/2011);

Anual/

Titularul

Calitatea

solului

- pH;

- Fenoli;

- HCH;

- PCB;

- Hidrocaburi din petrol;

- Metale grele;

Locul monitorizării: se vor

preleva probe din 2

puncte situate în

vecinătatea celor două

instalaţii.

- Compararea şi încadrarea sub

pragurile de alertă pentru solul de

folosinţă mai puţin sensibilă

(industrială), conform Ord.

756/1997 pentru aprobarea

Reglementării privind evaluarea

poluării mediului, modificat prin

Ord. MAPM nr.592/2002, Ord.

1144/2002, Legea 104/2011;

Anual/

Titularul

Managementul

Deşeurilor

- Evidenţa gestiunii

deşeurilor, valorificarea şi

eliminarea lor conform

reglementărilor legale în

vigoare;

- Levigatul solului rezultat

de la prelucrarea termică

prin desorbţie indirectă:

� As;

� Ba;

� Cd;

� Cr;

� Cu;

� Hg;

- Evidenţa deşeurilor produse va

fi ţinută lunar conform HG

856/2002 privind gestiunea

deşeurilor, modificată şi

completată de HG 210/2007, şi

va conţine urmatoarele informaţii:

tipul deşeului, codul deşeului,

instalaţia producatoare, cantitatea

produsă, data evacuării deşeului

din instalaţie, modul de stocare,

data predării deşeului, cantitatea

predată de către transportator,

date privind orice amestecare a

deşeurilor, etc.;

- Ord. 95/2005 - Secţiunea 2:

Criterii pentru acceptarea

deşeurilor la depozitare – punctul

3.2. Valori limită pentru

caracteristicile de levigabilitate

ale deşeurilor nepericuloase,

tabelul 3.1.;

Lunar/

Titular

La fiecare

cantitate de 500 t

sol rezultată de

la prelucrarea

termică prin

desorbţie

indirectă/

Titular



� Ni;

� Pb;

� Zn;

� Cloruri;

� Fluoruri;

� Sulfaţi;

� DOC;

� TDS.

- Solul decontaminat,

stabilizat care se doreşte

a fi utilizat ca pământ de

umplutură în construcţii:

� Total pesticide

organo-clorurate

(POC);

� Hidrocarburi din

petrol (TPH);

� Mercur (Hg);

� Arsen (As);

� Bariu (Ba);

� Cadmiu (Cd);

� Cobalt (Co);

� Crom total (Cr);

� Cupru (Cu);

� Mangan (Mn);

� Nichel (Ni);

� Plumb (Pb);

� Staniu (Sn);

� Vanadiu (V);

� Zinc (Zn);

� Cianuri libere;

� Sulfaţi;

� Fenoli;

� PCB.

- Ord. 756/1997 pentru aprobarea

Reglementării privind evaluarea

poluării mediului (pragurile de

alertă pentru folosinţe mai puţin

sensibile), modificat prin Ord.

MAPM nr.592/2002, Ord.

1144/2002, Legea 104/2011

La fiecare

cantitate de 500 t

sol rezultată de

la prelucrarea

termică prin

desorbţie

indirectă, care se

doreşte a fi

utilizat ca

pământ de

umplutură în

construcţii/

Titular

Zgomot

Nu este cazul.

- Amplasamentul analizat

este situat în zona

industrială, la 10 km faţă

de municipiul Braila şi la

3 km faţă de comuna

La limita incintei unităţii, se

estimează un nivel de zgomot

mai mic 65 dB. Activităţile de pe

amplasament vor respecta

limitele nivelului de zgomot pentru

incinte industriale conform STAS

10.009/1988.

-



Chiscani.

Biodiversitate

Nu este cazul. - -

Automonitorizare tehnologică

- Pe parcursul funcţionării celor două instalaţii se va realiza o monitorizare tehnologică care va

avea drept scop reducerea riscurilor de accidente şi poluări accidentale.

- Automonitorizarea tehnologică va consta în verificarea permanentă a stării de funcţionare a

tuturor componentelor instalaţiilor şi a parametrilor acestora.



7. SITUAłII DE RISC

În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă, pentru eliminarea factorilor de

risc şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, atât în perioada de

construcţie a obiectivului cât şi în perioada de funcţionare, titularii au o serie de obligaţii stabilite

prin LEGEA 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă.

Riscuri naturale (cutremur, inundaţie, alunecări de teren, secetă, etc.)

Brăila este situată în zona de interferenţă a cutremurelor moldovice, pontice şi prebalcanice, ce

constituie o linie de sensibilitate seismică, cu intensitate şi frecvenţă mare (linia de fractură

tectonică majoră Focşani-Nămoloasa-Galaţi).

Conform “Normativului pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe social-culturale,

agrozootehnice şi industriale”, P-100-1/2006, municipiul Brăila se încadrează în zona seismică “C”,

cu perioada de colţ de 1,50 sec.

Zona este stabilă din punct de vedere al cutremurelor, şi de asemenea, nu se pune problema

inundaţiilor sau a alunecărilor de teren datorită caracteristicilor solului şi subsolului.

Accidente potenţiale (analiza de risc)

a) Poluări accidentale, cauzate de:

- depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor sau a materiilor prime în cadrul

amplasamentului;

- manipulări necorespunzătoare a substanţelor chimice utilizate pe amplasament, a materiilor

prime, deşeurilor şi a apelor uzate, etc.;

- lipsa instruirii periodice a angajaţilor privind utilizarea şi manipularea substanţelor chimice,

deşeurilor, apelor uzate, etc.;

- nesupravegherea parametrilor de funcţionare ai instalaţiilor;

- neefectuarea analizelor produselor rezultate din cele două instalaţii (sol decontaminat, ape

uzate, sulfat de amoniu);

- neefectuarea monitorizării conform provederilor programului de monitorizare, etc.

Pentru acţiunea în cazul unor poluări accidentale, se va respecta cu stricteţe Planul de prevenire

şi combatere a poluărilor accidentale al S.C. SETCAR S.A. Brăila.

b) Pericol de incendiu

Pentru cazul apariţiei unor incendii la cele două instalaţii sau pe amplasamentul societăţii, se va

respecta cu stricteţe Planul de intervenţie în caz de incendiu al S.C. SETCAR S.A. Brăila.



În cadrul instalaţiei de desorbţie termică indirectă pericolul de incendiu ar putea fi generat de

arzătorul instalaţiei, care ar putea suferi defecţiuni. Astfel că, se va urmări permanent funcţionarea

corespunzătoare a instalaţiei de desorbţie termică indirectă.

Depozitul de motorină (stocată în butoaie metalice) poate reprezenta un pericol de incendiu pentru

cele două instalaţii. Acest depozit va fi amenajat şi delimitat corespunzător astfel încât să nu existe

nici un pericol în cazul apariţiei unui incendiu.

Apa amoniacală este un lichid greu combustibil, totuşi amoniacul gazos degajat, poate susţine

arderea dacă este lăsat să se acumuleze în domeniul de concentraţie dintre limita inferioară şi cea

superioară de inflamare.

Limitele de inflamabilitate în aer, % în volume: amoniacul gazos va arde între 16 % şi 25 %; în

spaţiile de la partea superioară a recipienţilor se pot crea concentraţii de amoniac inflamabil.

Proceduri speciale de stingere a incendiilor: la temperaturi ridicate se pot degaja gaze inflamabile

toxice (amoniac, oxizi de azot). Produşi de ardere periculoşi: oxizi de azot.

În cazul unui incendiu în care este implicată apa amoniacală, se vor utiliza spre stingere spumă

sau pulbere uscată de CO2. Se vor stropi cu apă recipienţii, de la distanţa maximă posibilă, până

când temperatura coboară, având grijă să nu se atingă flăcările. NU se va stropi cu apă amestecul

lichid.

Recomandări generale destinate pompierilor

Nu se va apropia de zona periculoasă fără echipament de protectie şi haine de protecţie. Se

înlatură sursele de incendiu daca aceasta se poate face fara risc, în timpul mutării recipienţilor.

Intervenţia se face de către pompierii civili şi militari.

Măsuri generale necesare în caz de dispersie accidentală a apei amoniacale

�� Pentru personalul care nu este implicat în situaţii de urgenţă

În caz de scurgeri accidentale şi emisii ale substanţei, se vor lua următoarele măsuri:

- Se va purta echipament de protecţie corespunzător (costum rezistent la agenţi chimici,

manuşi de protecţie, ochelari rezistenţi la vapori şi vizieră pentru faţă);

- Îndepărtarea surselor de aprindere potenţială şi furnizarea unei suficiente ventilaţii;

- Îndeplinirea procedurilor de urgenţă, precum necesitatea de a evacua zona în pericol sau

consultarea unui expert, etc.

�� Pentru personalul care intervine în situaţii de urgenţă

În caz de scurgeri accidentale şi emisii ale substanţei, se vor lua următoarele măsuri:



- Se va evacua personalul din zonă;

- Se va purta echipament de protecţie corespunzator, şi anume: protecţia mâinilor: mănuşi

de protecţie impermeabile rezistente la agenţi chimici; protecţia ochilor – ochelari de

protecţie chimică sau mască de faţă completă, conform prevederilor legale;

- Daca este posibilă apariţia stropirilor accidentale, se va purta echipament corespunzator

anti-acid şi cizme de cauciuc.

�� Precauţii pentru mediul înconjurător

În cazul scurgerilor accidentale de soluţie amoniacală din rezervoarele de depozitare, se va

preveni pe cât posibil ajungerea acestora în sol (reţea de canalizare nu există). În caz contrar, se

vor anunţa autorităţile corespunzatoare.

�� Metode şi materiale pentru izolarea incendiilor şi pentru curăţenie

Cantităţile mici se diluează cu apă şi se absorb cu material textil uscat şi inert; se depozitează într-

un container în vederea evacuării. Dacă este necesar se neutralizează reziduul cu o soluţie diluată

de acid acetic, precum oţetul.

În cazul cantităţilor mari, se ţine seama că este un produs corosiv. Se poartă echipament de

protecţie şi mască. Se opreşte scurgerea, dacă aceasta se poate face fără risc. Se adună

materialul împrăştiat cu grija să nu patrundă în canalizări sau cursuri de apă.

Se va pompa substanţa împrăştiată şi se va depozita în containere potrivite pentru a fi reutilizată şi

evacuată. Se va verifica dacă utilajele de curăţare, pompare şi stocare sunt compatibile din punct

de vedere al metalului cu amoniacul. Se vor spăla cu multă apă scurgerile. Apa de spălare trebuie

înlaturată corect (depozitare în containere/rezervoare).

c) Pericole/ efecte pentru fiinţa umană

Apa amoniacală are efecte corozive majore. Principala cale de absorbţie este reprezentată de

căile respiratorii superioare. În corp, amoniacul este direcţionat spre ficat, unde este transformat în

uree şi apoi excretat de rinichi, prin intermediul urinei. Expunerea la concentraţii ridicate de NH3

produce iritaţii intense, leziuni caustice ale membranelor mucoase oculare, respiratorii şi ale pielii.

Primul ajutor

Modalitatea de acordare a primului ajutor este esenţială. Imediat se va îndepărta îmbrăcămintea

contaminată. Se va solicita imediat asistenţa medicală.

� Contactul cu pielea - Imbibaţi cu apă, indepărtaţi îmbrăcămintea contaminată şi spălaţi

zona afectata cu multă apă;



� Contactul cu ochii - Imediat spălaţi ochii cu soluţie pentru ochi sau cu apă curată timp de 10

minute. Continuaţi spălarea până la sosirea medicului. Tineţi ochii deschişi în timpul

spălării;

� Ingerarea - Nu provocaţi vomitarea. Beţi apă sau lapte. Consultaţi medicul în caz de

ingerare a unor cantităţi mai mari;

� Inhalarea - Scoateţi intoxicatul la aer curat. Tineţi pacientul la caldură şi odihnă.

Administraţi oxigen daca aveţi persoana competentă disponibilă. Efectuaţi respiraţie

artificială daca e caz de stop respirator sau inconştienţă;

� Apelaţi la asistenţă medicală. Indicatie medicală suplimentară – după expunere, pacientul

va fi mentinut sub supraveghere medicala timp de 48 ore pentru evitarea aparitiei edemului

pulmonar.

d) Persistenţa şi degradabilitate în mediu

Amoniacul din apa amoniacală nu este persistent în mediul în care se găseşte, indiferent de natura

acestui mediu, deoarece suferă diverse procese de degradare.

� Atmosferă – amoniacul este indepărtat prin fotoliză, reacţionând cu radicali OH- produşi pe

cale fotolitică în troposferă;

� Mediu acvatic – amoniacul este transformat de către bacterii specifice în nitraţi, prin

procesul de nitrificare. În prima etapa, Nitrosomonas oxidează amoniacul la nitriţi NO2-; în a

doua etapă, Nitrobacter oxidează nitriţii la nitraţi NO3-;

� Sol – amoniacul este transformat de către bacterii, actinomicete şi fungi în NH4+ prin

procesul de amonificare/mineralizare. Amoniul este apoi convertit rapid în nitraţi, ce vor fi

preluaţi şi utilizaţi de către plante sau returnaţi în atmosferă, în urma denitrificării (reducţia

metabolică a nitraţilor în N sau N2O).

Bioacumularea în organisme nu este relevantă pentru amoniac, implicit pentru apa amoniacală.

Mobilitatea în sol

Nivelele de amoniac în sol sunt influenţate de mineralizare, absorbţia de către plante, imobilizarea

microbiană şi fixarea în mineralele de argilă. Amoniacul este adsorbit cu putere în sol, în particule

de sedimente şi coloizi în apă, aceasta adsorbţie rezultând în concentraţii ridicate de amoniac în

sedimentele oxidate. În condiţii anoxice, capacitatea adsorbtivă este mai redusă, rezultând în

eliberarea amoniacului în coloana de apă sau în stratul de sediment oxidat superior.

MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ÎN CADRUL CELOR DOUĂ INSTALAŢII

• Delimitarea /marcarea zonei de lucru;

• Interzicerea accesului liber în zonă;

• Stabilirea căilor de acces şi de lucru;

• Semnalizarea locurilor periculoase cu panouri de avertizare;



• Stabilirea locurilor de depozitare temporară a deşeurilor;

• Adaptarea tehnologiei de lucru şi a echipamentelor;

• Asigurarea şi utilizarea echipamentelor de protecţie colectivă;

• Asigurarea şi utilizarea dispozitivelor de protecţie individuală;

• Instruirea personalului de execuţie cu instrucţiunile specifice de lucru şi cu instrucţiunile

privind protecţia mediului, SSM, PSI-SU;

• Supravegherea parametrilor de funcţionare ai instalaţiilor;

• Efectuarea analizelor produselor rezultate din cele două instalaţii (sol decontaminat, ape

uzate, sulfat de amoniu);

• Monitorizarea mediului conform programului stabilit.

Evaluarea riscurilor majore

Cuantificarea riscului privind activităţile viitoare prevăzute în cadrul proiectului, conform Ordinului

MAPPM nr. 184/1997, Anexa A4, modelul simplificat va fi:

Calculul simplificat pleacă de la următoarele date:

Clasificarea probabilităţii de apariţie a riscului Clasificarea gravităţii riscului

3 = mare 3 = majoră

2 = medie 2 = medie

1 = mică 1 = uşoară

Riscul = probabilitate x gravitate

Scara valorică privind riscul:

1-3: risc mic

4-6: risc acceptabil

7-9: risc mare

Nr.

crt.

Denumire risc Probabilitate de

apariţie

Gravitate Risc

1. Poluări accidentale 2 2 4

2. Pericol de incendiu 2 2 4

3. Pericol de accidente de muncă 2 2 4

Din datele de mai sus rezultă că nivelul de risc se încadrează în domeniul 4 – 6, caracterizat ca

fiind risc acceptabil.



8. DESCRIEREA DIFICULTĂłILOR

Beneficiarul a pus la dispoziţie datele tehnice şi economice, informaţiile şi documentele solicitate

de elaboratorul Raportului la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului, asigurând condiţiile

necesare elaborării prezentei documentaţii. Toate aceste date au fost corelate cu informaţiile

obţinute de la faţa locului, respectiv de pe amplasamentul analizat.



9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

a) Descrierea activităŃii

Proiectele care fac obiectul evaluării impactului de mediu sunt “Mărire capacitate instalaţie

mobilă de desorbţie termică indirectă” şi “Realizarea unei instalaţii de tratare ape

amoniacale”, amplasament Şos. Vizirului km. 10, judeţ Brăila, ce presupun:

- Mărirea capacităţii instalaţie mobile de desorbţie termică indirectă existentă pe

amplasamentul S.C. SETCAR S.A., de la 0,75 t/h, 6 t/zi,1.500 t/an la 2 t/h, 48 t/zi, 12.000

t/an şi constă în montarea unui nou desorber cu dimensiunile: Dn = 500 mm, L = 5500

mm, pe platforma betonată existentă (prevăzută cu rebord şi başă de colectare ape

pluviale) şi realizarea legăturilor acestui nou echipament cu instalaţia existentă;

- Realizarea unei instalaţii de tratare ape amoniacale, cu o capacitate de: 1,5 mc/h, 12

mc/zi, 2.500 mc/an, care se va amplasa într-o construcţie existentă – hală din tablă cutată,

cu platformă betonată în interior.

Lucrările de execuţie a celor două investiţii se estimează să dureze aproximativ 3 săptămâni

de la obţinerea tuturor avizelor, autorizaţiilor şi acordului de mediu, şi nu presupun organizare de

şantier.

Având în vedere că, până în prezent S.C. SETCAR S.A. Brăila deţine prima instalaţie mobilă de

desorbţie termică indirectă din România, pentru decontaminarea “in situ” a solurilor contaminate cu

compuşi organici volatili ale căror puncte de fierbere sunt mai mici de 4000C (pesticide, HCH,

PCB-uri, H2S, mercur, hidrocarburi petroliere, etc.), faptul că desorbţia termică indirectă este larg

răspândită la scară mondială pentru decontaminarea solurilor, folosind o tehologie modernă, de

ultimă generaţie, precum şi cerinţa ridicată pentru realizarea decontaminării solurilor puternic

poluate, s-a impus mărirea capacităţii acestei instalaţii de desorbţie termică indirectă. Desorbtia termică indirectă este un procedeu modern de decontaminare a solurilor contaminate cu

substante toxice şi periculoase, care are în vedere separarea substanţelor rezultate prin încălzirea

solului poluat la temperaturi superioare punctelor de fierbere ale substanţelor vizate. Migrarea

vaporilor prin granulele de sol supuse tratamentului depinde de:


- granulometrie;

- umiditate;


După condensarea substanţelor toxice volatile, aerul este supus unui tratament de spălare chimică

(etape succesive) şi o etapă de adsorbţie pe carbune activ a eventualelor urme, astfel aerul care

părăseşte instalaţia să fie încadrat în limitele admise conform normele legale. Avantajul cel mai



important al desorbţiei termice indirecte este dat de faptul că gazele care produc încalzirea nu vin

în contact cu solul contaminat. Faptul că întregul circuit al gazelor este sub depresiune elimină

orice posibilitate de contaminare atmosferică prin eventuale neetanşeităţi.

Instalaţia de tratare ape amoniacale prevăzută a se realiza reprezintă o etapă de dezvoltare a

societăţii, având în vedere multiplele cerinţe înregistrate de societate pentru tratarea unor astfel de

tipuri de ape uzate.

Instalaţia de tratare ape amoniacale este destinată separării amoniacului din apele amoniacale şi

transformarea acestuia într-un produs (sulfat de amoniu) nepericulos, care poate fi valorificat

ulterior (se fac cercetări având în vedere posibilitatea valorificării ca fertilizant pentru sol). Procesul

de tratare a apelor amonicale se realizează în următoarele faze tehnologice:





Prezentul Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost realizat conform:

o Ord. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra

mediului pentru proiecte publice şi private;

o H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private

asupra mediului;

o Anexa nr. 2, Partea a II-a la Ord. 863/26.09.2002 al MAPM de aprobare a “Ghidurilor

metodologice aplicabile procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului”;

o Îndrumarelor ARPM Galaţi nr. 2653/30.03.2012 şi nr. 2654/30.03.2012,

şi reprezintă documentaţia în baza căreia S.C. SETCAR S.A. Brăila va supune analizei ARPM

Galaţi solicitarea Acordului de Mediu pentru obiectivele menţionate mai sus.

Evaluarea impactului asupra mediului evidenţiază situaţia amplasamentului, impactul potenţial

asupra factorilor de mediu din zona de amplasare a obiectivului de investiţie, precum şi măsurile

de prevenire şi diminuare a impactului prognozat în timpul funcţionării instalaţiilor.

Terenul aferent celor două instalaţii are o suprafaţă totală de 1.680 mp şi este amplasat în

intravilanul municipiului Brăila, Judeţul Brăila.

Obiectivele de investiţie vor fi amplasate în intravilanul municipiului Brăila, jud. Brăila, în cadrul

incintei S.C. SETCAR S.A. Brăila (de pe platforma industrială Chiscani), Şos. Vizirului km. 10

(DN21 Brăila - Slobozia), cu următoarele vecinătăţi:

� La Nord: - S.C. T.I.A.B. S.A., S.C. T.M.U.C.B. S.A., S.C. TRACON S.R.L.;



� La Est: - S.C. T.M.U.C.B. S.A.;

� La Sud: - S.C. CHIMAGRI S.R.L., S.C. ROMSA GROUP S.R.L.;

� La Vest: - S.C. FORTUNA S.A., DN 21 (Şos. Vizirului).

• Amplasamentul este situat la cca. 3 km faţă de comuna Chiscani.

• În zona amplasamentului nu se află obiective de interes public.

• Zona este deservită de drumul naţional DN21 Brăila - Slobozia.

• Întregul amplasament este delimitat cu gard (din beton şi metal) înalt, iar în partea de sud a

incintei S.C. SETCART este prevăzut suplimentar şi gard viu de protecţie (plopi); de asemenea

pe amplasament sunt amenajate spaţii verzi.

• Amplasamentul este prevăzut cu sistem de supraveghere video cu circuit închis cu cameră de

luat vederi.

Amplasarea obiectivului de investiţie este reprezentată în Planul de încadrare în zonă şi în Planul

de situaţie, anexate.

Prezentul Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului analizează situaţia în care

atât instalaţia de tratare ape amoniacale cât şi instalaţia mobilă de desorbţie termică indirectă

funcţionează în cadrul incintei SETCAR S.A. Brăila.

Pentru situaţia în care se va dori utilizarea instalaţiei mobile de desorbţie termică indirectă pe alt

amplasament, beneficiarul acelui amplasament/SETCAR vor notifica autoritatea competentă de

mediu în vederea obţinerii acordului pentru efectuarea lucrărilor de decontaminare.

La cca. 2 km distanţă faţă de amplasamentul S.C. SETCAR S.A. Brăila, se află ROSCI0307 Lacu

Sărat - Brăila, conform Ord. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a

siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România, modificat prin Ord. 2387/2011, iar la cca. 3,5 km distanţă faţă de amplasamentul

analizat se află ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei, conform HG 1284/2007 privind declararea

ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura

2000 în România, modificată prin HG 971/2011 şi ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei, conform Ord.

1964/2007, modificat prin Ord. 2387/2011.

Având în vedere distanţa mare faţă de siturile protejate din zonă, precum şi specificul activităţii şi

dimensiunile reduse ale proiectelor, nu se impun măsuri speciale de protecţie.



b) Metodologii utilizate în evaluarea impactului asupra mediului

La elaborarea Raportului la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-au folosit

următoarele :

� Îndrumarele ARPM Galaţi nr. 2653/30.03.2012 şi nr. 2654/30.03.2012;

� Consultarea responsabilului de mediu al firmei (D-na Bodea Doiniţa);

� Documente speciale ale societăţii privind protecţia mediului, autorizări, contracte, avize,

adrese, procese verbale, etc.;

� Date şi documentaţii puse la dispoziţie de beneficiar;

� Relevarea situaţiei existente pe amplasamentul celor două obiective;

� Alte lucrări de mediu elaborate de autor;

� www.apmbr.ro; www.mmediu.ro; www.anpm.ro;

� Negulescu, M. – Protecţia Mediului, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1995;

� Lucrarea Judeţele Patriei – BRĂILA – Ed. Sport - Turism, Bucureşti, 1980;

� Reglementările legale generale şi specifice aplicabile – www.legis.ro;

� Harta reţelei Natura 2000 în România: http://www.biodiversity.ro/n2000/;

� BREF – BAT - Common Waste Water and Waste Gas Treatment/ Management Systems in

the Chemical Sector (Documentul de Referinţă al Celor mai Bune Tehnici Aplicate în

Tratarea Apei Reziduale şi a Gazului Rezidual/ Sistemele de Management în Sectorul

Chimic), 2003;

� BREF – BAT - Waste Treatment Industries (Documentul de Referinţă al Celor mai Bune

Tehnici Aplicate în Industriile de tratare a deşeurilor) 2006;

� “Ghid privind tehnicile de depoluare a siturilor şi solurilor contaminate” – Proiect de înfrăţire

Phare 2006/IB/EN – 03, ARPM Timişoara.

c) Impactul prognozat asupra mediului

Principalele rezultate pe care le pune în evidenţă evaluarea impactului potenţial al proiectului

asupra fiecarui factor relevant de mediu sunt următoarele:

• Solul:

� Cele două instalaţii vor fi amplasate în incinta societăţii, pe platforme betonate

existente şi nu presupun excavaţii, fundaţii sau decopertarea solului. De asemenea,

suprafaţa totală redusă a celor două instalaţii (1.680 mp), precum şi faptul că acestea

se montează pe platforme betonate, fac ca noile instalaţii să nu afecteze solul din

incinta societăţii sau din vecinătatea acesteia;

� Deşeurile rezultate în urma desfăşurării activităţilor celor două instalaţii sunt: sol

decontaminat, stabilizat, inertizat, deşeuri rezultate de la sortarea solului excavat pe

sita vibratoare (plastic, cauciuc, lemn, pietre, etc.), deşeuri de cărbune activ uzat,

şlam uzat (rezultat de la condensare gaze), ulei uzat, deşeuri menajere, deşeuri de

ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase, sulfat

de amoniu. Toate aceste deşeuri vor fi colectate selectiv şi se vor depozita temporar



pe platfoma betonată şi/sau în depozite/containere special amenajate, până la

valorificarea sau eliminarea finală prin firme specializate, cu care sociatatea are

încheiate contracte.

Prin respectarea măsurilor impuse pentru gestiunea deşeurilor, cu precădere pentru

eliminarea/valorificarea solului decontaminat, stabilizat, inertizat rezultat de la

instalaţia de desorbţie termică indirectă, respectiv respectarea pentru eliminare a Ord.

95/2005 – tabelul 3.1. pentru acceptarea acestor deşeuri în depozitele de deşeuri

nepericuloase sau respectarea pentru valorificare a Ord. 756/1997, respectiv

încadrarea indicatorilor sub nivelul pragurilor de alertă pentru folosinţe mai puţin

sensibile în cazul valorificării acestuia ca pământ de umplutură în construcţii sau ca

pământ de acoperire pentru depozite conforme – utilizarea numai pe terenuri cu

folosinţă mai puţin sensibilă (industrială), solul nu va fi afectat;

� Apele uzate menajere şi tehnologice rezultate din activitatea celor două instalaţii,

precum şi apele pluviale nu se vor deversa în reţeaua de canalizare (societatea nu

are sistem de canalizare) sau în receptor natural, ci în rezervoare de stocare care nu

permit eventuale scurgeri accidentale pe sol. De asemenea, apa pluvială va fi

preluată printr-un sistem format din rebord şi başe de colectare, pentru a nu exista

posibilitatea contaminării solului din incintă cu eventuale substanţe chimice antrenate

de apa pluvială. Apele uzate menajere şi tehnologice provenite de la cele două

instalaţii trebuie să îndeplinească valorile maxime ale concentraţiilor principalilor

poluanţi conform NTPA 002/2005 la evacuarea în staţia de epurare aparţinând S.C.

ROMPETROL RAFINARE S.A. Năvodari, cu care societatea are încheiat Contractul

nr. 472/29.02.2012, astfel că se vor face analize pentru apa uzată la fiecare evacuare

către această societate;

� În cazul deversării accidentale de substanţe chimice sau uleiuri uzate pe sol şi,

implicit, asupra apei din pânza freatică se va acoperi suprafaţa cu materiale sorbente,

se va decoperta imediat solul contaminat, care apoi va fi colectat în saci sau bidoane

din plastic şi supus procedeului de decontaminare;

� Emisiile în atmosferă rezultate din activitatea celor două instalaţii (H2S, NH3, compuşi

organo-cloruraţi, oxizi de sulf, oxizi de azot, pulberi, CO, etc.) sunt supuse unui

proces de purificare gaze elaborat pentru încadrarea în prevederile legale (Ord.

462/1993). Respectarea măsurilor prevăzute pentru protecţia aerului vor face ca

impactul acestor emisii asupra solului să fie minor;

� În condiţiile unei bune şi judicioase organizări ale activităţilor de pe amplasamentul

celor două instalaţii (cu evitarea funcţionării instalaţiei de desorbţie termică indirectă

pe timp de ploaie sau vânt puternic şi folosirea unui sistem de prelate pentru protecţia

solului depozitat temporar pe platformă betonată), considerăm că impactul asupra

solului din incinta S.C. SETCAR S.A. Brăila va fi relativ redus, iar pentru vecinătăţi

(activităţi industriale) impact nesemnificativ. În condiţiile unui impact prognozat redus,

în sol nu vor fi posibile acumulări şi migrări de poluanţi. Datorită antropizării de lungă

durată sunt posibile unele modificări în activitatea biologica a solului din incintă, a



calităţii, vulnerabilităţii şi rezistentei acestuia, dar nu sunt relevante în cazul folosinţei

actuale şi a celei prognozate, pentru scopuri industriale;

• Aerul:

� Principalul impact asupra aerului este dat de emisiile rezultate de la: coşul de

dispersie (CD) şi coşul de gaze de ardere (CG) ale instalaţiei mobile de desorbţie

termică indirectă, precum şi de la coşul de gaze al instalaţiei de tratare ape

amoniacale. Întrucât concentraţiile emisiilor de poluanţi din gazele rezultate din

activitatea celor două instalaţii se vor situa sub nivelul valorilor limită de emisie

admise de Ord. 462/1993, se poate considera că şi valorile concentraţiilor la limita

incintei se vor situa sub limita maximă prevăzută de STAS 12574/87 – „Aer din

zonele protejate” şi Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

� Având în vedere sistemele complexe de purificare gaze proiectate, funcţionarea

corespunzătoare a celor două instalaţii şi respectarea tuturor măsurilor prevăzute în

prezentul raport, se apreciază că impactul asupra aerului va fi relativ redus;

� Amplasamentul analizat este situat în zona industrială, la 10 km faţă de municipiul

Brăila şi la 3 km faţă de comuna Chiscani, astfel că se estimează un impact

nesemnificativ asupra calităţii aerului pentru localităţile din zonă;

• Apa:

� Evacuarea apelor uzate din noua activitate nu va avea efecte asupra altor factori de

mediu (sol, subsol, ape freatice), întrucât la proiectarea obiectivului s-au avut în

vedere:

o stocarea temporară a apelor uzate rezultate (menajere şi tehnologice) în

rezervoare de stocare care nu permit eventuale scurgeri accidentale;

o preluarea apelor pluviale printr-un sistem format din rebord şi başe de

colectare;

o analiza tuturor apelor amoniacale pentru care se solicită tratarea în cadrul

instalaţiei de tratare ape amoniacale, în vederea respectării încărcării maxime

admise conform NTPA 002/2005 pentru toţi indicatorii, excluzând azotul

amoniacal care poate avea valori cuprinse între 5.000 – 70.000 mg/l (având în

vedere faptul că instalaţia de tratare ape amoniacale nu poate reduce decât

azotul amoniacal din apa uzată, asupra celorlalţi indicatori acţionând foarte

puţin);

o analiza tuturor apelor uzate rezultate pentru încadrarea acestora în NTPA

002/2005, la evacuarea în staţia de epurare aparţinând S.C. ROMPETROL

RAFINARE S.A. Năvodari;

o recircularea apelor rezultate din procesul tehnologic de tratare ape

amoniacale până la conformarea indicatorilor de poluare (azot amoniacal) cu

prevederile NTPA 002/2005;

o tratarea apelor uzate colectate de pe amplasamentul celor două instalaţii prin

S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. Năvodari, cu care societatea a încheiat



Contractul nr. 472/29.02.2012, pentru epurarea apelor uzate (de la NTPA

002/2005 la NTPA 001/2005);

o nu se vor deversa ape uzate tehnologice în reţeaua de canalizare (societatea

nu are sistem de canalizare) sau în receptor natural.

• Biodiversitatea - Având în vedere caracteristicile florei şi faunei din zona amplasamentului

(nu există specii rare sau pe cale de dispariţie), distanţa mare (peste 2 km) faţă de

ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei, ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei şi ROSCI0307 Lacu

Sărat – Brăila, cât şi specificul activităţii, se poate aprecia că activitatea analizată va avea

un impact nesemnificativ asupra biodivesităţii din zonă.

• Peisajul: Amplasarea noilor instalaţii în cadrul incintei industriale aparţinând S.C. SETCAR

S.A. Brăila, dimensiunile relativ reduse ale celor două instalaţii, nu vor determina un efect

semnificativ asupra peisajului din zonă (zonă industrială).

• Mediul social şi economic – Realizarea obiectivului va asigura menţinerea şi chiar

creşterea numărului de locuri de muncă, creşterea profitabilităţii şi competitivităţii societăţii

şi implicit suplimentarea veniturilor la bugetul local şi dezvoltarea economică a judeţului

Brăila.

Luând în consideraţie toate aceste elemente, se poate considera că, realizarea proiectelor nu va

genera un impact semnificativ asupra factorilor de mediu analizaţi.

d) Identificarea zonei pe care se resimte impactul

Având în vedere amplasamentul şi dimensiunile reduse ale noilor instalaţii, considerăm că impactul

acestor activităţi se va manifesta în incinta S.C. SETCAR S.A. Brăila, precum şi pe o zonă de

maximum 100 m de limita amplasamentului analizat.

e) Măsuri de diminuare a impactului pe componentele de mediu

�� sunt prezentate sintetic la punctul următor: f).

f) Concluzii majore rezultate

Evaluarea calitativă şi cantitativă a impactului obiectivului asupra componentelor de mediu

I. Evaluarea calitativă a impactului rezidual: direct şi indirect, secundar, cumulativ,

permanent şi temporar, pozitiv şi negativ, asupra componentelor de mediu

Evaluarea calitativă a impactului rezidual se prezintă în tabelul de mai jos.



�� IMPACTUL ASUPRA SOLULUI, SUBSOLULUI ŞI APEI SUBTERANE

Descriere Impact - Natura

impactului -

Direct (D),

Indirect (I),

Secundar (S),

Cumulativ (C)

Perm. (P)/

Temp. (T)

Poz. (P)/

Neg. (N)

1– redus

2– mediu

3-semnif.

MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI DIMINUA CÂT DE

COMPLET POSIBIL ORICE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

Termen scurt – perioada de execuţie

�� Neafectarea/neocuparea unor suprafeţe noi de sol

din incintă, prin utilizarea unor platforme betonate

existente;

�� Eventuale poluări accidentale prin scurgeri de

produse petroliere şi lubrefianţi de la mijloacele de

transport şi utilajele utilizate, direct pe sol;

�� Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor

rezultate din activităţile de montaj desfăşurate pe

amplasament;

D

S

S

P

T

T

P3

N1

N1

- Cele două instalaţii vor fi amplasate în incinta societăţii, pe platforme betonate

existente şi nu presupun excavaţii, fundaţii sau decopertarea solului. De asemenea,

suprafaţa totală redusă a celor două instalaţii (1.680 mp), precum şi faptul că

acestea se montează pe platforme betonate, fac ca noile instalaţii să nu afecteze

solul din incinta societăţii sau din vecinătatea acesteia;

- Se vor utiliza mijloace de transport şi utilaje adecvate din punct de vedere tehnic,

atent verificate înainte de utilizare, având efectuate reviziile tehnice şi care să nu

genereze scurgeri de produse petroliere şi lubrefianţi. Lucrările de întreţinere

(inclusiv schimbul de ulei) şi reparaţiile la utilajele folosite vor fi efectuate numai în

unităţi autorizate;

- În cazul deversării accidentale de substanţe chimice sau uleiuri uzate pe sol şi,

implicit, asupra apei din pânza freatică se va acoperi suprafaţa cu materiale

sorbente, se va decoperta imediat solul contaminat, care apoi va fi colectat în saci

sau bidoane din plastic şi supus procedeului de decontaminare;

- Realizarea lucrărilor de montaj cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse;

- Toate deşeurile care vor rezulta în perioada de construcţie se vor colecta selectiv

(conform H.G. 856/2002) şi se vor depozita temporar în locuri special amenajate şi

autorizate şi se va căuta valorificarea lor, iar cele care nu se pot valorifica vor intra

în circuitul de eliminare specific fiecărui tip de deşeu;




impactului -

Direct (D),

Indirect (I),

Secundar (S),

Cumulativ (C)

Perm. (P)/

Temp. (T)

Poz. (P)/

Neg. (N)

1– redus

2– mediu

3-semnif.



�� Creşterea nivelului de pulberi şi noxe în atmosferă în

procesul de montaj instalaţii, ce se pot acumula în sol

odată cu precipitaţiile;

I, C

T

N1

- Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor de

montaj, respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile prevăzute;

- Păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasament;

- Realizarea (montarea) celor două instalaţii nu presupune organizare de şantier;

durata scurtă pentru montarea instalaţiilor (3 săptămâni în total) nu va genera un

impact semnificativ asupra solului;

- Realizarea lucrărilor în mod riguros, conform proiectului, cu respectarea

succesiunii fazelor de montaj şi a tuturor elementelor prevăzute de proiectant;

- Pentru realizarea tuturor operaţiunilor se vor respecta prevederile Documentaţiilor

tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor de construire (D.T.A.C.) aferente

celor două proiecte.

Termen mediu – Perioada de exploatare

� Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor

generate prin funcţionarea celor două instalaţii;

� Eliminarea necorespunzătoare a solului

decontaminat, prin nerespectarea încadrării în cazul

D

D

T

P

N2

N2

- Toate deşeurile rezultate din activitatea celor două instalaţii vor fi gestionate strict,

colectate selectiv şi se vor depozita temporar în locuri special amenajate, pe

platformă betonată, conform H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi

pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, până la

valorificarea sau eliminarea finală prin firme specializate, cu care sociatatea are

încheiate contracte;

- La fiecare cantitate de 500 t de sol decontaminat rezultată de la prelucrarea

termică prin desorbţie indirectă, se vor face analize pentru stabilirea caracteristicilor




impactului -

Direct (D),

Indirect (I),

Secundar (S),

Cumulativ (C)

Perm. (P)/

Temp. (T)

Poz. (P)/

Neg. (N)

1– redus

2– mediu

3-semnif.



eliminării a Ord. 95/2005 – tabelul 3.1. iar în cazul

valorificării, a Ord. 756/1997;

� Antrenarea de către vânt sau ploaie a solului ce se

prelucrează pe instalaţia de desorbţie sau a solului

depozitat temporar (contaminat şi decontaminat) pe

platforma betonată, şi împrăştierea în incinta societăţii;

� Scurgeri accidentale de ape uzate şi pluviale în sol;

D

D

T

T

N2

N1

levigatului solului şi încadrarea în Ord. 95/2005 – tabelul 3.1. pentru acceptarea

acestor deşeuri în depozitele de deşeuri nepericuloase, în cazul eliminării acestuia;

- În cazul valorificării prin folosirea ca pământ de umplutură în construcţii sau ca

pământ de acoperire pentru depozite conforme, la fiecare cantitate de sol

decontaminat rezultată de la prelucrarea termică prin desorbţie indirectă se va

urmari încadrarea indicatorilor sub nivelul pragurilor de alertă pentru folosinţe mai

puţin sensibile - Ord. 756/1997;

- Solul decontaminat rezultat în urma tratării în instalaţia de desorbţie termică

indirectă se poate utiliza numai pe terenuri cu folosinţă mai puţin sensibilă

(industrială);

- Evitarea funcţionării instalaţiei de desorbţie termică indirectă în perioade extreme

(cu ploi abundente sau vânt puternic) şi folosirea unui sistem de prelate pentru

protecţia solului depozitat temporar pe platformă betonată special amenajată pentru

fiecare tip de sol;

- Stocarea temporară a apelor uzate rezultate (menajere şi tehnologice) în

rezervoare de stocare dimensionate corespunzător, care nu permit eventuale

scurgeri accidentale pe sol;


- Tratarea apelor uzate colectate de pe amplasamentul celor două instalaţii prin


Contractul nr. 472/29.02.2012, pentru epurarea apelor uzate (de la NTPA 002/2005




impactului -

Direct (D),

Indirect (I),

Secundar (S),

Cumulativ (C)

Perm. (P)/

Temp. (T)

Poz. (P)/

Neg. (N)

1– redus

2– mediu

3-semnif.



� Poluări accidentale generate de manipularea şi

depozitarea necorespunzătoare a materiilor prime,

substanţelor chimice şi materialelor;

D

T

N2

la NTPA 001/2005);


- Verificarea şi întreţinerea corespunzătoare a rezervoarelor de colectare ape uzate

pentru prevenirea poluărilor accidentale, de către personal instruit;

- Transportul, manipularea şi depozitarea în siguranţă a materiilor prime,

substanţelor chimice şi materialelor, de către personal instruit, cu respectarea

tuturor normelor privind securitatea muncii;

- Păstrarea curăţeniei şi ordinii pe amplasament.

Pe termen lung - Perioada de închidere

- Pentru etapa de dezafectare, impactul este similar dar

mai redus ca intensitate ca în cazul etapei de execuţie.

După dezafectare nu se va manifesta nici un impact.

D T N1 - Pentru etapa de dezafectare se consideră valabile măsurile prevăzute pentru

etapa de execuţie.

Extinderea impactului (zona geografică, numărul

populaţiei/ habitatelor/ speciilor afectate)

Nu este cazul

Magnitudinea şi complexitatea impactului - Impactul are o complexitate moderată

Probabilitatea impactului - Impact conform etapelor de realizare a investiţiei (execuţie, exploatare, închidere)

Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului - Impact conform etapelor de realizare a investiţiei (execuţie, exploatare, închidere)

Natura transfrontieră a impactului - Nu este cazul

�� IMPACTUL ASUPRA CALITĂŢII AERULUI




impactului -

Direct (D),

Indirect (I),

Secundar (S),

Cumulativ (C)

Perm. (P)/

Temp. (T)

Poz. (P)/

Neg. (N)

1– redus

2– mediu

3-semnif.




- Emisii de gaze de ardere de la mijloacele de transport

şi utilajele folosite pentru motajul instalaţiilor

D T N2 ♦ Utilizarea numai a utilajelor şi mijloacelor de transport cu emisii reduse de noxe,

adecvate din punct de vedere tehnic, atent verificate înainte de utilizare, având

efectuate reviziile tehnice;

♦ Realizarea (montarea) celor două instalaţii nu presupune organizare de şantier;

durata scurtă pentru montarea instalaţiilor (3 săptămâni în total) nu va genera un

impact semnificativ asupra aerului;


� Emisii în atmosferă rezultate de la sursele staţionare

dirijate: coşul de dispersie (CD) şi coşul de gaze de

ardere (CG) ale instalaţiei mobile de desorbţie termică

indirectă, de la coşul de gaze al instalaţiei de tratare

ape amoniacale şi de la surse staţionare nedirijate:

separarea solului excavat prin sitare în cadrul instalaţiei


D T N2 - Sistem de purificare gaze complex, proiectat la instalaţia mobilă de desorbţie

termică indirectă, compus din desprăfuitor, ciclon, scruber spălător, condensator,

coloane spălare/neutralizare gaze, filtre cu cărbune activ, exhaustor, coş de

dispersie (coş suflantă): Ø: 150 mm; Ht (de la sol): 5,3 m; H: 2,7 m � gaze spălate;

- Întreg circuitul de gaze este sub vid, eliminând riscul emisiilor poluante în

atmosferă prin eventuale neetanşeităţi;

- Respectarea încadrării concentraţiilor emisiilor de poluanţi din gazele rezultate din

activitatea celor două instalaţii sub nivelul valorilor limită de emisie admise de Ord.

462/1993 şi a concentraţiilor la limita incintei sub limita maximă prevăzută de STAS

12574/87 – „Aer din zonele protejate” şi Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului

înconjurător;

- Coş gaze de ardere la instalaţia mobilă de desorbţie termică indirectă (exhaustor):




impactului -

Direct (D),

Indirect (I),

Secundar (S),

Cumulativ (C)

Perm. (P)/

Temp. (T)

Poz. (P)/

Neg. (N)

1– redus

2– mediu

3-semnif.



secţiune pătrată: 300 x 300mm; Ht (de la sol): 4 m; H: 2 m � gaze arse şnec

transportor;

- Coş gaze rezultate de la instalaţia de tratare ape amoniacale: Dn: .100mm; H: 7,5

m;

- delimitarea zonei celor două instalaţii;

- supravegherea strictă a procesului pentru a evita creşterea emisiilor de pulberi în

atmosferă;

- respectarea normelor de lucru pentru a nu creşte concentraţia pulberilor în aer;

- întreţinerea corespunzătoare a utilajelor;

- Amplasamentul analizat este situat în zona industrială, la 10 km faţă de de

municipiul Braila şi la 3 km faţă de comuna Chiscani.





D T N1 - Pentru etapa de dezafectare se consideră valabile măsurile prevăzute pentru

etapa de execuţie.

Extinderea impactului Impact local, nu se afectează aşezările umane situate la distanţe mai mari de 3 km

Magnitudinea şi complexitatea impactului - Impactul are o magnitudine şi complexitate relativ redusă asupra aerului

Probabilitatea impactului - Impact conform etapelor de realizare a investiţiei (execuţie, exploatare, închidere)

Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului - Impact conform etapelor de realizare a investiţiei (execuţie, exploatare, închidere)




�� IMPACTUL ASUPRA CALITĂŢII APEI




impactului -

Direct (D),

Indirect (I),

Secundar (S),

Cumulativ (C)

Perm. (P)/

Temp. (T)

Poz. (P)/

Neg. (N)

1– redus

2– mediu

3-semnif.




- Nu este cazul. Execuţia celor două instalaţii nu

presupune organizare de şantier sau consum de apă.

Perioada de montaj a instalaţiilor este de maxim 3

săptămâni.

- - - -


- Evacuarea necorespunzătoare a apelor uzate

rezultate prin funcţionarea celor două instalaţii;

- Preluarea în vederea tratării a unor ape uzate care, pe

lângă azotul amoniacal (care poate avea valori cuprinse

între 5.000– 70.000 mg/l), nu se încadrează sub valorile

maxime admise prin NTPA 002/2005 la ceilalţi indicatori

de poluare;

- Evacuarea apelor uzate rezultate către staţia de

epurare aparţinând S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A.

Năvodari, fără respectarea NTPA 002/2005;

D

I

I

T

T

T

N1

N2

N2

- Stocarea temporară a apelor uzate rezultate (menajere şi tehnologice) se va

realiza în rezervoare de stocare dimensionate corespunzător (3 rezervoare ape

uzate de 30 mc fiecare şi rezervoare de 1 şi 2 mc din PVC cu armătură metalică),

care nu permit eventuale scurgeri accidentale;


- Analiza tuturor apelor amoniacale pentru care se solicită tratarea în cadrul

instalaţiei de tratare ape amoniacale, în vederea respectării încărcării maxime

admise conform NTPA 002/2005 pentru toţi indicatorii, excluzând azotul amoniacal

care poate avea valori cuprinse între 5.000– 70.000 mg/l (având în vedere faptul că

instalaţia de tratare ape amoniacale nu poate reduce decât azotul amoniacal din

apa uzată, asupra celorlalţi indicatori acţionând foarte puţin);

- Analiza tuturor apelor uzate rezultate pentru încadrarea acestora în NTPA

002/2005, la fiecare evacuare în staţia de epurare aparţinând S.C. ROMPETROL

RAFINARE S.A. Năvodari;




impactului -

Direct (D),

Indirect (I),

Secundar (S),

Cumulativ (C)

Perm. (P)/

Temp. (T)

Poz. (P)/

Neg. (N)

1– redus

2– mediu

3-semnif.



- Recircularea apelor rezultate din procesul tehnologic de tratare ape amoniacale

până la conformarea indicatorilor de poluare (azot amoniacal) cu prevederile NTPA

002/2005;

- Tratarea apelor uzate colectate de pe amplasamentul celor două instalaţii prin


Contractul nr. 472/29.02.2012, pentru epurarea apelor uzate (de la NTPA 002/2005

la NTPA 001/2005);

- Nu se vor deversa ape uzate tehnologice în reţeaua de canalizare (societatea nu

are sistem de canalizare) sau în receptor natural.


- Verificarea şi întreţinerea corespunzătoare a rezervoarelor de colectare ape uzate

pentru prevenirea poluărilor accidentale, de către personal instruit.





D T N - Pentru etapa de dezafectare se consideră valabile măsurile prevăzute pentru

etapa de execuţie.

Extinderea impactului (zona geografică, numărul

populaţiei/ habitatelor/ speciilor afectate)

Nu este cazul

Magnitudinea şi complexitatea impactului - Nu este cazul

Probabilitatea impactului - Impact conform etapelor de realizare a investiţiei (execuţie, exploatare, închidere) – Probabilitate scăzută

Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului - Impact conform etapelor de realizare a investiţiei (execuţie, exploatare, închidere) – Impact accidental local, de scurtă durată




impactului -

Direct (D),

Indirect (I),

Secundar (S),

Cumulativ (C)

Perm. (P)/

Temp. (T)

Poz. (P)/

Neg. (N)

1– redus

2– mediu

3-semnif.




�� IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITĂŢII – Nu este cazul.

Având în vedere caracteristicile florei şi faunei din zona amplasamentului (nu există specii rare sau pe cale de dispariţie), distanţa mare (peste 2 km)

faţă de ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei, ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei şi ROSCI0307 Lacu Sărat – Brăila, cât şi specificul activităţii, se poate

aprecia că activitatea analizată va avea un impact nesemnificativ asupra biodivesităţii din zonă.

�� IMPACTUL ASUPRA PEISAJULUI – Nu este cazul.

Amplasarea noilor instalaţii în cadrul incintei industriale aparţinând S.C. SETCAR S.A. Brăila, dimensiunile relativ reduse ale celor două instalaţii, nu

vor determina un efect semnificativ asupra peisajului din zonă (zonă industrială).

�� IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SOCIAL ŞI ECONOMIC – Realizarea obiectivului va asigura menţinerea şi chiar creşterea numărului de locuri

de muncă, creşterea profitabilităţii şi competitivităţii societăţii şi implicit suplimentarea veniturilor la bugetul local şi dezvoltarea economică a judeţului

Brăila.



II. Determinarea indicelui de poluare globală - Ipg

În cele ce urmează se prezintă o metodă de apreciere a stării de sănătate sau de poluare a

mediului şi de exprimare cantitativă a acestei stări pe baza unui indicator rezultat dintr-un raport

între valoarea ideală şi valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate consideraţi

specifici pentru factorii de mediu analizaţi. Metoda presupune parcurgerea unor etape de aprecieri

sintetice bazate pe indicatori de calitate posibili să reflecte o stare generală a factorilor de mediu

analizaţi şi corelarea acestora printr-o metodă grafică.

Prezentăm în continuare o evaluare cantitativă a impactului potenţial asupra componentelor de

mediu, prin calcularea “Indicelui de poluare globală -Ipg”. În evaluarea indicelui de poluare globală,

în forma cea mai simplă, se consideră influenţa generată de realizarea proiectului, asupra a trei

factori de mediu:

- apa de suprafaţă;

- aer (inclusiv miros, zgomot şi sănătatea populaţiei);

- sol (inclusiv subsol şi ape freatice).

Pentru fiecare din aceşti facori, s-a întocmit o scară de bonificaţie, de la 0 la 10, valoarea 10

reprezentând starea ideală pentru fiecare. Suprafaţa triunghiului echilateral, care uneşte vârfurile

celor trei scări de bonitate (Si, mm2) reprezintă starea ideală a mediului din zona de amplasament

a activităţii.

Suprafaţa triunghiului rezultat prin unirea punctelor de bonitate efectivă a fiecărui din cei trei factori

de mediu (Sr, mm2) va reprezenta starea reală a mediului afectat numai de activitatea propusă

analizei.

Indicele de poluare globală -Ipg este raportul dintre Si şi Sr.

Când nu există modificări ale calităţii factorilor de mediu, deci când nu există poluare, acest indice

este egal cu 1. Grafic, figura geometrică (triunghiul) ilustrând starea reală a mediului se suprapune

pe triunghiul care reprezintă starea ideală. Când există modificări în calitatea factorilor de mediu,

indicele Ipg va căpăta valori supraunitare, din ce în ce mai mari pe măsura reducerii suprafeţei

trunghiului care reprezintă starea reală, ca urmare a activităţii obiectivului analizat.

Se poate obţine o scară cu valori de la 1 la 6, pentru indicele poluării globale, după cum urmează:

i = 1 -mediu neafectat de activitatea umană;

1< i < 2 -mediu supus impactului activităţii umane, activitate antropică, în limitele admisibile;

2 < i < 3 -mediu supus activităţii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă;

3 < i < 4 -mediu afectat de activitatea umană, producând tulburări formelor de viaţă;

4 < i < 6 -mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă;

i > 6 -mediu degradat impropriu formelor de viaţă.

Avantajele metodei constau în faptul că:



� oferă o imagine globală a stării de sănătate a mediului, a calităţii acestuia la un moment

dat;

� permite compararea unor zone diferite, cu condiţia ca acestea să fie analizate pe baza

aceloraşi indicatori;

� permite compararea stării unei zone în diferite momente de timp, oferind posibilitatea

urmăririi evoluţiei, atât a calităţii diferiţilor factori de mediu cât şi a calităţii globale a mediului în

zona respectivă.

Notele acordate pentru aprecierea calităţii factorilor de mediu luaţi în consideraţie pentru activitatea

analizată sunt:

- pentru apa de suprafaţă: 9,0

- pentru aer (inclusiv miros, zgomot şi sănătatea populaţiei): 8,5

- pentru sol (inclusiv subsol şi ape freatice): 8,0

Valoarea obţinută pentru Ipg este de 1,39, care confirmă aprecierile anterioare privind impactul

redus de poluare a mediului de către activitatea propusă spre avizare (mediu supus impactului

activităţii umane în limitele admisibile).

CUPRINS: 1. INFORMAŢII GENERALEapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si...

Documents

Transcript of CUPRINS: 1. INFORMAŢII GENERALEapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si...