CUNOASTEREA COMUNA VIS A VIS DE CUNOASTEREA STIINTIFICAbun

8/3/2019 CUNOASTEREA COMUNA VIS A VIS DE CUNOASTEREA STIINTIFICAbun

1/5

1

CUNOASTEREA COMUNA VIS-A-VIS DE CUNOASTEREA

STIINTIFICA

CUNOASTEREA COMUNA, CUNOASTEREA STIINTIFICA ,PROBLEME SOCIALE, CERCETARE,ARGUMENTE, SUBIECTIVA, OBIECTIVA, SELECTIVA, FALS GENERALIZARE, PREJUDECATI

Termenul de cunoastere se refera atat la activitatea de producere a cunostintelor, cat si la

ansamblul rezultatelor acestei activitati. In primul sens, sunt luate in considerare facultatile sau

capacitatile de cunoastere ale mintii noastre si functionarea lor, iar in al doilea, sunt avute in vedere

cunostintele gata constituite: notiunile, judecatile, teoriile.

Cunoasterea este acea procesualitate, prin care omenirea isi dezvolta capacitatea de a se raporta la

zone tot mai extinse ale existentei. Ea se amplifica prin reorganizari succesive care, initial, au loc in

interiorul comunitatilor umane disparate. Pe masura ce interactiunea dintre acestea se diversifica,

cunoasterea devine o performanta a domeniului ontic al umanului. Ea se autonomizeaza in antroposfera,

prin specializarea unor subiecti, prin obiectivarea si tezaurizarea entitatilor semantice cognitive, prin

dezvoltarea unor raporturi tot mai complexe intre subiectii cunoscatori, domeniile de referinta ale

proceselor cognitive si constructiile semantice cognitive, obiectivate. La o astfel de procesualitate concur

institutii, ce se specuakuzeaza treptat, pentru a facilita procesele cognitive, conservarea, transmiterea,

utilizarea si reconsiderarea lor.

Prin cunoastere, omul patrunde asadar, in structurile tot mai profunde ale realitati, descoperind si

formuland in limbaj uman, legile care guverneaza existenta si dezvoltarea obiectelor si fenomenelor,

realizand totodata explicatia si prevederea evenimentelor.

Cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica

Intelegerea dependentei cunoasterii de intreaga evolutie a societatii si a omului este relevata de puternica

legatura intre cunoasterea comuna, definita prin nivelele perceptiv si emiric si cunoasterea stiintifica,fundamentata pe nivelul teoretic, fara a se reduce insa la acesta.

Cunoasterea comuna este rezultatul activitatii cotidiene, obisnuite a omului si se manifesta sub forma

cunostintelor elementare, fragmentare si nesistematice, transmise de la o generatie la alta, fara

existenta unei pregatiri sau specializari deosebite. Ea se realizeaza prin capacitati cognitive normale,


2/5

2

de inzestrare naturala a omului si de formare a sa, ca subiect intr-o colectivitate, generalizarile fiind

facute in functie de interesele imediate si de actiunile individuale sau colective.

De aceea cunoasterea comuna se caracterizeaza printr-un inalt grad de nemijlocire si

intuitivitate imbinand elemente eterogene (cognitive si afective, logice si extralogice, obiective si

subiective), fapt pentru care este lipsita de rigoare si ordine metodologica. Opereaza de cele mai

multe ori la nivelul aparentelor, fiind necritica fata de evidentele inselatoare si detasata de problema

criteriilor de decizie in ceea ce priveste adevarul. Este rezultatul unor obisnuinte si certitudini

provenite din activitatea de colectivitate. In acelasi timp insa, cunoasterea comuna a unui individ

oarecare depinde de specificul activitatilor profesionale, de necesitatea uneia sau alteia din facultatile

lui cognitive. Iata de ce in cunoasterea comuna este prezent elementul inefabil, necomunicabil

conceptual, ca si reflexia sa in limbaj, sub forma supradeterminarilor, a implicitului, a vagului.

Domina in limbajul comun latura perceptiv-aparebta a obiectului si cea reactional-emotionala asubiectului. Incoprorand deopotriva elemente ale unei atitudin practice fata de lume si resurse de

expresie emotionala, limbajul natural poate fi conceput ca o structura generica, plecand de la care se

diferentiaza si capata specificitate limbajele specializate ale stiintei si culturii. Ele au caracter mai

tehnic si sunt ireductibile la limbajul nascut spontan din jocul schimburilor umane.

Cunoasterea stiintifica apare ca o anumita treapta a dezvoltarii societatii, urmarind descoperirea

legilor, esentelor, structurilor profunde ale obiectului ei. E slecializata si untilizeaza un limbaj specific

(caracteristic fiecare discipline stiintifice in parte), ca si o aparatura tehnica adecvata. Are un caracter

sistematic si metodic, rezultatele sale fiind organizate in sisteme logice, inchegate, autonome fata de

obiect si avad continuturi cognitive desubiectivizate, cu o seminifcatie precisa (caracter denotativ). Detin

mijloace si procedee proprii de testare si validare a cunostintelor, supunandu-se unor exigente logice si

,practic, experimentale de verificare, Creeaza obiecte si modele abstracte ale caror studiu duce la

obtinerea unor cunostinte de mare valoare teoretica, practica si predictiva.

Teoria stiintifica, forma tipica si complexa a cunoasteri stiintifice este un ansamblu organizat de

cunostinte, de propozitii declarative, cu o anumita valoare de adevar, structurate intr-un sistem deductiv,

care descrie si explica unitar desfasurarea proceselor si fenomenelor dintr-un domeniu oarecare al

realitatii. Mecanismul elaborarii teoriei are ca momente principale urmatoarele:

- studiul analitic al informatiilor, delimitarea riguroasa a obiectului si metodelor cercetarii, stabilirea unui

ansamblu de propozitii verificate experimental;


3/5

3

- selectarea din cadrul ansamblului a unui grup de propozitii, considerate elementare, care exprima legi

obiective, principii. Ele vor fi formulate intr-o maniera generala, universal afirmativa.

1.Cunoastere comuna nu este cuprinsa intr-un corp sistematizat de cunostinte. Pe cand cunoasterea

stiintifica va fi mereu cuprinsa intr-un corp sistematizat de cunostinte si moduri de a le produce.Va fi

mereu o teorie stiintifica acceptata de mai mult persoane.

2.Este tacita si implicita deoarece pentru multe din explicatile pe care le dam zi de zi,de obicei nu

avem argumente "valabile",concrete pe care sa ne bazam,vorim adeseori in necunostinta de cauza sau

aparam anumite persoane fara ca macar sa frunizam anumite argumente.

Pe cand cea stiintifica,rezultatele sunt mereu inregistrate si verificabile.Cunoasterea stiintifica presupune

mereu o inregistrare si stocare a datelor ,dar si o verificare permanenta a acestora.

3.Este subiectiva ,emotionala si pasionala.Este mereu incarcata de sentimente si emotii ,de starea

noastra de spirit,iar acestea ne fac mereu sa actionam inainte de a gandi "la rece".Spre exemplu apreciem

mai bine niste haine care sunt din colectia firmei ce ne lac noua ,decat daca le vedem intr-un second-hand

sau orice alt magazin ce nu ne place.Iar acest fenomen poate fi interpretat diferit de persoane diferite.

In cunoasterea stiintifica nu se intampal acest lucru deoarece aceasta este obiectiva ,iar pentru a realiza

acest caracter obiectiv cunoasterea stiintifica se bazeaza mereu pe analize,chesionare,grile...tocmai pentru

ca opinile sa fie ridicate la un nivel general si nu la unul personal.

4.Este de multe ori selectiva si fals generalizatoare.Se intampla des ca informatile care nu ne

intereseaza sa contravina parerilor noastre ,iar atunci aceastea se minimalizeaza sau se ignora.

Apoi ele mai sunt generalizatoare.Daca cumva se intampla sa mergem la un magazin ,iar vanzatoarele sa

nu se ocupe de noi,sa sa se uite mai de sus la noi.....mai tarziu noi vom spune ca toate vanzatoarele sunt

superficiale.

Bineinteles ca la cunoasterea stiintifica se schimba ideea deoarece aceasta se va ocupa de gasirea unor

dovezi pentru a demonstra faptul produs.Iar aceasta va evita mereu generalizarea pripita .

5.Se bazeaza de multe ori pe prejudecati.De multe ori tindem sa ne placa anumite lucruri ,sau sa

ne imbracam intr-un anumit fel doar pentru opinia prietenilor sau ceor care conteaza pentru noi.Daca

cumva ne-am luat o geaca ,iar prietena noastra ne spune ca e urata si nu ne prinde.....este suficient pentru

noi sa avem un motiv sa nu purtam geaca respectiva.[ma refer aici la anumite persoane,nu generalizez].


4/5

4

In demersurilesale,cunoasterea stintifica va cauta mereu o tactica a adoptarii unor explicatii ale faptelor

abordate.

6.Este de foarte multe ori contradictorie.Acelasi fenomen poate fi judecat si explicat diferit de

persoane diferite sau chiar de aceeasi persoana, in momente diferite.Totul consta in ideile care ne vin,de

starea noastra de spirit,de agitatia sau linistea din jurul nostru si de multe altele care ne-ar putea sa ne

schimbam opinia vis a vis de ceva.

Cunoasterea stiintifica nu are constructii contradictorii iar chiar daca sunt anumite teorii ce explica acelas

fapt in alte variante ele nu vor fi contradictorii.

7.Este ,in unele cazuri inconsistenta in timp.De exemplu putem avea o parere proasta despre o

colega noua care participa la o oranizatie de voluntari ,considerand-o o pierdere de vreme,iar daca intre

timp o cunoastem mai bine,vom avea total alta parere.

Pe cand in cunoasterea stiitifica ,teoriile nu isi vor schimba continuturile in functie de parerile


5/5

5

Cunosterea comuna Cunoasterea stiintifica

Prin cunoasterea comuna se pot evidentia o serie

de probleme sociale, care intra in

atentiacercetatorului.

Individul le vede ca pe o comanda sociala, ca

probleme de interes public. In domeniul

cercetarii sociale se intalnesc si orientari in care

cunoasterea comuna este luataca atare in incercar

explicare a vietii sociale. In cercetarea sociala se

pun problema depasirii stadiului simtului comun,

deoarece acesta din urma nu furnizeaza

informatiisuficiente pt explicare, intelegere si

teoretizare, chiar daca este vorba de aspecte

simpleale vietii sociale.

Cunoasterea comuna este iluzorie. Ea este

influentata de zestrea culturala primita prin

socializare, are un caracter enciclopedic, este

pasionala, limitata la experienta personala,

apeleaza la sentimentul fals al liberului

arbitru, preia opinii colective.

Limitele cunoasterii comune: subiectivitatea,

suprageneralizarea, confundarea legaturiloraparentecu cele reale, lipsa preciziei,

increderea in falsul consens, ignorarea

efectului deincadrare.

Prin cunoasterea stiintifica se urmareste

determinarea naturii fenomenelor si a modurilor

de manifestare a legitatilor care guverneaza

domeniul respectiv.

Cunoasterea stiintifica se realizeaza in mod

sistematic cu ajutorul unui instrumentar de lucru

mai mult sau mai putin sofisticat, ceea ce a

condus la dezvoltarea unei metodologii de

cercetare. Obtinereade cunostinte adecvate

reclama efectuarea unei cercetari stiintifice.

Prin cercetarea sociologica se are in vedere

deopotriva cercetarea (analiza) teoretica si

cea empirica(concreta); cercetarea documentara,

de laborator si de teren.

Caracteristicile cunoasterii stiintifice: formularea

inferene (a trage concluzii mai generale

privitoare la ceva care nu este observabil

pornind de la datele colectate); procedurile

sunt publice; concluziile sunt incerte

(certitudine avem doar in credinta, nu instiinta);

metoda este esentiala (unitatea stiintei consta inmetoda, nu in materialul destudiu)

CUNOASTEREA COMUNA VIS A VIS DE CUNOASTEREA STIINTIFICAbun

Documents

Transcript of CUNOASTEREA COMUNA VIS A VIS DE CUNOASTEREA STIINTIFICAbun