Cunoasterea interioara

70
Cunoasterea interioara Cunoaşte-te pe tine însuţi: aceasta trebuie să-ţi fie o regulă de viaţă, chiar dacă nu slujeşte neapărat la descoperirea adevărului . Blaise Pascal ‚Descoperirea adevarului’ e o munca de o viata. Iar „cunoaşte-te pe tine însuţi” a reprezentat dintotdeauna cel mai important îndemn al marilor înţelepţi ai omenirii către noi, semenii lor. Cu mulţi ani în urmă, când am auzit pentru prima dată acest lucru, m-am întrebat de ce oare au considerat ei acest lucru a fi de maximă importanţă. Cunoaşte-te pe tine însuţi – ce-o fi însemnând asta ? În toţi aceşti ani de căutare am găsit zeci de răspunsuri posibile – şi cu cât avansez mai mult în această explorare interioară, cu atât lucrurile devin mai complexe. Deschizi o uşă şi în faţă îţi stau alte zece, apoi o sută şi vezi mii şi mii de faţete ale aceluiaşi lucru – cine eşti tu. Se spune că ignoranţa este o binecuvântare. Pentru cei care se tem de ei înşişi şi de orice, aşa o fi. Nu e foarte practic să nu cunoşti mai nimic despre tine şi despre lumea reală în care trăieşti, dar dacă asta alegi, îţi creezi singur destinul aşa cum vrei, cu consecinţele sale (mai bine spus, tiparul, programarea ţi-l crează în

description

Cunoastere

Transcript of Cunoasterea interioara

Page 1: Cunoasterea interioara

Cunoasterea interioara

Cunoaşte-te pe tine însuţi: aceasta trebuie să-ţi fie o regulă de viaţă, chiar dacă nu slujeşte neapărat la

descoperirea adevărului.Blaise Pascal

            ‚Descoperirea adevarului’ e o munca de o viata.            Iar „cunoaşte-te pe tine însuţi” a reprezentat dintotdeauna cel mai important îndemn al marilor înţelepţi ai omenirii către noi, semenii lor.             Cu mulţi ani în urmă, când am auzit pentru prima dată acest lucru, m-am întrebat de ce oare au considerat ei acest lucru a fi de maximă importanţă. Cunoaşte-te pe tine însuţi – ce-o fi însemnând asta ? În toţi aceşti ani de căutare am găsit zeci de răspunsuri posibile – şi cu cât avansez mai mult în această explorare interioară, cu atât lucrurile devin mai complexe. Deschizi o uşă şi în faţă îţi stau alte zece, apoi o sută şi vezi mii şi mii de faţete ale aceluiaşi lucru – cine eşti tu.            Se spune că ignoranţa este o binecuvântare. Pentru cei care se tem de ei înşişi şi de orice, aşa o fi. Nu e foarte practic să nu cunoşti mai nimic despre tine şi despre lumea reală  în care trăieşti, dar dacă asta alegi, îţi creezi singur destinul aşa cum vrei, cu consecinţele sale (mai bine spus, tiparul, programarea ţi-l crează în locul tău). Dar pentru cei ce vor să avanseze, să caute, să exploreze, să se lupte, să deschidă noi drumuri, să caute noi înţelesuri, să aducă la cunoştinţa lumii noi căi de a trăi mai bine, binecuvântarea o constituie însăşi cunoaşterea interioară pe care o acumulează în „călătoria” lor. Într-adevăr, nu există o  comoară mai mare. Oricine a pornit şi a înaintat cu sinceritate şi cu inima deschisă pe acest drum v-ar spune că nu ar schimba pe tot aurul din lume ceea ce a obţinut în propriul său interior. Pentru că, de fapt, nu există echivalent.           Sunt două tipuri de cunoaştere : exterioară şi interioară. Cunoaşterea exterioară presupune cunoştinţe despre lucrurile din mediul înconjurător, tot ceea ce am învăţat la şcoală : geografie, istorie, matematica, fizică, politică, informatică, economie, chimie, muzică, sport s.a. – cu toate multiplele lor ramuri. Cu toţii avem cunoştinţe din aceste domenii, mai mult sau mai puţin profunde.           Cunoaşterea interioară, din păcate, nu este ceva care să fie studiat în mod organizat, încă. Ici şi acolo apar cărţi, cursuri, seminarii, conferinţe, diferite ‚şcoli’ conduse de profesori, maeştri, experţi care predau, într-un mod

Page 2: Cunoasterea interioara

nu foarte organizat, idei ce ţin de cunoaşterea interioară. Care sunt componentele unei fiinţe umane, ce sunt gândurile şi emoţiile, cum influenţează ele corpul fizic, ce sunt sufletul şi spiritul, unde am existat înainte de a ne naşte şi unde mergem după ce murim, cum este lumea în care trăim, de ce suntem diferiţi, cum funcţionăm în interior şi cum să facem să obţinem în exterior ceea ce ne dorim şi multe, multe altele – toate acestea sunt lucruri încă puţin cunoscute, a căror valoare este puţin apreciată de către majoritatea oamenilor. De ce ? Tocmai pentru că nimeni nu le-a spus şi nu i-a făcut să înţeleagă. Nu se predă acest lucru în şcoli – sunt cunoştinţe ce ţin de educaţia conştientă.           Cunoaşterea interioară este practic motorul vieţii noastre – este cel mai important lucru pe care ar trebui cu toţii să-l studiem, încă de mici. Să ştii cine ai fost în trecut şi cum ai ajuns să fii cine eşti acum, să îţi cunoşti multiplele faţete ale propriei tale persoane (lucruri ce tin de cunoastere); să ştii cum să te auto-motivezi şi să-ţi transformi părţile care nu-ţi plac şi nu-ţi aduc vreun folos, să ştii cine poţi deveni (lucruri ce tin de dezvoltare personala); să cunoşti natura lumii exterioare şi interioare în care trăieşti….efectiv nu există nimic altceva cu care să poţi compara toate acestea. Dar, din păcate, poţi să nu-ţi dai seama de asta…şi vei trăi o viaţă mai puţin bogată decât ar putea fi.          Cine oare ar alege să fie, să facă şi să aibă în viaţă mai puţin decât poate fi, face şi avea?          Toţi cei care nu cunosc faptul că este posibil. Şi adevărul e că totul  este posibil atunci când ai cunoaşterea interioară potrivită.           Tot ce trebuie să faci este să-ţi deschizi mintea – să fii deschis la tot ce este nou şi eficient de aplicat. Şi, pe măsură ce schimbarea din interiorul tău - a gândurilor pe care le ai despre tine însuţi, despre lume, viaţă, a emoţiilor pe care le întreţii, a corpului tău fizic – se produce relativ uşor şi de la sine, viaţa ta exterioară, tot ceea ce faci şi ce obţii, se transformă în moduri uluitoare, nebănuite. Mi s-a dovedit acest principiul al vieţii de nenumărate ori în aceşti aproape 9 ani de când am intrat pe ‚cărarea interioară’. De zeci şi sute de ori mi s-a întâmplat ca, imediat ce gândeam şi simţeam altceva despre un anumit lucru, să fac ceva (chiar fără să-mi dau seama) şi să obţin acel lucru, pe care înainte, cu vechiul mod de gândire şi simţire, nu reuşeam să-l am. Sau, ca şi în „Alchimistul”, universul se reaşează pe el însuşi pentru a duce la îndeplinire ceea ce gândeşti şi simţi, indiferent ce ar fi acestea. Acest ciclu continuu a fi-a face-a avea  este de fapt modul corect în care funcţionăm noi, ca fiinţe umane – şi el se dovedeşte adevărat tuturor celor ce caută cu sinceritate să afle principiile vieţii şi ale universului.           În această secţiune veţi găsi - structurate sub formă de articole - idei, concepte, păreri, descoperiri, cunoaşteri, experiente ale mele insumi si ale multor autori şi şcoli de spiritualitate şi cunoaştere interioară. M-am oprit în special la Taoism-şcoala chineză (pe care am studiat-o mai mult în ultimii 5

Page 3: Cunoasterea interioara

ani) – asta şi pentru că am constatat că taoiştii chinezi deţin cea mai avansată cunoaştere interioară de pe înteaga planetă, de-a lungul întregii istorii (cel puţin asta e părerea mea, bazată pe tot ce am citit, studiat şi practicat). Am îmbinat aceste idei cu idei ale altei şcoli deosebite (şcoala rusă de conştienţă, reprezentată de G.I Gurdjieff şi discipolul său. P.D. Ouspensky), cu idei din Programarea NeuroLingvistică - NLP, psihologie, diverşi autori şi observaţii personale ale lumii reale din jur. Toate in scopul oferirii unor informatii cat mai complexe, care sa contureze o imagine cat mai clara a fiintei noastre.          Asadar, sa pornim explorarea in interior. Cu cat ne vom ‚afunda’ mai adanc in studiu, cu atat ne vom aminti, vom respecta si vom intelege sfaturile milenare : cauta si vei gasi, bate si ti se va deschide, cere si ti se va da, afla tot si alege ce e mai bun pentru tine. Indemnurile de mai sus au fost ‚inventate’ de catre persoane constiente si lasate noua mostenire pentru cunoasterea universului interior propriu, evolutie si desavarsire.

Programarea

- Vedeti, exista o singura constanta universala, un adevar peste tot valabil. Cauzalitatea.  Actiune, reactiune. Cauza si efect !   - Toate incep cu o alegere.   - NU! Gresit!   Alegerea este o iluzie creata intre cei cu putere si cei fara.   Priviti acolo! La acea femeie. Extraordinara, nu? Pe Dumnezeul meu, doar priviti-o!   Ii atrage pe toti in jurul ei. Atat de tipatoare... atat de burgheza...atat de plictisitoare, dar, asteapta...   Priviti, i-am trimis o prãjitura. O prãjitura foarte speciala...   Am facut-o eu cu mana mea. Incepe atat de simplu, fiecare linie din program creaza un nou efect, exact ca... poezia.   Mai intai, se incalzeste...inima incepe sa bata mai repede... Poti vedea, Neo, nu-i asa?  Fara sa intelegi "De ce?"."Este oare vinul? Nu... Oare ce e atunci? Care e motivul?   In curand nu mai conteazã. In curand "de ce"-ul si motivul au disparut, si tot ceea ce conteaza este sentimentul... insusi.   Iar aceasta este natura Universului. Ne luptam impotriva ei. Luptam pentru a o nega,   dar este bineinteles prefacãtorie, este o minciuna.   Sub aparenta noastra otravita, adevarul este cã suntem complet...iesiti de sub control.   Cauzalitatea! (programarea n.a.)   Si nu este nici o scãpare din calea ei.   Suntem sclavii ei pentru totdeauna.   Singura noastra speranta, probabil franturi pentru a o intelege, este sa te intrebi „De ce ?”   „De ce?", Neo, este sursa de putere. Fara ea esti neputincios.                                            Dialog Merovingianul-Neo, ´Matrix Reloaded´ 

 

Page 4: Cunoasterea interioara

          Intreaga natura ne demonstreaza ca exista programare.         Oricit ne-am ‘concentra’ noi ca dintr-o samanta de lalea sa creasca un trandafir, sau dintr-o alta samanta sa nu creasca o planta (un copac) ci un animal, de exemplu, nu vom putea schimba nimic. Mintea noastra nu are putere asupra "programului" existent deja in natura. Samanta contine in ea ‘programul’ dezvoltarii viitorului copac. Si daca natura face ca un arbore sa inregistreze in semintele sale forma sa la maturitate, inclusiv culoarea, dimensiunea, gustul si parfumul fructelor sale, de ce n-ar fi facut acelasi lucru si pentru om ?         In mod asemanator copacului, orice fiinta umana are un ‘program’ de viata. Acesta este constituit din doua parti componente : ‘programul’ cu care se naste (inscris in gene) si influentele preluate din mediul inconjurator. Acestea duc la anumite evenimente intamplate persoanei si actiuni desfasurate de persoana, care se inscriu in memoria sa si determina un anume tip de comportament specific in toate momentele vietii (cauza – efect).  Fiecare dintre noi functionam la fel – si ne aducem aminte de aceasta realitate cand e vorba de anumite evenimente ‘mai deosebite’ (placute sau mai ales neplacute) de care cu totii am avut parte. Am ramas cu anumite ‘traume’ (mai usoare sau mai puternice) pe care le reactivam (si actionam la fel) in situatii asemanatoare.         Aceste doua influente (geneticul si mediul) sunt cele care ne fac sa actionam in mod inconstient (lipsit de constienta, sa-i spunem – adica nu ne dam seama ce facem, nu stim de ce facem asta, nu stim cum putem face altfel). Din fericire, se pare insa ca specia umana este singura de pe acesta planeta inzestrata cu capacitatea de constientizare. Exista o alta influenta care ne poate ajuta sa depasim inconvenientele programarii – e vorba deinfluenta (educatia) constienta.         Haideti sa vorbim acum putin despre programarea genetica si a mediului.         Programarea genetica a fiecaruia dintre noi este o realitate - trecutul influenteaza intotdeauna prezentul. Gandurile si emotiile pe care le numim ‘ale noastre’ izvorasc dintr-o structura chimica a corpului influentata de miliarde de stramosi. Acestia practic isi exprima identitatile vietilor stravechi prin ADN si prin genele fiecarei celule din trupul nostru.  Micile noastresubpersonalitati, ‘eu-ri’ sunt compuse din atitudini, comportamente, stiluri de viata diferite provenite din aceste miliarde de gene ancestrale, dintre care se pare ca cele mai dominante sunt genele provenite din stramosii de pana la a 7-a generatie.          Ganditi-va cat de colosala este influenta acestora ! De la preferinta pentru un anume tip de barbat sau femeie (atractia biologica) pana la inclinatia catre o anumita emotie (furie sau melancolie, de exemplu), geneticul ne traseaza anumite ‘granite’ inconstiente ale propriului comportament (in toate domeniile vietii, de altfel). Granite care, de cele mai multe ori, nu ne sunt de folos pe

Page 5: Cunoasterea interioara

termen lung.         Si ganditi-va, de asemenea, cat de important este sa reusesti sa ‘preiei controlul’ asupra propriului corp fizic. Altfel, transmisiile chimice ale celor mai dominanti stramosi vor constitui comenzile sau impulsurile ce vor crea forma gandurilor si emotiilor aparent ‘ale tale’. Dar propriile lor memorii (ganduri, emotii – structura energetica inscrisa in forma fizica in gene) vor conduce practic trupul tau ! Nu e prea convenabil, totusi…..         “Programarea” mediului (se mai numeste si ´culturala´) are si ea doua parti componente : influente astrale si planetare si influente ale societatii. Totusi, influentele astrale ar putea fi considerate un fel de ´parte culturala´ a programarii genetice.         Felul in care sunt pozitionate astrele in momentul nasterii are o importanta deosebita pentru ‘programul de viata’ individual. Printr-o harta astrala (astrograma) se pot identifica potentialele influente ale astrelor in mai multe domenii in cursul intregii vieti. Astfel, in functie de an, luna, zi si ora a nasterii putem observa tendinte diferite in comportamentul fiintelor umane, precum si diferite lucruri care se pot intampla in vietile lor. Dar aceste ‘previziuni’ de viitor nu sunt obligatorii – intotdeauna poti schimba ceva in prezent, modificand un posibil viitor neconvenabil.         Chinezii au dezvoltat si ei astrologia  - desi in mod diferit fata de cea europeana. Astrogramele lor sunt ceva mai pragmatice – in sensul ca releva proportia fiecaruia din cele 5 elemente esentiale (metal, apa, lemn, foc, pamant) in propria fiinta. Acestea genereaza 5 tipuri diferite de energii cu care te nasti si pe care este nevoie sa le echilibrezi in timpul vietii pentru a atinge sanatatea (fizica, mentala, emotionala si spirituala) si longevitatea, pentru a te mentine pe “Calea de Mijloc”.         Pozitia astrelor ne influenteaza practic in fiecare moment al vietii – asa ca o buna cunoastere a caracteristicilor fiecarei etape astrale (prin zodii si horoscoape credibile, intemeiate pe interpretari realiste) ne este de mare folos. Astrologia este o stiinta exacta cu predictii valabile de mii de ani - nu o filozofie.         Influentele planetare se refera la manifestari ale pamantului, in general – care ne pot afecta indiferent unde traim (miscarea de rotatie, magnetism s.a.). In particular, clima in care traim (cu modificarile ei), eventuale radiatii telurice s.a. se constituie in influente ale mediului inconjurator natural. In general, influentele astrale si cele planetare se considera a fi in afara posibilitatii de a fi modificate de om – desi, cel putin in privinta celor planetare, in mod sigur s-ar putea exercita un control constient (modificarea climei prin reducerea drastica a poluarii si prin extinderea zonelor impadurite, de exemplu).         In ce priveste influentele societatii, ele sunt cele create de traiul in cadrul social. Sunt influente ale rasei, natiunii, traditiilor, familiei, prietenilor,

Page 6: Cunoasterea interioara

profesiei, scolii, facultatii sau altor tipuri de educatii traditionale. Toate acestea se traduc prin obiceiuri (obisnuinte) – din care se spune ca peste 90% ajung sa fie programate automat la nivel inconstient.         Ce sunt de fapt obiceiurile ? Ele reprezinta reactii conditionate fata de anumiti stimuli. Sunt invatate ca rezultat al repetitiei permanente pana cand se fixeaza foarte bine in subconstient. Apoi functioneaza automat ori de cate ori sunt declansate de anumiti stimuli exteriori si devin chiar un comportament obisnuit (parte a propriului concept de ‚sine’). Un simplu exemplu – felul in care mirosul de la o patiserie ne face sa ne oprim si sa cumparam o placinta (desi inainte sa ajungem in dreptul ei nici nu ne trecea prin cap sa mancam placinta). Mirosul a declansat reactia automata de a manca – probabil am invatat asta inca de mici, cand mirosul imbietor reprezenta pentru noi ‚promisiunea a ceva bun’ din partea mamei. Si ne amintim de ea tot timpul pentru ca ne provoaca o placere cu care ne-am obisnuit (sau de care, din pacate, uneori chiar devenim dependenti). Putem deveni chiar ‚renumiti’ pentru consumul redutabil de placinte si putem chiar capata o porecla, de exemplu (ce intra in propriul concept de ‚sine’). Si acelasi lucru e valabil in cazul obisnuintelor (sau dependentelor) de orice fel, din orice domeniu.         Influenta obisnuintelor in viata noastra este denumita ‚mecanicitate’, iar ea a fost studiata extrem de complet in cadrul scolii de ganditori si practicieni Gurdjieff-Ouspensky. Ei afirma ca pentru omul mecanic ‚totul se intampla’ : gandurile, emotiile, cuvintele, actiunile sunt automate (acest proces se mai numeste si ‚reactivitate’). Aceasta inseamna ca ele sunt facute intr-un mod imperceptibil pentru el insusi - el nu le observa, nu-si da seama ca le exprima deoarece este identificat cu ele. Si toate sunt rezultatul unor influente (stimuli) din exterior.         Daca nu ne controlam propriile ganduri, emotii, cuvinte, actiuni – ele ne vor controla pe noi. Se vor transforma, cum spune proverbul chinezesc, in obiceiuri, care devin caracterul nostru, care conduce la un destin ‘programat’. Devenim produsul programarii din partea altcuiva si, in imensa majoritate a cazurilor, acest lucru nu ne duce catre obtinerea a ceea ce ne dorim. Acum lucrurile se intampla invers decat ne dorim datorita conditionarilor trecute ; fara ca macar sa observam, facem lucruri in contradictie cu ceea ce vrem sa obtinem si cu ceea ce ne este de folos.         Programarea primita de-a lungul anilor ne-a schimbat starea noastra fireasca – starea naturala a succesului a devenit ‘nenaturala’ pentru imensa majoritate a oamenilor. Obisnuintele ne predispun sa facem lucrurile la cel mai simplu mod posibil (automatismul sau principiul consumului minim de energie). Majoritatea oamenilor traiesc intr-un fel de ‘incremenire’ in care nu mai conteaza nimic, cu exceptia satisfactiilor imediate. Desi, treptat, in aceste vremuri, observam cum lucrurile incep sa se schimbe si oamenii incep sa vada

Page 7: Cunoasterea interioara

o alta realitate.         „Lupta“ pentru observarea automatismelor de gandire, simtire, vorbire, actiune si pentru corectarea lor, in sensul exprimarii constiente, se numeste ‚trezire’ (sau ‘proactivitate’). Ea inseamna de fapt reprogramareafiintei noastre, dupa cum vom vedea intr-un alt articol.         Daca nu esti constient de ceea ce faci, nu poti sa schimbi ceea ce faci. Iar daca nu schimbi ceea ce faci, viata ta va ramane la fel. Robert Kiyosaki spunea  "Daca faci ce face toata lumea, vei sfarsi prin a avea ce are toata lumea. Iar pentru marea majoritate, ce au este munca trudnica ani de zile, taxe incorecte si o viata de datorii.” Si, as adauga eu, boli de orice fel, imbatranire prematura, stress, agitatie, temeri – si multe altele asemanatoare.         Obiceiurile, automatismele se afla in inconstientul propriu si sunt dificil de scos de acolo de unii singuri. Majoritatea sunt invatate inca din copilarie si fac parte din baza structurilor de credinte si convingeri proprii. Problema lor este ca ajungem sa vedem lumea prin prisma lor – si n-ar fi nimic rau in asta daca viziunea pe care ne-o dau nu ar fi destul de limitata. De cele mai multe ori obisnuintele sunt invatate prin copiere de la parinti, rude, prieteni, oameni pe care ii ‚admiram’ – nici macar nu sunt ale noastre proprii ! Dar asta e situatia, nimeni nu e de vina pentru ea – asa au functionat lucrurile dintotdeauna. Cei din jur ne iubesc si ne vor binele, dar nu sunt nici ei constienti de obisnuintele proprii pe care le transmit altora, de multe ori. Nu pot sa ne ofere mai mult, nu pentru ca nu vor, ci pentru ca nu stiu – nu au fost nici ei invatati, la randul lor. Important este ca incepand cu noi aceasta transmitere inconstienta a obisnuintelor sa ia sfarsit.         Din pacate, majoritatea oamenilor, pana nu ajung intr-o situatie critica de extrema nefericire nu stau aproape nici o clipa sa se gandeasca ce au facut cu viata lor. Asa suntem ‚programati’ noi oamenii. Abia in momentul in care ne trezim realizam ceea ce ni s-a intamplat pana atunci – faptul ca am trait o viata mecanica. Si va trebui sa luam decizia de a ne continua viata din acel moment in mod constient. Iar asta pentru a transmite urmasilor nostri, prin gene si educatie directa, o alta ‚programare’ mult mai eficienta si adaptata vietii din viitor.         Sa NU se inteleaga ca programarea in sine este un lucru rau !Nici pe departe – ea oricum exista in cazul fiecaruia dintre noi, este o parte din ceea ce suntem noi, este o ‘lege a Universului’. Numai ca programarea ne poate fi sau nu de folos, in functie de ceea ce alegem noi sa fim, sa facem si sa avem.         Datorita programarii genetice fiecare om se naste cu o constitutie fizica specifica si un temperament determinat. Este important ca el sa fie constient de gusturile si de tendintele pe care le are, pentru a nu porni in directii care nu sunt facute pentru el, care nu-i sunt favorabile. Aceasta este ‘partea buna’ a programarii genetice. 

Page 8: Cunoasterea interioara

        In ce priveste influenta mediului - daca dorim sa fim sanatosi, de exemplu, nu ne e de nici un folos sa continuam cu obisnuintele ‘programate’ (invatate de la altii) de a manca nesanatos, de a fuma, bea, pierde noptile s.a. Cu totii ne dam seama de acest lucru – si cu toate acestea pare ca nu ne putem opri. Exemplu : mental, o afirmatie precum ‚fumatul ucide’ de pe pachetele de tigari are sens pentru fumatori, dar emotional si fizic acesti oameni nu se pot opri. Cand e vorba de viciul lor, ei nu pot intarzia placerea sau avea puterea vointei de a se opri. De multe ori ajunge deja o dependenta – iar asta duce la o rezistenta emotionala (imunitate) extrem de scazuta la anumiti stimuli exteriori, ce pot induce anumite emotii, ce duc la anumite comportamente…si tot asa, un cerc vicios. Doar prin dorinta puternica de a se lasa (pe baza anumitor motivatii esentiale pentru ei) pot reusi efectiv acest lucru.         Obisnuintele sunt bune atata vreme cat iti aduc ceea ce doresti si iti sunt de folos pe termen lung. Cand devin obstacole in calea fericirii, ele trebuie modificate. Daca deja esti fericit cu viata ta inseamna ca ai convingeri pozitive ce opereaza benefic in favoarea ta. Daca nu, inseamna ca ai acceptat convingeri false de la altii drept adevaruri, iar acum ele opereaza in mod negativ. De fapt, trebuie sa discernem si sa le pastram doar pe cele ce ne sunt de folos dintre influentele genetice si de mediu. Si sa cream propria noastra ‘programare’ care sa ne duca inspre succesul visat! Vom vedea cum – in articolul urmator.

 

Reprogramarea

Fii atent la gândurile tale, ele vor deveni cuvinte ; fii atent la cuvintele tale, ele vor deveni acţiuni ; fii atent la acţiunile tale, ele vor deveni obiceiuri ; fii atent la obiceiurile tale, ele vor deveni caracter ; iar caracterul tău va deveni destinul tău.                                                                 Proverb chinezesc 

 

         După cum spuneam în articolul trecut, în natură se manifestă fenomenul de  ‘programare’  pentru toate entităţile vii (plante, animale, oameni). În cazul nostru există programe transferate genetic, de la strămoşi, şi programe preluate din mediul în care trăim (inclusiv zodia sub care ne naştem). De cele mai multe ori programarea nu ne este de folos în ceea ce dorim să facem (se produce

Page 9: Cunoasterea interioara

contradicţia între ce vor strămoşii, ce vor persoanele din mediul nostru şi ce vrem noi înşine) astfel că practic suntem ‘sabotaţi’ din interior – şi de cele mai multe ori nici nu ne dăm seama. Iar în momentul în care ne trezim şi vedem foarte clar acest lucru, înţelegem că pentru îndeplinirea propriilor dorinţe trebuie să ne ‘re-programăm’.          Vincent Roazzi, autorul “Spiritualităţii succesului” spunea : “Pentru a putea schimba şi reprograma ceea ce ştim, trebuie mai întâi să aflăm cine suntem, pentru că suntem ceea ce ştim. Suntem suma cunoştinţelor acumulate de-a lungul anilor. Aceste cunoştinţe sunt factorul determinant pentru alegerea locului în care trăim, a modului în care ne îmbrăcăm, a persoanei cu care ne căsătorim şi a locului în care muncim. Raţiunea şi motivele noastre se bazează pe cunoştinţele şi convingerile noastre care în cea mai mare parte sunt rezultatul programării.“          Astfel că primul pas al reprogramării îl constituie analizarea acestor cunoştinţe şi convingeri. Proverbul chinezesc insista : Fii atent…, fii atent…Atentia, ‘observarea de sine’ este esentiala si ne conduce să recunoaştem necesitatea de a ni le schimba şi de a lucra cu noi înşine. Indiferent cât de talentată sau hotărâtă este o persoană, orice încercare de obţinere a succesului va fi sortită eşecului dacă nu îşi va analiza propriile convingeri (ce duc la comportamente autodestructive) şi dacă nu va face modificările necesare. E necesar “să-ţi schimbi viaţa pentru a-ţi schimba viaţa”. Adică, pentru a avea viaţa pe care o doreşti trebuie să fii persoana ‘corespunzătoare’ ei.          Din păcate există oameni care în loc să se ‘reprogrameze’ pentru a avea succes preferă să rămână cu programarea iniţială (genetic, zodie, mediu) şi să nu aibă succes, plângându-se şi dând vina pe alţii. Asumarea propriei responsabilităţi însă este cheia aici. Şi, din fericire, din ce în ce mai mulţi oameni ‘se trezesc’ la această realitate. Este foarte adevărat că uneori, cand te schimbi şi înveţi ceva nou nu progresezi imediat şi nu obţii rezultate atât de repede cum îţi doreşti. Dar dacă baza de la care începi să construieşti este corectă, poţi fi sigur că pe măsură ce avansezi şi stăpâneşti din ce în ce mai bine ‘tehnicile reprogramării’, viaţa se va îmbunătăţi. Nu putem ajunge la rezultate decât prin eforturi proprii. Tot ceea ce altcineva poate face pentru noi este să ne stimuleze la lucru.         Analizarea, observarea de sine sunt parte a procesului de conştientizare. A conştientiza înseamnă a fi atent la stimulii ce provoacă modificări în gânduri şi emoţii, a fi atent şi a percepe actele reflexe automate. Conştienţa înseamnă a avea din ce în ce mai puţine automatisme. Când eşti conştient de gânduri, emoţii, vorbe creşte capacitatea de a controla propriile acţiuni şi stări de conştiinţă. A fi conştient înseamnă, mai simplu, a fi atent la ceea ce faci în orice moment (a fi prezent).         Nu e ceva foarte uşor – e dificil să-ţi menţii atenţia în prezent. Începi cu

Page 10: Cunoasterea interioara

perioade mici, uiţi, îţi revii – e o muncă de-o viaţă. Dar e primul pas pe calea ‘reprogramării’. Înseamnă ieşirea din ‘emoţional’(inconştient) şi intrarea în ‘raţional’(conştient) şi de aici în ‘intuitiv’(supraconştient) – locul unde sălăşluieşte succesul.          În perioadele de conştienţă (cum spuneam, la început mici dar care treptat se măresc) se petrece în fiinţa noastră ceea ce s-ar putea numi ‘stoparea pierderilor de energie’ şi ‘acumularea de energie’. Se produce o trezire a energiei corpului, pe care o poţi observa şi simţi. Apoi o poţi ‘programa’ tu însuţi într-un mod care să şteargă informaţiile bolii (provenite din programele anterioare) şi să ducă la însănătoşire. Este o modalitate în care funcţionează reprogramarea.         De fapt, când propria programare continuă o perioadă îndelungată, ea crează noi ‘trăsături’ în ADN care vor fi transmise generaţiilor tale viitoare. Dar pentru asta trebuie să dispui de o putere considerabilă, pentru a depăşi caracteristicile trupului şi să treci dincolo de genele dominante (ale ultimilor şapte strămoşi), de programarea zodiei şi a mediului din jur. Trebuie să ,eviţi’ fondul genetic, astrologic şi preluat şi să mergi direct la esenţa ta interioară, nivelul spiritului – sursa cea mai importantă a energiei succesului de orice fel.         În fapt, reprogramarea înseamnă doar trezirea memoriei ancestrale prin cunoaştere în prezent. În interiorul nostru, în memoria celulară există toată cunoaşterea teoretică şi practică, moştenirea întregii omeniri şi chiar a întregului univers – şi tot ce ai de făcut este să o scoţi din interior. Să devii conştient de ea şi să o foloseşti pentru a-ţi recrea fiinţa ‘în cea mai grandioasă versiune a celei mai măreţe viziuni pe care o ai despre tine însuţi’, cum spunea N.D. Walsch în ‘conversaţiile sale cu Dumnezeu’.         Reprogramarea nu înseamnă să ‘ştergi’ tot ce exista până atunci şi să pui altceva în loc. Nici nu se pune problema ! Nu înseamnă neapărat a modifica ceva – dar înseamnă neapărat a îmbunătăţi ! Foarte mult din ceea ce suntem şi facem deja este bun, este folositor, este sufletul nostru în manifestare – chiar dacă nu reuşim de cele mai multe ori să-l discernem. Reprogramarea înseamnă tocmai a discerne toate calităţile (Suflet) şi defectele (Ego) programării iniţiale (genetic, zodie, mediu), a le observa, a deveni conştient de ele şi de rolul lor în crearea propriei vieţi, în atragerea realizărilor dorite. Iar apoi în găsirea de modalităţi prin care să întărim trăsăturile folositoare şi să diminuăm manifestarea celorlalte.         Haideţi să vedem cum putem face acest lucru.         Putem compara corpul nostru fizic cu un computer iar mintea cu softul, cu setul de programe. Aşa cum de la o perioadă la alta ne modificăm softul, folosim programe noi şi îmbunătăţite, aşa putem proceda şi cu softul minţii noastre prin reprogramare. Putem ‘rescrie un program’ ori de câte ori considerăm că nu suntem satisfăcuţi de modul în care arată un anumit aspect al

Page 11: Cunoasterea interioara

vieţii noastre. Facem această modificare în interior şi, după o vreme, rezultatul dorit apare în exterior ! Trebuie doar încredere, răbdare şi perseverenţă.         Pentru că tot vorbeam de perseverenţă, reprogramarea începe cu ‘programe zilnice’ care durează o anumită perioadă de timp. Specialiştii consideră că este nevoie de minim 21 de zile pentru dezvoltarea unui nou tipar de gândire, a unei noi obişnuinţe. 21 de zile în care repeţi acelaşi program, în mod conştient (conştienţa e o condiţie esenţială). Taoiştii chinezi consideră că e nevoie de minim 40 de zile de insistenţă în practică pentru a elimina un tipar vechi şi a crea unul nou (dar aici e vorba de practică energetică, lucru oarecum diferit de celelalte tipuri de reprogramări). Tot ei consideră că poţi atinge un nivel mediu doar după minim 100 de zile de practică serioasă şi neîntreruptă (‘cele 100 de zile ale începătorului’).        Vorbind doar de cele 21 de zile, în această perioadă ceea ce avem de făcut este  o ‘bombardare’ deliberată şi continuă a minţii cu o serie de mesaje constructive (afirmaţii pozitive însoţite de vizualizarea şi simţirea atingerii obiectivului). Bineînţeles că trebuie începută şi o purificare a corpului fizic, a emoţiilor, o deschidere a minţii către nou (cărţi, cursuri, asocierea cu persoane optimiste şi de la care poţi afla lucruri de interes şi de folos ş.a.). Mai multe detalii vezi găsi în nenumăratele cărţi propuse laResurse Cunoastere Interioara.          La început, mintea va opune rezistenţă la programul de ‘decondiţionare’ şi reprogramare. Vom avea de luptat cu tot felul de ‚reziduuri’ mental-emoţionale care se vor ridica din adâncul subconştientului. De cele mai multe ori aceste ‚programe condiţionate’ (tiparele obişnuinţei) sunt mai puternice decât propria voinţă şi ne trag înapoi către vechiul mod de trai. Astfel că este necesară dorinţa intensăde a obţine succesul, realizarea acolo unde o dorim. Fără ea nu vom avea forţa necesară de a continua dificila misiune de auto-examinare şi schimbare.        Cine doreşte cu adevărat să-şi realizeze un obiectiv să se întrebe mai întâi la ce este dispus să renunţe, din ceea ce face acum. Dacă nu vrea să renunţe la nimic şi aşteaptă ca realizarea obiectivului să-i pice din cer.....e ‚puţin’ cam nerealist.         De cele mai multe ori dorinţa este cea care ne lipseşte. Ne-am obişnuit prea mult cu stilul nostru de viaţă şi nu găsim practic vreo motivaţie pentru a-l îmbunătăţi. Fie nu credem că e posibil, fie ni se pare prea greu să lucrăm cu noi înşine – găsim o mulţime de justificări pentru a nu face ceea ce, la un anumit nivel, conştiinţa, sufletul nostru ne ‚semnalizează’ că ar fi necesar. De multe ori, nici măcar o suferinţă intensă nu ne împinge de la spate (pentru că perspectiva unui viitor luminos nu a făcut-o nici atât).         Pare fără speranţă, nu-i aşa ? Dar – e numai o aparenţă.         În ultimii 10-15 ani lucrurile au început să se schimbe într-un mod extraordinar pe pământ. Suntem martorii unor vremuri deosebite, în care

Page 12: Cunoasterea interioara

fiinţele umane caută mai mult ca niciodată în interior pentru a-şi crea viaţa aşa cum o doresc, în exterior. Mijloacele media sunt mai numeroase şi mai disponibile ca niciodată ! Tot ce avem de făcut este să le accesăm. Şi asta se şi întâmplă, din ce în ce mai mult, cu tot mai mulţi oameni.         Faceţi şi voi parte dintre ei ! Şi amintiţi-vă că  reprogramarea e un proces ce durează întreaga viaţă. Pentru cel înţelept, fiecare clipă e un prilej de exersare a cunoaşterii.

EGO-UL

Omul a uitat cine este el cu adevarat. El este aproape hipnotizat de o anumita idee despre el insusi pe care o poarta cu sine toata viata fara sa stie ca nu este el, ci numai umbra sa. Iar aceasta umbra nu poate cunoase

nici un fel de implinire.    OSHO – “Viata este aici si acum”                Din nou intrebarea aproape ‘obsesiva’ : cine suntem noi ?            Spuneam intr-un alt articol ca fiinta noastra se poate imparti in doua mari subpersonalitati   : Sufletul   (cine suntem noi cu adevarat) si Ego-ul. Sunt simple definitii intelectuale – nu are mare importanta denumirea lor, ci observarea caracteristicilor fiecareia si exprimarea constienta a trasaturilor folositoare ale fiecareia.             Fiecare din aceste doua subpersonalitati se exprima prin acelasi corp fizic iar noi ne identificam cand cu una cand cu cealalta, crezand ca ,asa suntem noi’. In realitate, lucrurile stau un pic altfel.             Haideti sa vedem ce este cu una din jumatatile fiintei noastre, ego-ul.            Toti marii ganditori au vorbit despre ego, chiar daca numele pe care i l-au atribuit este diferit (Jung il numea ‚umbra’, Eckhart Tolle vorbea despre ‚corpul-durere’, P.D. Ouspensky ii spunea ‚falsa personalitate’). In esenta, ideea de baza la toti era cea conform careia ego-ul reprezinta partea din tine care crede ca esti o persoana individuala separata de toti ceilalti (si in general, de orice).            Acest principiu al ‚separarii’ (contrar ‚unitatii’) este cel ce sta la baza notiunii de ego, ca parte componenta a fiintei noastre. Este exact cum spuneam mai sus : cand crezi ca esti o persoana individuala separata de orice manifesti de fapt ego-ul prin fiinta ta. Gandesti in termeni de ‚eu’ si ‚restul lumii’. 

Page 13: Cunoasterea interioara

           Este destul de dificil sa nu te vezi ca fiind separat, pentru ca asta remarci peste tot : oameni separati ducand vieti individuale. Cu toate acestea, partile componente ale universului nu sunt separate unele de altele (desi dau impresia ca sunt asa), ci doar diferite (ceea ce este cu totul alt lucru). Ne vedem separati datorita programarii si conditionarii din trecut.            In cea mai mare parte, cel ce suntem azi este ceea ce am decis sa fim pe baza a ceea ce am stiut. Iar ceea ce am stiut tot timpul si stim azi se bazeaza pe ceea ce am fost invatati de altii, incepand din frageda copilarie pana in prezent. Iar acesti ‚altii’ (parinti, prieteni, profesori s.a.) au fost si ei, la randul lor, invatati de altii si tot asa, pana cine stie la a cata generatie. Si, de vreme ce inca din vechime oamenii au tras concluzia ca sunt separati unii de altii si de restul lucrurilor de pe planeta si din univers, asta este ceea ce au transmis mai departe si a ajuns si la noi.            Nimeni nu e de vina in acest proces si nu trebuie acuzat. Neavand cunoastere, intr-un fel e normala concluzia separarii exterioare la nivelul ego-ului. Dar in momentul in care intelegi si simti, adevarul se reveleaza de la sine, asa cum au constientizat mii si mii de intelepti ce au transmis omenirii cunoasterea unitatii interioare la nivelul ‚sufletului’. Constientizarea ne inalta la trairea libertatii sufletului. Lipsa ei ne coboara la a deveni sclavii ego-ului si a ceea ce produce el.            Ce este de fapt ego-ul ? Putem spune ca el reprezinta o „colectie de ganduri tinute laolalta de memorie“ ce creaza un zgomot mental neincetat. Un ecran de concepte, etichete, imagini, judecati, definitii ce ofera impresia ca esti separat de altcineva. Astfel tu uiti, mai bine zis nu mai simti ca dincolo de formele diferite exista unitatea a tot ceea ce este. Ego-ul pune o bariera prin care adevarata ta natura (ce are si ea diferite denumiri – Dumnezeu, Esenta, Fiinta, Prezenta, Divinitatea launtrica, Vidul, Unimea – ce inseamna acelasi lucru) nu se mai poate exprima.             Imensa majoritate a acestor ganduri (putem spune peste 90%) sunt repetitive, inutile, disfunctionale, daunatoare si se constituie intr-o epuizare mentala si pierdere de energie vitala. Ajungem practic ,dependenti de minte’, iar aceasta identificare cu mintea creaza un ‚sine fals’ – ego-ul. Prin intermediul sau ajungem sa percepem lumea si numim perceptia ‚realitate’. Adevarul este ca e vorba de fapt de propriul mod de a vedea lucrurile datorat felului in care este construit propriul ego (in Programarea NeuroLingvistica-NLP numim acest mod individual de a privi lucrurile ‚harta mentala’).            Se spune ca „oamenii nu vad lumea asa cum este ea, ci asa cum sunt ei“. Un alt mod de a spune ca hartile mentale, ego-urile sunt diferite. Acesta este si motivul pentru care intervine lipsa de comunicare cu tot cortegiul de efecte ce o insotesc : neintelegeri, certuri, violenta verbala si fizica, batai, chiar razboaie. Toate acestea au loc intre ego-urile din interiorul nostru, nu intre suflete (care

Page 14: Cunoasterea interioara

cauta linistea, pacea, intelegerea, aromonia).           Societatea este de fapt constituita din persoane al caror ego le conduce viata in cea mai mare parte – iar ei au investit mult in el, inca de la inceputul vietii. Nu le e usor sa renunte la el si la suferinta pe care le-o aduce acesta. Nu mai stiu exact unde am intalnit urmatoarea remarca : „Cei mai multi oameni isi iubesc drama vietii lor. Lucrul de care se tem cel mai mult si caruia i se impotrivesc cel mai mult este sfarsitul dramei proprii. Atat timp cat sunt identificati cu ego-ul, lucrul de care se tem cel mai mult si caruia i se impotrivesc cel mai mult este trezirea propriului suflet.“ Trist, dar adevarat.           Momentan, cum spuneam mai sus, adevarul este ca in cazul majoritatii oamenilor ego-ul e cel ce are controlul. Iar efectele acestui fapt se traduc in principal in alegeri nefolositoare (atat pe termen scurt cat mai ales pe termen lung) si concentrarea asupra unor obiective individuale, ‚egoiste’. Ego-ul ne determina sa ne concentram doar asupra noastra, si din moment ce succesul se obtine prin intermediul celorlalti, el este de obicei cauza propriei infrangeri. Concentrarea asupra unui tel egotic duce la ratarea lui.           Exista doua emotii de baza in univers- frica si iubirea – iar din ele deriva toate celelalte. Emotia de baza a ego-ului este frica (insotita de celelalte emotii negative). Iar un ego bazat pe teama va produce dorinte si teluri bazate pe teama. E vorba in primul rand de teama de a pierde ceea ce deja ai obtinut, indiferent daca esti sau nu multumit.           Scopul bun, folositor al ego-ului este acela ca el asigura supravietuirea, conservarea propriei fiinte. Dar daca nu ne exercitam liberul arbitru, capacitatea de a alege, lasam practic ego-ul sa reactioneze instinctiv la orice provocare pe care o considera o amenintare pentru indeplinirea rolului sau de baza – supravietuirea. El stabileste daca un anume eveniment, stimul este favorabil sau nefavorabil vietii. Cand ego-ul percepe pericole de natura emotionala, mentala sau fizica, va cauta intotdeauna siguranta si confortul (pe care le percepe automat ca supravietuire). Acesta nu este un lucru rau – doar ca astfel nu ne folosim libertatea de a alege si de a raspunde inteligent schimbarilor si provocarilor pe care le aduce viata. Ori de cate ori se iveste o ocazie, si dat fiind ca orice ocazie implica un risc, in mod automat simtim disconfort. Intentia noastra este sa cautam siguranta, fiindca ceea ce ego-ul percepe ca risc poate insemna uneori chiar ,moartea’ lui. Tendinta este deci sa ne continuam viata ca si pana atunci, pentru ca era sigura, chiar daca lipsa succesului facea parte din acea viata. Daca totusi ne trece prin minte sa riscam, apare frica de a pierde (perceputa de ego drept ‚moarte’ opusa supravietuirii) stilul de viata din prezent (confortabil, cunoscut, chiar daca poate nu avem ceea ce dorim). De cele mai multe ori, oricat de nemultumiti ar fi de starea lor actuala si oricat de departe ar fi de visurile si sperantele lor, oamenii vor alege in mod inconstient acelasi drum stiut. 

Page 15: Cunoasterea interioara

           Ego-ul se conduce dupa zicala  „in propria viata, raul pe care il ai este mai bun decat binele pe care nu-l ai“. Frica de a pierde cunoscutul este cea care ne tine prizonierii ego-ului, impiedicandu-ne accesul la succesul autentic. Cand temerile dispar, pas cu pas, ego-ul se dizolva. Cu fiecare teama pe care o elimini, lumea se largeste tot mai mult pentru tine. Nu este usor - ego-ul e viclean si cauta sa te ,seduca’ pe mai multe cai pentru a nu pierde controlul asupra ta. Stie ca atunci cand institui disciplina interioara el va pierde – si nu cedeaza teren decat atunci cand e realimente obligat sa o faca, datorita vointei, perseverentei, fermitatii si increderii pe care le manifesti.            Ideea este ca ego-ul (cine credem noi ca suntem sau ca ar trebui sa fim) nu ne lasa de fapt sa ne realizam pe deplin potentialul interior. Programarea, amintirea a ceea ce ni s-a intamplat si ce am fost invatati inainte de a putea discerene singuri ne afecteaza mereu in tot ce facem si in fiecare decizie pe care o luam. Suntem vesnic victimele dusmanului nostru interior, ego-ul, pana in momentul in care vom face o evaluare sincera a ceea ce alegem sa facem si a motivelor pentru alegerile noastre. Cand va veni acea zi, conditionarea ego-ului isi va pierde din putere asupra noastra. Si cu cat vom intelege mai mult despre noi insine cu atat vom capata mai multa putere, pana cand directia se va schimba si noi insine (sufletul, cine suntem noi cu adevarat) vom fi aceia care vom detine controlul vietii noastre           Din fericire, acest lucru se intampla in vremurile actuale mai des ca in orice alta perioada a istoriei cunoscute ! Datorita dezvoltarii fara precedent a comunicatiilor, a mass-mediei, acum sunt disponibile enorm de multe resurse de educatie constienta (orice fel de materiale scrise, materiale audio-video, cursuri, conferinte, intalniri directe cu profesori, mentori, maestri) care ne pot ajuta sa ne trezim acea parte uitata din noi –sufletul. Singura care ne poate duce catre succesul mult visat.            Si inca ceva : ego-ul nu este ceva ‚rau’ in mod absolut. Existenta sa este necesara in fiecare dintre noi, pentru ca numai prin ‚lupta’ cu el ne putem trezi Sufletul. Daca el nu are exista, prin contrast, noi nu am putea sa ne cunoastem Sufletul si nu am avea la dispozitie ‚material’ cu care sa ni-l construim. Asta pentru ca transformam eneergia ego-ului in energie a Sufletului in procesul ‚trezirii’, constientizarii, evolutiei. O lista cu alegeri (caracteristici) ale ego-ului si  ale Sufletului gasiti aici.            O ultima remarca. Undeva se spunea : „Cele mai dificile trei lucruri din lume pentru un om sunt: sa raspunzi la ura cu iubire ; sa-i accepti pe cei exclusi ;  sa admiti ca gresesti. Dar acestea ar fi cele mai usoare lucruri din lume daca nu te-ai identifica cu ego-ul“.            Cand vom fi Suflet, chiar va fi usor.

 

Page 16: Cunoasterea interioara

Cine suntem noi cu adevarat – Sinele Real

 O femeie aflata in coma era pe punctul de a muri. Dintr-o data, ea se simti ridicata la cer si s-a trezit in fata Scaunului Judecatii de Apoi.- Cine esti ? a intrebat-o o Voce.- Sunt sotia primarului, a raspuns ea.- Nu te-am intrebat a cui sotie esti, ci cine esti tu.- Sunt mama a patru copii.- Nu te-am intrebat a cui mama esti, ci cine esti tu.- Sunt invatatoare.- Nu te-am intrebat ce profesie ai, ci cine esti tu. Si dialogul a continuat in acelasi fel. Orice ar fi raspuns femeia, cuvintele ei nu pareau sa raspunda la intrebarea :  „Cine esti tu?"- Sunt crestina.- Nu te-am intrebat care este religia ta, ci cine esti tu.- Sunt cea care a fost la biserica in fiecare zi si le-a dat de pomana celor sarmani.- Nu te-am intrebat ce ai facut, ci cine esti tu.   In mod evident, ea nu a trecut de examen, caci a fost trimisa inapoi pe pamant. Cand s-a trezit din coma, femeia s-a decis sa afle cine este. Si astfel intreaga ei viata s-a schimbat. Datoria voastra este sa fiti. Nu sa fiti cineva, nici sa nu fiti nimic - caci asa se nasc lacomiile si ambitiile; nu sa fiti cutare si cutare - caci asa deveniti conditionati ; ci pur si simplu sa fiti.                                                                 Anthony de Mello

         Cine suntem noi cu adevărat ?          Este una din cele mai importante întrebări la care este necesar să ne răspundem în această viaţă. Nu ştiu dacă aş trece ‘examenul’ din povestirea de mai sus, dar voi răspunde la întrebare din propria experienţă de până acum.         Există o mare diferenţă între cine suntem noi cu adevărat şi cinecredem noi că suntem. În acest moment, imaginea noastră de sine este cea a unui individ separat trăind într-o lume cu alte fiinţe separate. Ne vedem separaţi unii de alţii; considerăm că sinele nostru individual este corpul fizic ; noţiunea de ‘sine colectiv’ pentru noi se limitează la propria familie, rareori unele rude şi prieteni foarte apropiaţi ; şi excludem restul. Pentru noi, mintea, sufletul şi spiritul aproape că nu există ca parte a noţiunii de sine individual. Iar ceilalţi oameni, în afara celor menţionaţi nu fac parte din conceptul de ‘sine colectiv’.              Cum am ajuns la acest concept de sine atât de limitat ? Aşa am fost învăţaţi de către cei din jur. Iar ei, la rândul lor, au fost învăţaţi acelaşi lucru, la vremea lor – şi tot aşa, mergând în trecut…Programarea genetică şi a mediului sunt încă foarte puternice şi ne influenţează fără să ne dăm seama – până când devenim conştienţi de ele.

Page 17: Cunoasterea interioara

         Dar noi nu suntem ceea ce ne-au învăţat alţii. Iar acum trebuie să încetăm să ne mai folosim trecutul pentru a rămâne ancoraţi în ideile noastre despre cine suntem. Nu e necesar să îndepărtăm tot ce am fost învăţaţi. E nevoie doar să observăm, să discernem, să păstrăm ce ne este de folos şi să ne redefinim conform noilor idei despre viaţă care sunt expuse lumii acum, în aceste vremuri. Idei despre unitatea şi interdependenţa a tot ceea ce există pe pământ şi în univers.         Redefinirea presupune extinderea definiţiei propriului Sine. Problemele noastre în viaţă nu apar deoarece suntem ‘centraţi’ pe propriul sine. Ele apar deoarece am definit greşit sinele în jurul căruia ne centrăm. Avem probleme doar când ne centrăm în jurul unui sine mai mic decât Sinele real, când ne definim propriul sine (cine credem noi că suntem) ca pe ceva mai mic decât Sufletul, Sinele real (cine suntem noi cu adevărat).          Definiţia umană actuală pentru ‘sine’ e prea limitată. Dar nu trebuie să ne învinovăţim, pe noi înşine sau unii pe alţii. Nu aveam de unde să ştim mai mult. Nimeni nu ne-a învăţat – nu pentru că nu au vrut, ci pentru că nu au ştiut nici ei (părinţi, rude, profesori, prieten, cunoştinţe, alţii). Acum însă avem ocazia să creăm noi înşine un nou concept de sine, bazat pe adevărurile lumii reale în care trăim.         Haideti sa vedem care este in prezent conceptul de sine al majoritatii oamenilor.         Principala sa caracteristica este ca ‘sinele’, cine credem noi ca suntem, este intemeiat in jurul unor valori ’conditionate’ - lucruri pe care altii le considera importante in viata si care ne-au fost transmise si noua, iar noi le-am preluat in mod automat.          Majoritatea acestor valori conditionate au de-a face cu ‘povesti’ pe care ni le spunem noua insine de generatii intregi, pentru ca propriul ego sa se simta bine. De fapt, multe sunt valori ale ego-ului (si in mica masura ale Sufletului). Multe din ele sunt ‘iluzii’ pe baza carora oamenii si-au intemeiat viata de mii de ani si care s-au perpetuat automat pana azi. Iata cateva exemple binecunoscute :• poti sa mananci orice in mod haotic, sa bei, sa fumezi, sa faci sex cu oricine si oricum, sa pierzi noptile cu distractii – asta inseamna viata adevarata ! • n-are rost sa afli prea multe lucruri despre viata ; oricum , ce nu stii nu-ti face rau’ ; • in nici un caz sa nu te ocupi de lucruri ‘spirituale’ ca sunt niste prostii si minciuni ; realitatea e numai ce vezi cu ochii • tu esti numai corpul tau fizic ; gandurile, emotiile nu sunt chiar asa de importante ; iar sufletul si spiritul sunt doar filozofii ‘ieftine’ • traim doar o singura viata, deci trebuie sa punem accent pe satisfactiile de moment, ca nu se stie daca vom mai avea ocazia… 

Page 18: Cunoasterea interioara

• oricum nu conteaza decat sa-ti fie bine tie si celor apropiati, asa ca poti sa minti, sa furi, sa inseli, sa faci orice altor oameni pentru a obtine ce doresti ; oricum nu exista consecinte, dupa moarte nu mai e nimic (sau daca e, te rogi putin si ajungi in rai) • si chiar daca nu ranesti pe altul pentru a obtine ce doresti, lumea e un loc ‘rau’ si trebuie sa faci tot ce poti sa acumulezi cat mai multe, ca sa te asiguri ca traiesti ‘bine’           …..si multe, multe altele asemanatoare. Iar toate acestea sunt iluzii – idei eronate despre lume si viata. O lista cu alte valori conditionate – caracteristici ale ego-ului puteti gasi aici.          Toate comportamentele umane care deriva din asemenea valori ‘conditionate’ sunt de fapt expresia unui sine conditionat. Adica a unei imagini pe care o ai despre tine – dar pe care ti-ai creat-o pe baza a ceea ce ti-au spus si ai observat la altii (in general cei apropiati). Majoritatea oamenilor au un astfel de ‘sine’.          Nu este absolut nici o problema cu asta cand cei de la care ‘copiezi’ valori, credinte, comportamente sunt persoane constiente (conduse de Suflet). E chiar indicat sa ‘copiezi’ de la ele ! Dar in imensa majoritate e vorba de persoane cu constienta joasa (conduse de ego) – si a-i imita nu face decat sa ne aduca deservicii pe termen lung.         Toate aceste valori, credinte si comportamente conditionate au la baza principala idee intretinuta de omenire de foarte mult timp. Din cauza acestei idei oamenii isi fac rau lor insisi si unii altora, naturii si Pamantului fara nici o teama de consecinte.          E vorba de ideea ca suntem separati unii de altii, separati de natura si univers, separati de Divinitate.         Iar aceasta idee este falsa.         Noi suntem una cu totul.         E un adevar pe care toti oamenii constienti ai acestei planete l-au repetat de milenii. Si pe care fizica cuantica l-a demonstrat in vremurile noastre !         Sinele limitat se vede traind intr-o lume separata. Si nu ii plac deosebirile. Oamenilor condusi de acest sine le place uniformitatea, pentru ca isi inchipuie ca uniformitatea  le valideaza faptul ca au dreptate. Cu alte cuvinte, “daca procedezi la fel ca mine, felul in care procedez eu trebuie sa fie corect. De indata ce faci ceva diferit de mine, simt ca nu mi se da dreptate”. Si nimanui nu-i place sa-i fie puse la indoiala valorile si credintele, oricat de limitate ar fi. Sau cel putin pot sa simta astfel in functie de gradul propriu de siguranta interioara.         Sinele limitat isi creaza siguranta interioara din lucruri exterioare (casa, familie, serviciu, bani la banca s.a.). Nu inseamna ca este un lucru ‘gresit’. Cine

Page 19: Cunoasterea interioara

doreste sa ramana centrat toata viata in jurul sinelui limitat e liber sa o faca. Nu are nici o obligatie sa-si extinda limitele. In viata nu exista obligatii – numai oportunitati. Oportunitati de a alege. Si fiecare alegere are consecinte diferite.         Adevarata siguranta interioara vine din intoarcerea la puterea noastra originara de a crea, din intelegerea relatie noastre profunde cu Divinitatea launtrica. Atunci vom fi cine suntem noi cu adevarat, Sinele nostru Real.         In general, orice concept de ‘sine’, fie ca e vorba de sinele limitat (Ego-ul) fie ca e vorba de sinele real (Sufletul) are trei componente : • imaginea de sine : modul in care te vezi pe tine insuti, in care gandesti zilnic despre tine • respectul de sine : ce simti despre tine, cat de merituos, valoros te consideri, cat de competent, capabil te simti, cat de mult iti place de tine insuti • idealul propriu : descrierea ideala a persoanei ce doresti sa fii          Acest ideal propriu reprezinta in fapt viziunea cea mai apropiata de Sinele nostru Real.          Cum putem sa-l descoperim in interior ? O modalitate simpla este aceea de a privi la caracteristicile zodiei in care suntem nascuti si de a prelua de acolo numai calitatile. Ele reprezinta atribute ale propriului suflet, ‘mostenirea’ noastra inca de la nastere – si tot ce avem de facut este  sa le manifestam !         Vincent Roazzi, autorul “Spiritualitatii succesului” ne propune o alta metoda simpla dar extrem de adevarata si eficienta. El spune sa scriem pe o hartie toate persoanele pe care le admiram (indiferent daca sunt sau nu in viata) si sa trecem in dreptul fiecareia motivele pentru care o admiram (sa zicem, pentru curaj, fermitate, intelegere, altruism, inteligenta, intelepciune s.a.). Toate aceste ‘motive’ sunt de fapt valori – si admiram aceste persoane deoarece acelea sunt de fapt valorile fundamentale si pentru noi (principiul oglinzii) si reprezinta un ideal dupa care am dori, inconstient, sa ne conducem ! In lista de fapt e o descriere a propriului Suflet – este chiar Sinele nostru Real !         Valorile fundamentale pentru noi pot fi calitatile propriei zodii, dar pot fi si alte lucruri ce ne plac la altii. O lista cu alte valori fundamentale – caracteristici ale suflet-ului puteti gasi aici.         Atata vreme cat urmam aceste valori fundamentale (diferite total de cele conditionate) ne simtim bine cu noi insine. Tot ce consideram pozitiv la propria persoana (aptitudini, bucurii, succese) reprezinta rezultatul valorilor fundamentale. Atunci cand le negam, cand facem vreo actiune fara a le respecta, parca nu ne simtim bine cu noi insine (este propria constiinta, Sufletul care iti vorbeste, cu conditia sa si asculti). Tot ce consideram negativ la propria persoana (slabiciuni, suferinte, esecuri) reprezinta rezultatul valorilor conditionate.         Daca idealul de Sine reprezinta valorile fundamentale ale celor pe care-i admiram (si care de fapt sunt si ale noastre), imaginea de Sine inseamna cea

Page 20: Cunoasterea interioara

mai inalta idee pe care o poti avea despre tine insuti. Ce ai face, ce ai spune, ce ai gandi, cum ai raspunde la ceea ce fac sau spun ceilalti – care ar fi cele mai inalte alegeri pe care le-ai putea face. Si pentru a ajunge la ea, vezi diferenta dintre aceasta imagine si ceea ce esti tu acum, iar apoi incepe sa schimbi in mod constient gandurile,cuvintele, actiunile pentru a se potrivi cu viziunea ta mareata.         Este ceea ce fac din ce in ce mai multi oameni in aceste vremuri, folosind nenumarate resurse, ‘instrumente ale constientei’.          Intotdeauna straduieste-te sa devii un produs al ideilor tale cele mai inalte despre tine insuti – scopul tau suprem. Si nu te identifica cu parerea altora despre tine, cu modul in care ai fost perceput dintotdeauna de altii. Atunci cand tu te schimbi si devii Sinele tau cel mai inalt, datorita faptului ca acea comunitate din care faci parte are o idee preconceputa fixa despre tine, ea s-ar putea sa continue sa te priveasca prin prisma acelei idei. Niciodata sa nu reactionezi la ce spun altii. Fii tu insuti – intrucat tradarea de sine este cea mai inalta forma de tradare. Polonius in Hamlet spunea :          “Mai presus de orice            Fii tie credincios, de aici           Urmand, precum zorii urmeaza noaptea zilei,           Ca n-ai sa poti fi prefacut cu nimeni.”           Suntem intr-un permanent proces de a ne crea pe noi insine. Decidem in fiecare moment cine suntem prin alegerile pe care le facem. Si cine intentionam sa devenim.           Fa tot ceea ce faci nu pentru a obtine vreo recunoastere, ci ca pe o exprimare a Cine Esti Tu cu Adevarat. Daca recunoasterea vine, nu te identifica cu ea ; daca nu vine, nu o cere. Pur si simplu fii Sinele tau Real. Fii tu insuti. 

EGO si SUFLET. Ce suntem noi ?

            “Un cerşetor stătea la marginea unui drum de mai bine de 30 de ani. Într-o zi, trecu pe acolo un străin. ‘Te înduri să-mi dai un ban ?’ murmură mecanic cerşetorul, întinzându-i vechea lui şapcă de baseball. ‘Nu am nimic să-ţi dau’ spuse străinul. ‘Dar pe ce eşti aşezat ?’ întrebă acesta. ‚Un gunoi’, răspunse cerşetorul. ‚E doar o cutie veche. Stau pe ea de când mă ştiu’. ‚Te-ai uitat vreodată înăuntru ?’ întrebă străinul. ‚Nu’ răspunse cerşetorul. ‚Ce rost are ? Nu e nimic în ea.’ ‚Uită-te înăuntru’ insistă străinul. Cerşetorul reuşi să ridice puţin capacul. Şocat, nevenindu-i să creadă, văzu că toată cutia era plină cu aur."            Eu sunt strainul care nu are nimic sa va dea si care va spune sa va uitati inauntru. Nu in interiorul

Page 21: Cunoasterea interioara

unei cutii, ca in parabola, ci undeva mai aproape : in interiorul dvs. 

           ‘Dar eu nu sunt un cersetor’ – mi se pare ca va aud protestand.             Cei ce nu si-au gasit inca adevarata bogatie, care este stralucitoarea fericire a Fiintei (Sufletul) si sentimentul profund si indestructibil de pace care vine odata cu ea, sunt cersetori, chiar daca detin cele mai mari bogatii materiale. Ei cauta in afara lor farame de placere sau de satisfactie, de recunoastere, de siguranta sau de bucurie, desi au in sine o comoara care contine nu numai aceste lucruri, ci este infinit mai bogata decat orice le-ar putea oferi lumea.“

            Acest pasaj dintr-o carte extraordinara, ‘Puterea prezentului’ de Eckhart Tolle, ne arata exact conditia in care se afla oamenii : cersetori stand pe propria comoara.             Oamenii nu stiu cine sunt ei cu adevarat. Si nici nu pare a-i interesa foarte tare sa afle. Poate pentru ca nu-si dau seama de enormele beneficii ale acestei cunoasteri de sine.             E un lucru trist, dar perfect real. Si putem vedea asta la tot pasul.             Oamenii se nasc si traiesc toata viata fara a avea ‘instructiunile de folosire’ a propriei fiinte. Nimeni nu le spune ce anume sa fie si sa faca pentru a-si crea viata pe care o doresc. Astfel ca fiecare improvizeaza si se descurca asa cum poate el mai bine pentru a supravietui si pentru a simti macar un gram de fericire sau bucurie, din cand in cand. Palida consolare pentru ceea ce suntem noi cu adevarat ! Sa ne multumim cu un gram cand in noi se afla tone intregi, o adevarata comoara ! – cine oare ar fi atat de ‘lipsit de logica’ incat sa accepte acest mod limitat de a trai ?             Cine ? Toti cei ce nu stiu, nu cred, nu pot sa vada acest lucru ! Cam 90% din populatia ‘lumii civilizate occidentale’ (in contrast cu Orientul, unde oamenii sunt mult mai constienti de ceea ce sunt ei).             De ce ei nu stiu, nu cred, nu pot sa vada asta ?             Pentru ca stiinta, credinta, vederea le-au fost luate inca de cand s-au nascut.             Efectiv nu au avut aproape nici o sansa sa afle, sa inteleaga, sa observe adevarul despre cine sunt ei (vezi experimentul cu pisicile de aici). Inca de la nastere minciuna i-a impresurat din toate partile, denaturandu-le adevaratele perceptii despre viata. Mediul in care au crescut (parinti, prieteni, scoala, societate in general) i-a transformat din copii inocenti, spontani, iubitori, curiosi in adulti bolnavi, lenesi, rai, egoisti, fricosi, violenti. Si nimeni nu pare sa observe asta. Toata lumea a aceptat deja minciuna drept adevar. E incredibil ce se intampla.             Sa vedem exact cum s-a ajuns aici. Dar mai intai sa lamurim partile componente ale fiintei umane.             Corpul – toata lumea stie ce este : un ansamblu de organe, tesuturi, sisteme (digestiv, circulator, respirator, etc) formate la randul lor din celule (sunt cca. 70 de miliarde, se pare). Fiecare celula are trei componente, intre

Page 22: Cunoasterea interioara

care si nucleul, ce contine ADN-ul uman, format din gene (acele structuri complexe in care se pare ca sunt inscrise toate caracteristicile fizice, mentale, emotionale preluate de la stramosi si care ne influenteaza in prezent, uneori chiar aproape total). Noi, la randul nostru, transmitem urmasilor asemenea caracteristici prin felul nostru de a fi ce se inscrie in propriile gene.             Mintea – o putem defini drept totalitatea gandurilor, ideilor ce ne trec prin cap. Interesant este ca mintea nu este localizata doar in creier, cum se crede in mod obisnuit ; fiecare celula are propria sa ‘memorie’, astfel ca mintea e prezenta practic in tot corpul, creierul fiind doar locul in care gandurile sunt ‘simtite’, percepute ca locatie.             Cat despre Suflet,din pacate, aceasta notiune este privita acum mai mult in sens romantic, filozofic sau religios, precum o ‘metafora’ – dar el este ceva extrem de concret. Sufletul reprezinta, de fapt, totalitatea emotiilor, sentimentelor pozitive pe care o persoana le are intr-o viata (curaj, dreptate, blandete, generozitate, sinceritate, creativitate, bunatate, iubire, rabdare, onoare, deschidere, cinste, compasiune, incredere s.a.). Este o ‘energie’ (ceva subtil ce se poate simti atunci cand esti linistit), care penetreaza si impresoara corpul. El este de fapt ‘motorul’ intregii fiinte (in limba engleza e-motion = energie in miscare) – cel ce determina toate lucrurile bune care i se intampla fiintei umane intr-o viata. Pentru ca acesta este un adevar al universului – in functie de cantitatea de ‘Suflet’ pe care o manifestam, atragem catre noi lucrurile cu adevarat folositoare (din punct de vedere financiar, familial, social, spiritual s.a). Toate celelalte lucruri pe care noi le avem si credem ca ne sunt ‘bune’ sunt de fapt ‘false beneficii’, dupa cum ajungem in cele din urma aproape toti sa ne dam seama.             La nastere sufletul iese din lumea sa (o lume concreta, pe care nu o putem percepe cu cele cinci simturi comune, ci cu acel asa numit ‘al saselea simt’ – care este foarte real, desi e privit mai mult in sens abstract). Venind in acesta lume fizica, el este asaltat de forte specifice acestei lumi, aparute ca urmare a pozitiei planetei noastre in univers si intretinute de milioane de ani de cei ce locuiesc aici (noi, oamenii). Eu le numesc ‘paraziti’ – e vorba de emotiile negative pe care ne este mult mai comod, usor sa le manifestam : tristete, suparare, frica, furie, agresiune, nerabdare, aroganta, violenta, ingrijorare, lene, egoism, s.a. Astfel ca se produce o combinatie intre ‘suflet’ si ‘paraziti’ pe care o fiinta umana o denumeste ‘eu’ – spunand ‘asa sunt eu’ (eu sunt bun, eu sunt sincer sau eu sunt lenes, eu sunt fricos s.a.). E o exprimare incorecta, pentru ca el este cu adevarat doar sufletul(calitatile, emotiile – “energiile in miscare” pozitive)– parazitii (defectele, emotiile negative, Ego-ul) sunt ‘ceea ce nu este el cu adevarat, dar se manifesta prin corpul sau’. E o mare diferenta, pe care oamenii, din pacate, fie nu o cunosc (nu i-a invatat nimeni) fie, desi o cunosc, ‘uita’ sa o ia in considerare (mai bine spus : creierul lor este sabotat din interior

Page 23: Cunoasterea interioara

sa uite, si vom vedea cum). E ca si cum sufletul ar fi softul calculatorului iar parazitii ar fi virusii informatici -  e clar ca sistemul nu functioneaza corespunzator in aceste conditii, ba chiar se auto-distruge, lucru valabil si in cazul fiintei umane (de asta ne imbolnavim, imbatranim si murim, de exemplu).              Dar in fiecare om exista de fapt 3 parti : o parte constructiva (sufletul – ‘energie’ pozitiva), o parte destructiva (parazitii – ‘energie’ negativa) si o parte care le priveste pe amandoua si hotaraste care din ele sa se manifeste prin corpul sau (sa o numim ‘observator’ – cel ce ia decizii, o parte neutra).              La inceputul vietii sufletul, adica cine suntem noi cu adevarat, locuia singur in corpul sau, pe care si-l luase pentru a incepe “calatoria in scop experimental” pe pamant – sa consideram ca avea 100% (de fapt se pare ca sufletul intra in corpul copilului chiar in perioada sarcinii). Dupa cum spuneam, pe parcurs, dupa ce a intrat in aceasta viata, alte forte din jur au inceput sa-i ‘manance’ din acest 100% si sa se exprime tot prin acelasi corp. E vorba de ceea ce eu numesc ‘mediul social’ – parinti, rude, anturaj, scoala, institutii – toate au luat cate putin din sufletul nostru si au pus altceva in loc – ceva al lor. Am preluat de la ei, fara sa ne dam seama, tot felul de emotii, ganduri, comportamente care nu erau specifice sufletului nostru cand ne-am nascut (nimeni nu s-a nascut cu tigara in gura sau sticla de alcool in mana – altii ne-au ‘imbiat’ sa le ‘gustam’, datorita placerii imediate pe care o provoaca). Intr-o oarecare masura, le-am luat si pentru ca, datorita zodiei (pozitiei astrelor ce ne influenteaza), aveam o inclinatie catre ele (programare). Se spune ca astrele predispun, dar omul dispune – deci nu era obligatoriu sa le preluam, dar nestiind sa ne protejam (nimeni nu ne-a invatat cum), s-au lipit de noi si ne ‘paraziteaza’.               In acest moment un anumit procent din fiinta noastra mai este sufletul propriu si restul sunt paraziti – adica ceea ce altii au luat de la noi si au pus in locul sufletului. Poate vi se pare exagerat, dar e realist – ne poate fi furata pana la chiar 95% din propria viata !  Celor mai multi li s-a luat pana si increderea ca pot reusi sa-si schimbe viata in bine. Cum sufletul e doar, sa zicem 10-40% si ‘parazitii’ sunt restul de 60-90%, avem un deficit, ceea ce inseamna ca viata ne merge in acest moment pe o varianta de destin diferita de cea optima, aleasa de suflet cand s-a nascut. Mai pe scurt, ceea ce am preluat de la altii (adica ceea ce nu suntem noi) ne conduce, in loc sa ne conduca sufletul nostru (adica ceea ce suntem noi cu adevarat).               ‘Parazitii’, Ego-ul determina o fiinta umana sa functioneze dupa doua mari principii : 1. principiul consumului minim de energie – omul face tot ce poate sa nu se agite prea mult, ii este lene, oboseste repede, se enerveaza repede daca lucrurile nu ies cum vrea el, doreste sa primeasca din ce in ce mai mult dar sa lucreze cat mai putin – acea asa-numita ‘zona de confort’. 2. principiul

Page 24: Cunoasterea interioara

placerii. Este principiul dupa care practic se conduc oamenii – “tot ce fac trebuie sa-mi provoace o placere de un anumit fel, indiferent ca e de natura fizica sau emotionala”. Nu e nimic gresit in asta, ba e chiar normal si natural, dar problema este ceea ce oamenii considera ‘placeri’, pentru ca de fapt, in marea lor majoritate, ele sunt dependente. Toate dependentele sunt de fapt comportamente induse de emotii negative care practic il ‘drogheaza’ pe om (atat creierul cat si toate organele) si il impiedica sa judece corect daca ceva ii este cu adevarat de folos sau nu.  E ca si cum cineva ti-ar pune un val in fata ochilor cu un anumit peisaj, iar tu nu ai mai putea vedea lumea reala ci ai vedea tot timpul doar peisajul (Matrix) – asta fac dependentele de orice fel. Voi enumera doar cateva ce tin de partea fizica :  senzatia data de gustul placut al unei mese copioase la care se amesteca fripturi, cartofi, prajituri, sucuri s.a (un peisaj minunat care te impiedica sa vezi realitatea – se provoaca niste distrugeri de mai mare frumusetea in organism), senzatia oferita de fumul de tigara sau de Cola, cafea (peisaj =destresare, realitate=otravirea celulelor) si multe altele (cel mai rau, dependenta de anumite stari emotionale - daca persoana nu se afla o perioada a zilei in acele stari ‘nu se simte bine’).                Dupa cum spuneam, aceste dependente sunt induse din exterior, si o sa vedeti imediat cum. Rememorati-va trecutul : pana pe la doi – trei ani ani copii sunt ca niste coli albe de hartie, inocenti, puri, veseli, deschisi. Asta pana cand parintii si rudele impregneaza in ei propriile lor comportamente (iar copiii le absorb inconstient, pentru ca nu pot discerne nimic la acea varsta). Apoi, pe masura ce cresc, copiii incep sa imite iar mai apoi sa copieze ce fac ceilalti din jurul lor – e un proces absolut normal. Asa facem cu totii – copiem unii de la altii idei, comportamente, nici nu stim daca ne sunt de folos sau nu, nu discernem nimic (pentru ca nimeni nu ne-a invatat cum sa ne dezvoltam aceasta capacitate si de ce este important acest lucru). Totul intra de-a valma si ajungem la un moment dat sa avem probleme fara sa stim de ce (si fara sa stim, cine si ce suntem noi, de fapt). Mai vine si scoala, si alte institutii ale societatii care ne vara pe gat tot felul de conceptii si gata – ai o fiinta umana gen ‘robotel’, programat ce sa creada si cum sa se comporte din exterior.  Priviti cu atentie in jurul vostru si veti observa asta la tot pasul.                 Cand am constientizat prima data acest adevar am fost extrem de frustrat. Cum au putut sa ma aduca in acesta stare ? De ce nu au stiut sa ma creasca astfel incat acum sa fiu si sa am ceea ce doresc ? De ce nu am stiut toate aceste informatii mai devreme, cu multi ani in urma ? Poate nu as mai fi facut ‘greselile’ care m-au adus aici. Poate nu as fi avut comportamente auto-destructive, fizic, mental, emotional, care au facut ca viata mea sa fie mai putin decat ar fi putut fi.                 Apoi, mi-am dat seama ca frustrarea e inutila. Nici ei nu au stiut sa procedeze mai bine – parintii, scoala, societatea ne-au crescut asa cum au

Page 25: Cunoasterea interioara

crezut ei ca e mai bine (cel putin parintii, rudele si prietenii, pentru ca le suntem dragi). Daca ar fi stiut mai multe, ne-ar fi crescut in alt fel. Ne-ar fi invatat de mici cum sa ne ferim de comportamente auto-destructive, pentru a nu ajunge sa suferim mai tarziu, cum multi dintre ei o fac. Ne-ar fi invatat cum sa ne cunoastem si sa ne iubim pe noi insine. Dar nu au stiut, asta e situatia, nu are rost sa dam vina pe cineva - asa au fost si ei invatati, la randul lor, de catre generatiile trecute, si tot asa, cine mai stie de cand. Mai bine sa le multumim pentru ca ne-au adus pana aici, indiferent care ar fi situatia noastra, si sa ne ocupam personal, de acum inainte, de noi. Sa acumulam educatie constienta.                Ideea este sa nu ne plangem de mila. Sa intelegem aceasta realitate si sa vedem cum o putem schimba, tocmai pentru a ne crea viata asa cum ne dorim noi insine, in functiile de criteriile pe care le stabilim noi insine. Si niciodata nu e prea tarziu. Un mare specialist in educatie financiara, Robert Kiyosaki spunea : “Daca faci ce face toata lumea, vei sfarsi prin a avea ce are toata lumea. Iar pentru marea majoritate, ceea ce au este munca trudnica ani de zile, taxe incorecte si o viata de datorii.” Dar noi ne putem opri din ‘cadere’ si putem fi si face altceva, pentru a imbunatati ceea ce avem deja.                Pentru ca tot ceea ce avem noi in viata in acest moment ca sanatate, bani, serviciu, relatii de orice fel cu oamenii, alte bunuri materiale si nu numai se datoreaza a ceea ce suntem noi acum – adica acel procent de suflet pe care il mai manifestam in prezent. Suflet de 25%, sa zicem = bani de 25%, relatii de 25%, sanatate de 25%, bunuri, serviciu de 25%, gandire asupra vietii de 25%. Asta pentru ca intotdeauna viata iti aduce ceea ce ai in functie de ceea ce esti. Daca vrei sa ai altceva mai bun, trebuie sa maresti procentul de suflet, sa fii mai mult (nu sa te agiti sa faci mai multfiind la fel ca inainte). Suflet de 50% = sanatate, bani, relatii, orice de 50%, si asa mai departe. Nu va conta ceea ce vei face pentru a avea aceste lucruri, ci numai ceea ce vei fi. Nu va imaginati ca daca veti ramane la 25% suflet veti avea ceva de 50% - nu e posibil, sunt niste legi precise ale universului care guverneaza ceea ce ni se intampla in viata pe care momentan majoritatea oamenilor nu le cunosc (dar ar avea posibilitatea sa le afle, aceasta cunoastere e acum disponibila peste tot, e nevoie doar de curiozitate si deschidere). Doar cand oamenii isi vor intari calitatile (care exista potential in toti), cand vor pune accent in mod constient pe dezvoltarea lor, sufletul se va intari si va atrage catre el ceva corespunzator, potrivit pentru si cu ceea ce va fi el in acel moment – si totul in viata persoanei se va imbunatati, in mod real (nu fals, precum falsa ‘prosperitate’ datorata banilor multi, de exemplu). Asta pentru ca dezvoltarea acestor calitati va aduce acel plus de energie pozitiva care ii va modifica destinul pe o noua cale mai ‘luminoasa’, imposibil de vazut sau de imaginat inainte.                Stiti de ce oamenii nu au stiut aceste lucruri pana acum sau nu le-au fost foarte clare ? Pentru ca in ei nu exista aproape deloc a treia forta

Page 26: Cunoasterea interioara

(observatorul) – cea care priveste sufletul si ego-ul si care hotaraste pe care sa o lase sa se manifeste. Observatorul este de fapt cel ce manifesta ‘liberul arbitru’ de care se vorbeste mereu – el ar trebui sa observe care din cele doua parti ce se manifesta prin el ii este de folos si sa ii permita sa se afle la conducere. Ar trebui sa-si puna intrebarile : Ce castig, ce beneficii am daca sunt Suflet si ce castig daca sunt Ego, pe termen lung ? Ce pierd, ce dezavantaje am pe termen lung daca sunt Ego si ce pierd daca sunt Suflet ? Cum pot sa-mi dau seama de asta ? De unde aflu aceste lucruri, cu cine vorbesc despre asta ? Cum ma conving personal ? Cum sa cultiv, in mod concret, calitatile pe care le am si cele pe care le doresc si cum sa scap de defecte ? De fapt, ce imi doresc eu cu adevarat ? Care sunt adevaratele mele interese ? Efectiv oamenii nu-si pun aproape niciodata aceste intrebari – din acest motiv, partea mai mare (Ego-ul) se manifesta prin corpul lor aproape intotdeauna, in mod inconstient (nimeni nu o blocheaza) iar Sufletul doar din cand in cand, cand are ocazia, in functie de anumite conditii exterioare in care persoana se gaseste in anumite momente ale vietii.                Credeti ca daca ar fi existat un moment in viata lor in care sa-si puna aceste intrebari si sa primeasca raspunsuri care sa-i multumeasca si care sa-i convinga, ar mai fi ales sa-si duca viata asa cum au facut-o pana atunci ? Ar mai fi ales sa manifeste in majoritate Ego-ul daca s-ar fi convins de dezavantaje ?                In nici un caz. Singura problema e ca exista prea putini oameni care stiu, care se pricep sa vorbeasca sufletelor noastre, astfel incat sa le motiveze sa sparga zidurile impuse de ego. Am constatat ca poti motiva un suflet in trei moduri : fie prin mijloace audio-vizuale (carti, articole, filme, cursuri), fie prin discutii individuale (sau in grup restrans, unde sa se efectueze si ceva practic, care sa ‚convinga’ pe loc de veridicitatea unor afirmatii) fie prin exemplul personal. Cand acestea trei nu dau nici un rezultat, vietii ii mai ramane la dispozitie un singur mod de a trezi sufletul : suferinta proprie. Ea este practic inevitabila pentru fiecare dintre noi, avand in vedere ca nu prea reusim sa invatam din greselile si experienta altora. Majoritatea nu invata nici din ale lor proprii – de fapt nu invata nimic niciodata, traiesc pur si simplu pentru satisfactia de moment ignorand planurile pe termen lung, ceea ce nu prea inseamna ‚a trai’ ci ‚a vegeta’. Prin ei se manifesta doar dependenta de ‚placerea imediata’, care invariabil, in final, se transforma in durere. Oamenii nu reusesc sa inteleaga ca fericirea, bucuria, implinirea pe termen lung nu au nici o legatura cu ‚satisfactia’ (mai bine zis dependenta) pe termen scurt. Valorile interioare dupa care isi conduc viata (ceea ce ei considera cel mai important pentru ei) sunt valori ale Ego-ului imprumutate de la altii, nu ale sufletului propriu. De aceea oamenii se simt goi in interior si cauta tot timpul in alta parte. Trist, dar adevarat. 

Page 27: Cunoasterea interioara

                De ce oare s-a ajuns pana aici ? E mult de spus, asa a functionat lumea de mii de ani. ‚Matrix’-ul’ a functionat bine in directia tinerii oamenilor in intuneric (chiar daca, in esenta, el are un scop pozitiv – acela de ‘camp contextual de contrarii’ prin care sa ne cunoastem adevarata identitate). Dar viata a facut ‚brese’ prin zidurile groase de necunoastere. Si, din pacate, cei mai multi fie nu au capacitatea de a le vedea, fie le ignora sau le combat, prin propriile ganduri (sau, mai corect spus, prin gandurile Ego-ului ce se exprima prin fiinta lor, fara ca Sufletul lor sa-si dea seama). Acesta este acel sabotaj interior, de care vorbeam – zgomotul mental si emotional neincetat care ne spune ca nu putem fi, face, avea mai mult de atat, proiectand umbre de frica si suferinta, si care ne impiedica sa gasim lumea linistii interioare specifica sufletului.                 Partea buna a situatiei este ca avem cu totii posibilitatea si mijloacele acum, in aceste vremuri de deschidere spirituala extraordinara, de a ne ‘recupera’ sufletul pierdut si a ne regasi destinul fericit pe care sufletul si l-a ales. Sunt atat de multe informatii noi despre modul in care sa dezvoltam ceea ce suntem pentru a obtine ceea ce dorim ! E nevoie doar de deschidere din partea noastra si o noua lume, necunoscuta pana acum, dar extraordinara si reala, ni se va revela ochilor nostri. Sper numai sa poata fi vazuta de cat mai multi.

Omul si Viata

             De-a lungul timpului oamenii au observat lumea inconjuratoare si si-au pus o multime de intrebari. Iar unele din cele mai importante se refera la propria lor fiinta : “De ce lucrurile se intampla in acest mod in lume ? De ce oamenii se comporta unii cu altii in acest mod – un permanent ‘razboi’ in familie, la locul de munca, in societate, in tara si chiar pe planeta, intre tari ? De ce unii oameni sunt mai sanatosi, mai prosperi, mai fericiti, iar altii sunt bolnavi (unii inca de la nastere), saraci, ducand vieti disperate ? De ce unii oameni mor in accidente sau de boli grave, iar altii traiesc bine pana la adanci batraneti ? Sunt oare toate acestea lucruri asupra carora nu avem nici un control ? Cine

Page 28: Cunoasterea interioara

hotaraste ce fel de viata traim?”             Si au existat nenumarate personalitati (filozofi, psihologi, artisi, scriitori, oameni de stiinta, specialisti in terapii, persoane cu capacitati ‘paranormale’, persoane numite ‘sfinti’, ‘maestri’, lideri religiosi si spirituali – cei mai cunoscuti fiind Iisus, Buddha, Mahomed ) care au incercat sa ofere oamenilor diverse raspunsuri.             Raspunsurile, chiar daca la suprafata par diferite, in esenta lor contin aceleasi adevaruri eterne, ce au fost, sunt si vor fi valabile intotdeauna – si pe care, din pacate, oamenii le-au ignorat tot timpul si le ignora in special in vremurile actuale, unde se constata cea mai puternica degradare a fiintei umane. ‘Nemultumiti’ de ‘margaritarele’ pe care le-au primit, oamenii le-au ‘ingropat in noroi’, ajungand sa traiasca haotic, distrugand totul in jurul lor (si in primul rand pe ei insisi, fara a-si da seama).            Poate ca e mult spus, dar marea problema in ziua de azi e ca oamenii nu suporta adevarul despre cine au ajuns ei sa fie acum, dupa mii de ani de trai pe acest Pamant. Nesuportand adevarul dur, ei incearca sa-l ascunda, sa fuga de el, sa faca orice sa nu-l auda,  sa nu-l vada, prelungindu-si astfel agonia in care isi traiesc viata inconstienta. Fiecare dintre noi facem acest lucru – desi e posibil sa pretindem fata de noi insine si fata de altii ca ‘noi suntem altfel’.             Poate ca va veti intreba de ce am facut aceste afirmatii relativ ‘dure’ ? In nici un caz nu am facut-o pentru a invinovati pe cineva, pentru a rade de cineva sau pentru a exprima ideea ‘asta e, nu se poate face nimic’. In primul rand, nu sunt eu cel care imi permit sa fac aceste aprecieri – sunt personalitatile pe care le-am mentionat mai sus, si care, intr-o forma sau alta, au spus acelasi lucru. Eu nu fac decat sa sintetizez ‘tonele de informatii’ pe care ei le-au lansat, asa ca daca veti alege sa nu ma credeti pe mine si tot ceea ce voi spune, aflati ce au avut ei de spus direct si credeti-i pe ei – pe cei pe care-i considerati surse demne de incredere pentru voi, fie ca e vorba de Iisus, parintele Cleopa, Albert Einstein, Galileo Galilei, scriitorul si omul de stiinta Gregg Braden (de exemplu), misticul Osho, poetul Khalil Gibran, scriitorul si psihologul P.D. Ouspensky si altii. Veti vedea ca ideile lor sunt relativ asemanatoare – difera doar limbajul folosit (conform expresiei “Nu exista idei si adevaruri noi in univers, ci doar reformulari ale adevarului etern”). Si, atunci cand personalitati ce au trait in diferite epoci spun cu toate cam acelasi lucru, inseamna ca avem o baza credibila la care sa ne raportam si din care sa invatam.             In al doilea rand, aceste afirmatii ‘dure’ ascund de fapt latura pozitiva a situatiei. Recunoasterea faptului ca fiinta umana a ajuns in actualul stadiu de ‘degradare’, fara precedent pana acum, contine in el germenii unei imense posibilitati de transformare in bine (sau, dupa cum se spune in popor “atunci cand ai ajuns la fund singura directie in care poti sa o iei este in sus”). Aceasta posibilitate este valabila pentru fiecare dintre noi, cu o singura conditie – sa

Page 29: Cunoasterea interioara

constientizam situatia nostra actuala si sa fim dispusi sa luam masuri pentru a o corecta.              Exact asta am sa incerc eu sa fac – sa prezint idei si adevaruri pe care majoritatea oamenilor nu le stiu (sau zic ei ca ‘le stiu’ dar in realitate nu le baga prea mult in seama), care sa ne ajute sa ne dam seama unde ne aflam in acest moment ca indivizi si sa ‘propun’ directii inspre care ne putem indrepta. Fiecare poate alege sa creada si sa faca ce doreste – dar inainte de a respinge ceva, macar sa se gandeasca la faptul ca nu e intelept sa ignori ideile si solutiile miilor si miilor de personalitati constiente (din care, repet, am sintetizat esentialul, asa cum l-am inteles eu). A crede ca noi suntem mai destepti si mai intelepti decat ei ar fi doar o imensa dovada de orgoliu prostesc ce nu va duce decat la autodistrugere, individuala si colectiva. Ceea ce din pacate se cam si intampla pe acest pamant acum, cu aproape fiecare fiinta, chiar daca nu-si da seama de asta. Dar, repet, acest lucru are si latura sa pozitiva, dupa cum vom vedea in continuare, pe parcursul materialului.              Cel mai important adevar emis de-a lungul timpului poate fi condensat in doar patru cuvinte : “Cu totii suntem Una”.              Detaliat, asta inseamna ca ceea ce este bun pentru altul este bun pentru tine, ca ceea ce este rau pentru altul este rau pentru tine, ca ceea ce faci pentru altul (sau impotriva altuia) faci de fapt pentru tine (sau impotriva ta) iar ceea ce nu reusesti sau nu vrei sa faci pentru altul nu reusesti sau nu vrei sa faci pentru tine.              Este un adevar pe care majoritatea oamenilor nu l-au constientizat inca, desi a fost emis in mii de feluri de catre mii de personalitati inca de la inceputul istoriei scrise.              Cum poate fi adevarat acest lucru ? Inca din vechime, o multime de intelepti au afirmat ca separarea intre oameni, intre oameni si natura, intre Pamant si Univers, intre Univers si toate celelalte universuri este o iluzie – ca tot ceea ce exista este parte a unui urias TOT in care toate partile, desi aparent separate prin forma, sunt legate de conexiuni nevazute care creaza destinul unui om, unei forme de relief, unei planete, unui univers. Au exprimat acest lucru intr-un mod mai mult filozofic – mod care, iata, in zilele noastre, capata recunoastere oficiala prin descoperirile fizicii cuantice, care postuleaza ca dincolo de separarea si forma fiecarui lucru exista o esenta comuna, extrem de puternica, ce reprezinta ‘sursa’ fiecarui lucru pe care-l putem observa cu cele 5 simturi (miros, gust, vaz, pipait, auz) si cu cele n extra-simturi de care nici macar nu suntem constienti.              Mai pe scurt, referindu-ne strict la om, cea mai profunda parte ce compune o fiinta umana este comuna pentru toate fiintele umane de pe aceasta planeta. Adica – suntem cu totii una. Iar lucru cel mai interesant este ca acesta parte comuna este cea care creaza in totalitate fiinta unui om, cu tot ceea ce

Page 30: Cunoasterea interioara

reprezinta el – corp fizic, ganduri, emotii, cuvinte, comportament, credinte, valori si, in cele din urma, destin pe pamant. Si mai pe scurt, fiecare om isi creaza singur destinul, in fiecare clipa, prin ceea ce ‘se manifesta’ ca ganduri, cuvinte, emotii, comportament prin fiinta sa.              Ca sa fiu mult mai explicit pana acum, am sa va spun al doilea mare adevar emis de-a lungul timpului : omul nu este OM, este o ‘masina’ – cauza a programarii. Cat timp traieste in corp fizic pe Pamant se presupune ca o fiinta ar trebui sa evolueze de la stadiul inconstient de ‘masina’ la stadiul constient de OM (sau cel putin asta este ceea ce intentioneaza fiinta atunci cand se naste). De ce nu se intampla acest lucru in majoritatea cazurilor, ba dimpotriva, ‘masina’ regreseaza – vom vedea in continuare.              Dupa cum spuneam, fiinta umana este o ‘masina’ compusa din mai multe parti, iar in continuare vom descompune fiinta in amanuntime, pentru a fi mai exacti. Cand se raporteaza la ei insisi majoritatea oamenilor nu se vad ca o fiinta complexa compusa din corp, ganduri, emotii si acea ‘sursa’ comuna tuturor (ce se mai numeste si ‘spirit’ uneori), ci se vad doar fiind corp fizic - de asta se si ‘agita’ atat de mult cand ‘moare’ corpul fizic al cuiva drag, chiar daca, in realitate, acea fiinta nu moare cu adevarat – doar isi schimba forma si trece, sub forma de ganduri-emotii, intr-un nivel de vibratii invizibil cu ochiul (insa persoanele mai constiente, cu ‘capacitati paranormale’ pot vedea aceste forme). Nu exista moarte in univers – doar viata sub multiple forme. ‘Viata’ corpului fizic fara ‘moartea’ sa nu e posibila. Universul e alcatuit din ‘contrarii’ care se completeaza reciproc – nu poate exista lumina fara intuneric (daca ar exista intotdeauna doar lumina nu ai putea avea notiunea de ‘intuneric’ deci nu ai avea cu ce sa compari ‘lumina’ – nici nu ai sti ca e vorba de lumina in lipsa opusului). La fel, ‘inalt’ nu poate exista fara ‘scund’, ‘fierbinte’ fara ‘rece’ si nici ‘viata corpului fizic’ fara ‘moartea corpului fizic’. Dar este la fel de adevarat ca una e sa-i spui unui om asta si alta e sa inteleaga el – informatia se adreseaza mintii, intelegerea e un atribut al ‘sufletului’.               Ce este de fapt ‘Sufletul’ ? Din pacate, acesta notiune a ajuns azi mai mult un fel de ‘mit’, de ‘poveste pentru copii’ – foarte putini sunt cei ce constientizeaza cu adevarat existenta sa, mai putini fiind cei ce se folosesc in mod constient de el.               Sufletul reprezinta, de fapt, totalitatea emotiilor, sentimentelor pozitive pe care o persoana le are intr-o viata (curaj, dreptate, blandete, generozitate, sinceritate, creativitate, bunatate, iubire, rabdare, onoare, deschidere, cinste, compasiune, incredere s.a.), prin contrast cu ‘Ego-ul’ - cele considerate ‘negative’ (tristete, suparare, frica, furie, agresiune, nerabdare, aroganta, violenta, ingrijorare s.a.). Probabil ati observat ca atunci cand in cursul unei zile le manifestati mai mult pe cele din prima categorie va simtiti mai bine, mai relaxati, mai linistiti, simtiti ca aveti mai multa vigoare, ‘energie’ - de fapt

Page 31: Cunoasterea interioara

emotia chiar asta inseamna, in limba engleza e-motion, energie in miscare. ‘Plusul de energie’ adus de sentimentele pozitive combinat cu ‘minusul de energie’ adus de cele negative compun ‘ceea ce se manifesta’ printr-o persoana, ceea ce numim ‘eu’.               Ce este, de fapt, ‘sentimentul’ ? El reprezinta combinatia dintre ‘emotie’ (energie in miscare) si ‘gand’ (idee care iti trece prin minte). Despre gand nu e cazul sa insist – toata lumea poate intelege ce este – dar nu toata lumea e constienta de ceea ce inseamna ‘emotia’.               Emotia este exact ceea ce am spus mai sus – ‘energie’ in miscare, ‘energie’ care curge si care daca este suficient de puternica si esti suficient de atent se poate simti, ca o caldura sau furnicatura, o senzatie in corp sau chiar o imagine, un sunet. Iar ‘energia’ este ‘piatra de constructie’ a fiecarei forme si fiinte din univers, este acea parte comuna tuturor lucrurilor, ‘materia prima’ din care cu ajutorul gandurilor toate fiintele umane isi construiesc viata. E ca si apa – o poti gasi sub mai multe ‘forme’ : rau, ocean, in pahar sau in ploaie – dar esenta sa, compozitia sa (doua parti hidrogen, o parte oxigen) e mereu aceeasi. La fel si ‘energia’ – o poti gasi condensata sub forma de munte, copac, stea, copil sau adult – dar e aceeasi ‘compozitie’, aceeasi esenta – de aceea ‘suntem cu totii una’ si totul ne influenteaza propria fiinta. Interesant e ca pana si medicina ‘oficiala’ recunoaste azi existenta energiei in corp si importanta sa in vindecare, dand astfel dreptate intelepciunii din vechime.              Toate acestea sunt adevaruri putin cunoscute si intelese de oamenii obisnuiti, care nu au alte preocupari decat viata de zi cu zi. Si, din pacate, ei sunt cei mai ‘expusi’, pentru ca nefolosindu-se in mod constient de aceste informatii nu fac altceva decat sa se autodistruga zi de zi, fara a-si da seama.              E foarte important sa intelegeti ideea ‘ ceea ce faci pentru altul (sau impotriva altuia) faci de fapt pentru tine (sau impotriva ta) iar ceea ce nu reusesti sau nu vrei sa faci pentru altul nu reusesti sau nu vrei sa faci pentru tine’ (in popor se spune ‘fa altuia ce vrei sa ti se faca tie’ si ‘cine sapa groapa altuia cade singur in ea’ -  e vorba de fapt de legea fundamentala a cauzei si a efectului). Daca esenta tuturor oamenilor este ‘egala’ inseamna ca de fapt, atunci cand faci un bine cuiva, de fapt el se intoarce catre tine, iar cand ‘agresezi’ pe cineva cu gandul, vorba, fapta de fapt totul se intoarce catre tine, afectandu-te negativ, iar tu nu iti dai seama. In general oamenilor le vine greu sa inteleaga aceasta idee, astfel ca fiinta umana are senzatia ca ‘altcineva e de vina ca eu nu obtin ce doresc’. In realitate ei sunt singurii ‘vinovati’ pentru ca fiecare om este pe deplin responsabil pentru ceea ce i se intampla in viata (datorita esentei comune ce creaza), iar faptul ca cineva iti face  un ‘bine’ sau ‘un rau’ este o iluzie a ta.             Trecand la partea de ‘propuneri’, din multitudinea de solutii aratate de catre personalitatile de care vorbeam la inceput exista una care mi se pare ca le

Page 32: Cunoasterea interioara

inglobeaza pe toate celelalte. E vorba de ideea de ‘a-ti crea Sufletul, a lucra cu tine insuti in mod constient pentru a cultiva sentimente pozitive’. Aceasta este solutia trecerii de la stadiul inconstient de ‘masina’ in care se afla oamenii acum la stadiul constient de ‘OM’. Mai pe larg despre ea, in articolul Reprogramarea.              Poate o sa vi se para contradictoriu cu ce am spus pana acum, dar e adevarat – Ego-ul, sentimentele negative nu exista cu adevarat – ele reprezinta doar Suflet, ‘sentimente pozitive’ la polul opus. In realitate nu exista decat  calitati, ‘sentimente pozitive’ (curaj, dreptate, relaxare, blandete, generozitate, sinceritate, creativitate, bunatate, iubire, rabdare, onoare, deschidere, cinste, compasiune si altele), defectele, ‘sentimentele’ negative ce ‘se exprima’ prin corpul nostru (tristete, suparare, frica, furie, agresiune, nerabdare, aroganta, violenta, ingrijorare si altele) reprezentand doar ceea ce s-ar putea numi ‘calitati supra-amplificate’. Un om care distruge totul in jur prin ‘sentimentele negative’ manifestate, prin ce gandeste, spune, face nu este de fapt decat un mare creator care pur si simplu ‘a dat prea tare’ calitatea sa de a crea, depasind limita in mod inconstient. Tot ce are de facut este ‘sa incetineasca ritmul’, sa observe mai cu atentie ce i se intampla si cum este afectat de ceea ce manifesta si sa-si ‘investeasca energia’ in mod constient, pentru a crea ceea ce doreste cu adevarat. Si fiecare dintre noi suntem ‘mici distrugatori inconstienti’ ai vietilor noastre (daca nu am fi, nu ne-am imbolnavi, am obtine foarte usor ceea ce ne dorim, am trai foarte mult si sufletul nostru ar putea pleca din corp in mod constient, cine stie – toti marii maestri au vorbit si despre aceasta posibilitate). Avem capacitatea de a ne transforma ‘sentimentele negative’ in ‘sentimente pozitive’ (desi e relativ mult de munca si nu toti reusesc pe deplin) si de a duce viata pe care o dorim.              ‘Partile rele’ exista doar ca un ‘camp contextual de contrarii’ prin care noi sa ne cunoastem ca fiind ‘buni’ (ceea ce suntem deja, dar nu constientizam). Am mai spus ca lumina nu poate exista in absenta intunericului, pentru ca nu ai avea cu ce sa compari lumina si sa o vezi ca fiind lumina – asa si in interiorul fiintei umane complexe, daca nu ar exista ‘ceea ce nu este sufletul, adica ego-ul’ nu te-ai putea cunoaste pe tine insuti ca fiind ‘Sufletul’ – adica ceea ce esti tu cu adevarat. Asa ca nu blamati Ego-ul – el este cel mai mare dar (desi, pentru cei ce nu inteleg asta poate reprezenta cea mai mare nenorocire), fiind prezent in fiecare dintre noi pentru a participa la munca de ‘trezire a sufletului’ – singurul lucru care are loc pe Pamant, in fiecare clipa. Pentru ca de fapt asta se intampla in fiecare moment al vietii – ‘sufletul’ propriu incearca sa se trezeasca, si atrage catre el conditiile, oamenii, situatiile, locurile, lucrurile perfecte cu care sa faca acest lucru. Nu exista nimic intamplator in ceea ce are loc in viata ta (chiar daca nu-ti dai seama si nu crezi asta) – nici macar faptul ca ai citit ce am scris eu pana acum. La un anumit

Page 33: Cunoasterea interioara

nivel, ai chemat catre tine aceasta “intamplare”. Iar ‘sufletul’ tau e foarte nerabdator sa afle ce vei face in continuare – te vei comporta ca pana acum sau vei schimba ceva ? Viitorul tau depinde de asta, indiferent de ceea ce crezi tu acum.             Unul din marile adevaruri care i se pot spune unei fiinte umane este ca DEJA ESTE ‘BUNA, STRALUCITOARE, LUMINOASA’. Tot ce are de facut este sa constientizeze acest adevar si sa puna aplicare ‘sentimentele pozitive’ care sunt CINE ESTE EL CU ADEVARAT. Este singurul mod in care poate mari acel mic procent de ‘suflet’ pe care il manifesta acum – iar atunci cand fiecare va cunoaste minunile pe care le va atrage in viata sa fiind Cine Este El cu Adevarat, in nici un caz nu se va mai lasa ‘parazitat de Ego’ cu atata usurinta. N.D. Walsch spunea : “Fiecare dintre noi este VIATA, IUBIRE, NELIMITAT, ETERN, LIBER si mai devreme sau mai tarziu, depinzand de momentul in care isi va depasi frica, fiecare va cauta sa traiasca experienta de sine insusi ca fiind toate aceste lucruri.”              Totul e sa-ti depasesti frica (de orice) si sa constientizezi ca ‘frica nu este ceea ce esti tu cu adevarat’ – e opusul sau. Ceea ce esti tu cu adevarat e iubirea. Cand o vei manifesta pentru tot ceea ce exista – boala din corpul tau si al celor dragi va disparea, visele ti se vor realiza mai usor – si vei putea ajunge sa te numesti “OM’.              Pana atunci, te afli in plin proces de evolutie, fie ca iti dai seama sau nu ca asta e singurul lucru pe care il faci, fie ca accepti sau nu – procesul se deruleaza si nu poate fi oprit. Poti sa-l incetinesti sau sa-l grabesti (depinzand de cat de constient esti), poti sa-l iei drept altceva, dar nu poti sa-l opresti oricat ai incerca.             Cum poti sa grabesti procesul ? In primul rand, avand dorinta sincera de a afla mai mult. Fara ea, nici macar nu ai facut primul pas. Apoi, ‘hranirea mintii’ cu informatii realiste despre ‘ce este viata’. Iar apoi, pasul cel mai dificil – hranirea efectiva a ‘sufletului’ cu ‘sentimentele pozitive’. Un rol deosebit aici il are evolutia prin asa numitele ‘scoli de constienta’ – scoli in care se predau in mod organizat invataturi ale sufletului. Si am sa va spun un ‘secret’ – evolutia se face mai ales prin transmisii directe de stari, de ‘sentimente’ pozitive de la sufletele mai constiente la cele in curs de trezire. Asa ca atunci cand intalniti in viata voastra persoane ce cunosc astfel de invataturi, sa aveti o atitudine corecta si sincera fata de ele – si veti primi de la ele mai mult decat reusiti sa faceti singuri pentru voi.              Si mai ales, atunci cand vreti sa luati o hotarare cu privire la ce sa faceti in viitor incercati sa adunati cat mai multe informatii (pe cat posibil) despre ce se intampla pe acest pamant. Cand veti strange suficient de multe, va veti da seama ca cel mai important lucru pe care il puteti face, cel mai bun plan de viata este sa va creati sufletul. Orice altceva reprezinta ‘decizii’ luate in lipsa

Page 34: Cunoasterea interioara

unor informatii esentiale – si intotdeauna vor reprezenta ‘mai putin’ si vor fi ‘mai neimportante’ decat ‘crearea sufletului’ (manifestarea sentimentelor pozitive).              Sper ca toate aceste lucruri sa va fie de folos.                                                                 

Subpersonalitatile Fiintei umane

   Poate cel mai important aspect ce tine de cunoasterea interioara este ideea ca omul nu este unitar. El este o colectie de mici ‚eu’-ri interioare. Atunci cand spui ‚eu am facut asta, eu am gandit, simtit asta’ exprimi de fapt un neadevar – pentru ca, in realitate, nu TU, intregul faci, gandesti, simti ceva, ci doar o mica parte de tine, un mic ‚eu’.            Aceste eu-ri ale noastre provin din atitudini, stiluri de viata diferite ‘incrustate’ in miliarde de gene ancestrale dominante, astfel ca, in imensa majoritate, alegerile noastre vor proveni din acest colosal fond genetic stramosesc. Si, din pacate, alegerile sunt in majoritate inconstiente.            Sa luam un exemplu. Iti vine in minte o idee – sa faci un anumit lucru important pentru tine in acel moment (poate fi orice la care va puteti gandi – de exemplu, sa mergi la o anumita conferinta instructiva maine). Apoi nu mai faci acel lucru – spui ca „te-ai razgandit”. Ce se intampla in realitate e ca, de fapt, o alta voce interioara a preluat in mod inconstient controlul, pe baza unei ‚dispozitii de moment’ datorata unui eveniment exterior (ai avut o cearta cu cineva si nu mai ai chef sa mergi). Aceasta voce a blocat azi actiunea hotarata ieri de ‚tine’ (de fapt hotarata ieri de catre o alta voce din interiorul TǍU, un mic ‚tu’).             Prezenta acestor voci in interiorul fiintei noastre este o legitatate a naturii – pur si simplu asa stau lucrurile in univers. Univerul e compus dintr-o infinitate de particule disparate, care se unesc mai multe si formeaza ‚ceva’. In mod asemanator, mai multe ganduri insotite de emotii se unesc si formeaza „interiorul” unei fiinte umane. Necazul e ca aceste voci intervin in permanenta una peste cealalta, se cearta mereu, se lupta pentru suprematie in interiorul nostru – si rezultatul este ca, pe zi ce trece, devenim mai slabiti, mai

Page 35: Cunoasterea interioara

dezorganizati in interior – ceea ce ne afecteaza de fapt si capacitatea de munca, si masura in care ne bucuram de viata si suntem fericiti.            Subpersonalitatile sunt constituite din mici ‚voci’ ce se exprima indeosebi la nivel mental-emotional. Fiecare idee ce ne trece prin cap e insotita de cate o emotie, iar aceasta combinatie gand-emotie reprezinta de fapt o ‚voce’ interioara. Mai multe voci se unesc si formeaza o sub-personalitate. Fiinta umana este practic o ‚colectie’ de astfel de subpersonalitati. Efectiv, in fiecare dintre noi exista mai multe ‚persoane’ distincte, fiecare cu nevoile, dorintele, frustrarile, aspiratiile, grijile proprii – si fiecare constituind, de fapt, o parte din marele intreg ‚EU”.            Si, din multitudinea de criterii pe baza carora putem grupa vocile, voi alege cateva.            Dupa parerea mea, cea mai importanta impartire a vocilor ar fi subpersonalitatea Suflet   si subpersonalitatea  Ego.            Sufletul reprezinta, de fapt, totalitatea emotiilor, sentimentelor pozitive pe care o persoana le are intr-o viata (curaj, dreptate, blandete, generozitate, sinceritate, creativitate, bunatate, iubire, rabdare, onoare, deschidere, cinste, compasiune, incredere s.a.), ego-ul - cele ‘negative’ (tristete, suparare, frica, furie, agresiune, nerabdare, aroganta, violenta, ingrijorare s.a.). Pe langa aceste doua mari subpersonalitati exista o voce numita ‚Observator’ – ea doar observa ce anume se manifesta prin fiinta noastra intr-un anumit moment (sufletul sau ego-ul) si ia masuri pentru corectarea situatiei. Dar la imensa majoritate a oamenilor acesta ‚voce’ interioara nu este trezita, iar de cele mai multe ori, din pacate, nu se trezeste niciodata in decursul vietii.           Mult mai pe larg despre acestea – in articolul „ Ego si suflet - Ce suntem noi”. De asemenea, aici   veti gasi caracteristicile sufletului si ale ego-ului.           O alta impartire ar cuprinde multiplele personaje ce apar la rampa in interiorul nostru, in functie de situatie. Dintre ele am putea selecta :           1. Criticul. De multe ori, cand nu reusim sa facem ceva, apar voci interioare care ne critica si ne fac sa ne simtim prost. La fel, cand trebuie sa facem un lucru si ceva din noi se opune, Criticul intervine si ne ‚blameaza’ pentru ca nu am reusit sa ne mobilizam.           2. Creatorul de scuze. Este o voce care intervine atunci cand ne inventam tot felul de scuze pentru a nu face ceva ce suntem convinsi ca trebuie si putem face. Acest lucru se realizeaza de cele multe ori prin utilizarea formulei standard de negare „Da, dar....” (in acest fel se apara de Critic). Ea intervine indeosebi deoarece nu dorim sa ne asumam responsabilitatea pentru actiunile noastre si dam vina pe altii pentru propriile probleme.           3. Ingrijoratul este partea din noi plina de temeri. Apare in noi atunci cand ne gandim la posibilele consecinte ale actiunilor noastre, la neincrederea in propriile posibilitati si capacitati de a face fata in anumite situatii. Poate

Page 36: Cunoasterea interioara

aparea si atunci cand ne imaginam modul in care altii vor reactiona la ceea ce spunem sau facem.           4. Ingrijitorul este o subpersonalitate ce apare atunci cand punem pe prin plan relatia cu altii si grija fata de ei (opusul sau, mult mai raspandit, din pacate –Egoistul). Ingrijitorul isi blocheaza dorintele si nevoile legitime proprii, cedand in favoarea ajutorarii altora. Ii este teama sa nu-i deceptioneze pe ceilaltii sau sa le raneasca sentimentele.           5. Negativistul este vocea care ne spune cat de incapabili suntem, cat de rau ne merge, ce jos am ajuns si altele asemanatoare. Ea ne subliniaza cat mai mult esecurile, minimizandu-ne succesele.           In afara acestora, exista alte 3 mari sub-personalitati dominante. Ele de fapt inglobeaza mai multe mici sub-personalitati (fie din cele cinci prezentate, fie si altele).            Primul este Dominatorul (Acuzatorul). Este un personaj dur, care se raporteaza la ceilalti de pe o pozitie de superioritate. Isi impun vointa datorita pozitiei sociale, functiei, banilor, fortei fizice. Actioneaza prin intimidare si manipulare, cauta tapi ispasitori pe care sa dea vina atunci cand lucrurile nu merg asa cum vrea el – totul pentru a pastra controlul asupra unei situatii. De fapt, in interior el este o personalitate slaba, dar are ‚ghinionul’ ca slabiciunea sa sa fie refulata puternic in inconstient. Bineinteles, el nu este constient de acest lucru, crezand despre el insusi ca este puternic si incercand sa dovedeasca asta in orice mod. Criticul si Egoistul sunt doua din micutele voci componente ale sale.           Al doilea tip este cel de Victima. De fapt, majoritatea oamenilor se incadreaza in aceasta categorie (in sensul ca prin fiinta lor se manifesta predominant sub-personalitatea Victima, in care sunt cuprinse si  micile voci ale Creatorului de scuze, Ingrijoratului si Negativistului). De multe ori apare si Egoistul, dar nu cu aceeasi motivatie ca in cazul Dominatorului (si anume agresiunea), ci mai mult cu rolul de auto-aparare, de multe ori justificata.           Refrenele sale favorite sunt „De ce mi se intampla asta tocmai /numai mie ? De ce nu pot fi fericit/a ? Nu e drept ce se intampla. Oamenii sunt rai si nu trebuie sa ai incredere aproape in nimeni, pentru ca toti vor ceva de la tine.” s.a. Victima are tendinta de a fi invidioasa pe ceilalti pentru ceea ce au si fac, dar are si senzatia ca nu poate face nimic pentru a schimba situatia in care se afla. Asta deoarece de cele mai multe ori toate incercarile sale sunt sortite esecului, dar tendinta sa este de a da vina pe altii pentru acest lucru (guvernul, seful, parintii, sotul, altii), scotandu-se total din culpa pe sine insusi.           Victimele sunt in general persoane care au suferit de lipsa de iubire si atentie in relatiile cu cei apropiati, sau au suferit traume sau abuzuri si au tendinta de a nu avea incredere in oameni. De multe ori atitudinea lor este oarecum justificata in prezent, datorita lipsurilor de pe toate nivelele (fizic-

Page 37: Cunoasterea interioara

uneori o infatisare defavorabila ; mental – lipsa cunoasterii interioare si a naturii lumii in care traim, aici incadrandu-se marea majoritate a oamenilor, din pacate ; emotional – lipsa iubirii, atentiei si aprecierii din partea celor apropiati sau a celor din jur)            Al treilea tip de personalitate este cel predomonant Echilibrat (sauNivelator). Sunt oameni bine ancorati in realitate, centrati, care au muncit din greu pentru a ajunge aici. Sunt persoane aflate in armonie cu ele insele, care in general ii respecta si ajuta pe ceilalti (de multe ori, aici intra si Ingrijitorul, fiind considerat uneori ‚prost de bun’). Atat Dominatorii, dar in special Victimele (datorita suferintei interioare) pot ajunge la acest nivel. E nevoie doar de lucru cu sine insusi si de prezenta in jurul lor a unor persoane ce ii pot ghida si in care ei sa capete intr-un fel incredere.           Indiferent de tipul de subpersonalitate pe care il manifestam predominant, ideea e ca trebuie sa le acceptam pe toate cu iubire. Respingand pe una sau alta, negand existenta ei nu vom face decat sa prelungim dominatia ei asupra intregii fiinte („ceea ce negi te controleaza”). Dar acceptandu-le, oferind atentie nevoilor fiecareia din ele, integrand armonios in tot energia fiecareia vom fi dirijati catre urmatorul pas benefic din existenta noastra.  

Nivelurile identitatii

 Cine suntem noi ?

         Este o perceptie pur subiectiva – noi suntem cine credem (ne inchipuim) noi ca suntem.          Si fiecare are o parere diferita – si e normal sa fie asa.

         Exista trei mari nivele prin care se poate defini pe sine insasi o persoana, prin care se poate identifica in ochii proprii. Si fiecare nivel contine unele limitari.          De fapt, cele trei nivele sunt cele ‚limitative’. Pentru ca, vom vedea la sfarsit, exista si un al patrulea nivel care le inglobeaza pe primele trei si aduce cu sine ceva in plus.          Noi nu stam aici sa judecam persoanele ce isi afirma identitatea (fie ca o

Page 38: Cunoasterea interioara

fac in mod constient, fie ca nu-si dau seama cum o fac) prin unul din cele patru nivele. Pur si simplu va fi o descriere obiectiva si realista a ‚caracteristicilor’ fiecaruia din cele patru nivele, cu avantajele si dezavantajele lor.                Primul nivel este cel fizic. Este cel mai intalnit nivel, si vom zabovi ceva mai mult asupra sa. Persoana isi inchipuie ca este corpul sau fizic – sau, mai bine zis, se identifica pe ea insasi cu trupul sau. Priveste la trupul sau si spune – ‚acesta sunt eu’.          De fapt, nu la intreg trupul – doar la ceea ce tine de exteriorul sau (aspect fizic). Interiorul sau este de cele mai multe ori exclus din identitatea proprie – iar asta se observa foarte usor, oamenii nu se ingrijesc mai de loc de propria sanatate interioara, punand accent pe ingrijirea aspectului fizic exterior. Machiaje si tratamente cosmetice, de multe ori cu produse nocive pentru piele, haine cat mai stralucitoare, sport pentru intretinerea frumusetii (nu sanatatii !), tot felul de deformari al corpului in scopul de a arata cat mai bine (operatii, diete fara rost - care duc la ‚slabire’ prin imbolnavire, pe termen lung). E cunoscut cazul unei cantarete si actrite care si-a scos doua coaste pentru a avea ‚mijlocel tras prin inel’ (cam pe-aici s-a ajuns !). Totul pentru a arata cat mai bine, cu orice pret.           E normal acest lucru ? Intr-un fel, da.          Traim intr-o societate care intretine acest fapt. Se poate observa foarte usor ca persoanele care ‚arata bine’ obtin mai multe avantaje. Mass-media ne prezinta aproape numai astfel de exemple, dintr-o multime de domenii (TV, moda, muzica, cinema, etc – indiferent ca sunt barbati sau femei).          Pe de alta parte, distrugerea sanatatii pentru pastrarea cu orice pret a frumusetii e un pret mult prea mare pe termen lung, de care oamenii ce se identifica prin acest nivel nu sunt constienti inca. Poate ca intr-un anumit fel isi dau seama, dar dependenta lor de frumusete  si avantajele (materiale si de imagine) pe care le obtin in acest fel e mult prea puternica si ii tine ‚prizonieri’.          La fel se intampla si in cazul persoanelor ce se identifica printr-un anumit talent ce tine de fizic (e cazul sportivilor, indiferent de sportul practicat, sau al balerinilor, artistilor de circ, s.a.). Si aici, avantajele materiale si de imagine le creaza acestora dependenta de ceea ce obtin in acest mod.          In plus, oamenii ce se identifica prin ceva ce tine exclusiv de fizicul lor tind sa aiba un nivel al orgoliului destul de ridicat. Rareori ‚baga in seama’ si celelalte trei nivele, considerand suficient ceea ce au si sunt. Este cel mai limitativ si periculos nivel din cele trei. Daca ramai toata viata aici nu ai nici o sansa sa intelegi natura lumii reale in care traiesi, iar ‚succesul’ obtinut nu va fi unul autentic, ci pur material. 

Page 39: Cunoasterea interioara

         Cine doreste sa ramana aici e liber sa o faca – nimeni nu-l obliga la altceva. Dar cine doreste mai mult de la viata, va trebui sa urce putin.

         Un al doilea nivel este cel al persoanelor a caror identitate este legata de ceva ce tine de mintea lor. Filozofi, scriitori, compozitori, unii artisti, moderatori TV, oameni de stiinta s.a. – cu totii isi obtin avantaje datorita identitatii afirmate in acest mod, indiferent de ceea ce tine de fizicul lor. Astfel de oameni pot fi personalitati stralucite in domeniul lor, chiar cu o anumita putere de influenta datorita inteligentei si inventivitatii. In aceasta categorie ar putea fi inclusi si cei ce se bucura de avantaje datorita averii sau pozitiei sociale, indiferent cum au fost ele obtinute. Si pe acest nivel se intampla extrem de des sa apara orgoliul....          De fapt, daca ma gandesc mai bine, pe acest nivel (combinat cu cel fizic) ar cam trebui inclusi majoritatea oamenilor – pentru ca, de fapt, prin folosirea propriei minti si a ‚imaginii’ fizicului isi castiga existenta.....

         Al treilea nivel de identitate este cel emotional. In aceasta categorie intra persoanele ce sunt foarte apropiate de religie (preoti, calugari, lucratori ai bisericii, credinciosi ferventi),  persoane cu inclinatii catre arte frumoase. Este nivelul la care orgoliul este cel mai scazut (cu rare exceptii), dar si el este limitativ.

         Al patrulea nivel este cel in care persoanele isi afirma o identitate ‚spirituala’.          In general sunt persoane care inglobeaza in mod constient toate cele trei nivele anterioare – se folosesc si de partea fizica, si de minte si de emotii pentru a-si crea propriul succes. Dar se folosesc de ele in mod constient, luand doar partea folositoare din fiecare dintre ele. In general, sunt persoane care au grija de sanatate, care se preocupa de ‚dezvoltarea mintii’, fiind la curent cu tendintele mondiale, care au grija sa emita emotii pozitive, in mod predominant. Sunt persoane care isi propun un tel inalt si care lucreaza pentru realizarea lui, implicandu-se activ in viata. E un nivel la care se ajunge doar prin lucru cu tine insuti, prin re-programarea fiintei lor intr-un mod in care sa-i sustina pe drumul catre succes.    

         Din fericire, din ce in ce mai multi oameni se definesc in acest mod, in aceste vremuri. Sunt oameni care au constientizat natura reala a universuluisi care se adapteaza vremurilor deosebite pe care le traim. Sper ca din ce in ce mai multi oameni sa le ‚urmeze exemplul’.

 

Page 40: Cunoasterea interioara

Etapele photoreading-ului sunt simple şi intuitive: Pregătire: îţi alegi un scop (de ce citeşti acea carte sau ce vrei să obţii din

ea) şi intri în ceea ce se cheamă starea mentală ideală, o stare care te relaxează

şi te face mai receptiv la informaţiile pe care urmează să le primeşti. Durează

max 30 de secunde să realizezi prima etapă.

Previzualizare: te uiţi atent pe coperţi, citeşti primele şi ultimile rânduri din

carte, treci şi prin cuprins. La sfârşitul aceste etape care durează maxim 1

minute te decizi dacă vrei sau nu să citeşti această carte şi dacă da, te asiguri că

obiectivul tău este potrivit sau trebuie schimbat.

Fotocitire: este o activitate extrem de simpatică, are loc în 2-3 minute, în

funcţie de mărimea cărţi. Eşti concentrat pe un pic de deasupra sau dedesubtul

cărţi ca să generezi autofocus (o abilitate de care dispunem cu toţii şi în care ne

folosim la capacitate maximă vederea periferică şi celulele cu bastonaşe). Dai

fiecare pagină din carte, nu eşti concentrat pe conţinut, ci pe acel punct necesar

ca să rămâi în autofocus. În minte îţi spui 3,2, 1 relax relax relax astfel încât să ţii

mintea conştientă ocupată. Înainte şi după această etapă se rostesc nişte

afirmaţii pentru a sedimenta şi a face disponibilă informaţia descărcată în non-

conştient.

Postvizualizare: Folosindu-te de un mindmap, extragi cuvinte cheie,

întrebări care au relevanţă pentru scopul tău. Aştepţi minim 20 de minute înainte

de a face ultima etapă. Poţi să şi dormi. Ideal este să revii în maxim 24 de ore

pentru a “activa” cartea. Această etapă durează 5-12 minute, în funcţie de

fiecare persoană sau carte.

Activare: Este etapa cea mai revelatoare. Treci în revistă cuvintele cheie şi

întrebările pe care ţi le-ai formulat în etapa de postvizualizare şi încerci să

deschizi cartea bazându-te pe intuiţie şi începi să cauţi răspunsurile la întrebările

tale. În această etapă au loc aha! moments, pentru că simţi cum mintea non-

conştientă îţi dictează ritmul. Această etapă e bine să dureze maxim 20 de

minute.

Page 41: Cunoasterea interioara

"You my find helpful repeating the following phrases:

Identify and delete all self limiting programs and subprograms;

Identify and delete all self limiting thought patterns;

Identify and delete all poverty consciousness programs and subprograms;

Identify and delete all mortality programs and subprograms;

Identify and delete all aging and physical deterioration programs and subprograms;

Identify and release all attachment programs and subprograms;

Activate and energize multidimensional operating system: I am a multidimensional creator of all realities;

Activate and energize total unconditional love core operating system: I am unconditional love;

Activate and energize self sustaining, free flowing light body system: I am a self sustaining free flowing being of light."